Arhiva

Arhivă autor

La PSD, dacă nu plagiezi nu exiști. De data aceasta, Premierul Tudose …

20 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

Se pare că la PSD verbul ”a fura” este un modus vivendi. Furtul îmbracă o mulțime de forme, cine nu fură nu e un pesedist de încredere. 

Plagiatul fiind o formă de furt și anume, furt intelectual, cu nimic mai puțin toxic decât furtul de bani sau alte bunuri, este și el prezent la extrem de mulți pesediști cu greutate. Iată că i-a venit și rândul Premierului Tudose să fie dovedit a fi un plagiator împuțit.

”Una dintre cele cinci cărţi semnate de premierul Mihai Tudose are o serie de probleme de citare academică. Adică, are părţi ce pot fi considerate plagiate.  În plus, e posibil ca acest volum să fi fost pe lista lucrărilor care au contribuit la obţinerea de către Mihai Tudose a gradului didactic de conferenţiar universitar, la Academia Naţională de Informaţii a SRI. Instituţia refuză, însă, să ofere informaţii, pe motiv că lucrările acestuia nu sunt informaţii de interes public.” – se spune în amplul articol al Melaniei Cincea, intitulat Plagiat într-un volum de securitate al premierului Mihai Tudose, publicat sub semnătura jurnalistei pe siteul putereaacincea.ro, articol care poate fi văzut mai jos:

Plagiat într-un volum de securitate al premierului Mihai Tudose

Academia Naţională de Informaţii refuză să spună dacă volumul a contribuit la obţinerea gradului didactic de conferenţiar

Una dintre cele cinci cărţi semnate de premierul Mihai Tudose are o serie de probleme de citare academică. Adică, are părţi ce pot fi considerate plagiate.  În plus, e posibil ca acest volum să fi fost pe lista lucrărilor care au contribuit la obţinerea de către Mihai Tudose a gradului didactic de conferenţiar universitar, la Academia Naţională de Informaţii a SRI. Instituţia refuză, însă, să ofere informaţii, pe motiv că lucrările acestuia nu sunt informaţii de interes public.

Cinci cărţi în CV-ul premierului

În CV-ul premierului Mihai Tudose – în cel postat pe pagina Camerei Deputaţilor, întrucât pe pagina Guvernului niciun ministru al actualului Cabinet nu are postat CV-ul, pe motiv că, transmite Biroul de presă al Executivului, legea nu-i obligă… – sunt menţionate cinci cărţi publicate:

  1. Provocări strategice, la care este coautor, volum apărut la Editura Rao, în 2007;
  2. Schimbarea managerială. Managementul schimbării, coautor, Editura Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, 2009;
  3. Infrastructura critică – model de strategie managerial, Editura Rao, 2010;
  4. Război, cunoaştere, adevăr, coautor, Editura Nemira, 2012;
  5. Securitatea economică în era transformărilor globale, Editura Rao, 2013.

Mi-am propus să aleg una dintre ele şi să o analizez, să văd dacă sunt respectate sau nu normele academice de citare. Adică, să văd dacă volumul este sau nu plagiat. După ce în presă s-a scris despre plagiatul din teza de doctorat, jurnalistic vorbind e firesc să îţi pui astfel de întrebări.

Note de subsol fără menţionarea paginii citate. Plus alte deficienţe.

Am optat pentru cea mai recentă carte a sa, Securitatea economică în era transformărilor globale, apărută în 2013, la Editura Rao.

Primul semn de întrebare s-a născut după parcurgerea notelor de subsol ale cărţii. În majoritatea cazurilor nu sunt indicate paginile volumului din care Mihai Tudose citează sau la care trimite, excepţie făcând acele note de subsol preluate de la alţi autori, concomitent cu pasaje din opera acestora.

M-am oprit apoi, la întâmplare, asupra unor capitole. Şi am căutat pasaje identice în volumele spre care trimiteau notele de subsol. În lipsa indicării numărului paginii din care s-a citat, a fost un fel de căutare a acului în carul cu fân.

Ceea ce am observat din start este, aşa cum am menţionat, că în cazul şi al notelor de subsol, şi al bibliografiei, Mihai Tudose încalcă una dintre regulile de bază ale citării academice, şi anume evită indicarea paginii din care citează sau la care trimite.

De asemenea, recurge frecvent la preluarea de paragrafe întregi fără să le pună în ghilimele.

O altă practică pe care am întâlnit-o este citarea, în notă de subsol, a unui autor care apare menţionat în volumul din care citează sau din care copiază pasaje fără a le pune în ghilimele. O practică ce face ca bibliografia din volumul propriu să pară mai consistentă.

Apoi, în câteva situaţii, la note de subsol notează numele unui autor, cu menţiunea „Op. cit.”, deşi autorul respectiv nu a mai fost citat anterior. De exemplu, „Andrei Akulov, op. cit.” (pag. 41), „Carmen Medina, op. cit.” (pag 66), „Pascal Lany, op. cit.” (pag. 114)

Citare neacademică din Joseph Nye

Voi da, în cele ce urmează, câteva exemple de încălcare a normelor academice de citare, întâlnite în cartea lui Mihai Tudose.

1. Pe pagina 49, alin. 5., Mihai Tudose are o notă de subsol care duce la Richard RosecranceThe Rise of the Trading State, Basic Books, New York, 1986, pp. 16, 160. De fapt, este un paragraf din lucrarea lui Joseph NyeViitorul puterii, Ed. Polirom, 2012 (pag. 69, alin. 1). Rosecrance e sursă bibliografică în cartea lui Nye, în cea a lui Tudose ajungând prin intermediul autorului citat. Dacă Mihai Tudose ar fi citat în mod onest, trebuia să specifice atât autorul ideii (Rosecrance), cât şi sursa de unde a fost obţinută (Nye).

2. Pagina 49, alin. 5, apare un paragraf din Nye (pag. 69, alin. 1), fără a fi pus în ghilimele.

      

Viitorul puterii, pag. 68 – 69 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 48 – 49 

3. În paginile 50 – 51, alin. 2, respectiv 1 este un alt paragraf, menţionat la nota de subsol, dar citat fără ghilimele, din cartea lui Joseph Nye (pag. 72 – 73, alin. 2, respectiv 1). Paragraful este copiat cu tot cu o nota bibliografică formulată de Nye: „Vezi Robert O. Keohane şi Joseph S. Nye, Power and Interdependence…”).

          

Viitorul puterii, pag. 72 – 73 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 50 – 51

4. În paginile 52 – 53, alin. 2, respectiv 1, din lucrarea lui Mihai Tudose apare un nou paragraf, tot fără ghilimele, preluat din Joseph Nye (pag. 74), „spart” cu mai multe note de subsol şi modificat prin eliminarea câtorva cuvinte şi înlocuirea cuvântului „Beijing” cu „China. În plus, într-o notă de subsol la Mihai Tudose apare menţionat şi economistul chinez citat de Nye, Yao Yang, cu un articol publicat în China Daily, din 2 august 2010: Smart Power Is What China Needs.

     

Viitorul puterii, pag. 74 – 75 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 52 – 53

5. Pe pagina 53, alin. 3 din lucrarea lui Mihai Tudose, apare încă un paragraf copiat din Nye (pag. 80 – 81), fără ghilimele – din care e eliminată o frază –, acesta fiind preluat cu tot cu o notă bibliografică formulată de Nye: „Pentru detalii, vezi Keohane şi Nye…”

     

Viitorul puterii, pag. 80 – 81 şi, în dreapta, Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 52 – 53

6. Pe paginile 53 – 54, alin. 3, respectiv 1, urmează un alt citat din Nye, cu trimiteri la note de subsol, dar preluat fără ghilimele. Mihai Tudose păstrează şi caracterul italic, acolo unde Nye recurge la el. În plus, trimiterea este incorectă. La nota 1 de subsol, Mihai Tudose notează Ibidem, ceea ce conform propriei notări, duce spre Keohane şi Nye, Power and Interdependence. Or, pasajul e din Viitorul puterii, volumul lui Nye.

7. Tot pe paginile 53 – 54, alin.  3, respectiv 1, Mihai Tudose preia, fără ghilimele, încă un paragraf din Nye (pag. 76, alin. 2), dar ca notă de subsol ia autorul din care citează Nye, respectiv Jonathan Kirshner, Currency and Coercion: The Political Economy of International Monetary Power, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1995.​

        

Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 52 – 53 şi 54-55

Viitorul puterii, pag. 76 – 77

8. Un alt paragraf preluat, tot fără ghilimele, din Nye (pag. 74, alin. 4 – pag. 75. alin. 1), dar uşor modificat, apare pe pagina 53, alin, 2.

     

Viitorul puterii, pag. 74 – 75 şi, în dreapta, Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 52 – 53

9. Pagina 54, alin. 1 şi 2 din lucrarea lui Mihai Tudose include alte două paragrafe preluate tot fără ghilimele de la Joseph Nye (pag. 80 şi 99, alin 1).

Cel de al doilea paragraf copiat este indicat de Mihai Tudose, la notele de subsol, ca fiind dintr-un articol din The Economist, din 5 decembrie 2009, The Rise of the Hybrid Company. Acest text este inclus în bibliografia lui Joseph Nye. Dacă Nye citează din el, punându-l în ghilimele, Tudose, îi „rupe” începutul, iar trimiterea la nota de subsol o face ca şi când tot paragraful este din articolul din The Economist.

Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 54 – 55

    

Viitorul puterii, pag. 80 – 81 şi 98 – 99

10. La pagina 86, alin. 4, Mihai Tudose preia un alt paragraf din Nye (pag. 257, alin. 3), tot fără ghilimele, în care acesta îl citează pe Fareed Zakaria, The Post-American World, Norton, New York. În volumul lui Mihai Tudose, Zakaria e menţionat într-o notă distinctă de subsol. În plus, ceea ce în textul lui Nye apare ca fiind „o strategie a SUA”, la Tudose se transformă într-o strategie a „întregii lumi”.

       

Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 86 – 87 şi, în dreapta, volumul Viitorul puterii, pag. 257 – 258

11. Pe aceeaşi pagină 86alin. 3, Mihai Tudose inserează un alt paragraf preluat, fără ghilimele, de la Nye (pag. 254, alin. 3 – pag. 255, alin. 1), în care acesta citează un articol al lui Richard Haass, publicat în Sunday Times, în 23 mai 2010: When world is in transition, can great countries have good policies? Haass apare, însă, ca notă distinctă de subsol, la Mihai Tudose.

     

Viitorul puterii, pag. 254 – 255 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 86- 87

12. Pe pagina 87, alin. 3, apare un nou paragraf aproape identic cu unul din Nye (pag. 235, alin. 1), dar în cazul acestuia nu există nici ghilimele, nici trimitere la textul original printr-o notă de subsol. Paragraful a fost preluat cu tot cu greaşela apărută în volumul lui Nye: slogane, în loc de sloganuri.

     

Viitorul puterii, pag. 234 – 235 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 86 – 87

Citare neacademică din Gabriel Vlase şi Paul Dobrescu

13. Pe pagina 91, alin. 2 există un paragraf, fără ghilimele şi fără notă de subsol, luat din lucrarea lui Gabriel VlaseElemente de geopolitică şi relaţii internaţionale, publicat la Rao, în 2012 (pag. 9, alin. 2), paragraf preluat de Mihai Tudose ad-litteram, cu tot cu nota bibliografică inserată în text, care trimite la Geopolitica lui Paul Dobrescu, volum apărut în 2003, la Editura Comunicare.ro. Interesant, însă, dar volumul lui Paul Dobrescu nu este menţionat în bibliografia cărţii lui Gabriel Vlase.

    

Elemente de geopolitică şi relaţii internaţionale, pag. 8 – 9 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 90 – 91

14. Tot pe pagina 91, alin. 3, este un citat din Geopolitica lui Paul Dobrescu, volum apărut în 2003, la Editura Comunicare.ro (pag. 35, alin. 2), dar, iarăşi, fără menţionarea paginii, la nota de subsol.

      

Geopolitica, pag. 34 – 35 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 90 – 91

15. Pe paginile 91 – 92, alin. 4, respectiv 1, există un citat, de data aceasta pus în ghilimele, dar tot fără menţionarea paginii, pe care Mihai Tudose spune că l-a preluat din Gabriel Vlase (pag. 9, alin. 3). Acesta, însă, nu corespunde exact cu paragraful din lucrarea declarată ca fiind citată.

De exemplu, la pagina 92, alin., 4, Mihai Tudose spune că citează din „Roger Falk” (de fapt, Richard Falk – n.m.), dar nota de subsol care însoţeşte citatul duce spre lucrarea lui Gabriel Vlase. Un paragraf aproape identic apare în lucrarea Geopolitica, a lui Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu (pag. 18 – 19), publicată pe internet.

            

Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 90 – 91 şi 92 – 93 

     

Elemente de geopolitică şi relaţii internaţionale, pag. 8 – 9 şi, în dreapta, Geopolitica, pag. 18 – 19

16. Pe paginile 92 – 93, alin. 4, respectiv 1, Mihai Tudose are un pragraf care reproduce o idee a lui Paul Dobrescu, dar care, prin nota de subsol, îi este atribuită lui Gabriel Vlase. Autor care, cum am mai spus, nu are inclus în bibliografie niciun titlu din Dobrescu.

17. Pe pagina 93, alin. 1, a lucrării lui Mihai Tudose este un alt fragment atribuit, prin notă de subsol, lui Gabriel Vlase, dar care se regăseşte, cu o uşoară modificare, în lucrarea Geopolitica, semnată de Dobrescu şi Bârgăoanu (pag. 19), lucrare care, de asemenea, nu e menţionată în bibliografia volumului lui Vlase.

     

Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 92 – 93 şi, în dreapta, Geopolitica, pag. 18 – 19

18. Pe pagina 94, alin. 2, din volumul lui Mihai Tudose apare un fragment dintr-o declaraţie a lui Henry Kissinger, a cărui notă de subsol duce la revista Foreign Policy, din iulie/august 2011, trecută, şi ea, în bibliografia lui Mihai Tudose. De fapt, pare o idee preluată din volumul lui Gabriel Vlase (pag. 11, alin. 1), care se opreşte şi el la exact acelaşi citat din Kissinger.

Într-un interviu recent, Henry Kissinger sublinia: «Administraţia Obama… nu-şi dă exact seama ce fel de lume îşi doreşte să vadă şi nici cum ar putea influenţa transformarea ei.” (Tudose, Securitatea economică…, pag. 94, alin. 2)

     

Elemente de geopolitică şi relaţii internaţionale, pag. 10 – 11 şi, în dreapta, volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 94 – 95 

19. Pe pagina 95, alin. 1, există un paragraf care duce cu gândul la declaraţia unui oficial sau a unui autor american care, vorbind despre Planul Marshall, aminteşte de politica americană ca despre „politica noastră”. Această sintagmă, „politica noastră”, apare preluată şi în textul românului Mihai Tudose, fără ca paragraful să fie încadrat de ghilimele.

Securitatea economică în era transformărilor globale, pag. 94 – 95

Paragraful este urmat de publicarea discursului lui George Marshall, tot fără ghilimele şi tot fără indicarea sursei de unde a fost preluat, ca şi când ar fi fost memorat de către autor.

Urmează grafice, ce par scanări, fără indicarea sursei de unde le-a luat, şi o serie de citate, în cazul cărora, de asemenea, lipseşte indicarea sursei de unde au fost luate.

Plagiat? Aşa indică (şi) Academia Naţională de Informaţii.

În Ghidul pentru scrierea academică, al Academiei Naţionale de Informaţii a SRI – adică instituţia unde Mihai Tudose şi-a susţinut şi doctoratul, şi examenul pentru gradul didactic de conferenţiar universitar –, constituie plagiat una dintre următoarele situaţii (iar când e cumul, situaţia se agravează):

  • preluarea unui text al unui alt autor, indiferent de suportul utilizat pentru publicare (carte, revistă, pagini web etc.), fără utilizarea ghilimelelor şi a trimiterilor bibliografice;
  • prezentarea unui citat dintr-un text al altui autor ca parafrază (repovestirea ideii sau a argumentului unui autor), fără utilizarea semnelor convenţionale de citare (ghilimele şi trimiteri bibliografice);
  • preluarea unui text fără referinţe clare, cu modificarea topicii, a unor expresii din cuprinsul său şi/sau inversarea unor paragrafe, capitole etc;
  • compilaţia de fragmente din mai multe surse, fără trimiteri bibliografice clare la textele sursă;
  • utilizarea excesivă a altor surse, în detrimentul propriului aport.

Dacă suprapunem şirul derapajelor de la citarea academică din volumul lui Mihai Tudose peste aceste norme de scriere academică, ajungem la concluzia că volumul îndeplineşte condiţiile unui plagiat.

 

Academia Naţională de Informaţii secretizează lista lucrărilor publicate, din dosarul de concurs al lui Mihai Tudose

În toamna lui 2013 – anul publicării lucrării Securitatea economică în era transformărilor globale, la Editura Rao – Mihai Tudose dădea examen pentru postul de conferențiar universitar, la Academia Naţională de Informaţii. Este, deci, posibil ca acest volum să fi fost pe lista lucrărilor ştiinţifice incluse în dosarul de concurs şi care au contribuit la obţinerea de către Mihai Tudose a respectivului grad didactic. Membrii comisiei de concurs au fost profesorii universitari dr. Gheorghe Toma (preşedinte), Constantin Onişor, Ţuţu Pişleag, Vasile Bucinschi, Mihai Vasile Ozunu şi Lucian Stănilă (membru supleant).

În 29 august, am solicitat Academiei Naţionale de Informaţii, respectiv decanului Facultăţii de Informaţii, prof. univ. dr. Cristian Barna, să comunice lista lucrărilor ştiinţifice incluse în dosarul de concurs al lui Mihai Tudose pentru postul de conferențiar universitar, post scos la concurs de Departamentul de Informații al Facultăţii de Informații, în 19 septembrie 2013. Şi, de asemenea, am solicitat punctajul acordat de către Comisia de concurs fiecărei lucrări. În mod normal, informaţiile acestea trebuiau să fie publice, dar nu sunt.

Ce răspunde Academia Naţională de Informaţii, printr-o adresă semnată „persoana de contact desemnată cu diseminarea de informaţii publice”? Răspunde –  şi asta, cu întârziere faţă de termenul legal şi abia după două telefoane date întâi la academie, apoi la SRI – că, de fapt, informaţiile acestea nu sunt publice, că documentele care au caracter public pot fi consultate pe site-ul jobs.edu.ro. Adică, informaţiile generale despre postul scos la concurs de Academia Naţională de Informaţii, Fişa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obţinerea gradului de conferenţiar universitar – unde nu se regăsesc tilurile lucrărilor – şi un CV al lui Mihai Tudose – care, de asemenea, nu conţine titlurile lucrărilor scrise de el.

Cât priveşte punctajul acordat fiecărei lucrări, mai transmite Academia Naţională de Informaţii, acesta „este parte a procesului deliberativ al Comisiei de evaluare şi nu poate face obiectul unei solicitări de natura celei transmise de dumneavoastră”, documente publice ce trebuie transmise către Ministerul Educaţiei Naţionale şi CNATDCU fiind doar… decizia de numire şi acordare a titlului universitar, respectiv raportul de concurs, în care sunt evidenţiate concluziile.

Se poate, deci. intui doar că această carte a lui Mihai Tudose – cu indicii vădite de plagiat – a fost pe lista lucrărilor ce au stat la baza obţinerii de către acesta a gradului universitar de conferenţiar universitar. Probabil, nu întâmplător Academia Naţională de Informaţii a trecut la secret aceste date.

Premierul nu a răspuns, momentan

L-am rugat şi pe premierul Mihai Tudose, prin Biroul de presă al Guvernului, să-mi comunice dacă volumul Securitatea economică în era transformărilor globale, apărut în anul 2013, la Editura Rao, s-a aflat pe lista lucrărilor ştiinţifice incluse în dosarul de concurs pentru postul de conferențiar universitar, de la Facultatea de Informații a Academiei Naţionale de Informaţii.

Până la publicarea acestui articol, nu am primit vreun  răspuns din partea Guvernului.

Autor:  

Sursa:  putereaacincea.ro

 

Conform Liei Olguța Vasilescu, celor care au salarii mici și mulți copii le va plăti statul impozit?

19 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

Uneori mă întreb dacă roșcovana Sexy LOV, (Lia Olguța Vasilescu, ministresa Muncii) are înțelegerea a ce îi iasă din gură (fără nicio referire la ce îi intră în gură, în cap ori în alte părți).

Aflată la Antena 3, Olguța a vorbăt despre noua lege privind alocațiile pentru copii care, în present, se află în lucru. Ea spune că se vor axa pe creșteri pentru cei care sunt, într-adevăr, săraci și care au nevoie, dar și pe un sistem de deduceri pentru cei care contribuie.

Am citit și am recitit pasajul acesta: ”Pentru că aveți un copil, de exemplu, puteți să vă deduceți 1.600 de lei, o sumă pe care altfel ați datora-o statului. Apoi sunt lecțiile de balet, meditațiile școlare pe care iarăși puteți să le deduceți, cu condiția, bineînțeles, să veniți cu factură. Asta înseamnă că nu vor mai fi meditații la negru, nu vor mai fi niciun fel de cursuri de genul acesta fără să existe o firmă care să taie chitanță… Deci, cu alte cuvinte, statul câștigă pentru că fiscalizează. Dvs. câștigați, la rândul dvs, pentru că nu mai plătiți acești bani. Este destul de bine conturat acest lucru în Programul de guvernare”.

Deci 1.600 de lei nu vor fi plătiți de cei care au un copil, înțeleg că celor care au doi copii li se vor deduce 3.200 de lei, celor care au trei copii, 4.800 … Adică, celor care au salariul minim, sau un salariu mic și mulți copii, va veni statul și le va plăti diferența între salariu și suma dedusă?

Lia Olguța Vasilescu

„Noi avem în Programul de guvernare – a declarat Lia Olguța Vasilescu la Antena 3 – altă strategie (față de alocațiile pentru copii, n.r.). Lucrăm, la ora actuală, la un proiect de lege (…) Dacă vă uitați în Programul de guvernare, o să înțelegeți despre ce este vorba. Ne axăm mai mult pe creșteri pentru cei care sunt, într-adevăr, săraci și care au nevoie. Pe de altă parte, ne axăm pe un sistem de deduceri pentru cei care contribuie. Pentru că aveți un copil, de exemplu, puteți să vă deduceți 1.600 de lei, o sumă pe care altfel ați datora-o statului. Apoi sunt lecțiile de balet, meditațiile școlare pe care iarăși puteți să le deduceți, cu condiția, bineînțeles, să veniți cu factură. Asta înseamnă că nu vor mai fi meditații la negru, nu vor mai fi niciun fel de cursuri de genul acesta fără să existe o firmă care să taie chitanță… Deci, cu alte cuvinte, statul câștigă pentru că fiscalizează. Dvs. câștigați, la rândul dvs, pentru că nu mai plătiți acești bani. Este destul de bine conturat acest lucru în Programul de guvernare”, a afirmat Vasilescu.

Roșcovana în discuție  a mai spus că părinții trebuie să încurajeze copiii să meargă la școală, nu să devină o afacere pentru aceștia prin încasarea de ajutoare sociale.

„Dacă vă uitați pe Ordonanța de urgență – a explicat Vasilescu – pe care am dat-o luna trecută, combinăm foarte mult tot ceea ce înseamnă partea de social cu partea de educație. De exemplu, dacă un copil are 20 de absențe la școală, pierzi 50% din ajutorul social. Haideți să terminăm odată cu retragerea copiilor din clasa a IV-a de la școală, care rămân asistați toată viața lor. Dacă nu ai minimum opt clase nu poți fi nici măcar ucenic. Să încurajăm părinții să-și trimită copiii la școală, inclusiv prin astfel de măsuri. Din păcate, copilul devine o afacere pentru unele persoane. E bine că familiile fac mulți copii, crește natalitatea, dar trebuie să ai grijă de acești copii, să fie îngrijiți, să-i trimiți la școală, să fie educați, să aibă o meserie, nu să devină asistați pe spinarea statului toată viața. Să știți că sunt șomeri la a treia generație în România. Nu vrem să punem pe masă o sumă până nu avem și anumite condiționalități”.

Începând din 5 iunie 2015,  alocația de stat pentru copii s-a dublat, de la 42 de lei la 84 de lei. Actul normativ a fost promulgat de către președintele Klaus Iohannis chiar  de Ziua Copilului, după ce, în luna Mai, a fost aprobat de Parlament.

Reglementărilor europene, România le adaugă propria birocrație la întocmirea proiectelor necesare obținerii finanțărilor europene

18 Septembrie 2017 2 comentarii

Aflată la Zalău la conferința „În dialog cu cetățenii”, Corina Crețu, comisar european  pentru politică regională a spus că România are o birocrație extrem de mare, pentru întocmirea proiectelor necesare obținerii finanțărilor conținând câte 5000 de pagini la care se adaugă și o mulțime de reglementări suplimentare cerințelor europene.

Corina Crețu
Comisarul european pentru politica regională

„Simplificarea accesului la fonduri europene – a afirmat Corina Crețu – pentru beneficiari este o prioritate a mandatului meu și am depus deja la Parlamentul European o serie de măsuri de simplificare pentru acest exercițiu financiar, pentru că sunt conștientă că accesarea fondurilor europene a devenit un proces foarte complex și foarte mulți abandonează ideea de a mai folosi fonduri europene pentru că procesul este mult prea complex și mult prea complicat. Noi avem reguli europene. Din păcate, la aceste reguli europene România a adăugat o birocrație excesivă. Este singura țară unde avem proiecte în care trebuie completate 5.000 de pagini de formulare. Așa ceva este inacceptabil din punctul meu de vedere”.

Corina creți susține că atunci când e vorba de un proiect trebuie ca timpul alocat implementării proiectului să fie cel dominant și nu întocmirea documentației.

„Am văzut că regiunile cele mai de succes – a ținut să precizeze comisarul european – sunt cele care simplifică, care ajută beneficiarii, care acordă asistență tehnică și care încurajează inovarea. Noi niciodată nu vom cere 5.000 de pagini pentru un proiect. Din contră, cele mai multe state membre au ajuns la nivelul de a depune proiecte în format electronic”.

Corina Crețu a spune că va colabora cu autoritățile naționale pentru a simplificarea procedurilor și pentru găsirea unui echilibru  între asta și controlarea modului de folosite fondurile europene.

Rovana Plumb, ministrul delegat pentru fonduri europene, a afirmat că au început simplificarea birocrației, demers care ar fi ajuns la 80%. „Unde vom sesiza suprareglementări, ele vor fi eliminate”, a precizat ministrul Rovana Plumb.

Comisarul european Corina Crețu, și ministrul delegat Rovana Plumb au avut o întâlnire cu autoritățile locale din județul Sălaj, unde s-au căutat soluții care să conducă la accelerarea ritmului de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, precum și la simplificarea procedurilor, în vederea unei mai bune absorbții de bani europeni de către România.

Într-un comunicat dat publicității de Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene se spune că:  „Comisarul Corina Crețu și ministrul Rovana Plumb au încurajat inițiativa locală și au îndemnat autoritățile la o mai bună comunicare cu CE, cu scopul de a prelua modelele de bune practici din alte state membre și de a cunoaște mai bine toate instrumentele financiare de care pot beneficia. De asemenea, au afirmat că autoritățile urmăresc simplificarea accesării și gestionării fondurilor europene, precum și elaborarea de reglementări mai clare pentru beneficiari, pentru a impulsiona accesarea de bani europeni”.

La conferința „În dialog cu cetățenii” au participat mai participat șeful Unității pentru România în cadrul DG Regio al CE, Carsten Rassmusen și  din partea Comisiei Europene șeful Comisiei REGI, Lambert von Nistelrooij.

Printre reprezentanții autorităților locale din județul Sălaj s-au numărat primarul Zalăului, Ionel Ciunt, președintele CJ Sălaj, Tiberiu Marc, și prefectul județului, Florin Florian.

P.S. Oare de ce o fi fost necesar ca madam Crețu să spună toate astea la o conferință taman la Zalău și nu la București într-o întâlnire cu Guvernul? Oare guvernul nu este susținut exact de cei care au susținut-o pe ea la alegerile europene?Putea de exemplu să îi spună lui Liviu Dragnea care e problema, că tot este ele stăpânul acestuia i nu îi iasă din cuvânt? Să fie oare vorba doar de un demers de imagine și de fapt nu se va schimba nimic? Nu ar fi de mirare… acesta e tocmai modul de lucru al PSD-ului, politica lui fiind una a formelor fără fond …

Ion Iliescu nu se bucură de vizitele tuturor celor care vor să îl scape de pușcărie

17 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

Se spune că fostul președinte Ion Iliescu este vizitat de foarte multe persoane care doresc să îl scape de pușcărie.

Deși este în joc libertatea dumnealui, fostul președinte se pare că nu se bucură de fiecare vizită deoarece e convins că fiecare are un interes personal  …

Ion Iliescu nu se bucură de vizitele tuturor celor care vor să îl scape de pușcărie

Categorii:Pamflet Etichete:,

Ungaria se consideră atacată de Corneliu Vadim Tudor cu ocazia Centenarului Decembrie 2018

17 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

Un comunicat al Universității din Budapesta a zguduit lumea științifică. Cercetătorii de la un Observatorul astronomic din Pecs au descoperit o cometă cum se pare că nu a mai fost. În trei culori. Roșu alb și verde.  (Vezi mai jos Foto 1 – n.a.)

Conform calculelor cometa ar urma să lovească la începutul lui Septembrie 2018 România undeva în zona Curburii Carpaților.

Îndată ce s-a aflat, naționaliștii maghiari au sărit ca arși: ”Iată că adevărul istoric se vede, cele trei culori sfinte și locul unde va lovi cometa, căreia ne permite să îi spune ”Revanșă” ne arată că adevărul e de partea noastră și Tratatul de la Trianon trebuie anulat”.

La vreo lună după ce Universitatea din Budapesta a dat comunicatul de mai sus, pe adresa instituției a sosit o scrisoare din partea Royale Astronomic Institute of London.

”Pentru stabilirea altor detalii legate de cometa pe care ați numit-o ”Revanșă”, Royale Astronomic Institute of London a efectuat câteva cercetări profitând de faptul că observatorul institutului este cu mult mai performant decât cel de la Pecs. După îndelungi și atente cercetări, putem să spunem că ați avut dreptate în faptul că această cometă este una cum nu a mai fost.

Din cauza anumitor erori care au drept cauză atmosfera terestră i imprecizia aparatelor dumneavoastră concluziile la care ați ajuns nu sunt tocmai exacte. (Vezi mai jos foto 2 – n.a)

Culorile obiectului studiat nu sunt roșu alb și verde ci roșu, galben și albastru, iar locul unde obiectul ca lovi pământul pare a fi ceva mai la vest, undeva în zona Budapestei. 

De fapt obiectul respectiv nici nu este o cometă ci, absolut uimitor, un bărbat cu o mantie lungă în acele trei culori menționate mai sus.

Întâmplător am aflat că bărbatul nu e altul decât Corneliu Vadim Tudor, un politician român despre care se știa că a decedat în urmă cu câțiva ani.

Asigurându-vă de deplinul nostru respect, sperăm că veți fi mulțumiți de faptul că cercetătorii noștrii au reușit să vă corecteze cele câteva erori minore. Dacă mai intervin schimbări vă vom comunica în timp util” – se spune în scrisoarea adresată de Royale Astronomic Institute of London universității din Budapesta.

UPDATE

Se pare că Ungaria face demersuri pe lângă conducerea NATO pentru a se activa Articolul 5 care prevede că dacă un stat NATO  e atacat toți ceilalți membri se consideră atacați.

 

Jurnalista Denise Rifai îl provoacă pe Mirel Palada la o cafteală corectă, parte în parte …

17 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

Denise Rifai nu se teme …

Denise Rifai îl provoacă pe Palada

După ce, într-o pauză publicitară, la B1 TV Mirel Palada a năvălit cu pumnii peste Mihai Goțiu, ambii invitați în emisiune. Al doilea și-a permis să ceară să nu mai fie întrerupt spunând că e vorba de nesimțire a te băga peste interlocutor, unii, prezenți în studioul Antenei 3 se hlizeau cu nesimțirea care îi caracterizează de obicei.  Alții, cei mai mulți, spuneau că Mirel Palada nu mai trebuie invitat în nici o emisiune.

La Realitatea TV, Denise Rifai făcea notă distinctă. Apărea sfidătoare cu mănuși de box. 

Denise este un jurnalistă foarte talentată, curajoasă și incisivă, dar și o femeie cu un șarm special, un zâmbet delicios, când vrea, sau o privire tăioasă care simți că ți se infige în creier, destul de inteligentă să vorbească și cu un academician, dar și să se coboare la nivelul unui mitocan.

Iată că Denise a ieșit iar din rând, și-a luat mănușile de box și i-a aruncat lui Mirel Palada o provocare, pe limba lui, evident:

”Măi, Mirele, mângați-aș, dacă ești bărbat hai să ne frigem parte în parte. Nu te pune cu cei mai mici decât tine, alege pe cineva care îți poate răspunde așa cum meriți. Asta dacă ești bărbatul care te pretinzi și nu o jigodie lașă de care doar gura e. Unul ca limbricul ăla de  Mircea Badea care provoca în stânga și în dreapta până, un motociclist cu o jumătate de metru mai mic decât el, a coborât și a răspuns provocării atât de hotărât încât Mălaimare Antenistu` și-a umplut nădragii cu atâta rahat încât au ce mânca el și colegii lui un cincinal.

Deci, ești bărbat, Marcele? Hai să ne caftim …” – a mai spus curajoasa Denise …

NEPOTISM PSD – Ministrul Petre Daia și-a angajat odrasla, pe Prințesica Dani, la o societate subordonată ministerului pe care în conduce

16 Septembrie 2017 Lasă un comentariu

Joi 14 Septembrie 2017 Ministrul Petre Daia recunoștea că și-a angajat odrasla la o societate subordonată ministerului pe care în conduce. Zicea domnul ministru că fiica sa, Dani Daea, este un copil care încearcă să își facă și ea un rost în viață și dumnealui ca tată ”e firesc, e natural” să o ajute.

Care or fi talentele domnișoricii în discuție? 

Dacă ne uităm la elementele biografice postate de ea pe contul de Facebook, aflăm în primul rând că numita Dani se numește de fapt Dana Florentina Daea și că pe 7 mai s-a implicat într-o relație. Asta una …

Alta… În 2006 a început liceul la Colegiul National Traian din Drobeta Turnu Severin, liceu pe care l-a absolvit în 2010. Între  2010 și 2012 frecventează The American University of Paris (Universitatea Americană din Paris), o universitate privată de arte liberale, independentă și acreditată, care oferă diplome de licență și absolvire. De precizat că se pare că Dani nu a absolvit indtituția de studii pariziană deoarece precizează că în 2012 ”.. a întrerupt The American University of Paris”. Adică, s-a lăsat. O fi stat ea pe acolo, o fi încercat în cai doi ani mai multe arte, o fi constatat că mai mult de model pentru cineștie ce fomist de pictor sau sculptor nu poate ajunge așa că se lasă și revine în țară. 

Stă ea pe acasă un an ca prințesică cupă care ia viața în pectorali. În 2013 se angajeasă ca și ”colaboratoare” la ”Camera Senatului, Parlamentul României” și își începe studiile la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București. Probabil se simțea atrasă irezistibil de agricultură. Dacă ne uităm la ea, parcă ar putea lucra în zootehnie la aia cu ”cornulețul cu lapte”, ba, mai mult, dacă găsește un utilaj agricol fără lacăt pe el, probabil că știe să deschidă ușa.

În 2014 își încheie activitatea de la Senatul României pentru a se angaja apoi în 2015 la ”Piscicultorul” o societate comercială din Crevedia din Dâmbovița ca asistent comercial că o și vezi sărăcuța pe scaunul din dreapta al șoferului care transporta peștii la vânzare într-o mână cu registrele aferente, în alta ținând cursurile din care învăța pentru facultate, evident, fiind și studentă la  Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București făcând o navetă Crevedia-București sau viceversa de 30 de kilometri

Viață grea pe sărăcuța prințesică… Până în 2017  în aprilie renunță la colaborarea cu Piscicola crevediană, pe 7 mai, de plictiseală se aruncă și într-o relație de amor. Cu cine? Nu știm… în acest an termină și facultatea.

Și uite așa, prințesica devine prințesică adevărată, fără bătăi de cap legate de școală sau serviciu, are babacu destul  ”mălai”, când nu mai are, mai vinde o oaie sau o frunză, iar prințesica se poate ocupa de ceea ce contează în viață … de amor … 

Ce să mai zic? Poate va face cineva o telenovelă. Subiect gras … bate de departe Suleiman …

 

%d blogeri au apreciat asta: