Arhiva

Archive for 17 mai 2018

România, considerată tigrul economic al Europei de către pesediști, de fapt, este un pisoi leșinat.

Rata Inflației

În ultima vreme diferiți ”comunicatori” ai PSD, considerându-și, probabil pe drept cuvânt, electoratul cretinizat concurând la dimensiunile IQ-ului cu râmele, se sufocă de emoție spunându-ne cât de bine o ducem, cum economia noastră duduie de zăpăcește Europa, România fiind un adevărat tigru economic care crește mai abitir decât Făt Frumos din lacrimă. 

Te și întrebi cum de nu intră în depresie poporul pesedist, în primul rând din cauza faptului că au votat cu cine trebuia, în al doilea rând că nu vor ști, săracii, cum draq să își administreze veniturile senzaționale.

Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, spune că românii nu înţeleg că, în prezent, pot cumpăra mai puţine decât acum un an, chiar dacă salariile lor au fost majorate: „Din păcate, şi îmi cer scuze dacă cineva se va simţi într-un fel sau altul, din păcate, din cauza nivelului de educaţie extrem de jos, oricum ai spune-o, oamenii nu vor înţelege. Motiv pentru care vor fi întotdeauna ţinta perfectă pentru o capcană populistă. Din păcate, oamenii nu pot să înţeleagă. Trebuie să înţeleagă o ţară întreagă, iar ţara înţelege că i-a crescut salariul cu 40% spre exemplu, de la 1.000 la 1.400 de lei, nu înţelege că acum cu 1.400 de lei nu mai este în măsură să cumpere aceleaşi bunuri şi servicii pe care le cumpăra acum un an cu o mie de lei”.

Conform economistului, citat de Agerpres, este ca şi cum i-ai explica unui copil că este periculos să se joace cu chibrituri, când el nu ştie ce este focul.
     Libocor i-a îndemnat pe români să facă un calcul – câtă pâine cumpără acum cu salariul mărit şi câtă pâine cumpărau înainte să li se mărească salariul – şi le-a trimis guvernanţilor o avertizare – „să aibă grijă, deoarece cu aceeaşi măsură cu care măsoară ei acum, vor fi şi ei măsuraţi”.

Citește în continuare articolul publicat de Emilia Olescu, la data de 17.05.2018 pe siteul bursa.ro intitulat:

EUROSTAT: Ţara noastră – cea mai mare inflaţie din UE, în aprilie
*  Florian Libocor: „O ţară întreagă nu înţelege că, acum, cu 1.400 de lei nu mai este în măsură să cumpere aceleaşi bunuri şi servicii pe care le cumpăra în urmă cu un an cu o mie de lei” 
     *  Vasilescu, BNR: „Dobânda şi inflaţia sunt surori siameze”
      
     Rata anuală a inflaţiei înregistrată de ţara noastră în luna aprilie a atins cea mai mare valoare din Uniunea Europeană (UE), respectiv 4,3%, evidenţiază Eurostat. Alături de România, pe primele locuri ca nivel al inflaţiei se află Slovacia (cu 3%) şi Estonia (2,9%), în timp ce statele cu cea mai scăzută inflaţie sunt Cipru (minus 0,3%) şi Irlanda (minus 0,1%).
     În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut, în aprilie, la 1,2% şi în UE la 1,4%, de la 1,3%, respectiv 1,5% în martie, conform Eurostat.
     Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, este de părere că românii nu înţeleg că, în prezent, pot cumpăra mai puţine decât acum un an, chiar dacă salariile lor au fost majorate: „Din păcate, şi îmi cer scuze dacă cineva se va simţi într-un fel sau altul, din păcate, din cauza nivelului de educaţie extrem de jos, oricum ai spune-o, oamenii nu vor înţelege. Motiv pentru care vor fi întotdeauna ţinta perfectă pentru o capcană populistă. Din păcate, oamenii nu pot să înţeleagă. Trebuie să înţeleagă o ţară întreagă, iar ţara înţelege că i-a crescut salariul cu 40% spre exemplu, de la 1.000 la 1.400 de lei, nu înţelege că acum cu 1.400 de lei nu mai este în măsură să cumpere aceleaşi bunuri şi servicii pe care le cumpăra acum un an cu o mie de lei”.
     Conform economistului, citat de Agerpres, este ca şi cum i-ai explica unui copil că este periculos să se joace cu chibrituri, când el nu ştie ce este focul.
     Libocor i-a îndemnat pe români să facă un calcul – câtă pâine cumpără acum cu salariul mărit şi câtă pâine cumpărau înainte să li se mărească salariul – şi le-a trimis guvernanţilor o avertizare – „să aibă grijă, deoarece cu aceeaşi măsură cu care măsoară ei acum, vor fi şi ei măsuraţi”.
     Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), a subliniat: „Sper că majorarea salariilor va avea şi un efect benefic imediat, în condiţiile în care 3,5 milioane de locuitori au plecat din România. Şi au plecat oameni care sunt în stare să plece, adică cei mai inventivi, cei mai întreprinzători şi cei mai curajoşi. Şi-au luat viaţa în spate şi s-au dus în lume. Trebuie să fim atenţi, că noi îi aşteptăm înapoi, dar dacă ne uităm la statistici vedem că în 2007-2008 trimiteau câte 7-8 miliarde de euro în ţară, acum trimit sub 5 miliarde de euro. E limpede ce s-a întâmplat: ei s-au instalat acolo, şi-au luat copiii, i-au dat la şcoală acolo, şi-au făcut asigurări medicale şi atunci ce mai trimit acum este în primul rând rezultatul unui reflex şi grija pentru cei rămaşi aici, care nu vor merge niciodată cu ei, adică părinţi, bunici, bătrâni”.
     Dobânda şi inflaţia sunt indicatori aflaţi în strânsă legătură, iar Banca Naţională a României a învăţat să intervină psihologic în piaţă, cu efecte imediate asupra preţurilor, care încep să scadă, a completat Adrian Vasilescu, explicând: „Unele voci care critică BNR spun: ce bancă e asta, care ne-a dat inflaţie mare şi dobândă mare? Parlamentari, prezenţi continuu în dezbaterile televizate, pun mereu această întrebare. Dar dobânda şi inflaţia sunt surori siameze. Practic, inflaţia mare cere o dobândă mare. Altă critică – BNR ne face această inflaţie de bună înţelegere cu Guvernul. Cum s-au înţeles ei? Guvernul să se facă că presează BNR că nu face şi nu drege, iar BNR să facă o inflaţie mare ca să mănânce din creşterea de salarii, pentru că Guvernul nu mai are bani. Aberaţie mai mare ca asta nu există”, a sus-ţinut Vasilescu, continuând: „După fiecare şoc, pentru că aici este ca în chirurgie – nu faci o operaţie în timpul crizei – o intervenţie pe şoc, pe preţuri care explodează la energie electrică, la energie termică, la combustibil, la gaze, orice intervenţie este inutilă. Aştepţi să treacă şocul şi vin două luni în care ai coborât inflaţia. Şi vine iar un şoc şi iar nu intervii în şoc sau dacă intervii trebuie să fii sigur că intervenţia poate să cadă bine”.
     Conform domnului Vasilescu, experienţa arată că politica monetară a băncii centrale are efect asupra preţurilor, dar cu o întârziere de patru-cinci luni, chiar şi mai lungă.
     „BNR a mai învăţat ceva, pe cursul de schimb. De multe ori, pentru a aduce cursul de schimb în limite normale, nu trebuie să umble la rezerve, să scoată sute de milioane de euro şi să intervină pe piaţă. Intervii cu un efect psihologic. De foarte multe ori, intervenţiile pe piaţa valutară ale BNR sunt doar un zornăit de rezervă, care arată pieţei că BNR este gata să intervină. Acesta este efectul psihologic. Din faptul că politica monetară acţionează cu întârziere, efectele se produc cu întârziere. Dar efectul psihologic se produce imediat, iar toate aceste căderi de preţuri după şocurile respective sunt rezultatul unor efecte psihologice ale intervenţiei BNR”.
     Spre deosebire de Fed sau de Banca Centrală Europeană, care au dus dobânzile spre zero, BNR a anticipat climatul inflaţionist şi a păstrat dobânda de 1,75% timp de câţiva ani, până în ianuarie 2018, a reiterat Adrian Vasilescu.
     „Ştim că avem dobândă de 2,5%, dar nu ştim cum va fi inflaţia în mai şi iunie şi să sperăm că nu vom avea în iulie un nou şoc cu care să începem un nou trimestru”, a subliniat reprezentantul BNR.
     Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5,2%, în luna aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Acestea arată că, în aprilie faţă de martie, cel mai mult a crescut preţul gazelor, cu 4,26%. 
     Diferenţa dintre cifrele INS şi cele ale Eurostat vine din faptul că cele două entităţi utilizează metodologii distincte. „Eurostat calculează un indice armonizat al preţurilor de consum, având alte ponderi în coşul de consum faţă de INS”, ne-a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
     Aşteptările analiştilor economici arată o inflaţie mare pe tot parcursul verii, după care evoluţia preţurilor de consum va începe să aibă un trend descrescător. Ionuţ Dumitru esti-mează că vârful inflaţiei va fi de 5,2%, până în luna septembrie, când aceasta va scădea la 4,7%. Până la finalul anului în curs, rata inflaţiei va ajunge la 3,6%, ca urmare a efectelor de bază.
     Prognoza ratei inflaţiei pentru anul în curs a fost revizuită în sus de către Banca Naţională a României (BNR), de la 3,5% la 3,6%, estimându-se un nivel de 3%, în scădere de la 3,1%, pentru decembrie 2019. 
%d blogeri au apreciat: