
Gabriela Firea
Acuzațiile au fost lansate după ce instanțele au stabilit că Primăria a încercat să măsluiască în favoarea unei firme turcești licitația pentru 100 de tramvaie.
Citind un articol ca cel de mai jos publicat de siteul România TV sub semnătura Alinei Costache în care Lia Olguța Vasilescu vorbește de noua lege a salarizării unitare care va aduce dublarea salariilor de până la 4.000 de lei, creșterea cu 45% până la cuantumul de 7.000 de lei și mai puțin peste această sumă nu ai cum să nu te întrebi câteva lucruri.
O fi acest guvern atât de inconștient încât să bage din populism țara în faliment având în vedere că încasările la buget sunt chiar mai mici decât ale guvernelor anterioare? Sau guvernele de până acum au fost niște guverne care au escrocat poporul ăsta ținând veniturile, relativ la veniturile din alte țări, la un nivel căruia, dacă îi spui ridicol îi faci un mare compliment …
Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat sâmbătă seara la #RTV că de luni încep discuţiile cu sindicatele din ordinea publică şi sănătate despre legea salarizării unitare, urmând ca veniturile până la pragul de 4.000 lei să se dubleze, iar cele care depăşesc acest nivel să se majoreze cu 45%.
„Suntem în discuţii pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuţii vor fi sindicatele din ordinea publică şi din sănătate”, a afirmat ministrul.
Întrebată dacă ar putea apărea modificări la proiectul legii salarizării unitare, în condiţiile în care sindicaliştii şi-ar dori anumite schimbări, Olguţa Vasilescu a spus că Ministerul Muncii este deschis la orice dezbatere, dar nu vrea să modifice proiectul.
„Noi nu vrem să fie niciun fel de modificări, sigur că suntem deschişi la orice dezbatere cu sindicatele. Pe mine m-a distrat un pic faptul că au început să atace o lege pe care nici măcar nu au văzut-o până acum. Suntem deschişi tuturor discuţiilor şi eu sunt convinsă că pentru cei cu salariile mici, veştile vor fi foarte bune”, a răspuns ea.
De asemenea, întrebată când va ajunge în Parlament legea salarizării unitare, Vasilescu a susţinut că nu poate da un termen fix, deoarece trebuie să aibă loc o serie de discuţii cu sindicaliştii.
„Nu pot să vă dau o dată concretă, pentru că trebuie să avem mai întâi discuţii cu sindicatele, dar, cel mai clar, este termenul pe care îl avem şi în programul de guvernare, că va trebui să fie adoptată până la data de 1 iulie anul acesta”, a completat vicepreşedintele PSD.
Chestionată în continuare cu cât se vor majora veniturile potrivit noii legi a salarizării, Olguţa Vasilescu a spus că „sunt mai multe praguri”.
„Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a adăugat ministrul.
În ceea ce priveşte pensiile, Vasilescu a precizat că „următoarea majorare este de la 1 iulie pentru absolut toţi pensionarii din România, când creşte punctul de pensie la 1.000 lei”.
Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) „Cartel Alfa” îi solicită ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, să renunţe la separarea salariilor de indemnizaţii, în noua lege a salarizării, în condiţiile în care indemnizaţiile demnitarilor, primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene ar fi raportate la salariul mediu, în timp ce restul salariilor din sistemul public sunt raportate la salariul minim.
„Stabilirea bazei de raportare a indemnizaţiilor demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, vicepreşedinţilor, etc la salariul mediu, în timp celelalte salarii din sistemul public sunt raportate la salariul minim din grilă, instituie un tratament diferenţiat al acestor angajaţi publici în raport cu ceilalţi”, arată reprezentanţii CNS „Cartel Alfa” într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
Comitetul Confederal al CNS „Cartel Alfa” consideră că intenţia Guvernului de a separa astfel salariile de indemnizaţii în noua lege a salarizării unitare, care urmează să fie discutată cu sindicatele, reprezintă „o aroganţă a aleşilor”.
Autor: Alina Costache
Sursa: romaniatv.net
La începutul anului, în februarie, orașul Timișoara a fost desemnat de revista Forbes drept cel mai bun oraș pentru afaceri din Romania în 2016, pentru al doilea an consecutiv, fiind urmat de Cluj-Napoca și București. Topul se referea la cele 40 de orașe din Romania și ține cont de indicatori economici serioși. Potrivit celor de la Forbes România, în ultima perioadă, domeniul care a cunoscut o ascensiune fulminantă în Timișoara a fost IT-ul.
Tot în acea perioadă, Forbes spunea că 65% din mediul de afaceri este în favoarea acțiunilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și foarte mulți încep să conștientizeze că, prin acțiunile DNA, există șanse de concurență loială (spunea atunci noul președinte Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferință de specialitate, după ce Mihail Vlasov fusese reținut pentru mită).
“Vrem să impulsionăm mediul de afaceri să adopte aceeași filosofie, să încercăm să diminuăm acest fenomen care face ca investițiile străine în România, investițiile americane să fie diminuate”, a mai afirmat președintele CCIR.
Totul bine și frumos, intenții bune, vorbe mari. Care au trecut pe lângă urechile noastre pentru că le auzim de cănd ne-am născut, au devenit un zgomot de fond. Cum ai revelația că omul ăsta s-a ținut de cuvănt? Păi să vedem:
“Revista americană Fortune a realizat topul anual al celor mai influenţi 40 de oameni de afaceri care au sub 40 de ani, un clasament care reuneşte elita mondială din lumea de business. Locul întâi este ocupat de Brendan Bechtel, CEO al gigantului american Bechtel Group.
El are 35 de ani şi de la 1 septembrie a preluat frâiele uneia dintre cele mai importante companii de construcţii din lume, Bechtel Group, care în 2015 a avut venituri de 40 mld. dolari, aceeaşi care a construit în România 50% din tronsonul de autostradă dintre Suplacu de Barcău şi Borş, cu o lungime de 60 de kilometri.
Autostrada Bechtel este una dintre cele mai controversate afaceri din România, având în vedere sumele plătite către grupul american şi faptul că pur şi simplu nu a fost construită în totalitate. Afacerea a început pe vremea când Adrian Năstase era premier, ca un „cadou” pentru americani, pentru că România a putut intra în NATO”. SURSA.
Afacere moartă și îngropată, nimeni nu mai vorbește despre asta. Or fi existând compensații, cine știe.
Dar asta e la un alt nivel și puțin conspiraționist, deși vreau să subliniez că așa se făceau afacerile în România și probabil am influențat de multe ori topul Forbes american.
Ei bine, în mediul IT se pare că nu se mai practică genul de curtoazie ca cea din dosarele Microsoft sau Bechtel. Așa că au început fricțiunile, iar în urmă cu doar câteva ore, când românii dormeau liniștiți, a venit o mică bombiță de la Apple care a stârnit furia printre IT-işti după ce a eliminat o aplicaţie concepută de un român din AppStore (aplicația Dash, e concepută de Bogdan Popescu pentru sistemele iOS şi Mac în urmă cu câţiva ani şi le permitea utilizatorilor să găsească şi să introducă fragmente de cod pe care le folosesc în mod frecvent).
Motivul? Felul în care oamenii oferă recenzii aplicaţiei, întrucât majoritatea acestora sunt pozitive.
Contul lui B.P. a fost închis, inițial fără explicații, iar “decizia Apple este definitivă şi nu poate fi contestată”. În acest timp, fondatorul aplicaţiei, Bogdan Popescu poate distribui şi poate face actualizări pentru versiunea Mac pe propriul său site. El a mai spus într-un tweet că se gândeşte să facă versiunea iOS „open source”, ceea ce înseamnă că oricine ar putea folosi codurile respective şi chiar ar putea să o distribuie gratuit pe site-uri precum Github.
Asta e competiția. Așa arată de fapt mediul de afaceri.
Rămâne să urez Happy Halloween, Apple! Cu jumătate de gură, e drept.
sursa micdavinci.wordpress.com
E interesant să te uiți în presă la articolele din urmă cu un an sau doi și să compari analizele și previziunile de atunci cu situația actuală. Desigur că treceau nebăgate în seamă sau intrau la capitolul conspirații, pentru români nu există termen mediu și lung, astea intră la capitolul motivații pentru jecmăneală sau science-fiction.
De când a avut loc Brexit-ul, văd foarte puține analize și studii de impact, românii par să nu realizeze că situația se va înrăutăți. Dacă nu începem să producem serios, dacă nu suntem capabili să facem asta în relativ scurt timp, România se va îndrepta spre deflaţie (situaţie mult mai gravă ca inflaţia) și în cazul ăsta BNR va acţiona, prin mecanismele pe care le are la îndemână, pentru a opri ieftinirea şi eventual pentru a impulsiona creşterea preţurilor, acesta fiind singurul mod in care pot fi încurajați producătorii autohtoni. Producătorii de alimente sunt deja afectați de fenomenul foarte puţin dezbătut, şi anume invazia de produse din import ajunse la noi prin ricoşeu ca urmare a embargoului impus de Rusia alimentelor venite din afară. Prima măsură a fost cea de relaxare fiscală, în 2015, mai exact o scădere a taxei pe valoare adăugată la de la 24% la 9% la anumite produse, masură care nu a vizat ieftinirea alimentelor, ci a urmărit redistribuirea de resurse băneşti suplimentare către companii, către sectorul privat, cu scopul final de a genera creştere economică, (scăderea T.V.A. afectând numai bugetul statului, nu și buzunarul comerciantului, potrivit lui Mugur Isărescu).
„Dacă Marea Britanie ar părăsi UE, acest lucru ar avea cu siguranţă un impact extrem de negativ din perspectiva PIB-ului Marii Britanii. Există, însă, un risc şi pentru Zona Euro în general. Să nu uităm faptul că, fără o contribuţie a Marii Britanii la bugetul UE, ţări precum Germania, Franţa şi Italia vor contribui cu aproximativ un miliard de euro mai mult în fiecare an”, explica analistul economic Matthew Beesley cu un an în urmă.
O nouă criză economică poate să se declanșeze într-o milisecundă, n-am idee dacă există măsuri pentru situația asta. Deși ar trebui, avănd în vedere că abia am reușit să ne dezmeticim după una, mi-e tot mai clar, mai ales după ce am citit articolul ĂSTA. Un articol excepțional, care spune, nici mai mult, nici mai puțin decât asta:
„O ştire ignorată de marele public, şi pe bună dreptate, pentru că pare a-i pasiona doar pe bancheri şi finanţişti: vineri dimineaţă lira sterlină a căzut pe pieţele valutare la minimul ultimilor 31 de ani, după două minute de haos provocate de o serie de ordine de vânzare generate de computere.(…) Şi da, cred că următoarea criză economică nu va fi declanşată de Deutsche Bank, de Donald Trump sau de economia chineză, ci de maşini şi de ultratranzacţii.”
E absolut evident că nu va impresiona pe nimeni, pentru că românii niciodată nu iau în serios analizele și niciodată nu iau măsuri preventive.
sursa micdavinci.wordpress.com
Scandalul documentelor Panama, cunoscut sub numele Panama Papers pare vârful de icebreg al unui scandal care va creşte la nişte cote greu de inginat, sumele implicate siind între 7.600 mld. dolari şi 32.000 mld. dolari înm vreme ce, pentru comparaţie, conform unei liste publicată de FMI, pe 2012 aveam din puct de vedere al Produsului Intern Brut (În miliarde de dolari SUA):
……………………………………………….
56. România – 169.384
Cel mai mare Produs Intern Brut în are Uniunea Europeană – 16.641.109 miliarde de dolari SUA
Se întreabă mulţi cine a descărcat şi aruncat în public acele documante acele documente. Bună întrebare… Şi grea… sau nu.
De fapt, aceşti bani au o caracteristică. Deşi offshore-urile nu sunt o chestie ilegală, banii respectivi NU ADUC VENITURI din taxe şi impozite ţărilor. Cred că aici e cheia pentru a se vedea cui îi foloseşte scandalul.
Totuşi, la acest nivel, când ceva este aparent foarte clar, de fapt, în spate lucrurile sunt extrem de comlicate şi probabil duhnesc foarte urât. Dacă acei vani au fost produşi în mod corect este normal ca cel care îi deţine să încerce să piardă prin taxe şi impozite cât mai puţini.Problema e atunci când acei bani au fost produşi incorect şi se încearcă „spălarea” lor sau când e vorba de evaziune fiscală.
Extrem de interesant este că, în paralel cu această poveste în SUA a început o nouă ofensivă împotriva descurajării evaziunii fiscale. Preşedintele Obama a lovit puternic în marile corporaţii care fentează fiscul american şi băncile care le ajută: „Problema nu este că aceste companii desfăşoară activităţi ilegale, ci că aceste activităţi sunt legale“.
Mai are rost să ne întrebăm cine a orchestrat „Panama Papers”? Şi mai ales cui îi folosea şi cinea avea capacitatea unor asemenea dezvăluiri? Nu cred …
Cel puţin 7.600 miliarde de dolari, cam de două ori cât PIB-ul Germaniei, din avuţia financiară a familiilor lumii ar fi ascunse în paradisuri fiscale, arată un calcul făcut de un economist francez. Alte evaluări merg mai departe, estimând la 21.000 – 32.000 de miliarde de dolari activele ascunse de elita lumii în locuri cu taxe mici şi legislaţie fiscală laxă.
Mossack Fonseca este doar una din multele firme de avocatură care se ocupă cu înfiinţarea de companii offshore obscure sau dubioase şi cu toate acestea dezvăluirea numelor clienţilor săi a stârnit un cutremur politic şi media de proporţii mondiale. Oamenii şi firmele de rând rabdă acasă în vremuri de criză economică, când salariile sunt tăiate şi taxele majorate, iar politicieni, oameni de afaceri înstăriţi, celebrităţi şi alte figuri publice care ar trebui să fie un exemplu de bună purtare pentru societate se folosesc de portiţe legislative, poate lăsate tocmai de ei deschise, pentru a-şi proteja averile în locuri în care cei de rând nu au acces. Lucrul acesta îl demonstrează documentele Panama.
Gabriel Zucman, un economist francez tânăr cu mai multe cărţi de profil publicate, estima într-o lucrare apărută anul trecut că în 2014 circa 8% (7.600 miliarde de dolari) din avuţia financiară a gospodăriilor lumii stau ascunse, în mare parte legal, în conturi din paradisuri fiscale. O treime din această sumă este îndesată în conturi elveţiene. Cifrele lui Zucman se concentrează pe active precum acţiuni şi obligaţiuni şi nu iau în considerare proprietăţi imobiliare. Estimarea economistului este, desigur, criticată de concurenţii săi, dar este menţionată de diferite publicaţii internaţionale de prestigiu. Revista Quartz îl descria pe Zucman în toamna anului trecut ca fiind unul dintre cei mai influenţi economişti ai momentului. Personajul nu a împlinit 30 de ani.
Ar fi trebuit să fie cea mai mare fuziune din istoria industriei farma. Însă nimeni nu avea nicio urmă de îndoială că în spatele afacerii de 160 de miliarde de dolari se ascundea intenţia Pfizer de a fenta fiscul american stabilindu-se acasă la Allergan, în Irlanda, unde taxele sunt mai mici.
Coincidenţă sau nu, când investigaţia jurnalistică „Panama Papers“ începea să zguduie lumea arătând cum politicieni şi oameni de afaceri evită, ajutaţi de bănci şi avocaţi, să plătească taxe la ei în ţară folosindu-se de companii din paradisuri fiscale, preşedintele SUA Barack Obama anunţa o propunere de lege mortală pentru planurile Pfizer şi ale altor coloşi implicaţi în manevre de ocolire a fiscului american. Din cauza acestei legi nume grele de pe Wall Street precum Goldman Sachs, Morgan Stanley şi J.P. Morgan Chase pierd afaceri de sute de milioane de dolari.
SUA au un impozit pe profit ridicat în raport cu standardele internaţionale, scrie The Guardian. Pentru a evita să plătească taxe de până la 39% (în Irlanda impozitul pe profit este de 12,5%), companiile americane au inventat o schemă denumită inversiune de impozit (tax inversion). Astfel, ele caută un partener într-o altă ţară cu un regim fiscal mai relaxat şi taxe pe profit mai mici şi sugerează o fuziune. După ce fuziunea este realizată, compania care avea baza în SUA îşi mută cartierul general, dar nu şi operaţiunile, în ţara sau teritoriul cu taxele mai mici, unde-şi va înregistra cea mai mare parte din profituri. Acolo va plăti pentru acestea taxe mai mici decât în SUA.
SUA, cea mai mare economie din lume, au o datorie cât PIB-ul şi cresc presiunile pentru rezolvarea problemei distribuirii din ce în ce mai inegale a avuţiei. Bugetul are nevoie de cât mai mulţi bani posibil, iar Obama a găsit oportunitatea de a acţiona. Şeful statului a ordonat Trezoreriei SUA să descurajeze inversiunile „abuzive“.
Din punctul de vedere politic a fost momentul perfect pentru a acţiona. Preşedintele a indicat clar că este o legătură între activităţile de evitare a plăţii taxelor de către companiile americane şi detaliile arătate de documentele Panama despre cum indivizii bogaţi îşi protejează averile în paradisuri fiscale. Obama a mers pe valul furiei americanilor de rând. Dacă corporaţiile plătesc mai puţine taxe, guvernul ori va investi mai puţin în şcoli, drumuri şi sănătate, ori va majora impozitele impuse clasei de mijloc.
Apoi, de o fuziune beneficiază în primul rând executivii, datorită creşterii preţurilor acţiunilor. De cele mai multe ori după o fuziune urmează concedieri în rândul angajaţilor.
Propunerea de lege a lui Obama a descurajat imediat Pfizer să meargă mai departe cu fuziunea cu Allergan, semn că plata unor taxe mai mici era pentru companie mai importantă decât afacerea în sine. Desigur, Pfizer a protestat, dar ar fi fost poate de mai mult folos să demonstreze că banii astfel economisiţi ar fi fost folosiţi la cercetare pentru dezvoltarea unei noi generaţii de medicamente. Allergan este cunoscut mai ales ca producător de botox, substanţa folosită în tratamente estetice de scurtă durată. Pentru Pfizer, mutarea în Irlanda ar fi însemnat economii anuale de peste un milion de dolari.
La câteva ore după ce Pfizer a anunţat căderea fuziunii cu Allergan, Departamentul de Justiţie a anunţat că va încerca să blocheze în instanţă fuziunea furnizorilor de servicii din sectorul petrolier Halliburton şi Baker Hughes deoarece aceasta ar afecta concurenţa într-un mediu în care preţurile materiilor prime sunt foarte reduse.
Noile reguli contra inversiunii nu specifică direct numele Pfizer şi Allergan, dar, după cum scrie Financial Times, par croite pentru a descuraja specific această fuziune pentru că ţintesc practicile Allergan, care a mai achiziţionat companii. Nu trebuie uitat că înţelegerea dintre Pfizer şi Allergan ar fi devenit cea mai mare încercare de inversiune din istorie.
Sub regulile anterioare, acţionarii Allergan ar fi trebuit să deţină cel puţin 40% din noua entitate pentru ca ambele companii să poată beneficia complet de taxele mai mici din Irlanda, notează Reuters. Intenţia era de a împiedica firmele să cumpere rivali străini mult mai mici doar pentru a-şi muta la ei adresa. Însă noile reguli nu permit ca acţiunile acumulate de o companie străină prin tranzacţii din SUA în ultimii trei ani să conteze la calcularea valorii necesare pentru îndeplinirea condiţiilor pentru ca inversiunea să fie posibilă. Or în această perioadă Allergan a făcut tranzacţii semnificative, precum fuziunea de 66 miliarde de dolari cu Actavis, achiziţia de 25 de miliarde de dolari a Forest Laboratories şi preluarea de cinci miliarde de dolari a Warner Chilcott.
Într-o a doua modificare a regulilor, Trezoreria a anunţat că va încerca să limiteze schemele de genul „earnings stripping“ aplicate după, dar nu limitate la, inversiune. „Earnings stripping“ este o tactică folosită de multinaţionale ce constă în reducerea profitului taxabil prin plata unor dobânzi anormal de mari unei părţi afiliate (companie-mamă) aflată într-o jurisdicţie cu regim fiscal favorabil. Noile reguli ale Trezoreriei restricţionează creditele luate de subsidiarele din SUA de la părţi afiliate dacă prin acestea nu se finanţează noi investiţii în SUA.
Prin noua legislaţie Obama loveşte şi în marile bănci de pe Wall Street. Goldman Sachs, Morgan Stanley şi J.P. Morgan Chase sunt cei mai mari consilieri în operaţiuni de inversiune, notează Wall Street Journal. Reuters estimează că valoarea comisioanelor obţinute pentru inversiuni începând cu 2011 se ridică la 1,3 miliarde de dolari.
Goldman Sachs este liderul acestui segment de piaţă, fiind implicată în 14 din cele 41 de cazuri de inversiune finalizate şi în curs de finalizare începând cu 2011. Băncii i-au revenit comisioane de 291 milioane de dolari.
Pentru consilierea Pfizer în fuziunea cu Allergan Goldman Sachs, Guggenheim Partners, Centerview Partners Holdings şi Moelis & Co ar fi trebuit să încaseze comisioane de 94 milioane de dolari. JPMorgan Chase şi Morgan Stanley, consilierii Allergan, ar fi trebuit să primească 142 milioane de dolari, potrivit calculelor Freeman & Co. Bancherii vor primi acum doar 10% din aceste sume.
Autor: Bogdan Cojocaru
Sursa: zf.ro
Ar fi trebuit să fie cea mai mare fuziune din istoria industriei farma. Însă nimeni nu avea nicio urmă de îndoială că în spatele afacerii de 160 de miliarde de dolari se ascundea intenţia Pfizer de a fenta fiscul american stabilindu-se acasă la Allergan, în Irlanda, unde taxele sunt mai mici.
Coincidenţă sau nu, când investigaţia jurnalistică „Panama Papers“ începea să zguduie lumea arătând cum politicieni şi oameni de afaceri evită, ajutaţi de bănci şi avocaţi, să plătească taxe la ei în ţară folosindu-se de companii din paradisuri fiscale, preşedintele SUA Barack Obama anunţa o propunere de lege mortală pentru planurile Pfizer şi ale altor coloşi implicaţi în manevre de ocolire a fiscului american. Din cauza acestei legi nume grele de pe Wall Street precum Goldman Sachs, Morgan Stanley şi J.P. Morgan Chase pierd afaceri de sute de milioane de dolari.
SUA au un impozit pe profit ridicat în raport cu standardele internaţionale, scrie The Guardian. Pentru a evita să plătească taxe de până la 39% (în Irlanda impozitul pe profit este de 12,5%), companiile americane au inventat o schemă denumită inversiune de impozit (tax inversion). Astfel, ele caută un partener într-o altă ţară cu un regim fiscal mai relaxat şi taxe pe profit mai mici şi sugerează o fuziune. După ce fuziunea este realizată, compania care avea baza în SUA îşi mută cartierul general, dar nu şi operaţiunile, în ţara sau teritoriul cu taxele mai mici, unde-şi va înregistra cea mai mare parte din profituri. Acolo va plăti pentru acestea taxe mai mici decât în SUA.
SUA, cea mai mare economie din lume, au o datorie cât PIB-ul şi cresc presiunile pentru rezolvarea problemei distribuirii din ce în ce mai inegale a avuţiei. Bugetul are nevoie de cât mai mulţi bani posibil, iar Obama a găsit oportunitatea de a acţiona. Şeful statului a ordonat Trezoreriei SUA să descurajeze inversiunile „abuzive“.
Din punctul de vedere politic a fost momentul perfect pentru a acţiona. Preşedintele a indicat clar că este o legătură între activităţile de evitare a plăţii taxelor de către companiile americane şi detaliile arătate de documentele Panama despre cum indivizii bogaţi îşi protejează averile în paradisuri fiscale. Obama a mers pe valul furiei americanilor de rând. Dacă corporaţiile plătesc mai puţine taxe, guvernul ori va investi mai puţin în şcoli, drumuri şi sănătate, ori va majora impozitele impuse clasei de mijloc.
Apoi, de o fuziune beneficiază în primul rând executivii, datorită creşterii preţurilor acţiunilor. De cele mai multe ori după o fuziune urmează concedieri în rândul angajaţilor.
Propunerea de lege a lui Obama a descurajat imediat Pfizer să meargă mai departe cu fuziunea cu Allergan, semn că plata unor taxe mai mici era pentru companie mai importantă decât afacerea în sine. Desigur, Pfizer a protestat, dar ar fi fost poate de mai mult folos să demonstreze că banii astfel economisiţi ar fi fost folosiţi la cercetare pentru dezvoltarea unei noi generaţii de medicamente. Allergan este cunoscut mai ales ca producător de botox, substanţa folosită în tratamente estetice de scurtă durată. Pentru Pfizer, mutarea în Irlanda ar fi însemnat economii anuale de peste un milion de dolari.
La câteva ore după ce Pfizer a anunţat căderea fuziunii cu Allergan, Departamentul de Justiţie a anunţat că va încerca să blocheze în instanţă fuziunea furnizorilor de servicii din sectorul petrolier Halliburton şi Baker Hughes deoarece aceasta ar afecta concurenţa într-un mediu în care preţurile materiilor prime sunt foarte reduse.
Noile reguli contra inversiunii nu specifică direct numele Pfizer şi Allergan, dar, după cum scrie Financial Times, par croite pentru a descuraja specific această fuziune pentru că ţintesc practicile Allergan, care a mai achiziţionat companii. Nu trebuie uitat că înţelegerea dintre Pfizer şi Allergan ar fi devenit cea mai mare încercare de inversiune din istorie.
Sub regulile anterioare, acţionarii Allergan ar fi trebuit să deţină cel puţin 40% din noua entitate pentru ca ambele companii să poată beneficia complet de taxele mai mici din Irlanda, notează Reuters. Intenţia era de a împiedica firmele să cumpere rivali străini mult mai mici doar pentru a-şi muta la ei adresa. Însă noile reguli nu permit ca acţiunile acumulate de o companie străină prin tranzacţii din SUA în ultimii trei ani să conteze la calcularea valorii necesare pentru îndeplinirea condiţiilor pentru ca inversiunea să fie posibilă. Or în această perioadă Allergan a făcut tranzacţii semnificative, precum fuziunea de 66 miliarde de dolari cu Actavis, achiziţia de 25 de miliarde de dolari a Forest Laboratories şi preluarea de cinci miliarde de dolari a Warner Chilcott.
Într-o a doua modificare a regulilor, Trezoreria a anunţat că va încerca să limiteze schemele de genul „earnings stripping“ aplicate după, dar nu limitate la, inversiune. „Earnings stripping“ este o tactică folosită de multinaţionale ce constă în reducerea profitului taxabil prin plata unor dobânzi anormal de mari unei părţi afiliate (companie-mamă) aflată într-o jurisdicţie cu regim fiscal favorabil. Noile reguli ale Trezoreriei restricţionează creditele luate de subsidiarele din SUA de la părţi afiliate dacă prin acestea nu se finanţează noi investiţii în SUA.
Prin noua legislaţie Obama loveşte şi în marile bănci de pe Wall Street. Goldman Sachs, Morgan Stanley şi J.P. Morgan Chase sunt cei mai mari consilieri în operaţiuni de inversiune, notează Wall Street Journal. Reuters estimează că valoarea comisioanelor obţinute pentru inversiuni începând cu 2011 se ridică la 1,3 miliarde de dolari.
Goldman Sachs este liderul acestui segment de piaţă, fiind implicată în 14 din cele 41 de cazuri de inversiune finalizate şi în curs de finalizare începând cu 2011. Băncii i-au revenit comisioane de 291 milioane de dolari.
Pentru consilierea Pfizer în fuziunea cu Allergan Goldman Sachs, Guggenheim Partners, Centerview Partners Holdings şi Moelis & Co ar fi trebuit să încaseze comisioane de 94 milioane de dolari. JPMorgan Chase şi Morgan Stanley, consilierii Allergan, ar fi trebuit să primească 142 milioane de dolari, potrivit calculelor Freeman & Co. Bancherii vor primi acum doar 10% din aceste sume.
Autor: Bogdan Cojocaru
Sursa: zf.ro
Situaţia economiei mondiale e cam albastră. Fondul Monetar Internaţional trage un puternic semnal de alarmă:
O noua criza financiara va veni, e doar o chestiune de timp.
După ce criza economică a atins maximumul şi au apărut semne de redresare au existat voci mai mult decât autorizate care atrăgeau atenţia că trebuie multă atenţie şi nu trebuie să se considere că, gata, s-a terminat şi iar încep vremuri de trai pe vătrai.
Se spunea că dacă acea criză va rămâne una în „V” deci cu un singur vârf de maxim pentru criză e bine şi economia mondială îşi va reveni. Se atrăgea atenţia asupra unor lucruri care pot genera un nou crah ca cel din 2008 care ar fi mai devastator deoarece nu mai există resursele de atunci.
Se vorbea despre pericolul generat de crearea de bani ieftini meniţi să scoată din criză economiile dezvoltate deoarece aceşti bani ar putea inunda economiile emergente unde ar inflama bulele speculative, încurajând guvernele si companiile să profite de împrumuturile anormal de ieftine, lucru care ar duce la creşterea incontrolabilă a datoriilor.
Se mai spunea atunci că un pericol cel puţin la fel de mare părea a veni dinspre China care, realmente inconţient îţi menţonea economia la o turaţie mult mai mare decât era capabilă cu adevărat, deja începuseră a se vedea semne că uriaşa economie chineză se „încinge” şi începea să gâfâie. Se atrăgea atenţia că dacă nu se renunţă la forţarea acestei econimii la un moment dat se va gripa şi va intra într-o contracţie care, ea singură putea să arunce economia mondială în o nouă criză.
Se pare că deja ambele condiţii sunt îndeplinite, recuperările eşuate, noile bule economice şi datopriile găcute cu bani ieftini arată că economia mondială nu a tras învăţămintele necesare. China a intrat deja în o contracţie acelerată, deci se cumulează condiţiile celui mai negru scenariu.
Se pare că este doar o problemă de timp până când va începe noua cădere spre al doilea vârf al crizei, cel despre care nu se prea poate estima cam unde ar putea fi, cât de puternic ar fi lovită economia mondială.
FMI atrage atenţia că o nouă cădere, de data aceasta una devastatoare est doar o chestiune de timp, un nou crah, mai distrugător decât cel diun 2008 nu doar că este foarte posibil ci este chiar probabil.
Resurse pentru atenuarea prăbuşirii nu prea sunt, economiile în general sunt fragilizate de faptul că erorile din sistem care au fost evidenţiate de criză şi au alimentat-o.
Jurnaliştii de la The Guardian citează, într-o analiză a lor, cel mai recent raport privind Stabilitatea Financiară Globală şi trag concluzii cât se poate de nefavorabile.
Ei consideră că banii ieftini creati pentru salvarea economiilor dezvoltate au inundat deja pieţele emergente şi au inflamat noi bule speculative, încurajând guvernele si companiile sa profite de banii nenatural de ieftini cu care se împrumutau. Britanicii mai spun şi că un nou episod similar celui de la banca Lehman Brother ar putea declansa o noua panica globala şi asta în condiţiile în care încercările de redresare a sistemului financiar mondial prin asigurarea că băncile din economiile emergente deţin un capital suficient pentru a reacţiona şi prin descurajarea înprumuturilor riscante a cam eşuat.
FMI arăta că: „Şocurile pot porni din pieţele avansate sau emergente şi combinate cu vulnerabilităţi grave de sistem ar putea genera o cădere rapidă şi la brusca dispariţie a lichidităţilor”. Adică exact dispartiţia mijloacelor deatenuare a prăbuşirii.
În acest scenariu, prăbuşirea neputând fi atenuată ar atrage după sine urmări mult mai grave decât cele ale crizei din care speram că am cam ieşit.
Avertismentul FMI vine pe findalul altor puternice semnale trase.
Divizia de comerţ a ONU, Banca Angliei şi alte importante entităţi bancare au subliniat în mai mlte rânduri că există semne din e în ce mai îngrijorătoare în ceea ce priveşte evoluţua finanţelor mondiale.
*************************************************************
Pe siteul Fondului Monitar Internaţional despre:
RAPORTUL GLOBAL DE STABILITATE FINANCIARĂ
Vulnerabilităţi şi provocări politice
Riscuri pentru pieţele emergente
**************************************************************
Raportul Global de Stabilitate Financiară poate fi văzut, eventual descărcat de aici:
„Văzând şi citind peroraţiile furibunde ale prietenului meu (Mircea Badea), m-am gândit cu toată onestitatea, că pe un om nebun îl poţi ajuta cu tratament sau rugăciune. Bani de tratament nu am să-i dau, are el suficienţi…” – Oreste Teodorescu, prietenul lui Mircea Badea
Mă uitam la Mircea Badea care conmtinuă să se facă de râs în emisiunea sa interisă minorilor ÎN GURA PRESEI (indiferent de situaţie, un penis în o gură se numeşte sex oral chiar dacă gura e a presei sau a altcuiva)…
Iată că, viteazul lingău al lui Voiculescu a ajuns cu ratincul în budă … astfel, ticăloşii au început să îl atace pe el, erectul moraliceşte vorbind.
„Tocmai am fost înjurat şi ameninţat cu împuşcarea în cap, într-o benzinărie din Titan … Da, există martori”.
Evident că nu a arătat martorii dar nu îl putem contrazice .. dar cred că dacă îi vedem îi recumoaştem, poate, la acel miting instant şi spontan, fără nici un fel de pregătire … Acel miting a surprins pe toată lumea Mircea Badea şi amantul său, Victor Ciutacu trecând pe acolo absolut întâmplător, având la ei megafoane pentru că aşa vorbesc ei unul cu altul. Atunci cinci autocare i-au adus pe ăia din Alexandria pentru că alţii erau mai scumpi, mirabil este că din acele autocare au fost aproape pline, mitingul, fiind, cum am mai spus spontan… nici măcar şase luni nefiind promovat.
Eu mă întreb de ce nu face cineva nişte păpuşi … cu Badea în şpagat… pe post de mâner pentru ştampilă …
Badea susţine că a fost atacat politic…
Badea presupune că cel care l-a ameniunţat a fost mânat mârşav, de la spate … ghici de cine … de Băsescu evident … sau mai precis de băsism … ce o înţelege Badea prin băsism e o enigmă …
Nu ştiu dacă a observat cineva, dar de când Mircea Badea îşi împlântă cât de adânc poate limba în colonul lui Dan Vouculescu, acesta nu s-a mai băşit la televizor…
E bun şi Badea la ceva … ca dop contra naturii … E drept că uneori probabil presiunea din maţele stricate ale Voiculescului mai trebuie şi eliberată … fapt care se consumă evidenzt cu Badea trăgând pe nară biogazul Voiculescului .. doar aşa se explică duhoarea pe care o emană televizorul când sapare Badea imdiferent de cât deodorat stric … În fine …
Ce mă uimeşte este că Badea consideră că vinovat e un imbecil telespectator al Antenei 3 sau a, D.zeu să-l odihnească, OTV-ului… sunt singurii cretini spălaţi pe creier … că Badea zice:
„un spălat pe creier, d-ăsta de pe net, care, de fapt, nu s-a uitat la televizor dar i-au spus unii ceva”.
E adevărat, cretini spălaţi pe creier există şi pe internet inevitabil pe invecţia sa de blog sau a lu’ tanti Mareana… mă-sa (vedeţi, mă-sa lu’ Badea are cratimă nu cum zicveau alţii că nu mai are la vârsta ei …
Nu, ăştia nu sunt spălaţii pe creier care scriu pe blogul lui Mircea deoarece nu reiasă că au folosit cuvântul „căcat” cel mai întâlnit cuvânt pe blogul suspomenit …
Foarte extrem de surprinzător este că Mircea Badea nu vorbea de o ripostă … Viteaz cum e Badea nu umblă fără sculă la el.. pistolul său e unul cu glonţ cu care trage după câini, interesant e că nimeni nu îl întreabă de ce trage în oraş cu arma după câini când se duce acasă noaptea la două, lucru mărturisit de el … acum vreo doi ani …
Mircea Badea suge … (scuze, am strănutat) Mucea Badea sugerează că are şi martori… Evident, asta ca să nu îi vină cuiva ideea să vadă ce au înregistrat camerele de supraveghere … probabil ar reieşi că agresorul e chiar Badea … când tragi prea mult pe nas se mai întâmplă … (nu, nandrolonul nu se bagă în fizic prin .. narare …).
Deşi nu a arătat, Badea a notat numărul maşinii celui care l-a agresat doar verbal, împuşcarea rămânând doar la „stadiul de intenţie”: „Băi, băi, te împuşc în cap! Te împuşc în cap!”, şi a aflat că autoturismul aparţine unei societăţi de catering cu sediul pe Strada Fabrica de Glucoză.
Ce-i drept, nici nu e sigur că pistolul era în mâna agresorului … e posibil ca acesta să fi fost în mâna victimei…
De ce nu era posibil ca, atunci când Badea l-a văzut pe respectivul să fi reacţionat în forţă, ca Năstase să îşi fi înfipt pistolul în tâmplă … Poate o fi spus „Bă dacă nu pleci eu mă împuşc” şi nu „Băi, băi, te împuşc în cap! Te împuşc în cap!”, cum susţine … şi a aflat că autoturismul aparţine unei societăţi de catering cu sediul pe Strada Fabrica de Glucoză.
Daaa .. glucoza este extrem de periculoasă şi dispusă să atace pe oricine … politică, deh… …
De foarte multe ori, ştiindu-se păzit de bodyguarzii plătiţi de Antena Grup în paranoia sa tot mai accentuată de la o vreme, limbajul lui Badea este ectrem de agresiv şi dacă nu ar avea „spatele „ pe care îl are ar trebui arestat după fiecare emisiune măcar pentru injectivele pe care nesimţitul le proferează pentru aşi flatula.. pardon, flata, stăpânul băşinos …
Acuma se pune întrebarea legitimă … Dacă nu era acest mârşav atac dovedit până acum doar de cel mai infect şi needucat elementar fiu al ţaţei Mareana tanti profa de română (nu de sex că pe aia o chiamă Laura Andreşan şi nu Mareana Badea)… oare cum mai găsea Mirtchiuliq ocazia să spună despre cei ce nu sunt de acord cu lăturile pe care le ejaculează zilnic „În Gura Presei”: „propagandişti ticăloşiţi, demagogi şi fără scrupule, care mă înjură din prima secundă fără niciun motiv”, afirmând că „.
Săracii antenişti … nici măcar nu suntn la prima ameninţare … pe la mijlocul lunii iulie, jurnaliştii Antena 3 au fost ameninţaţi cu moartea în mediul online. Un telespectator „împătimit” al postului (normal că împătimit deoarece circulă zvonul că ar exista bănuiala că individul ar fi angajat la „Antena Grup” şi că IP-ul acelui mesaj de alimentare ar fi unul al unui computer din un birou al Antena Grup, mesaj în cxare stătea scris că ziariştii de la Antene trebuie „împuşcaţi în stil stalinist, cu un glonţ în ceafă”.
Badea, viteaz cum e din născare, întotdeauna când are în apropiere haidamacii bodiguarzi, a comentat ameninţările primite de colegii săi, la modul următor: „Eu mă gândeam să mă duc să-l caut pe ăsta. Îl găsesc, mă duc la el şi-i zic: «Prietene, vrei să mă împuşti. Am venit!». Mă întorc şi cu spatele, mă şi leg la ochi” (da, am văzut şi eu filmul ăsta, doar cei curajoşi săteau în faţa plutonului cu ochii dezveliţi ca să vadă cum se trage, laşii nu) ….
„Eu nu dau doi bani pe instituţiile statului, pentru că nu există. Există nişte găşti infecte, care sunt nişte slugi oribile ale unor şmecheri. Şi, de vreme ce unul vrea să mă împuşte şi declară asta, eu zic să dăm drumul la treabă”, a continuat paranoicul. Găştile miticilor, se vede treaba, nu mai au altă treabă decât să îl atace pe Badea… Bine, atacul neputând fi dovedit cu .. dovezi … putem considera că e la stadiul de intenţie cum zicea vedeta plătită ca fotbaliştii deşi la inteligenţă e departe de aceştia…
Labagiul care se produce zi de zi singur în gura presei române face praf speranţele nubiulelor ce intră în orgasm imediat ce aceste îşi începe emisiunea şi termină în baiue după genericul de final … Acestea sperau să vadă o bătaie ca-n „7 păcate” … nu…
„Nu o să se întâmple nimic. Nici n-o să vină să mă împuşte, nici n-o să vină să-mi dea cu târnăcopul în cap. O să scrie mizeriile astea în spaţiul public. Iar eu o să mă umplu de nervi, pentru că trăiesc într-o ţară fără instituţii. Atâta tot!”, a declarat Mircea Badea.
În bătăuş a tot pozat .. nu-l mai crede nimeni .. aşa că …ghici… devine victimă … ce e mai simplu decât să storci o lacrimă din glandele sudoripare dezvirginate de emoţionantele poveşti ale lui Mircea Radu care se fandosea „din dragoste” de ţi se făcea greaţă.
De fapt despre ce e vorba?
De nimic… Mircea Badea a început să intre în crize de paranoia de când, oricât de mult se laudă cu ratingul acesta i-a intrat de fapt în prăbuşire, şomajul păscându-l pe imbecil. E simplu … de la Antena Grup dispari imediat ce ratingul tău scade … Vezi cazul Ciutacului …
Faptul că Mircea Badea are probleme psihiatrice, şocant, este adus în spaţiul public de prietenul lui Mircea: Oreste Teodorescu.
Deşi Oreste are de la o vreme tot mai puţine momente de luciditate, iată că totuşi le are .. şi când le are se îngrozeşte … vede că:
Mircea Badea înebuneşte „perorând furibud”
Acesta, şi el cam dus cu pluta de obicei, în un moment de semiluciditate a spus:
“Văzând şi citind peroraţiile furibunde ale prietenului meu, m-am gândit cu toată onestitatea, că pe un om nebun îl poţi ajuta cu tratament sau rugăciune. Bani de tratament nu am să-i dau, are el suficienţi, dar aroganţa şi vidul interior îl vor obliga să se creadă singurul normal…Vă rog şi pe voi, nu-i răspundeţi la agresiune şi mârlănie cu aceleaşi reacţii de la bust în jos. Regret ca cel care promova adevăruri consistente a ajuns să se exprime mai puţin elevat decât Romeo Fantastic! Prietene, ai fost fantastic, acum eşti doar fanatic! În ciuda tuturor slovelor tale mârlăneşti şi profund neadevărate, în special în ciuda tuturor celor care spun că eşti pierdut definitiv, eu cred în tine, şi în capacitatea ta de a te reîntoarce la normalitate şi bun simţ!”. Acest mesaj a fost urmat de altul: “E penibil să te lupţi cu cineva sortit mereu să piardă!” (Seneca) Din compasiune eu renunţ! Ceea ce am avut a spune, am zis! Vreau să rămân, totuşi cu o amintire plăcută!”, a scris Oreste pe pagina personală.
UPDATE:
Adrese la care poate fi văzută declaraţia lui Orteste:
http://www.reportervirtual.ro/2013/09/mesajul-lui-oreste-pentru-mircea-badea.html
ş.a.m.d. …