Arhiva

Archive for 12 octombrie 2018

La finanțarea construirii Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni, Guvernul Dăncilă preferă varianta unui Parteneriat Public privat. (Deși este mai scumpă și mai nesigură, banii pot fi furați mai ușor )

12 octombrie 2018 Lasă un comentariu

La construirea Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni Guvernul Dăncilă preferă variantei de finanțare de la Comisia Europeană, varianta unui Parteneriat Public Privat.

Asta deși, în cazul finanțării cu bani de la CE, se pot lua 85% bani europeni gratis, 15% urmând a fi achitați de statul român iar, în cazul Parteneriatului Public Privat suma primită de la CE nu ar putea depăși 25% bani europeni.

De ce? Pentru că în a doua variantă, cea preferată, banii nu sunt la fel de strict monitorizați, deci pot fi furați mai ușor.


Guvernele Dragnea dezamăgesc pe tot mai mulți.

În urmă cu câteva luni la Palatul Cotroceni se organizau nire ”demonstrații spontane” unde demostranții cu plase goale erau duși cu autocarele. Unii din ei, de-a dreptul isterizați, strigau ”Lăsați Guvernul să își aplice programul de guvernare”.

Se pare că le-a cam ieșit pensionarilor care se și vedeau scufundați în laprele și mierea ce vor invada rigolele drumurilor. Acum, unii di ei, sunt iar în stradă. ”I-am votat dar ne-au mințit”. De fapt nu au primit pensiile care le-au fost promise, ba, mai mult, prețurile au săltat binișor iar când se uită în plasa cu care vin de la piață o văd tot mai goală.

Ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, iar a început să se sclifosească pe la tv promițând că vor crește pensiile (interesant e că cei de la PSD știu să conjuge verbul ”a face” doar la viitor, niciodată la trecut, doar ”vom face” și nu ”Am făcut”). Problema este că nu spune de unde va lua banii, în țară visteria e goală, banii împrumutați devin dureros de scumpi, nu spune nici cam ce prognoze au legate de creșterile prețurilor a căror pantă de creștere este tot mai accentuată.

 

Tensiuni între Guvernul PSD și Comisia europeană

Rupt în dos, dar cu coada în vânt, Guvernul Dăncilă devine tot mai paranoic, Corina Crețu, trimisă la Bruxelles exact de PSD, este de-a dreptul uimită de ostilitatea pe care o vede la București, subiectul ”Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni” aceasta fiind un cartof extrem de fierbinte dar foarte apetisant.

„Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură. Nu avem proiecte. Pentru Târgu Mureş – Iaşi, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoia de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală şi de Est. Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru studiu de fezabilitate“, a declarat luni Corina Creţu, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. 

Corina Crețu a precizat că deşi construcţia autostrăzii ar putea începe în exerciţiul financiar următor, imediat după 2021, Executivul de la Bucureşti a anunţat că doreşte să construiască autostrada în sistemul parteneriatului public-privat, neimplementat până acum. „Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei. Ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport, Târgu Mureş – Iaşi este o prioritate, deci aşteptăm proiecte” – a declarat comisarul european.

 

Proiectul autostrăzii A8, Târgu Mureş – Iaşi, deblocat de Guvernul Cioloș

Aprcâte acuze se aduc Guvernului Cioloș, acesta a mai și făcut câte ceva. De exemplu, a deblocat Proiectul autostrăzii A8, Târgu Mureş – Iaşi, apoi, în 2017, pentru tronsonul Ditrău – Târgu Mureş s-a încheiat un contract pentru studiul de fezabilitate, ce urma să fie finanţat din bani europeni.

Surprize, surprize, în 2018, contractul a fost anulat fără explicații clare de către CNAIR. „Am stat până în 2018 cu contractul Târgu Mureş – Iaşi, l-au anulat, pe motiv că veniseră cei de la Curtea de Conturi să facă nu ştiu ce controale. Nu a fost nimic clar, nu au zis dacă s-a găsit ceva în neregulă. Pur şi simplu l-au reziliat. Iar ei de doi ani nu lansează nicio licitaţie pentru niciun proiect de infrastructură. Dacă ar lansa una acum, cum a zis şi Corina Creţu, ar dura doi ani pentru întreg studiul de fezabilitate, expropieri, toată faza asta de pregătire, deci până undeva în 2020-2021, iar apoi s-ar putea ca în următoarea execuţie bugetară să se treacă la licitaţiile pentru execuţie,” – a declarat Cătălin Drulă, deputat USR şi membru al Comisiei de Transporturi din Parlament.

 

Halucinantul parteneriat public-privat propus de PSD

Fondurile europene atrase presupun că proiectul de investiție să fie acoperit de C.E., fonduri nerambursabile, sttul român, pentru a-și dovedi seriozitatea trebuie să contribuie și al cu 15%. Trebuie să recunoaștem că sistemul este mai mult decât avantajos. Asta dacă nu ești Guvernul PSD. Dacă ești pare mult mai fezabilă varianta parteneriatului civil public-privat. Probabil așa banii sunt mai ușor de furat.

„Ca să fie foarte clar pentru toată lumea: fondurile europene sunt nerambursabile, deci practic sunt nişte bani gratis. Parteneriatul public-privat este o gogoriţă, un balon de săpun al guvernărilor PSD pe care îl tot folosesc. Proiectele acestea pe parteneriat public-privat trebuie să genereze venituri care să acopere costurile de investiţie. Autostrăzile din România şi autostrăzile din Europa, în general, sunt în aceeaşi situaţie: taxele impuse pentru utilizarea acestor drumuri nu pot acoperi costul de investiţie. Se făcuse la un moment dat un calcul pentru o autostradă, investiţia era de 300 de milioane de euro şi ceea ce îşi recupera statul era de 15-20 de milioane“, a declarat Drulă.

Un membru fondator al asociaţiei „Moldova vrea autostradă“, Dan Radu, a lămurit faprul că este vorba de un procedeu complicat, confuz și puțin probabil, „nu a mers niciodată aşa ceva în România. Nu vine nicio entitate privată să investească în România, neavând garanţia că îşi va recupera banii“, a precizat Dan Radu.

 

Proiectul autostrăzii în faza studiului de fundamentare

Autostrada Tg. Mureș – Iași, aflată în stadiul studiului de fundamentare a ajuns la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), dar numai pe jumătate. Respectiv doar tronsonul de câmpie Iași – Piatra Neamț precum și podul peste Prut. Jumătatea mai grea, prin mulți, e deocamdată în coadă de pește.

Prin luna mai 2018, Guvernul a dat o hotărâre de guvern privind lista proiectelor strategice de investiţii ce urmează să fie implementate în parteneriat public-privat, pe care a fost inclusă şi autostrada Târgu-Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni. Anterior, Guvernul a însărcinat CNSP cu implementarea proiectelor de investiţii în parteneriat public-privat.

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei de Prognoză, spune pentru presă că deocamdată instituția lucrează la elaborarea studiului de fundamentare numai pentru porţiunea Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, inclusiv podul de la Ungheni.

„Târgu Mureş – Târgu Neamţ a rămas la ministrul Transporturilor. Nu ştiu nimic…” – spune Ghizdeanu.

Referitor la detaliile constririi acestui troson, Gizdeanu susține că ar costa în jur de 2,5 miliarde de euro şi că studiul ar putea fi aprobat încă din luna noiembrie, în prima parte a lui 2019 urmând să aibă loc semnarea contractului şi negocierea competitivă, conform legii achiziţiilor. Termenul de realizare fiins între 4 și 5 ani.

Constructorul urmând a primi, şi în cazul Autostrăzii Ploieşti – Braşov, o bonificație de 100 milioane de euro pe an dacă se va încadra în timeingul stabilit, întârzielile urmând a fi penalizate similar.

 

De fapt, cum e cu parteneriatul public privat

Mai mulți specialiști au criticat intenția Guvernului de a face autostrăzi în sistem public-privat, varianta cu accesarea fondurilor europene fiind o variantă mai sigură, mai evantajoasă, mai de preferat pentru România.

Aiuritor, Ion Ghizdeanu spune că parteneriatul public-privat este potrivit. „În primul rând, termenul de realizare este mult mai rapid. În parteneriat public-privat nu îţi trebuie studiu de fezabilitate, are studiu de fundamentare, iar detaliile şi le proiectează partenerul privat singur şi este în interesul lui să proiecteze ceva pe care să nu stea să îl repare zilnic. În al doilea rând, prin fonduri europene nu se acoperă decât o anumită parte din cheltuieli. În al treilea rând, dacă proiectul nu a început până acum, este posibil să nu fie realizat în termenul de 2020 pe fonduri europene. În al patrulea rând, acest proiect, fiind în PPP, nu înseamnă că nu e cu fonduri europene. 25% din bani pot fi din fonduri europene“.

Deci, în mintea individului, este mai bine să se folosească doar 25% bani europeni decât 85%. Interesant.

„O finanţare publică de 25% cum se propune e prea puţin, ar trebui finanţat tot public, doar există linie de finanţare europeană. Riscul este ca statul să ajungă în situaţia de a compensa compania privată dacă fluxul de maşini sau taxele încasate nu acoperă investiţia. Iar asta poate duce la taxe pe autostradă foarte mari ca în Italia sau Franţa sau la compensarea de la bugetul de stat“ – a declarat pentru „Adevărul“ prof. dr. Dacian C. Dragoş, specializat în Dreptul achiziţiilor publice, concesiunilor şi parteneriatelor public-private, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

 

Riscuri în cazul  parteneriatul public-privat

Prof. dr. Dacian C. Dragoş mai spune eperiența altor state ne arată  că este extrem de riscant să se realizeze autostrăzile prin parteneriat public-privat.

„Din experienţa multor state care au finanţat astfel de proiecte – chiar şi cele care au reuşit până la urmă – putem concluziona că autostrăzile au costat cu mult mai mult decât s-a estimat la început, au fost probleme cu investitorii privaţi care au intrat în insolvenţă sau au dat faliment, au fost proiecte neterminate şi care au trebuit reatribuite sau administraţiile naţionale nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le reveneau cu privire la exproprieri şi alte facilităţi, etc“.

Domnul profesor Dragoș arată că toate studiile comparative spun că puţine parteneriate public-private pot să fie considerate, la autostrăzi, exemple de succes, ele funcţionând însă în alte domenii, cu mai puţini bani, precum spitale, alte obiective de infrastructură, sau concesiunile de servicii. „Sunt exemple din Belgia, din Italia, din alte state europene care ne fac să spunem că în general, pariul pe parteneriatul public-privat este unul destul de riscant în Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât noi nu avem experienţă cu proiecte mari de acest gen – nu putem considera că experienţa cu Bechtel a fost un succes”.

Toate studiile comparative spun că puţine parteneriate public-private pot să fie considerate, la autostrăzi, exemple de succes, ele funcţionând însă în alte domenii, cu mai puţini bani, precum spitale, alte obiective de infrastructură, sau concesiunile de servicii. „Sunt exemple din Belgia, din Italia, din alte state europene care ne fac să spunem că în general, pariul pe parteneriatul public-privat este unul destul de riscant în Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât noi nu avem experienţă cu proiecte mari de acest gen – nu putem considera că experienţa cu Bechtel a fost un succes” – argumentează Dacian Dragoş.

 

Și totuși, de ce a fost preferat  PPP şi nu fonduri UE?

Întrebat de ce preferă, totuși, Guvernul  să finanţeze de la buget astfel de proiecte, în loc să acceseze fonduri europene.

”Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni solicită să tratăm la fel investiţiile din bugetul naţional cu cele din bugetul UE, dar noi nu facem lucrul ăsta, încă le tratăm separat. Şi atunci vor să se prevaleze de această distincţie“ – spune domnul profesor, altfel spus, banii de la Comisia Europeană, fiind monitorizați atent, sunt extrem de greu de furat.

„Cred că este un cumul de rea-voinţă şi incompetenţă. E clar că nu se doresc fonduri europene, pentru că astea necesită seriozitate în redactarea proiectelor, iar statul român este în acest moment pur şi simplu incapabil să facă proiecte serioase. Şi atunci ne aruncă treaba asta cu pateneriatul public-privat care e o perdea de fum. «Da,da, facem» şi nu fac nimic“, a fost, până la urmă, de acord și Cătălin Drulă.

%d blogeri au apreciat: