Arhiva

Archive for the ‘Abuz’ Category

Prin decizia sa CCR încalcă flagrant Constituția

Înainte de a se produce un atac de infanterie se face o pregătire de artilerie cât mai temeinic astfel încât să se creeze un avantaj prin slăbirea apărării adverse.

După acest model s-a încercat discreditarea SRI și DNA și diabolizarea relației, obligatorii de fapt. dintre ele.

Acum, folosindu-se Curtea Constituțională pe post de armă, Statul Penal a început atacul la baionetă. 

Pein decizia sa de a încerca să oblige Președintele să execute comanda dată de liviu Dragnea prin Ministrul justiției, Curtea Constuționeală a comis mai multe ilegalități. Ca importanță în mod normal Constituția este deasupra Curții Constituționale, aceasta având obligația să lămurească dacă ceva e sau nu constituțional.

Prin decizia sa, Curtea Constituțională a deveni o curte de contencios, abuzând prin adăugarea la Constituție a unor chetiuni care nu există.

În constituție la ARTICOLUL 132, statutul procurorilor, se spune la alin (1): ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Asta nu neagă nimeni, și este adus ca argument pentru decizia CCR de a obliga președintele să facă ce dictează Ministerul Justiției… Doar că avem o problemă. Demiterea doamnei Kovesi trebuie să urmeze o procedură în trei etape:

  1. PROPUNEREA: O face ministrul Justiției,
  2. AVIZAREA: O face CSM,
  3. DECIZIA: Îi aparține Președintelui.

Prin această etapizare a procedurii de demitere s-a urmărit exact asigurarea acelei independențe de care procurorii au nevoie și îi ferește de abuzurile Ministrului Justiției care e om politic.

Prin decizia sa, Curtea Constituțională, cu de la sine  putere,  mută decizia de la Președinte la Ministrul Justiției, lucru care este o ilegalitate crasă și care ar trebui să atragă desființarea acestei Curți deoarece astfel a demonstrat că nu mai este neutră, devenind un instrument politic subordonat PSD.

Ca la o comandă, toți mâncătorii de rahat au sărit să apere decizia CCR și să sfătuiască Președintele să se supună acesteia…

A DOUA BLONDĂ CA IMPORTANȚĂ DIN VIDELE MĂNÂNCĂ RAHAT CU POLONICUL

A doua blondă ca importanță din Videle, în loc să își vadă de gaura din CV legată de studii, Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, vicepreşedinte al PSD, a declarat joi că se aşteaptă ca preşedintele Klaus Iohannis să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Întrebată de jurnalişti, cu prilejul unui eveniment organizat la sediul MAI în contextul Zilei Copilului, cum comentează decizia CCR în cazul Kovesi, ministrul Dan a spus: “Aşa cum cunoaştem, deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Mă aştept ca preşedintele României să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale, pentru că, până la urmă, preşedintele este garantul Constituţiei”.

La întrebarea dacă e de părere că preşedintele va trage de timp, Carmen Dan a răspuns că şi-ar dori să nu se întâmple lucrul acesta, ci ca şeful statului să dea dovadă de responsabilitate şi să procedeze în consecinţă.

Chestionată de presă dacă opinează că ar trebui ca şefa DNA să-şi dea demisia, ea a declarat: “E un gest de onoare, aş zice, e o analiză proprie pe care unii dintre noi aşteaptă să o facă, oricum există această decizie, oricum ştim că e este obligatorie şi aşteptăm de la preşedintele României să o respecte (…). E o analiză pe care trebuie să şi-o facă orice om într-o asemenea poziţie, dar nu sunt atât de convinsă că o va face”.

MĂSCĂRICIUL CIORDACHE ARE IMPRESIA CĂ MAI IA ÎN SEAMĂ CE SPUNE EL ȘI ALTCINEVA DECÂT RETARDAȚII CARE VOTEAZĂ PSD

Codruța, go home”, a spus Iordache, în prezent președintele Comisiei speciale din Parlament pentru legile justiției.

Florin Iordache este cunoscut de asemenea pentru replica „Altă întrebare”, folosită de numeroase ori în timpul conferinței de presă de după adoptarea controversatei OUG 13.

Aşteptăm motivarea deciziei CCR. Din ce am citit în comunicat, e foarte clar că preşedintele este obligat să o revoce printr-un decret. Sintetic, în urma deciziei de astăzi, în trei cuvinte, Coduţa, go home! Cred că decizia este clară şi de aici încolo cred că se stabilesc şi principiul potrivit căruia ministrul propune şi propunerile pe care le face trebuie ţinut cont”, a spus Florin Iordache.

Au fost astăzi decizii al Curţii care ne-au plăcut, cum este aceasta, au fost şi decizii care nu ne-au plăcut, dar vrem nu vrem, deciziile trebuie respectate. Preşedintele României va citi foarte bine decizia şi în funcţie de această decizie va proceda în consecinţă”, a spus parlamentarul, întrebat ce vor face PSD-ALDE dacă Iohannis va refuza revocarea.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, voi aştepta motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”, a spus preşedintele Klaus Iohannis miercuri, înainte de decizia CCR.

Sursele declarațiilor blondei și a măscăriciului:

stirileprotv.ro

digi24.ro

Curtea Constituțională a României a devenit o secție second hand al PSD

Încă odată Curtea Constituțională a României ține, parcă, prin decizia legată de conflictul juridic de natură constituțională, legat de demiterea Laurei Codruța Kovesi, să ne arate că nu e altceva decât o anexă a PSD.

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.

„Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul CCR.

În mod normal, procurorii sunt independenți în soluțiile date. Este adevărat că șefii de la vârful Ministerului Public sunt numiți cu implicarea politicului, datorită unei legi ce consacră această procedură încă de pe vremea comunismului (a se vedea art. 44 din Legea 60/1968, apoi art. 70 din din Legea 92/1992, apoi art. 54 din actuala Lege privind statutul judecătorilor și procurorlor nr. 303/2004.) Mandatul șefilor de la Parchet este însă protejat împotriva demiterilor intempestive din partea celor ce i-au numit. Astfel, în art. 54 și art. 51 alin 2 din Legea nr. 303/2004 se prevede CINE și PENTRU CE poate revoca un procuror de la vârful Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA și DIICOT. 

Revocarea implică trei factori decizionali: PROPUNEREA  o face Ministrul Justiției, AVIZUL  în face CSM, iar DECIZIA îi aparține Președintelui României.

Având în vedere că avizul CSM e ca apa sfințită, consultativ, iar Președintele Republicii, conform deciziei de azi a CCR, nu trebuie decât să ia la cunoștință și să semneze ce spune Ministrul Justiției, șeful statului devine un fel de notar.

Prima chestie la care m-am gândit a fost să mă interesez de orarul curselor spre Congo…

Dana Gîrbovan:”Decizia CCR nu dă dreptul ministrului de a revoca după bunul plac”

Chiar și în aceste condiții, avem o mare problemă. Deși televiziunile, așa zise, de știri, cu invitații mâncători de rahat aflați într-un festival de excitare se îneacă de emoție spunând că președintele a pus-o, dacă nu o demite pe Kovesi e pe făraș, doamna judecător Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, explică faptul că sensul deciziei CCR  nu dă dreptul Ministrului Justiţiei să revoce procurorii şefi după cum vrea mușchiul său personal și după cum vrea stăpânul Dragnea.

”Decizia Curtii Constitutionale – scrie doamna judecător Gîrbovan azi pe contul dânsei de Facebook – NU da dreptul Ministrului Justitiei sa revoce procurorii sefi dupa bunul sau plac, asa cum afirma unii.

La fel, argumentul ca Presedintele este votat de milioane de persoane este complet irelevant in acest context, deoarece procurorii nu sunt nici subordonati si nici sub autoritatea Presedintelui.

Ceea ce spune azi Curtea Constitutionala este ca „Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.”

Din acest paragraf se desprind urmatoarele:

1. Propunerea de revocare nu poate fi facuta de Ministrul Justitiei discretionar si abuziv, ci doar „in conditiile legii”.

2. La randul sau, Presedintele nu poate respinge cererea de revocare discretionar, pe motive de oportunitate.

3. Presedintele, in procedura de revocare, nu are un rol decorativ, luand doar act de propunerea de revocare venita de la Ministrul Justitiei, ci are dreptul si obligatia de a verifica daca procedura este legala si daca motivele invocate de ministru se incadreaza – in fapt si in drept – in conditiile de revocare prevazute IN MOD LIMITATIV de lege.

Intr-o postare anterioara pe Facebook, din data de 18 aprilie, am explicat tocmai aceste aspecte.
https://www.facebook.com/dana.girbovan.5/posts/1714924828553958

In mod evident asadar, refuzul Presedintelui Iohannis de revocare a procurorului sef DNA pe motive de oportunitate a fost unul facut cu incalcarea limitelor sale constitutionale si, din acest punct de vedere, decizia Curtii era previzibila.

Mai mult, Presedintele trebuia sa fi emis un decret la finalul procedurii de revocare, lucru pe care nu l-a facut, Constitutia prevazand in mod expres ca acesta isi exercita atributiile prin decrete.

In rest insa, intelesul exact al alin. 2 din decizia Curtii poate fi deslusit doar dupa ce Curtea isi va motiva decizia. Va fi interesant de vazut daca, dupa ce a refuzat deja revocarea pe motiv de oportunitate, Presedintele va mai avea dreptul sa faca o noua examinare a regularitatii si legalitatii procedurii.

Or, dimpotriva, daca prin obligatia de emitere a „decretului de revocare” Curtea a inteles ca Presedintele este in acest moment obligat sa dispuna revocarea, evaluarea sa fundamentata gresit pe oportunitate epuizandu-i dreptul de a face o noua analiza, de data aceasta pe legalitate.

In mod cert, insa, Presedintele este obligat la emiterea unui decret la finalul procedurii de revocare, aceasta obligatie derivand, de altfel, din prevederile art. 100 alin. (1) din Constitutie, care prevad ca „in exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului”.

Refuzul Presedintelui de a fi emis un decret la sfarsitul acestei proceduri a generat un conflict constitutional negativ.

Ramane sa vedem motivarea in extenso a Curtii pentru a putea comenta mai pe larg asupra acestei decizii care, repet, in conditiile raspunsului Presedintelui la cererea de revocare facuta de Ministrul Justitiei, era previzibila.”

Sursa:

Contul de Facebook al doamnei judecător Dana Gîrbovan,

preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România

Domnul judecător Cristi Danileț, publică pe siteul domniei sale, un articol în care explică pe înțelesul tuturor decizia CCR din 30 mai 2018 cu privire la procurori.

Pe întelesul tuturor: Decizia CCR din 30 mai 2018 cu privire la procurori

CCR a pronunțat astăzi o decizie extrem de importantă prin care este interpretată Constituția în legătură cu puterile ministrului asupra procurorilor. Ținânt cont și de o altă decizie de acum două luni a CCR, pot spune că ministrul justiției a devenit șeful procurorilor, un lucru la care se renunțase odată cu reforma justiției din anii 2004-2005.

La ce se referă Decizia CCR din 30 mai 2018?

Ministrul Justiției ceruse revocarea procurorului-șef al DNA pe motive manageriale. CSM a avizat negativ această solicitare, considerând că argumentele invocate nu se susțin. Președintele României a respins propunerea pe motiv că motivele invocate nu impun revocarea. Guvernul a contestat decizia șefului statului, iar CCR a decis pe 30 mai că solicitarea ministrului nu putea fi cenzurată de Președintele statului decât dacă nu s-ar respectat procedura legală de revocare, nicidecum pentru că el a considerat că nu ar fi suficiente motive de revocare; în final, CCR îl obligă pe Președinte să revoce procurorul-șef al DNA.

Care e argumentul constituțional folosit de CCR în decizia sa?

Constituția nu reglementează cine anume numește și revocă înalții procurori.

În mod surprinzător, CCR folosește însă un text constituțional care se referă la orice procuror. Este vorba de art. 132 alin. (1) din Constituție care spune că „procurorii își desfășoară activitaea sub autoritatea ministrului justiției”. Dar acesta nu privește, încă o dată spun, funcțiile de conducere din parchete. Acestea din urmă sunt reglementate prin legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Care e aspectul de noutate în decizia CCR?

Acum două luni CCR a decis că ministrul joacă un rol important în numirea înalților procurori. Atunci a spus că nu e nicio problemă dacă Parlamentul reduce la o singură dată posibilitatea Președintelui țării de a refuza să accepte propunerea venită de la ministru pentru o persoană care să ocupe o astfel de poziție. CCR a arătat atunci că ministrul joacă un rol esențial în numirea înalților procurori.

Acum, practic CCR a spus același lucru cu privire la procedura de revocare. Dar subliniez că aici nu există posibilitatea Președintelui de a respinge – chiar și o singură dată – propunerea venită de la ministru.

Prin urmare: CSM și Președintele țării nu mai au de acum niciun rost în procedura de revocare. Oricum avizul CSM era până acum doar consultativ, dar totuși era important pentru că numai el putea face o evaluare a activității manageriale a oricărui magistrat din România, întrucât toate datele despre carieră respectivului și a instituției unde funcționează sunt păstrate exclusiv de către CSM. Dar de acum, practic, Președintele statului este redus sub rolul unui primar de comună: el va trebui să facă ceea ce îi spune ministrul chiar dacă este vorba de un înalt procuror din România.

Care e semnificația acestei decizii?

Fiecare procuror depinde, pe scară ierarhică, de procurorul care îi este șef. Astfel, din treaptă în treaptă, se ajunge la procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT. Dar cu privire la aceștia CCR tocmai a decis că ei pot fi numiți și revocați când vrea ministrul justiției, motivele găsite de el fiind imposibil de cenzurat. Prin urmare, se recunoaște că toți procurorii depind de politic. Iar asta…. este constituțional.

De ce este important cine conduce procurorii?

Un procuror care știe că a lui carieră depinde de un ministru nu va îndrăzni să ancheteze politicieni de aceeași culoare politică cu ministrul. Asta a fost situația în România până în anul 2004.

Judecătorii au toată legitimitatea să fie preocupați de statutul procurorilor, pentru că până și un judecător poate fi pus sub anchetă penală de către un procuror. Și dacă procurorul este subordonat politicului, anchetarea judecătorului ar avea o miză politică. Știind că poate fi cercetat politic pentru soluțiile sale, nici un judecător nu va îndrăzni să condamne vreun politician din partidul ministrului care este găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni. La nivel teoretic, justiția încetează când judecătorilor le este frică și politicienii de la putere sunt deasupra legii.

Poate fi contestată decizia CCR din 30 mai 2018?

Decizia CCR urmează a fi motivată pe larg și ea se va publica în Monitorul Oficial. Ea nu poate fi atacată de nimeni și nicăieri. Din momentul publicării ea devine obligatorie pentru toată lumea.

Ce va face Președintele statului în actuala procedură de revocare a șefului DNA?

Încă nu s-a motivat decizia CCR unde urmează să fie dezvoltată situația care a dus la această decizie. Nici nu am văzut motivele pentru care Președintele României nu a dat curs propunerii de revocare făcute de ministrul justiției cu privire la doamna Kovesi. De aceea îmi permit o concluzie tranșantă și o speculație:

a) Dacă Președintele statului își menține motivele de respingere a revocării, atunci nu are de ales: pentru a rămâne în matca constituțională el trebuie să emită decret de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Dacă nu emite decretul, poate fi acuzat de Parlament de încălcarea Constituției și suspendat din funcție pentru a decide poporul revocarea lui din această funcție. Între timp, ar fi înlocuit de președintele Senatului care ar emite imediat decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA;

b) Dacă Președintele statutului dorește, poate să își precizeze motivele de respingere a revocării, menținând doar pe cele legate de legalitate: poate să refuze în mod public și motivat revocarea procurorului șef pe motiv că ministrul justiției nu ar fi respectat legea cu privire la procedura de revocare a unui înalt procuror.

Care sunt efectele pe viitor ale deciziei CCR din 30 mai 2018?

CCR spune acum că procurorul-șef DNA poate fi revocat de ministrul justiției. Aceeași decizie va fi valabilă și pentru procurorul-șef al DIICOT și pentru Procurorul General al PICCJ. La fel, pentru adjuncții lor și șefii de secții de la aceste structuri. Așa că mă aștept la noi revocări.

Dar, mai mult, decizia CCR s-ar aplica, fără nicio îndoială, oricărui procuror din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă legea spune că pe ceilalți procuror-șefi din România îi pune în funcții CSM în urma unui concurs, mâine ministrul poate cere ca aceste atribuții să îi fie date lui – și ar fi constituțional, spune azi CCR! Tot astfel, despre promovarea și transferarea procurorilor nu se spune nimic în Constituție (așa cum se spune în privința judecătorilor și se dau aceste atribuții în sarcina CSM), ceea ce înseamnă că oricând acestea pot fi date ministrului – și ar fi constituțional, spune azi CCR!.

Cum pot fi îndreptate lucrurile?

Situația actuală provine din art. 132 alin. (1) din Constituție. Acea sintagmă „procurorii…sub autoritatea ministrului” trebuie eliminată. Pentru asta ar trebui un referendum de modificare a Constituției. Legea poate fi inițiată de Parlament sau de cetățeni.

Până atunci trebuie securizată cariera procurorilor și mijloacele de intervenție a ministrului justiției în cariera lor și dosarele instrumentate de ei. Asta se poate face prin modificarea legilor justiției care…tocmai au trecut de Parlament și față de care s-a cerut opinia Comisiei de la Veneția. Între timp președintele statului a cerut CCR o reevaluare a acestor legi, dar s-a respins o primă solicitarea a sa vizând una din cele trei legi, tot pe data 30 mai, pe motiv de depășire a termenului legal.

Sursa:

Siteul personal al domnului judecător Cristi Danileț

Decizia aiuritoare a Curții Constituționale a Românie a avut reverberanțe și în lumea politică.

Fostul Președinte al României, Traian Băsescu, într-o reacție extrem de dură pe   Facebook, categorisește decizia CCR drept  ”O decizie de rară ticăloşie. CCR a întors justiţia la nivelul anilor 2004”

”Dragnea şi Tăriceanu – scrie fostul președinte pe contul dumnealui de Facebook –  au reuşit implementarea visului USL: „NU AVEM PUTEREA, PÂNĂ NU AVEM JUSTIŢIA.”

Curtea Constituţională a adoptat, în conflictul Kovesi – Tudorel Toader, o decizie de rară ticăloşie.
Practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonaţi guvernului politic, prin Ministrul Justiţiei.
CCR a întors justiţia la nivelul anilor 2004, când deciziile cu privire la soarta dosarelor penale se luau în sediul PSD, de doamna Stănoiu, alături de Adrian Năstase, Victor Viorel Ponta, Mike Şpagă, Marian Oprişan şi mulţi alţi politicieni socialişti.
Practic, CCR a anulat 14 ani de progres în procesul de consolidare a Independeţei Justiţiei.
P.S. Eu nu susţin că, în independenţa ei, Justiţia nu a făcut abuzuri, nu a hărţuit şi condamnat oameni nevinovaţi, dar acestea trebuie corectate prin legi, prin implementarea deciziilor CCR şi a directivelor UE în legislaţie sau prin acţiuni ale CSM şi ale Inspecţiei Judiciare, dar în nici un caz prin punerea parchetelor sub control politic.”

P.S. Ce ar mai fi de spus? La modul în care Curtea Constituțională a României dă mai nou deciziile, mai că îți vine să te întrebi două lucruri: 

– Când revenim la denumirea Republica Socialistă România?  și

– Care o fi orarul curselor spre Congo?

 

Deși au dreptul la liberă exprimare, ce au dreptul să spună românii hotărăște Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, o … ”independentă” … agenție guvernamentală aflată în subordinea Guvernului, condusă de ungurul Asztalos Csaba

În loc de motto, două definiții conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române.

DISCRIMINÁRE – Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei. 1 Distincție făcută între două sau mai multe obiecte, idei etc2 Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente etnice, rasiale, sexuale etc 3 ~ națională Persecutare a unor categorii de cetățeni pe motivul apartenenței lor la o anumită națiune. 4 ~ pozitivăAcordare a unui tratament favorabil unui grup, categorii sociale etc. pentru a-l ajuta să devină egal cu celelalte.

PENÁL, – Referitor la infracțiuni și la urmărirea și pedepsirea infractorilor. ◊ Drept penal (și substantivat, n.) = ramură a științei dreptului care studiază normele juridice cu caracter represiv. Cod penal = ansamblul principalelor norme juridice care definesc infracțiunile și stabilesc sancțiunile lor. Proces penal sau acțiune penală = acțiune în justiție pornită împotriva unui infractor cu scopul de a obține pedepsirea lui potrivit legilor în vigoare. Fapt penal = infracțiune. Sancțiune penală = pedeapsă prevăzută de Codul penal. Clauză penală = clauză prin care părțile dintr-un contract convin ca, în caz de neexecutare, debitorul să-i dea creditorului un anumit lucru (de obicei o anumită sumă de bani). – Din lat. poenalis, fr. pénal.

Deși definițiile acestor cuvinte sunt extrem de clare, ce au dreptul să spună românii (beneficiari ai dreptului la liberă exprimare), este hotărât de o … ”independentă” … agenție  guvernamentală (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) aflată în subordinea Guvernului, condusă de ungurul Asztalos Csaba, agenție ai cărei membri se pare că au grave carențe în ceea ce privește înțelegerea limbii române.

În urmă cu câțiva ani, taman când se încerca înlăturarea ilegală a fostul președinte Băsescu, asceta era condamnat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru că a fost înregistrat de telefonul unei jurnaliste a Antenei 3, într-o discuție privată cu nevasta în propria mașină spunând ”țigancă împuțită”, întâmâplător, obraznica jurnalistă chiar făcând parte din respectiva etnie.

Nu demult, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării amenda siteul Times New Roman pentru folosirea sintagmei ”Curva lui Dragnea” la adresa Irinei Tănase, amanta lui Liviu Dragnea, asta în condițiile în care Biserica folosește ”Curvie și Prea curvie, cuvinte care de finesc o relație intimă între persoane necăsătorite.

Acum alta. Președintele Iohannis este amendat cu 2000 de lei pentru Utilizarea termenului „penali” de către preşedintele României, Klaus Iohannis, reprezintă discriminare şi încalcă dreptul la demnitate a persoanelor care se află în procedură judiciară fără a fi condamnaţi, potrivit art. 2, alin. 1, şi art 15. din O.G. 137/2000, republicată. S-a aplicat amenda contravenţională în cuantum de 2.000 leiconform unui comunicat al CNCD.

Într-o reacție, Președinția României declară că ”Preşedintele României consideră că este o decizie politică şi va contesta la instanţa competentă decizia CNCD”, a anunţat Administraţia Prezidenţială, iar şeful statului va contesta decizia în instanţă.

Extrem de interesant este că sesizarea către CNCD  a fost făcută de Lumea Justiției, site despre care se spune că ar avea oarece relații cam prea apropiate cu Trustul Intact al lui Dan Voiculescu.

Ce este acest Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării a cărui independență politică este clamată până la epuizare? Ce să fie, o agenție aflată în subordinea Guvernului ai cărei membrii sunt numiți de Parlament… 

În HOTARAREA GUVERNAMENTALĂ   Nr. 1194 din 27 noiembrie 2001, privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii,  act emis de Guvernul României și publicat în Monitorul Oficial , nr. 792 din 12 decembrie 2001 se spune:

 ”In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    (1) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, denumit in continuare Consiliul, constituit in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului….”

Ce poți să zici? Independență politică 100% …

LIVIU DRAGNEA TREBUIE DEMIS IMEDIAT – încalcă flagrant și repetat Art. 1 alin. (4) din Constituția României

12 februarie 2018 Lasă un comentariu

CITATE DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

ARTICOLUL 1 – Statul român

…………………………..

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

În conformitate cu Art. 1 alin. (4) din Constituția României (mai sus citat), între  puterile executivă, legislativă și judecătorească, în cadrul democrației constituționale după care este organizat statul Român, nu pot exista relații de subordonare. Este de notorietate faptul că de mai multe ori premierul României a fost chemat la partid și muștruluit pentru diferite chestiuni, în special când a pus guvernarea desupra relației cu partidul.

Se va spune că este ceva normal deoarece, teoretic vorbind, Guvernul trebuie să aplice programul propus de partid. Doar că (și nu văd cine poate contrazice) acea comisie cu care se întâlnește Premierul este clar la dispoziția președintelui de partid, Liviu Dragnea. Au fost cazuri când comisia respectivă a fost formată din Dragnea și încă cineva, actualul condamnat pentru fapte de corupție la 8 ani de pușcărie cu executare.

Se va spune că partidul este de acord ca Dragnea să tragă de urechi sau să demită premierul după bunul plac, că d-aia e the big boss. O fi, dacă doresc să se facă de râs, asta e … într-o țară democrată poți să te faci și de râs. Doar că Liviu Dragnea mai are o calitate din care nu are dreptul decât să colaboreze cu premierul nu să se comporte ca un veritabil șef al acestuia. Este unul din vârfurile puterii legislative, iar dacă sancționează sau ordonă ceva premierului iasă din cadrul Constituțional.

Curtea Constituțională ar putea spune că e în spiritul Constituției de vreme ce Dragnea este șeful PSD, iar PSD a dat guvernul și îl susțină. Problema este că spiritul Constituției NU POATE TRECE DINCOLO DE LITERA EI, și asta din motive de stabilutate. Litera Constituției, deci textul scris este ceva aproape matematic, iar așa zisul spirit al Constituției este ceva subiectiv influențat dramatic de factorul uman.

Ar fi în regulă dacă Dragnea ar renunța la calitatea de șef al Camerei Deputaților … Atâta timp cât nu renunță la această calitate sau la prezența la urechiala premierului e vorba, clar, de un abuz incalificabil.

P.S. Conform alin (5) a Art. 1 din Constituție În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” – chiar și pentru Liviu Dragnea. PA

Pesediștii consideră că e păcat să ai o secretară sau o consilieră cu aspect de zeiță pe care nu o poți atinge …

28 decembrie 2017 3 comentarii

Ce și-au zis pesediștii … ”Adică Dumnezeu te-a binecuvântat cu o funcție de șef, te-a ajutat să angajezi niște secretare și niște consiliere, adevărate zeițe, care își plimbă zilnic prin fața ta formele lor fabuloase și tu nu poți pune mâna că te trezești la proces? Asta nu e bine”. Și au luat măsuri. 

Pesediștii consideră că e păcat să ai o secretară sau o consilieră cu aspect de zeiță pe care să nu o poți atinge?

Au hotărât abrogarea articolului 299 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, prevedere care apare în proiectul legislativ iniţiat de Cătălin Rădulescu.

Proiectul în discuție, care abrogă articolul care sancţionează folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, iniţiat de Cătălin Rădulescu şi semnat de alţi 38 de aleşi, pare a nu mai fi susținut nici măcar de cei care l-au inițiat.

Astfel, Cătălin Rădulescu spune că retrage proiectul. Cloegul lui. Liviu Pleșoianu, deși semnatar, îl critică din răsputeri.

Rădulescu, deputat PSD, văzând reacțiile la propunerea legislativă care instituie un prag de 200.000 de lei la abuz  de funcție şi abrogă articolul din CP referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual spune că va retrage propunerea. Unele prevederi vor rămâne totuși ca amendamente.

 

„O să retrag iniţiativa – a declarat Cătălin Rădulescu pentru presă – şi o să las numai ca amendamente care se vor discuta la Codul penal şi Codul de procedură penală la sfârşitul lui ianuarie, au fost depuse acum 3 luni ca amendamente în Comisia special privind legile justiţiei. A face acelaşi lucru ca iniţiativă nu îşi mai are sensul, pentru că traseul e foarte lung, ori noi vom discuta Codul penal şi Codul de procedură penală la sfârşitul lunii ianuarie”.

Întrebat dacă susţine abrogarea articolului 299 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal referitor la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, prevedere care apare în proiectul său, Rădulescu a răspuns că nu.

Oare de ce îmi vine tot mai pregnant în minte necesitatea ca parlamentarii, înainte de a fi validați în funcție, să facă un control psihiatric în care să se verifice dacă au capacitatea intelectuală  de a înțelege urmările acțiunilor lor?

Legea propusă de Andreea Cosma, o lege desprinsă din filme cu proști

19 decembrie 2017 4 comentarii

Dacă întrebi o sută de români ce știu despre Andreea Cosma, nouăzeci îți vor spune în prima fază că e una care s-a plâns că procurorul Portocală i-a propus să aibă împreună o relația în schimbul ajutorului pe care i l-ar da într-un dosar. 

Andreea Cosma

Următoarea chestie de care își vor aminti va fi că Andreea este fiica baronului PSD de Prahova.

Deputata Andreea Cosma născută la 4 mai 1975  aleasă în 2016 și validată pe 16 ianuarie 2017, este  reprezentanta   circumscripției electorale nr. 31 Prahova, este fiica fiica penalului  Președintele Consiliului Judeţean Prahova, penalul Mircea Cosma condamnat la 8 ani pentru fapte  corupţie.

Cum se spune fetele seamănă cu tații nici această bunăciune nu prea face exepție, și ea având oarece conflicte cu legea, Andreea  a fost audiată în dosarul de evaziune fiscală în care a fost arestat fostul consilier guvernamental Marcel Păvălean.

Prahoveanca  este urmărită penal într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care prejudiciul este de 35 de milioane de euro. Procurorii au decis şi instituirea sechestrului asigurător asupra conturilor cabinetului notarial pe care fiica preşedintelui CJ îl deţine. Tatăl ei, evident, zice că nu ştie nimic. 

Dosarul vizează declarări de deconturi de TVA, ca urmare a unor operaţiuni comerciale derulate în perioada 2012-2013, cu contribuabili asimilaţi firmelor de tip fantomă. În acest caz, se vorbeşte de sume de peste 300.000 de lei care au fost ridicate ulterior în numerar fără nici o justificare legală. Ca notar, Andreea Cosma ar fi autorizat toate aceste operaţiuni comerciale. Preşedintele CJ Prahova spunând că nu ştie nimic despre implicarea fiicei sale i în acest dosar.“Fiica mea este de vineri în China. Nu am vorbit cu ea şi nu ştiu nimic despre asta. Eu şi fiica mea suntem familii separate”, a declarat Mircea Cosma la vremea respectivă.

În 2009, Andreea s-a căsătorit cu un om de afaceri libanez, Rami Saad, iar nunta a fost una cu fast, costurile depăşind 250.000 de euro. Pentru că fericitul eveniment a avut loc la Beirut, invitaţii din România au avut la dispoziţie un avion Charter care i-a transportat şi au fost cazaţi într-un hotel de lux.
Înainte de a deveni doamna Saad, însă, Andreea a cochetat cu scena şi visa să devină cântăreaţă. Chiar a scos un videoclip care la vremea respectivă s-a bucurat de ceva succes.

În 2010, tânăra a născut o fetiţă, care este mai mult în grija bunicilor de la Ploieşti, iar Mircea Cosma îşi rezervă timp pentru a se plimba cu nepoţica de care este foarte mândru. Andreea Cosma este și sora deputatului PSD Vlad Cosma.

Cred că, pentru a se vedea cam care este influența baronului PSD de Prahova în PSD e destul să amintim că la alegeri Andreea era trecută pe listă pe locul 3, după alegeri doi au trebuit să își dea demisia pentru a putea fi ea validată.

Ce să zici? Politica și corupția sunt o tradiție în … onorabila familie Cosma de Prahova.

Da, e unul din cele mai bune exemplu despre ce ne propun partidele, în acest caz PSD să votăm … penali sau urmași ai penalilor. Nici nu e de mirare dacă însuși Dragnea, șeful PSD, este condamnat penal în urma unei sentințe rămase definitive.

 

LEGEA ANDREEI COSMA

Cum Andreea Cosma este dintr-o familie în care corupția este o tradiție, propunând o lege, aceasta nu putea fi decât una care să ajute luptei împotriva anticorupției.

Fără nici un fel de glumă, legea Andreei, depusă de 15 deputati PSD, pare a fi desprinsă din cea mai aiurea scenă dintr-un film cu proști.

Pur și simplu, potrivit inițiativei legislative a Andreei Cosma, fiica baronului PSD Mircea Cosma, judecată pentru corupție, tatăl ei fiind dejacondamnat pentru corupție, faptele de coruptie, comise în beneficiul altor persoane, nu vor mai fi incriminate.

Odată cu intrarea proiectului în circuitul legislativ, acesta ar trebui discutat în Comisia lui Ciodache, din moment ce majoritatea PSD-ALDE a hotărât ca orice inițiativa pe partea de Justiție să ajungă în dezbatere la aceasta comisie.

Inițiativa legislativa pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție își propune să înlocuiască sintagma „Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite” din aliniatul 1 al articolului 12  cu „Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite”.

Astfel, noua formă a articolului va fi: „(1) Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite:  a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea unei tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale: b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii”.

Expunerea de motive,  este semnată doar de deputatul Cătălin Rădulescu, dar acesta nu este trecut și ca inițiator al proiectului (cum ziceam, ca în filmele cu și pentru proști).

 

EXPUNEREA DE MOTIVE

(conform siteului  revista22.ro , citat)

  • Sintagma ᅡpentru sine sau pentru altulᅡ a urmarit, in conceptia legiuitorului, evitarea situatiei in care autorul faptei desi comite o infractiune, ar putea sa invoce, in apararea sa, faptul ca nu este beneficiarul foloaselor rezultate, in fapt, o asemenea abordare nu are legatura cu realitatea. Astfel, este absurd sa presupunem faptul ca o persoana comite o asemenea infractiune fara nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terte persoane.

  • În mod evident, acela care comite fapta incriminata are un interes, nelegitim, si nu beneficiaza, chiar si indirect, de folosul rezultat. Daca acest interes nelegitim si beneficiul rezultat nu apartin, cel putin partial, si autorului, atunci nu poate fi vorba de o infractiune de coruptie sau asimilata unei infractiuni de coruptie. Este esential sa se determine o legatura certa intre fapta incriminata si beneficiul rezultat, in favoarea faptuitorului. Faptul ca aceasta legatura poate fi intermediata nu inlatura posibilitatea determinarii, ca si obligatia de a fi determinata cu certitudine. beneficiarul aparent este, in fapt, doar un intermediar, altfel nu ne gasim in prezenta unei infractiuni de coruptie.

  • În ceea ce priveste sintagma ᅡbani, bunuri ori alte foloase necuvenite, intentia legitima a legiuitorului de a nu limita tipurile de foloase necuvenite ce se pot obtine dintr-o asemenea infractiune a dus, in timp la absurditati si la concluzii contrare acestei intentii. Astfel, castigul de imagine, popularitaea ori rezultatul unui scrutin electoral au devenit foloase necuveniteᅡ ale unor infractiuni de coruptie sau asimilate acestora, ceea ce este absurd. In aceste conditii se creeaza posibilitatea de a eticheta drept folos necuvenit absolut orice, ceea ce, cu siguranta nu a fost si nu este in intentia legiuitorului. 

NEPOTISM LA NIVEL ÎNALT – Premierul Tudose și-a numit finul de cununie Prefect de Brăila

8 decembrie 2017 3 comentarii

Deși are România săraca o mulțime de bube în cap, în loc să încercăm și noi să ne  civilizăm, ne scufundăm tot mai rău în balcanism … nepotismul este o boală de care nici Apocalipsa nu ne scapă.

La Brăila a fost numit un nou prefect, George Adrian Paladi.

Surprize, surprize, noul prefect de Brăila este finul Premierului Tudose. Acesta l-a cununat în urmă cu 14 ani.

La Brăila, în Sala Mare a Palatului Administrativ, în prezența secretarului de stat în Ministerul de Interne, comisar șef Mihai Dan Chirică, a președintelui Consiliului Județean, Francisk Iulian Chiriac, a primarului Marian Dragomir precum și a unor parlamentari și primari de localități,  a fost instalat în funcția de prefect Adrian George Paladi. 

Paladi este oficial în funcție de joi, 07.12,2017, când hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, numirea fiind făcută miercuri în ședință e Guvern.

Noul prefect de Brăila are 38 de ani a fost comisar de grad I superior în cadrul Oficiului Fudețean pemtru Protecția Consumatorului de unde a fost detașat.

Secretarul de stat Chirica, cel care răspunde de relația dintre minister și Instituțiile Prefectului, i-a mulțumit pentru munca depusă  Mădălinei Cochino, fostul prefect  descriind-o drept ”un profesionist”.

Imediat după eveniment, în presa locală brăileană au apărut informaţii conform cărora Paladi este finul de cununie al  premierului Mihai Tudose. Cununia a avut loc în urmă cu 14 ani, dar legătura dintre cei doi nu a influenţat decizia premierului, a declarat Paladi.

Contactat de de presă, noul prefect brăilean  a confirmat faptul că este finul de cununie al premierului Mihai Tudose.

P.S. Asta e România, în loc să încerce să se europenizeze, pare a se scufunda tot mai mult în mocirla balcanoidă.

Dacă nepotism nu e, nimic nu e …

%d blogeri au apreciat asta: