PRIMĂRIA LUI FIREA PUSĂ LA ZID. LUNI, 3 AUGUST, URMEAZĂ SĂ ÎI FIE BLOCATE CONTURILE

Situația este albatră rău … luni, 03.08.2020 conturile Primăriei Generale a Capitalei urmează a fi blocate. În urma unei sentințe definitive, omul de afaceri Costică Constanda trebuie să primească despăgubiri în valoare de 115.000.000 de euro, bani pe care se pare că P.G.B. nu prea îi are.

În ședința de miercuri   20 august 2020, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), conform presei centrale,  Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a anunțat că a primit o notificare în care era înștiințată că pe 3 august, conturile Primăriei Generale a Capitalei vor fi blocate dacă nu va fi plătită datoria de 115 milioane de euro avocaţilor familiei Constanda sau Primăria să accepte darea în plată a unei suprafeţe de teren de 15.000 de metri pătraţi din Cartierul Francez.

Gabriela Firea

„Suntem notificați că pe data de 3 august, conturile Primăriei Capitalei vor fi blocate în totalitate, nu vom mai putea face plăţi nici pentru domeniul medical, nici pentru domeniul social, nici pentru subvenții la transportul public, la termoficare și nici în celelalte domenii de activitate. Sunt procese care durează de 16 ani de zile. Trebuie să plătim 115 milioane de euro avocaților, reprezentanților familiei Costanda, cu o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă. Am fost notificați că dacă nu se acceptă darea în plată în sensul – această sumă de 115 milioane de euro să fie transformată într-o suprafață de teren din Cartierul Francez, ori dăm toți banii deodată, dacă nu, pe 3 august se închid conturile Primăriei Capitalei” – a declarat Primarul General al Capitalei.

Pentru a nu prăbuși bugetul Capitalei, Firea a propus CGMB să emită o hotărâre privind darea în plată a unui teren de 15.000 de metri pătraţi în Satul Francez.

Propunerea a fost respinsă de membrii CGMB, lucru care a determinat-o pe primăriță să convoace o nouă ședință de consiliu luni, pentru a încerca din nou să treacă proiectul. Votul negativ a fost dat de consilierii PNL și USR care au cerut o expertiză asupra terenului pe care Primăria vrea să îl dea lui Constanda.

„Vreau să mai spun o chestiune tehnică – a declarat Nicușor Dan, contracandidatul Gabrielei Firea la alegerile locale – pentru că primarul amenință consilierii, cu judecata chiar, dacă nu rezolvă problema banilor pe care Primăria are să-i dea lui Constanda. Banii aceștia trebuiau dați încă din vara lui 2019. Deci, Primăria a avut un an de zile să rezolve această chestiune, să eșaloneze cu Constanda aceste plăți sau să facă o expertiză pentru a da la schimb acest teren. Este inadmisibil ca Primarul General și directorul direcției juridice să amenințe consilierii pe incompetența lor.”

În conformitate cu sentința finală, rămasă definitivă după un proces care a durat mai mult de 16 ani, Primăria Generală a Capitalei a acumulat datorii care trebuie plătite către Costică Constanda şi Creştin Vasile – Teodor.

Suma care trebuie plătită a ajuns la nu mai puțin de 115 milioane de euro din care 69 milioane euro reprezintă costul terenului restul reprezentând dobânzi şi sume accesorii (pentru titlurile executorii, în bugetul pe anul 2020, a fost prevăzută suma de 100 de milioane de euro). Lui  Creştin Vasile – Teodor urmează a i se plăti 22.755.415 euro.

***

În urmă cu 10 ani, omul de afaceri Costică Constanda a dat în judecată Primăria Generală a Capitalei acuzând că nu a fost onorat contractul care a scăpat Parcul Bordei de la transformarea în complex imobiliar.

Afacerile lui Constanda au demarat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Atunci Constanda a primit cam  3 hectare de pământ în Satul Francez, zonă rezidenţială din nordul Capitalei. Primăria Capitalei, a oferit  la schimb, aceeaşi suprafaţă de teren în parcul Bordei. Devenit proprietar pe o parte din parc, afaceristul voia să dezvolte acolo un proiect imobiliar dar s-a lovit de opoziția Primăriei Generale a Capitalei.

Asta a dus la un proces în urma căruia omul de afaceri a câștigat nu mai puțin de 18 milioane de euro, Municipalitatea nu a vrut să plătească, astfel că a ajuns la un nou compromis cu Costică Constanda: i-a oferit acestuia teren în Satul Francez.

Pe terenul primit la schimb, se aflau şi mai multe vile. Omul de afaceri intenţiona să le demoleze, iar în locul lor să construiască alte case, pe care urma să le vândă. Numai că planurile i-au fost date peste cap: consilierii generali nu i-au aprobat aceste lucrări.

IOANA PETRESCU – Sfaturi la vreme de criză

Lumea s-a oprit … COVID 19, a reușit să facă ce nu au reușit războaie .. a oprit sportul, a oprit spectacole, a oprit economii, a închis oamenii în case.

Acum 100 de ani, o altă epidemie de coronavirus însoțea finalul Primului Război Mondial și colapsul imperiilor europene. Gripa Spaniolă … (virusul gripal este tot un coronavirus). Se pare că este responsabil și de decimarea populației mayașe, conqistadorii spanioli duceau cu ei, fără să știe, acest ”cadou”, băștinașii de dincolo de Atlantic au fost secerați de faptul că nu aveau imunitate.

Treaba este că, oricât de horror este pandemia care ne-a invadat existența, în spatele ei pândește o criză greu de imaginat. Mai ales dacă pandemia se va prelungi, lumea va fi greu de repornit, resursele din care putem trăi o vreme se vor împuțina, banii se vor devaloriza și vom avea parte de o criză devastatoare care va schimba multe în lume.

Mulți încearcă să dea sfaturi despre ce ar trebui să facă oamenii, dar informațiile, nesistematizate fac ca după ce auzim un licurici cu pretenții de mare specialist, livrate într-un limbaj tehnic trec pe lângă oameni fără ca aceștia să tragă vreo concluzie.

IOANA PETRESCU – Sfaturi pentru sănătate financiară la vreme de criză

Ioana Petrescu

O face și Ioana Petrescu, fosta șefă a banilor de pe vremea lui Ponta …

Despre Ioana Petrescu mulți știu doar că a rămas năucă atunci când Băsescu a întrebat-o ce este MTO … și cam atât.

Despre drăguța domnișoară (mai mult drăguță decât domișoară), născută la 1 Iulie 1980 la București ( 39 de anișori cu bătaie), ea însăși spune că a absolvit Universitatea Harvard (Enciclopedia Wikipedia spunând că a absolvit, summa cum laude în 2003, Colegiul Wellesley din Boston. A fost elevă la București la liceul  la Liceul Mihai Viteazul, dacă a absolvit și grădiniță, scoală primară sau gimnaziu nu știm.

Petrescu a fost cadru universitar la Universitatea Maryland (din Statele Unite), înainte de a accepta în septembrie 2013 funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru. În martie 2014 a fost numită în funcția de ministru de finanțe în Guvernul Victor Ponta 3 din care a fost schimbată în decembrie 2014.

Putem spune despre Ioana că este o fată educată, nu există dovezi cum că înjură în public, scuipă pe stradă, nu fluieră după gagici, e și cumințică, nu fost văzută beată prin cluburi și nici consumând droguri.

Ei bine, Ioana Petrescu, într-un articol publicat pe siteul ei,  apărut și în presa online în care dă niște sfaturi folositoare pentru sănătatea financiară la vreme de criză.

Ea spune că trebuie avut în vedere faptul că această criză medicală poate dura 18 luni, fapt care va determina o criză economică de mari proporții care ne va afecta pe mulți ani de acum înainte.

”Știu că domnul Cîțu spune că efectele economice ale COVID-19 vor fi minime, în timp ce domnul Iohannis declară că până la finalul anului economia își va reveni. Părerea mea e ca habar nu au ce spun și populația ar trebui să fie prevăzătoare” – spune Ioana Petrescu în text.

Ministrul de Finanțe, Cîțu, spune că efectele economice vor dispărea până la sfârșitul anului, lucru care pare cel puțin exagerat de optimist.

Ioana consideră că indiferent dacă e vorba de o criză scurtă cum zice Câțu sau de una de lungă durată cum zice ea,  sfaturile pe care ea le dă nu pot fi decât folositoare.

Primul sfat este acela ca cei care pot să continue să plătească ratele la bănci, ordonanța de urgență care poate amâna plata ratelor până în decembrie nu va ajuta prea mult, nu este o soluție reală pe termen lung, ci duce la îngroparea în datorii și mai mari.

”Prevederea de amânare a ratelor la credite din această ordonanță de urgență nu trebuie interpretată ca o iertare de la plată. Și mai important de reținut e că pe această perioadă de „păsuire”, continuă să se calculeze dobânda, care se va plăti ulterior băncii. Criza economică va dura mult mai mult decât perioada de păsuire și dacă amânați, veți ajunge să plătiți rate mai mari la bănci, exact când poate nu veți avea de lucru, veți rămâne fără economii și criza va fi în toi.” – scrie Ioana Petrescu precizând că pentru cei care au rate în euro, ideal ar fi ca să acopere cât mai mult din împrumuturile la bănci. Ratele în euro devin din ce în ce mai costisitoare din cauza deprecierii leului în perioada următoare.

Sfatul al doilea recomandă economisirea în valută. Leul se va deprecia, economiile în lei se vor devaloriza. Pentru siguranță, e bine ca economiile să nu fie ținute în aceeași valută. În nici un  caz banii nu trebuie ținuți acasă la saltea, banii de la bancă sunt mai siguri deoarece toate depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare în limita de 100.000 euro per deponent per bancă.

Al treilea sfat este acela de a nu se face achiziții mari. Prețurile se vor prăbuși, investițiile se vor devaloriza. Singurele prețuri care vor crește sunt cele la alimente și la medicamente. La imobiliare, automobile și produse electronice va scădea dramatic deoarece oamenii nu vor avea bani de cheltuit.

Al patrulea sfat este acela ca fiecare să își îmbunătățească aptitudinile digitale. În zona IT va fi mai ușor de găsit un loc de muncă salarizat civilizat

Al cincilea sfat este acela de a căuta o ocupație care să se poată face și în stare de izolare la domiciliu.

Ca încheiere Ioana mai dă un sfat care cred că, de fapt, e cel mai important: Fiți cumpătați și păstrați distanța și față de problemele financiare!

ALARMĂ !!! Dragnea a pus ochiul pe rezerva de aur a României aflată la Londra…

Atunci când un megatâlhar pune ochiul pe o grămadă de aur va face tot ce poate pentru a pune mâna pe ea.

Liviu Dragnea a pus ochiul pe rezerva de aura a României (103,7 tone aflate la Londra). Sub pretextul că situația economică a României ar avea o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale, Liviu Dragnea şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus la Senat, un proiect de modificare a Legii privind Statutul BNR, prin care stabilesc aducerea în ţară a rezervelor de aur.

Cu alte cuvinte, acel aur ar trebui adus în țară astfel intrând sub controlul direct și facil al Puterii … oare de ce pare că se profilează începutul celui mai mare jaf din istoria României?

Treaba pute mai ales că proiectul  urmează să fie dezbătut în regim de urgență și prevede că BNR urmăreşte menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României.

Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei” – spune proiectul de lege.

„Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă” – se prevede în un alt articol al proiectului.

„ … evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale“ –  Dragnea şi Nicolae  spun că astfel se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur.

„Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”, se mai arată în proiectul legislativ, dar „aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice“.

De precizat, 65% din rezerva de aur este păstrată la Banca Angliei, la fel ca și rezervele de aur ale altor țări.

Realizatorul tv, Edward Pastia spune: „Să faci astfel de mişcări cu aurul este hazardat. Trebuie să ai o motivaţie economico-financiară serioasă ca să iei o astfel de decizie. Unde să ţii aurul? La Ciorogârla? Noi avem probleme să depozităm gazul natural”.

La rândul său, Theodor Stolojan a criticat proiectul legislativ al liderului PSD: „E un abuz din partea acestor iniţiatori diletanţi, pentru că trebuie să precizăm că nici aurul care este deţinut în rezervă şi nici rezerverele în valută nu sunt proprietatea BNR, ele sunt proprietatea României şi BNR le administrează. BNR are mandate inclusiv în rezerverele naţionale în valută si a stocului de aur, aurul este depozitat în afara României, în condiţii de securitate maximă. BNR nu a facut tranzacţii cu stocul de aur, acesta a crescut constant în timp, nu ştiu ce anume doresc aceşti parlamantari care au avut această initiativă”, a spus Theodor Stolojan la Realitatea TV.

Și Gheorghe Ialomiţeanu, fostul ministru de Finanţe, consideră că este o mișcare extrem de riscantă: „Este o decizie riscantă. Când aduci tot aurul în ţară scade credibilitatea BNR pe plan extern. Aurul din afara ţării este o garanţie pentru investitorii străini. E garanţie că ţara nu intră în blocaj, că nu poate să intre în încetare de plăţi”.

Potrivit viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, 59% din aurul României este depozitat în condiţii de maximă siguranţă şi avantajoase la Londra, în lingouri. Restul aurului se află în interiorul graniţelor ţării.

România are  o rezervă de 104 tone de aur aflată în administrarea Băncii Naţionale a fost la sfărşitul anului trecut de 103,7 tone. De altfel, rezerva de aur a rămas, din punct de vedere cantitativ, aproximativ la acelaşi nivel, de 18 ani. Desigur, valoric vorbind, rezerva de aur a înregistrat fluctuaţii influenţate de preţul aurului pe piaţa internaţională.