Prima pagină > Analize - Întrebări - Ipoteze - Păreri, impostură > Casa Regală a Marii Britanii (cea mai importantă casă regală din lume) taxează impostura cuplului format din așa zisa principesă Margareta și actorașul Radu Duda

Casa Regală a Marii Britanii (cea mai importantă casă regală din lume) taxează impostura cuplului format din așa zisa principesă Margareta și actorașul Radu Duda

   Iată că impostura cuplului format din actorașul Radu Duda și așa zisa principesă Margareta a ajuns să fie taxat de spuma monarhiilor europene. 
   Cea mai importantă monarhie din lume, cea britanică a zdrobit orice speranță de a fi recunoscuți drept moștenitori ai Tronului a celor doi impostori puși pe căpătuială și pe arogarea de titluri la care nu mai au dreptul după ce Regele Mihai a semnat actul de abdicare în care renunță pentru el și pentru urmași la prerogative. 
Deși există legături de rudenie între familia fostului rege Mihai și Casa Regală Britanică, atunci când Regina Elisabeta a II-a și Ducele de Ediburgh au sărbătorit Nunta de Platină, cei doi nu s-au bucurat de invitația de a participa la eveniment. Mesajul a fost ”Noi nu discutăm cu impostorii”.
   Nu este singurul caz în care Monarhia Britanică tratează așa cum se cuvine așazisa Cară Regală a României … cu dispreț.
   La funeraliile Annei de Bourbon Parma, fosta soție a fostului Rege, nici o secundă regină a României  niciun reprezentant al Casei de Windsor nu a participat la funeraliile Reginei Ana. 

   Nunta de Platină a Reginei Elisabeta și a Ducelui de Edinburgh s-a organizat, la Castelul Windsor, o fastuoasă recepție, cu o mulțime de invitați din alte case regale și notabilități europene și mondiale. Cuplul format din așazisa principesă Margareta și soțul acesteia, actorul  Radu Duda, ori  vreun alt reprezentant al familiei regelui Mihai   a nu a fost invitat.

   Margareta și Duda nici măcar nu se mai aflau  în Elveția, la căpătâiul Regelui Mihai I de soarta căruia pare a li se cam rupe celor doi, ci se împopoțonau cu onoruri lansând cărți la București. Astfel că o absență cauzată de boala lui Mihai I cade din start,

   Despre o răceală din ce în ce mai accentuată a Reginei Elisabeta față de rudele sale din România s-a vorbit de mai mult timp, mai ales după ce atât Regina Elisabeta, cât și membrii Familiei Regale britanice au absentat de la funeraliile fostei soții a lui Mihai I. 

Spre comparație, la recepția de la Castelul Windsor au fost prezenți Prințul Alexander și Principesa Katherine ai Serbiei, conform unui anunț oficial.

Dacă privim în trecut, constatăm că familia regală română a fost invitată și la sărbătorirea Nunţii de Argint a suveranilor britanici, în 1972, la cea a Nunţii de Aur, în 1997, dar şi la Nunta de Diamant, în 2007, la care Regele Mihai a fost unul din oaspeții de seamă.

Mai mult, pe 18 mai 2012, fostul rege Mihai I a fost prezent la ceremoniile oficiale ale Jubileului celor 60 de ani de domnie ai Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord. Dar, în 2012, Radu Duda nu a fost invitat alături de Regele Mihai la ceremoniile de la Windsor, ci a participat la unele de rangul trei în Londra.

Cununia religioasă a Reginei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh  a avut loc 20 noiembrie 1947, la Catedrala Westminster din Londra. Două mii de persoane au fost invitate la nuntă, iar printre cei prezenţi s-au aflat Regele Mihai şi mama lui, Regina Elena.

Gestul reprezentanților Monarhiei britanice este cu atât mai semnificativ cu cât Casa de Windsor este una care nu respectă Legea Salică, potrivit căreia doar descendenții de sex masculin intră la succesiunea Coroanei, așa cum era prevăzut în cazul Casei Regale a României, până la schimbarea decisă de Regele Mihai, pentru a-și putea lăsa fiica cea mare, pe așa zisa principesă Margareta, ca succesor.

Impostura cuplului Duda-Margareta este accentuată și de intenția de a transforma în cârdășie cu puterea comunistoidă de la București așa zisa Casă Regală a României într-o instituție oficială în Republica România. Este o chestie atât de ridicolă încât până și povestea cu Președintele Norvegiei pare a avea o logică.

Cum ar suna oare zicerea Ragele Duda și Regina Margareta ai Republicii România? Cred că și ca banc ar părea o imbecilitate fără seamăn …

  1. 27 noiembrie 2017 la 15:48

    E indiferentă măreața Lisavetă a Engliterei (care cică ar fi pierit demult iar la rampă iese un dublu, o fi adevărat?) și la propriul fecioraș, cel Șarlă prinț, care tot prin ….„românica” își face veacul? Băgînd de seamă el, frățiorul de pedofil calificat, de ….copiii defavorizați din….„românică”? Asta nu că-i preaînălțăm pe margaretă și al ei dudă – care nu sînt decît paiațele și caricaturile grotești care se văd cu ochiul liber – doar observăm că nici cea mai….casă regală (pfui!) a Europei e fff departe de a fi mai brează.

    • 27 noiembrie 2017 la 21:56

      În jurul Casei regale Britanice se spun multe, unele adevărate, altele exagerări …

  2. Muntimer Thocomer
    28 noiembrie 2017 la 11:34

    Trebuie să atrag atenția că la o privire atentă se constată faptul că prințul Charles al Marii Britanii etc., vizitează Transilvania și pe urmașii foștilor grofi. El nu vizitează astfel România, după cum se autoiluzionează Acta Diurna. De aici și toate evenimentele petrecute, care au legătură cu pădurile din Carpați, eventual cu independența Transilvaniei, cu al cărei steag Siebenburgen, care ar simboliza această independență, s-a afișat artistul consderat romăn, Aurel Tămaș, și așa mai departe. Atenție, vă rog.

    • 28 noiembrie 2017 la 16:14

      Poți exemplifica despre ce grofi și mai ales când s-au făcut aceste vizite? (Dacă s-a întâmplat există explicații…
      Cât despre Siebenburgen (sau „Sieben Bürgen“) este denumirea germană a zonei locuite de sași și se traduce prin ”Șapte cetăți” pentru că în zona repectivă sunt șapte cetăți: Bistriţa (Bistritz), Braşov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaş (Mediasch), Orăştie (Broos), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighişoara (Schburg).
      Denumirea de „Siebenbürgen“ a stârnit de-a lungul timpului dispute aprinse în rândul istoricilor. Prin „Siebenbürgen“ se înţelegea iniţial numai provincia Sibiului, însă astăzi ea denumeşte regiunea de podiş dintre Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali, într-un cuvânt, Transilvania.
      Hai să precizăm ceva. Sașii sau sașii transilvăneni se numessc în germană Siebenbürger Sachsen, în mod obișnuit Sachsen, în dialectul săsesc, un dialect al limbii germane, Soxen, adică, mai cunoscut la noi, Saxoni.
      Colonizarea sașilor în Transilvania a fost începută de de regele Géza al II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic și militar. Timp de câteva decenii, sarcina principală a coloniștilor germani a fost apărarea graniței Regatului Ungar din sudul Transilvaniei. Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul veacului următor. Surse ceva mai noi, vorbesc de faptul că primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la ceea ce s-a numit Cruciada țăranilor, parte a Primei Cruciade și a durat cu aproximație șase luni, din aprilie până în octombrie 1096. Mai este cunoscută cu alte nume: Cruciada populară, Cruciada maselor, Cruciada săracilor sau Cruciada calicilor.
      Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea Renania, este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.
      Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul dialectului săsesc, se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „Flandrenses”, „Saxones” și „Theutonici”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „Theutonici”, iar documentele arpadiene îi numește „Saxones”. Mult mai rar, documentele papale fac referire la „Flandrenses” sau „Saxones”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.
      Denumirea de „sași” (Saxones) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, cînd regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) a conferit privilegii sașilor (în latină primi hospites regni) din Cricău (Krakau), Ighiu (Krapundorf) și Romos (Rumes) și le-a asigurat un statut juridic propriu. Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.[6] La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din Saxonia. Limba vorbită de sași a fost numită de sași, în dialectul săsesc saksesch (în germană sächsisch) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca detsch (în germană deutsch), adică germană, în timp ce germana literară (în germană hochdeutsch) era denumită în dialectul săsesc muëseresch, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.
      Un teolog german, Karl Klein, a avansat ideea că sașii nefiind „Saxones”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „deutsch” (exemplu: Deutsch-Kreuz – Criț). Aceste nume au fost comparate cu „Sachsenhausen” (Săsăuși), în dialect „Sessenhousn”.
      Deoarece termenul de „Sassen” este folosit în Saxonia Inferioară și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „Sassen”, în dialectul săsesc „Sessen”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „Untergesäss” și „Obergesäss” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni.
      După încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „Sachsen”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „Sasse” dar de fapt era pronunțat „Sachse”.
      Există teorii care spun că germanii din Transilvania au preluat termenul de „Saxones” din cancelariile regale, iar altele că termenul de sas ar proveni de la particula „szász” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „németi”.
      Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din Spiss față de cei așezați în Panonia. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „Századok” …
      La rândul său, Thomas Nägler, un arheolog și istoric sas din România, specializat în istoria Transilvaniei, scrie în lucrarea ”Așezarea sașilor în Transilvania” apărută la București în 1992 la editura Kriterion că „…Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.”

  3. Muntimer Thocomer
    30 noiembrie 2017 la 13:16

    Păi de exemplu, Tibor Kalnoky, cu care este înrudit. Cât despre sași poate e bine să vedeți și părerea lui Miron Costin, a greavului Sibiului, comitele Albert Huet,, sau a lui Topeltin de Mediaș, cu a sa lucrare Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon, 1667, Lavrentio Toppeltino de Medgyes https://dailynewshungary.com/accomodation-of-prince-charles-is-very-popular-in-transylvania/

    • 30 noiembrie 2017 la 14:31

      Charles s-a întâlnit și cu cei din așa zisa Casă Regală de România, dar la înmormântarea coanei Anna de Bourbon-Parma, nevasta lui Mihai nu a venit.
      Am văzut un documentar pe BBC despre vizitele lui Charles în România. Numele România l-au pronunțat o singură dată în o jumătate de oră cât a ținut filmul, Transilvania cred că au spus de șase șapte ori …

  4. 30 noiembrie 2017 la 18:00

    Ai dreptate.

  5. Muntimer
    2 ianuarie 2019 la 10:52

    Cum intre timp a avut loc si parastasul de 1 an al defunctului de la Curtea de Arges, unde el, ca ortodox, avea dreptul sa fie inmormantat, dar conform constitutiilor regaliste, nu avea acelasi drept de a isi inmormanta acolo si pe sotia catolica, iata ca putem privi inapoi „fara maniei”, spre a se constata ca niciun fel de recunoastere internationala nu exista si nici nu a existat vreodata. Printul Charles a venit la funeraliile lui Mihai I, in calitate de ruda, regina Maria a Romaniei, mama lui Carol al II-lea si bunica lui Mihai I, facand parte din dinastia regala a Marii Britanii, asa cum a facut parte si din fosta dinastie Imperiala a Rusiei.

    • 2 ianuarie 2019 la 15:49

      Nu știu dacă este așa. Din câte știu, la cununie unul din soți trece la religia celuilalt. Să nu uităm că atât catolicii cât și ortodocșii sunt creștini. De exemplu între grecoc-catolici și ortodocși se recunoștea botezul. Deci la cununie nu era nevoie de un alt botez. De asemenea în cimitire nu se face segregare. E adevărat că mai există și preoți imbecili sau avizi de bani care spun că nu e așa. Îmi amintesc că la cununia Monicăi cu Virinel, ea fiind catolică a trebuit botezată înainte de nuntă. Asta a stârnit furie în anumite cercuri. Botezul de face în numele lui Cristos. De asemenea cunosc o grămadă de cazuri în care greco-catolici sunt înhumați de ortodocși și invers.

      Ana a fost îngropată mai la o părte deoarece ea, deși toți îi spuneau Regina Ana, nu avea acest statut, nu a fost nici încotonată nici măritată cu un rege în funcție. Din câte zicea colonelul istoric Dogaru, deși există un proces verbal de mirungere, ungerea cu mir nu s-a făcut efectiv, s-a elinerat certificatul urmând să se facă ulterior. Dar s-a tot amânat până a abdicat. Deci, din punct de vedere al bisericii Mihai nu a fost Rege pe deplin. În casele regale europene, care se consideră creștine, monarhia românească din vremea lui Mihai era ceva așa, ca să fie.

      În plus Margareta cu acordul lui Mihai au schimbat legea Salică în propriul înteres schimbând astfel modul de transmitere a Tronului. În tipul de monarhie românească nu se poate pune pe tron o femeie. Monarhia românească nu acceptă în nici un fel femei monarh. Soția regelui e CONSOARTĂ nu regină. Ea nici nu primește mirungerea. Vezi Constituția din 38.. se vorbește doar de Rege … de regină, nu, ea fiind între membrii Familiei Regale.
      Din punct de vedere legal, moștenitorul este Prințul Nicolae, deci pe ramura paralelă.
      O altă problemă este cea a dinastiei. Până la Mihai Familia Regală a României se trăgea din Casa Dinastică de Hohenzolern. Când aceasta i-a repudiat au spus că ei sunt daca Regală a României… Casă Regală FĂRĂ UN REGE ÎN FUNCȚIE? Asta e din filme cu proști.

      Practic, pentru a avea un nou monarh ar trebui adus unul din o casă dinastică europeană CU MONARH ÎN FUNCȚIE (britanică, spaniolă etc)

      ATENȚIE !!! … O altă chestiune care a oripilat Europa a fost faptul că Margareta s-a căsătorit cu cineva care NU AVEA PEDIGREE-UL NECESAR… Duda nu are sânge albastru. Într-o monarhie ca cea Britanică merge .. în a noastră, nu. Mihai însuși a ajuns să fie rege pentru că moștenirea a trecut pe linia sa atunci când un înaintaș care trebuia să moștenească s-a căsătorit cu o actriță care, ca și Duda NU AVEA PEDIGREE …

      Monarhiile europene știu totul și înțeleg mai bine decât noi. Un rege nu este un președinte …

  1. 28 noiembrie 2017 la 19:36
  2. 30 noiembrie 2017 la 12:33
  3. 30 noiembrie 2017 la 12:53

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: