Archive

Archive for the ‘Dezvăluiri’ Category

Firea, acuzata de SANTAJAREA unui bancher…. (Hoţul care strigă hoţii)

23 mai 2015 5 comentarii

Firea, acuzata de SANTAJAREA unui bancher. I-a cerut MILIOANE de euro pentru trustul lui Voiculescu

Gabriela Firea

Bancherul Sorin Popa implicat in acordarea creditelor BRD pentru reteaua Truica si cautat acum de procurorii DIICOT ar fi fost santajat de senatorul PSD, Gabriela Vranceanu Firea, in perioada cand aceasta era jurnalist.

Surse din BRD au declarat pentru ziarul Curentul ca in toamna lui 2011 cand BRD stabilea bugetele de publicitate pentru anul urmator, Gabriela Firea s-ar fi prezentat la Sorin Popa , administratorul si directorul general delegat al BRD Groupe Societe Generale, cu un plic in care erau fotografii cu acesta la diverse intalniri. Persoanele cu care acesta fusese fotografiat erau: Bebe Ionescu (cuscrul lui Traian Basescu), fratii Crestin, Marius Locic, Adriean Videanu, Catalin Vociu, Marian Vanghelie si generalul Dragos Diaconescu, fost ofiter DIE si fost sef al lui Dan Voiculescu, timp de 8 ani, pe cand acesta lucra la Oficiul ARGUS.

Firea i-ar fi spus lui Sorin Popa ca daca nu va aloca un buget cu 7 cifre in euro pentru grupul Antenelor, fotografiile vor fi facute publice iar el isi va pierde jobul pentru ca prin regulamentul de functionare al BRD ii erau interzise implicarea in politica si avea si obligatia sa se asigure ca banca nu va fi angrenata in practici ilegale in afaceri, cum era de exemplu spalarea banilor. Nu se stie daca Firea fusese trimisa de Vociulescu sau era propria sa initiativa, in scopul de a incasa comision din contract ea realizand pana la sfarsitul lunii octombrie 2011 pe Antena 3 emisiunea ”Stirea zile” cand a fost mutata la Antena 1 pentru saptamanalul ”Gabi Firea Show”, spune sursa citata.

Gabriela Firea nu ar fi la prima abatere, mai spune Curentul. In dosarul privatizarilor strategice, inca din 2010 apar stenograme conform carora Dorinel Mucea era santajat de primul sot al Gabrielei Firea cu aparitii in presa. Apoi „distinsa” Gabriela Firea l-a calcat in picioare timp de zece ani pe unul din concurentii firmei pe care ea o avea impreuna cu raposatul sau sot.

Gabriela Firea este si beneficiara unei amenzi administrative definitivate de ICCJ in urma plangerii pentru santaj si ultraj facute de membrul CNA, Narcisa Iorga.

Conform regulamentului intern al BRD, Sorin Popa a raportat acest incident superiorilor sai de la Paris imediat iar acestia au trimis o echipa de control in Romania care a constatat ca Sorin Popa nu a respectat politica prudentiala a bancii. S-a decis atunci, pentru a nu fi afectata imaginea BRD ca Popa sa fie „promovat” la Paris pentru un an si apoi sa fie concediat, ceea ce s-a si intamplat.

In 8 decembrie 2011, BRD a anuntat ca Sorin Popa „va fi promovat, incepand cu 2 ianuarie 2012, la Paris in functia de consilier al directorului bancii comerciale internationale a Societe Generale, fiind insarcinat cu dezvoltarea comerciala a retelei internationale a grupului francez.”

Sursa: aktual24.ro

Sorina Matei despre relaţii dintre lideri ai PSD şi firma austriacă Schweighofer Holzindustrie

18 mai 2015 1 comentariu

Nu ştiu cine a fost cel care a pretins că în România ar exista ceea ce în alte ţări se numeşte presă electronică, televiziune de ştiri mai precis … 

Ceea ce se numeşte aşa la noi este orice altceva. Cum apare un subiect, fie că vorbim de uciderea acelui puşti de câni, fie că vorbim de povestea cu Roşia Montană sau de altele, toţi sar pe subiect depacă în lume nu se mai întâmplă nimic. 

Fiecare analizează subiectul respectiv în notă proprie, inevitabil rezultatul unor astfel de analize fiind acela hotărât probabil la şedinţa di  ziua respectivă, rezultatul trebuie să fie acela care îi foloseşte celui care achităsalariile şi neapărat să fie cât mai devastator pentru inaginea adversarilor acestuia. 

Cine face greşala să urmărească toate televiziunile de ştiri şi la finalul zilei ajunge la concluzia vă vinovaţi sunt toţi pe de o parte, pe de altă parte nu e vinovat nimeni, iar problema esenţială de obicei, dacă era clară la începutul zilei, seara nu se mai vede, problema devenind o alta uneori fără legătură directă cu subiectul. Cam ca şi cum fiul domnului Importantu’ pune o bombă şi îşi aruncă în aer şcoala uncigând şi profesori şi elevi. Seara concluzia ar fi că de vină e primarul prezent sau cel actual, depine de cine comentază, are nu ar fi asfaltat o groapă în care tânărul terorist ar fi călcat şi şiar fi distrus maşina pe care o conducea fără permis, lucru evident neglijabil, şi ar fi fost cam nervos.

Cam la fel se întâmplă cu subiectul vedetă al acestor zile: dezastrul făcut de cei care taie pădurile ca la balamuc. 

Pentru că e un subiect cu care pot fi atacaţi politic unii sau alţii, se analizează în fel şi chip, evident cu mare atenţie de a nu se extinde la lideri UDMR care de un sfert de secol chelesc pădurile din secuime, imortant fiind că avem un preşedinte etnic german, deci musai să fie în cârdăşie cu austriecii, bine că nu s-au apucat să taie şi păduri de care e interesată Biserica Ortodoxă pentru că s-ar sublinia şi faptul că nici preşedintele şi nici austriecii nu aparţin nobilei Ortodoxii…

Nimeni nu aduce în atenţie lucruri care pot face lumină în povestea aceasta. 

Un demers în acest sens, care relevă nişte relaţii între firma austriacă şi lideri ai PSD, relaţii de care nu se discută deloc pentru că s-ar atinge de lucruri care nu ar conveni nimănui, îl face Sorina Matei, recent eliminată de la o televiziune deoarece a refuzat să se aşeze frumuşel, cuminţică la rând să pupe anumite buci.

 E vorba de trei articole (deocamdată) pe care Sorina Matei  le publică pe siteul său personal unde dezvăluie nişte relaţii cel puţin suspecte între lideri ai PSD şi firma austriacă Schweighofer Holzindustrie.

Sorina Matei

EXCLUSIV. INTERCEPTĂRI. Omul lui Victor Ponta: „Dacă scot banii ăștia Schweighoferii ăștia, măcar 200.000 de euro.(…) Și 500.000 de euro să pună sau 200.000 de euro, numai să pună ceva!”

O serie de date și interceptări din dosarul 278/1/2015, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție în care au fost trimiși în judecată 17 inculpați în legătură cu fapte de corupție legate de atribuirea unor mari suprafețe de teren forestier în județul Bacău scot la iveală legăturile dintre firma austriacă Schweighofer Holzindustrie și lideri ai PSD, unii chiar foarte apropiați la acea vreme de premierul Victor Ponta.
 
În dosar, firma Schweighofer Holzindustrie apare de fiecare dată menționată și introdusă în discuție de către Ioan Adam, consilier onorific la acel timp al premierului României, Victor Ponta iar într-o serie de înregistrări sunt menționate diferite sume de bani. 
Potrivit documentelor aflate în dosar, înregistrările au fost făcute de Paltin Sturza și au fost realizate în luna Aprilie 2013.
Paltin Sturdza, Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc au fost reținuți și ulterior arestați de procurorii DNA Brașov pentru fapte de corupție în Octombrie 2014 iar pe 22 Ianuarie 2015, alături de soția lui Ioan Adam, de șeful Romsilva, Adam Crăciunescu și de Tudor Chiuariu, toți au fost trimiși în judecată inclusiv pentru constutuire de grup infracțional organizat. (dublu click)
În dosar apare menționat și Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, urmărit penal încă de pe 15 Octombrie 2014 pentru infracțiunea de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și pentru sprijinire a unui grup infracțional organizat, speță disjunsă din dosarul cauzei.
Ioan Adam, consilierul premierului Ponta:”Dacă scot banii ăștia Schweighoferii ăștia, măcar 200.000 de euro”
1
Ioan Adam, consilierul premierului Ponta:”Și 500.000 de euro să pună sau 200.000 de euro, numai să pună ceva”
2
Ioan Adam, consilierul premierului Ponta: „Eu sunt de acord, dar Schweighofer aici pare serios”
3
Ioan Adam, consilierul premierului Ponta: „Nu faceți scandal între tabere! Asta cu Schweighofer o putem bate în cuie. Dă avans!”
4

 Ioan Adam, consilierul premierului Ponta: „Da măi, dar Schweighofer știe pădurea”

5

 În dosarul aflat pe rolul Curții Supreme sunt incluse și interceptări în legătură cu amendamente depuse în Parlament de Tudor Chiuariu, este menționat de terți și numele premierului Victor Ppnta, dar este de câteva ori invocată de Ioan Adam și „o firmă”. Influența socrului lui Victor Ponta, Ilie Sârbu pe lângă șeful Romsilva, Adam Crăciunescu, fost subordonat al său, este și ea reflectată în interceptări.

 Ioan Adam, consilierul premierului Ponta:”Îi spui dom’le nu te băga cu firma că…”

6

 Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta către șeful Romsilva pe care Viorel Hrebenciuc îl voia „călcat pe cap” :”Lasă că vorbim când ne vedem”

7 8
Autor: Sorina Matei

EXCLUSIV. Victor Ponta: Ioan Adam nu a fost niciodată consilierul meu. Ioan Adam se prezenta în emisiuni drept consilierul lui Victor Ponta

În urma materialului prezentat pe acest blog, „Omul lui Victor Ponta: Dacă scot banii ăștia Schweighoferii ăștia, măcar 200.000 de euro (…) Și 500.000 de euro să pună sau 200.000 de euro, numai să pună ceva!„, premierul României Victor Ponta mi-a trimis astăzi un mesaj tip SMS, în care a precizat:

Stimată Doamnă! Dl Ioan Adam a fost deputat de Brașov- NICIODATĂ nu a fost consilier al meu ( am verificat și vă punem la dispoziție toate actele Guvernului)! E clar că ați fost dezinformată! Sunt convins că veți fi corectă și veți face această precizare pe blogul dvs. Mulțumesc

I-am răspuns premerului Victor Ponta, tot printr-un mesaj tip SMS următoarele:

Stimate domnule Prim Ministru. Țin să vă precizez că Ioan Adam, deputat PSD de Brașov ținea să se prezinte în emisiunile pe care le-am moderat și în care a participat drept consilier al dumneavoastră. În plus, în această calitate a fost trimis în emisiuni uneori chiar de consiliera dumneavoastră Anca Alexandrescu. Atunci nimeni nu a venit cu aceste precizări. Tind să cred că e mai mult vorba de o neînțelegere între dvs și colegii ( foști) dvs de partid de care nu mă fac răspunzătoare. Evident că voi fi corectă și voi face precizările necesare. Va mulțumesc. Cu aceeași apreciere, Sorina Matei„.

Premierul Victor Ponta a mai precizat că este dispus să-mi pună la dispoziție Monitorul Oficial și a spus că el crede că „glumesc”, pentru că nu știe ce spunea „cineva în emisiuni”. I-am transmis premierului Victor Ponta că sunt de părere că problema trebuie rezolvată chiar cu Ioan Adam și stafful dânsului, nu cu jurnaliștii, asigurându-l încă o dată că voi face toate precizările necesare.

Deseori, emisiunile pe care le-am moderat la RTV cât și la B1 TV și în care a participat Ioan Adam, deputat PSD de Brașov, acesta s-a prezentat ca și consilier al premierului Victor Ponta, vorbind în numele premierului și al Executivului României. 

Autor:  Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

EXCLUSIV. Firma Schweighofer Holzindustrie, invocată în alt dosar DNA ca potențial valorificator al masei lemnoase din munții Parâng

O serie de date din dosarul trimis  pe 15 Mai 2015 spre judecare Tribunalului Vâlcea indică firma austriacă Schweighofer Holzindustrie ca potențial valorificator al masei lemnoase din arealul sitului Parâng în relaționare cu Gheorghe Deaconeasa, arestat, condamnat în primă instanță pentru corupție și inculpat tot pentru corupție în mai multe dosare penale. Gheorghe Deaconeasa a fost șef al ocolului silvic Voineasa, membru al comisiei locale de fond funciar Voineasa și administrator al unor societăți comerciale și fundații.
Gheorghe Deaconeasa a fost trimis până acum în judecată de DNA în patru dosare de corupție. Astfel:
Prima trimitere a fost pe 15 Noiembrie 2011 de către DNA- Serviciul Teritorial Pitești pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, în perioada Iunie 2004- Decembrie 2005. ( dublu click)
A doua trimitere în judecată a fost făcută tot de DNA- Serviciul Teritorial Pitești, pe 9 Februarie 2012, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, luare de mită în formă continuată, fals intelectual săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. 
A treia trimitere în judecată a fost făcută tot de DNA- Serviciul Teritorial Pitești la data de 6 Martie 2014 pentru patru infracțiunile continuate de participare improprie la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit având ca urmare producerea unor consecințe deosebit de grave. (dublu click)
Gheorghe Deaconeasa a fost reținut pe 22 Aprilie 2015 de către procurorii DNA- Serviciul Teritorial Pitești pentru opt infracțiuni de cumpărare de influență în formă continuată și dare de mită, alături de Marius Bărbulescu, comisar general la Garda Națională de Mediu. Iar pe 23 Aprilie 2015 Tribunalul Arges l-a arestat preventiv pe Deaconeasa 30 de zile. ( dublu click)
Pe 15 Mai 2015, același Gheorghe Deaconeasa a fost trimis în judecată de DNA- Serviciul Teritorial Pitești în al patrulea dosar pentru comiterea a 9 infracțiuni de cumpărare de influență în formă continuată, dare de mită și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. 
Procurorii DNA susțin că, în perioada 2009-2011, inculpatul Deaconeasa, în calitate de reprezentant al unei fundații, a acționat în scopul obținerii controlului asupra unei importante suprafețe de teren forestier situată pe raza județelor Vâlcea, Gorj și Hunedoara din perspectiva proiectului ce viza dezvoltarea stațiunii Voineasa, prin construirea unui domeniu schiabil în zona Vidra- Obârșia Lotrului, precum și a obținerii custodiei și, mai apoi, a dreptului de administrarea pentru situl Natura 2000 Parâng prin intermediul fundației pe care o reprezintă, Fundația Guard Forest. ( dublu click)
Pe 4 Mai 2015, judecătorii Tribunalului Vâlcea au decis să-l condamne, în primă instanță, pe Gheorghe Deaconeasa la 5 ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție, alături de fostul primar din Voineasa. (dublu click)
Deși a fost prezentat de presa centrală ca denunțător al fostului ministru, Elena Udrea, Gheorghe Deaconeasa nu este denunțător al fostului ministru și, ca atare, nici nu are această calitate. Gheorghe Deaconeasa doar a depus în urmă cu o lună și jumătate un memoriu la DNA. 
Situl Parâng pentru care procurorii susțin că Deaconeasa se lupta să obțină controlul, pentru a tăia și valorifica masa lemnoasă către firma austriacă Schweighofer Holzindustrie, are o suprafață totală de 29.907 hectare și reprezintă sectorul cel mai înalt și spectaculos al munților dintre Olt și Jiu în Carpații Meridionali. ( dublu click)
Acesta este al doilea dosar în care firma austriacă Schweighofer Holzindustrie apare invocată. În dosarul 278/1/2015, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, în care au fost trimiși în judecată lideri PSD și PNL- Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Tudor Chiariu, Schweighofer Holzindustrie este invocată, în înregistrări, de Ioan Adam- PSD în legătură cu diverse sume de bani. 
Sorina .
Autor: Sorina Matei

ANCA VLAD (Primvicepresedinte al C.N.P.R.) – Scrisoare deschisa catre Primul Ministru Victor Viorel Ponta

Anca Vlad, Primvicepresedinte Confederatia Nationala a Patronatelor din Romania, adresează pe siteul dânsei ancavlad.ro/ o scrisoare Premierului Victor Ponta

 Scrisoare deschisa catre Primul Ministru Victor Viorel Ponta

Anca VladStimate Domnule Prim Ministru,
In calitate de  Primvicepresedinte al Confederatiei Nationale a Patronatelor din Romania doresc sa supun atentiei dv trei subiecte al caror impact asupra mediului de afaceri  poate afecta grav eforturile pe care le face Guvernul pentru a crea bazele unei economii sanatoase si benefice pentru toti participantii la circuitul economic. Acestea sunt:
1.Abuzuri ANAF
2.Explicatii fanteziste ale conducatorilor ANAF
3.Probleme grave de transparenta decizionala

Abuzuri ANAF

Inca din luna septembrie a anului 2014 v-am informat in cadrul unei sedinte de dialog social asupra aparitiei unor documente elaborate de ANAF ca metodologii interne care prezentau grave indemnuri la ABUZ IN SERVICIU tratand orice administrator sau antreprenor ca fiind interesat doar sa diminueze taxele – respectiv sa fure. Aceasta lipsa de respect fata de contribuabil era dublata de o exprimare confuza si de eliminarea din indrumarul de control a unei prevederi importante a legii – respectiv EXCEPTAREA de la retratarea ca SALARIATI a PROFESIILOR LIBERE.

Mi-ati spus ca se va rezolva, la sedinta fiind prezenta si doamna ministru Ioana Petrescu, ce parea ca a inteles speta. Am revenit de mai multe ori, deoarece vestile din piata erau ca ANAF retrateaza ilegal prestatori de servicii , calculand penalitati enorme pentru ultimii 5 ani.

S-au trimis Guvernului luari de pozitie din partea mai multor ONG-uri patronale, iar in data de 3 noiembrie 2014 Domnul Emilian Radu, presedintele Uniunii Profesiilor Liberale din Romania a avut cu Dl Presedinte Diaconu o discutie cu tema: Interpretarea abuziva a Normelor Metodologice de aplicare a pct 22, art.7 din codul fiscal, publicata pe site-ul UPLR. Aceasta discutie ar fi trebuit sa fie suficienta si lamuritoare pentru eliminarea abuzurilor, dar nu s-a intamplat asa. Spre uimirea  Caselor de Avocatura importante din Romania si a marilor firme de consultanta  internationale , a fiscalistilor recunoscuti, cu totii beneficiari de servicii ale profesiilor liberale ce ar putea fi reconsiderate dupa “criteriile” ANAF , scrisorile, expunerile tematice, memoriile, explicatiile logice au ramas fara nici un rezultat.

ANAF a continuat sa trimita in teritoriu “liste de societati” dupa care sa fie facute controale pe aceasta tema. Cererea noastea de a afla criteriile “de risc” abordate a ramas fara raspuns. Cerem transparenta totala ANAF cu privire la aceste criterii, altfel institutia de control poate deveni usor un instrument anticoncurential!  Consideram Agentia Nationala de Administrare Fiscala ca fiind o institutie de indrumare si verificare – iar nu o institutie represiva la adresa antreprenorilor romani.

Explicatii fanteziste ANAF pe cazuistica din Jersey Island!

Unul din memoriile adresate dumneavoastra de catre o importanta societate pe actiuni romaneasca , membra a Confederatiei, a primit un raspuns  nu de la dumneavoastra, ci de la insasi persoana reclamata, respectiv Domnul Presedinte Diaconu.  Dansul si-a argumentat represaliile la adresa profesionistilor cu cateva cuvinte legate de “dependenta” , de “continutul economic” ( in lege sunt cu un rand mai sus fata de exceptarea profesiilor libere – si oricum nu e cazul ) dand ca argument cauza Paul Newey versus Comisia de Taxe a Majestatii Sale! Citind cazul mentionat de dansul  am descoperit ca este vorba de un evazionist britanic cu firma la o casuta postala din paradisul fiscal  Jersey Island care a fost pus sa plateasca 10 milioane de lire sterline TVA deoarece nu a putut demonstra ca acea casuta postala putea presta serviciile!

Recomandam autoritatilor noastre sa utilizeze cu prioritate hotararile Justitiei romane, care a incheiat deja cu decizii definitive 3 cazuri de abuzuri impotriva profesiilor libere, unul fiind publicat in martie 2015 in Monitorul Oficial. V-am informat imediat despre acest document , fapt ce ar fi trebuit sa va convinga sa interveniti pentru stoparea altor actiuni similare unde no,i contribuabilii, trebuie sa platim daunele produse de imputarile fara baza facute de ANAF. Dimpotriva, dupa aceasta data calculele de impunere au devenit complet fara noima, folosindu-se un program de calculator care nu stim ce are la baza, dar stim ca nu scade impozitele legale deja platite, impozitand veniturile totale  inca o data, cu toate penalitatile si dobanzile , plus recalculari specifice unui contract de munca, cu dobanzi si penalitati ce depasesc orice imaginatie!

Domnul Diaconu recomanda in  scrisoarea sa de raspuns la adresa catre dumneavoastra si Ministerul de Finante , solutia recurgerii la ” instanta nationala”.
Consideram ca problema nu este complicata juridic, iar sutele de mii de oameni care au inteles si aplicat legea asa cum e scrisa sunt dovada clara a interpretarii ei. Cum sa lucreze un consultant fiscal in afara dotarilor unui birou de specialitate , alaturi de avocati si alti profesionisti, cum sa lucreze un medic persoana fizica independenta fara echipamente specifice de spital, laborator sau clinica, un farmacist in afara farmaciei, un arhitect singur, fara colegii dintr-un birou de arhitectura. De ce sa aiba contract de munca daca ei nu pot executa sarcini profesionale decat corespunzator vointei si pregatirii lor. Faptul ca legea da posibilitatea optionala a incheierii de contracte de munca nu obliga la aceasta , dovada ca recent Ministerul Sanatatii a decis colaborarea cu moase ca profesii libere, conform legii. Doar nu-si inchipuie cineva ca moasa va lucra la domiciliul sau sau va inchiria paturile de nastere! Ministerul de Justitie utilizeaza acest tip de contracte cu farmacisti din sistemul penitenciar! Ce alte exemple ale legalitatii acestor contracte mai sunt necesare?

VA RUGAM INSISTENT SA ANALIZATI ACEASTA SITUATIE SI  SA LUATI MASURI PENTRU STOPAREA ACESTOR ABUZURI . Nu dorim ca in aceasta cauza care poate si trebuie sa fie solutionata de catre institutiile nationale,  sa ne adresam direct la CES Europa, domnului Director  Henri Malosse, care si-a aratat disponibilitatea de a sprijini  miscarea noastra patronala,  in cursul intalnirii pe care a avut bunavointa sa ne-o acorde la Bucuresti, in calitatea sa de recunoscut sustinator al profesiilor liberale in Franta.

Probleme de transparenta

Va rugam sa verificati direct sau prin Curtea de Conturi si sa analizati :
– Cat din sumele colectate din miliardul raportat de ANAF reprezinta principalul si cat sume suplimentare  ( accesorii, dobanzi, penalitati, dublari de taxe). Dupa cum corect a calculat Guvernul costul unui loc de munca in cazul donatiei Romaniei catre Bosch, la fiecare 40000 de Euro penalitati se pierde un loc de munca. Chiar daca societatea comerciala  isi recupereaza banii in Justitie dupa 3-5 ani, locul de munca ramane pierdut. In calitate de investitori, dorim sa cunoastem si sa calculam efectele economice ale acestor concedieri.
– Cate firme controlate anul acesta sunt cu actionariat romanesc si cate cu actionariat strain. Consideram off-shore-urile ca fiind firme straine? Exista in piata convingerea ca sunt asupriti antreprenorii autohtoni, cei care reprezinta trei sferturi din capitalul investit in prezent.
– Cate din firmele controlate reprezinta IMM-uri si cate mari companii?
– Intrucat se fac multe controale nocturne sau in weekend – iar nervozitatea inspectorilor este evidenta – dorim sa va intrebam daca se respecta prevederile Codului Muncii privind plata orelor suplimentare si repausul de doua zile consecutive pentru fiecare zi de weekend lucrata.   ( ex:pentru inspectorii detasati pe litoral )
– A fost un cinism voit sloganul “Taxe letale” din clipul TV ? Asa ceva nu avea cum sa scape autoritatii contractante!
– Cat a costat noua sigla  ANAF? Am auzit in media o declaratie a unui oficial care mentiona suma de 2 milioane Euro. Poate ANAF  sa ne detalieze pe articole aceste cheltuieli? Costul unui astfel de serviciu nu poate depasi cateva mii de Euro.
– Poate Ministerul de Finante – in speta dl Secretar de Stat Manolescu – sa publice, conform obligatiei stabilite prin legea transparentei, minutele tuturor discutiilor care au avut loc in perioada septembrie – aprilie cu orice reprezentant sau grup de reprezentanti ai mediului de afaceri? Dorim sa vedem unde s-a blocat procesul de negociere a corectitudinii abodarilor ANAF si cum s-a ajuns la incercarea de a inlatura exceptia de la reconsiderare a profesiilor liberale prin doua randuri pierdute intr-un noian de pagini despre taxarea persoanelor cu handicap?

Va multumesc,
economist Anca Vlad
Primvicepresedinte Confederatia Nationala a Patronatelor din Romania

Sursa: ancavlad.ro

Cine este Anca Vlad în afară de faptul că este Primvicepresedinte Confederatia Nationala a Patronatelor din Romania? Aflăm tot de pe siteul dânsei unde postează o biografie personală:

ANCA VLAD
A absolvit liceul „C.A. Rosetti” din Bucuresti – cu predare in limba engleza. In clasa a XI-a si-a descoperit o noua pasiune: economia. Profesoara care-i preda aceasta materie a indrumat-o sa urmeze o facultate de specialitate. In 1975, Anca Vlad intra la Academia de Studii Economice – sectia Relatii Economice Internationale. Cariera a inceput sa si-o construiasca inca de la terminarea facultatii. Pentru ca stapanea foarte bine limba engleza, lucra si in calitate de ghid si traducator.

In 1980, datorita rezultatelor foarte bune obtinute la examenul de diploma, primeste o repartitie in Bucuresti, la o companie din industria lemnului – actualul Silvarom.

Experienta profesionala dobandita in cei sapte ani de zile, cat a lucrat in exportul de mobila – domeniu in care a ocupat functia de sef compartiment export, avea sa o ajute pe Anca Vlad in urmatorii pasi din viata sa profesionala. “Un prim mentor, in cariera mea, a fost Andrei Menhardt, directorul meu de atunci si astazi director al Silvarom”, sustine Anca Vlad. In 1987, s-a ivit o oportunitate pentru a lucra la Camera de Comert a Romaniei, ca director de tara pentru o mare companie straina – SmithKline Beecham Pharmaceuticals, din Anglia.

O data cu aparitia Decretului 54, primul act normativ care permitea dupa revolutie infiintarea unei firme private, Anca Vlad decide sa paraseasca sectorul de stat. Si-a infiintat mai intai un birou de marketing care avea ca obiect de activitate prestarea serviciilor de cosultanta. Cel dintai client avea sa vina dupa sase luni. « S-a întamplat sa fie un reprezentant al companiei straine pentru care am lucrat. Dupa un timp, am hotarat sa înfiintez o societate comerciala care sa preia distributia de produse farmaceutice »

Asa a aparut compania Fildas Trading S.R.L. S-a început cu o cifra de afaceri de 1.5 milioane de dolari, in 1991; pe atunci erau sapte angajati.

Astazi s-a ajuns la o cifra de afaceri totala pe grup de peste 270 milioane de dolari, iar compania are peste 1500 de angajati. In prezent, Grupul Fildas se numara printre primele in bransa.

Fildas detine in prezent doua antrepozite vamale farmaceutice, unul in Bucuresti si unul la Pitesti. Are 13 filiale in tara si peste 5000 de clienti. In 1998, a fost creata si partea de retail, prin achizitia unei companii care detinea o retea de 60 de farmacii si depozitul de la Pitesti. In prezent reteaua numara peste 200 de farmacii in aproape toate judetele tarii, sub brandul Catena. Urmand succesul obtinut in domeniul medicamentelor, Fildas continua sa se extinda pe piata distributiei de produse cosmetice si nutritie.

In anul 2005 Grupul Fildas a creat un nou brand – Naturalis. Acesta defineste produse cosmetice, de nutritie si ingrijire pe baza de plante.

Dar, cum cea mai mare provocare in Romania de astazi ramane media, Anca Vlad a lansat online in septembrie 2008 SENSOTV.RO. Acest portal contine si un segment de televiziune online care dezvolta conceptele implementate pe rand in Fildas, lantul Catena, revistele Tonica, Farmacia Ta, Galenus, Slab sau Gras si Fundatia Fildas Art: sanatate, frumusete, echilibru, armonia cu tine insuti si cu restul lumii prin cultura si implicare sociala. SENSOTV.RO acopera in prezent domenii care ofera informatii despre arta si cultura urbana, sanatate, viata sociala si lifestyle.

Cum a reusit sa construiasca o afacere de top? – “Cel mai important capital al firmei este increderea. De fapt aceasta este si deviza noastra. Este o companie in care relatia dintre furnizorii nostri, noi si clientii pe care ii avem se bazeaza in primul rand pe încredere. Avem un renume foarte bun pe piata romaneasca si internationala si asta se datoreaza si educatiei pe care am primit-o eu la scoala si la firmele unde am lucrat”, spune Anca Vlad. Cariera in business si-a construit-o cu efort si staruinta, zile intregi de munca, de dimineata pana seara.

In prezent se implica in partea de strategie si marketing, dorind ca grupul FILDAS sa se dezvolte in acelasi ritm ca si pana acum. Anca Vlad reuseste sa aiba timp acum si pentru alte lucruri interesante, mai vechi dorinte ale ei.

Este foarte prezenta in viata sociala si culturala a tarii, prin Fundatia Fildas Art pe care a initiat-o si care a dezvoltat în timp mai multe proiecte de promovare a artistilor romani. Proiectul ”Poduri Europene” isi propune sa evidentieze segmentul feminin creator, de la primele manifestari si pana in prezent, subliniind contactele permanente pe care le-a avut si le are cu femeile creatoare din Europa. Acest proiect urmareste relatiile si evolutia interferentelor dintre arta plastica feminina contemporana romaneasca si cea europeana.

Pentru prestigiul national a sponsorizat tabara de creatie feminina „Poduri Europene” care are loc in fiecare an la Eforie Sud, expozitii nationale si internationale de creatie plastica, fiind proprietara brand-ului „Poduri Europene”. Sub aceasta egida, a organizat manifestari artistice de mare anvergura atat la Sibiu, cat si la Paris, Constanta, Cluj, Berlin si Bucuresti.

In 2009, de exemplu, Fundatia “Fildas Art” impreuna cu Asociatia Femeilor Creatoare in Arta Plastica din Romania si Federatia Internationala Culturala Feminin, a organizat cea de a 54-a Expozitie Internationala de Arta Feminina Contemporana. Dupa vernisajul expozitiei, artistele expozante au fost invitate sa participe la un atelier de creatie de 11 zile, intitulat ”Eternul Feminin”, organizat la Eforie-Sud.

Pasiunea pentru arta, pentru tot ceea ce-i frumos si de valoare i-a fost transmisa de un alt om important in viata ei. “In timpul facultatii admiram lucrarile pictoritei Margareta Sterian. Lucram ca ghid, pentru a putea strange bani sa cumpar tablouri ale artistei. Am avut sansa sa o cunosc. Avea 90 de ani, dar o tinerete in gandire rar intalnita. Am fost prietene pana la sfarsit. A insemnat mult pentru mine”, povesteste Anca Vlad.

Anca Vlad a reusit performanta de a fi aleasa, printre putinele romance si chiar est europene, in Asociatia Internationala a Femeilor Intreprinzatoare – “Leading Women Entrepreneurs of The World, alaturi de Veronica Savanciuc, Georgiana Pogonaru si Mariuca Talpes.

A fost rasplatita cu doua premii pentru mecenat: al revistei VIP si al revistei Actualitatea Muzicala. Este presedinte de onoare al Asociatiei Femeilor Creatoare din Romania.

In septembrie 2004, a primit Medalia de Aur pentru Excelenta in Practica Afacerilor, in cadrul celui de-al patrulea Forum International pentru Excelenta in Practica Afacerilor, organizat la Geneva. Totodata a iesit pe locul intai in topul femeilor de succes, editat de revista Capital atat în 2004, cat si in 2005.

In 2005 compania Fildas a fost nominalizata de catre Europe Business Assembly (EBA), Oxford – Anglia, pentru premiul “Celei mai bune companii din Europa”, “ca o recunoastere a realizarilor companiei si a contributiilor sale remarcabile la progresul Europei Centrale si de Est”. Tot atunci, Anca Vlad a primit din partea Institute of Directors – London – titlul de Managerul Anului. Pe 8 decembrie 2005 a primit premiul «Vocatia Investitorului de succes » din partea revistei Balcanii. Tot in 2005 Anca Vlad a fost aleasa vicepresedinte al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). In februarie 2006 a primit din partea Fundatiei AlegRO premiul « Promisiunea Anului » pentru Senso Tv. In 2008 a fost numita vicepresedinte al Confederatiei Nationale a Patronatelor din Romania (CNPR).

In calitate de ambasadoare a antreprenoriatului feminin romanesc, Anca Vlad a participat activ la manifestari organizate de diverse institutii din Bucuresti, New York, Pretoria, Bangkok si Tirana. Implicandu-se activ în promovarea imaginii tarii peste hotare, a sustinut financiar aparitia unui amplu material despre Romania in International Herald Tribune, editia din 20 iulie 2007.

Bucuriile sunt date de familie, cea mai mare realizare fiind cei doi copii, Alexandru si Catrinel, cu care formeaza o echipa curajoasa, plina de idei. Vacantele in parcurile de distractii si muzee sunt ocaziile de relaxare favorite.

„Romania este o tara cu un imens potential uman” este titlul celui mai recent interviu acordat de Anca Vlad revistei Fortune.

Sursa: ancavlad.ro/biografie

De ce enervează Sorina Matei? Pentru că spune lucruri la care alţii nu îndrăznesc nici să se gândească

6 aprilie 2015 3 comentarii

Nu înțelegeam de ce tot mai multă lume se arată enervat de Sorina Matei. S-ar putea ca răspunsul să stea în artticolul de mai jos, importat de pe blogul Sorinei, articol publicat pe 3o martie.

Bruneta nu se potoleşte spune lucruri la care alţii nici nu îndrăznesc să se gândească.

Bravo Sorina ! Rămâi aşa cum eşti … avem mare nevoie de jurnalişti adevăraţi …

Sorina Matei

EXCLUSIV. Jocul pervers împotriva DNA

Nota prin care procurorul Mariana Alexandru s-a demascat, demolând indirect „dezvăluirile” jurnalistului Cătălin Tolontan 

O notă semnată chiar de fostul procuror DNA, Mariana Alexandru, în luna Septembrie 2014, în calitate de procuror șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul DNA ( Secția a II-a) și informări prezente în dosarul cauzei, arată negru pe alb, prin fapte, date și acțiuni, absolut toate măsurile luate de procurorul Alexandru în speța Gala Bute, în care a fost mai bine de 10 luni titular de instrumentare de dosar.

Documentele sunt cu atât mai importante cu cât, în spațiul public, s-a indus și susținut continuu  ideea că procurorul Alexandru care „lucra” la dosar „a fost dat afară din DNA” pentru că a vrut să-și ducă până la capăt ancheta. S-au lansat și chiar acuzații pe această temă. În realitate, în documente, chiar procurorul descrie toate activitățile pe care le-a dispus în instrumentare. 4 audieri de martor în mai bine de 10 luni.

Într-o asemenea cauză complexă, așa cum s-a dovedit a fi ulterior, practic, ce a realizat procurorul în economia cauzei Gala Bute înseamnă, generos vorbind, „mai nimic”.

Astfel, potrivit notei semnate de procurorul Mariana Alexandru, ca procuror șef adjunct al Secției a II-a din DNA, în data de 28 Noiembrie 2013, a devenit titular de dosar, cauza fiind înregistrată sub numărul 320/P/ 2013.

În fapt, speța este exact aceeași din 2011, adică cea instrumentată inițial de procurorul Alina Stoica, plecată în decembrie 2013 din DNA în DIICOT, condus la acea oră de Alina Bica, după ce-l găsise ca unic vinovat în Gala Bute pe Rudel Obreja.

Documentele arată că, după 5 zile, pe 2 Decembrie 2013, prin ordonanța 320/P/2013, „s-a dispus” infirmarea rechizitoriului din 6 Noiembrie 2013 făcut initial  în dosar, „în vederea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial și contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, de către funcționarii din cadrul MDRT, Ministerului Economiei, companiilor naționale și ai Federației Române de Box implicați în săvârșirea faptelor descrise anterior, precum și cu privire la participarea inculpatului Obreja Rudel, în calitate de instigator sau complice la săvârșirea acestor fapte”.

Fix în acea zi, pe 2 Decembrie 2013, pe blogul său, jurnalistul Cătălin Tolontan susține, publicând doar ordonanța de infirmare a rechizitoriului, puțin altceva decât se petrecuse în DNA. „ULTIMA ORĂ: Lovitură de teatru la DNA în Gala Bute: după articolul Gazetei, procurorul șef adjunct cere azi, 2 decembrie, urmărirea penală a responsabililor din ministerele Elenei Udrea și al lui Ion Ariton!„. (dublu click)

În fapt, așa cum arată informarea și documentele, urmărirea penală fusese dispusă doar pe fapte și nicidecum individualizată pe persoanele din MDRT, Ministerul Economiei, companii naționale și Federația Română de Box, singura urmărire penală pe persoană fiind dispusă numai pe Rudel Obreja.

Culmea este că din 28 Noiembrie 2013 și până în Septembrie 2014, în dosarul 320/P/ 2013, care-l privea ca urmărit penal doar pe Rudel Obreja nu se mai întâmplă nimic esențial, așa cum se arată chiar în acte. 

Astfel, pe 13 Decembrie 2013, pe 13 Ianuarie 2014 și pe 30 Ianuarie 2014 se ridică doar înscrisuri, iar pe 8, 9, 16,17 și 30 Ianuarie 2014 doar se cer încrisuri de la instituții. Adică se trimit hârtii la ANT, Federația Română de Box,  MTS, MDRAP și se cer la fel suporți, medii de stocare a datelor informatice de la ANT. Pe 6 Ianuarie 2014 se dispune o expertiză grafică iar după 5 luni, adică pe 4 Iunie 2014 se cere o constatare tehnico științifică. 

Nu se fac niciun fel de audieri, așa cum apare chiar în nota semnată de Mariana Alexandru.

Pe 30 Ianuarie 2014, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan anunță că „procurorul care din dosarul Ridzi redeschide cercetările în Gala Bute”: „Mariana Alexandru a reluat, practic, de la zero dosarul galei profesioniste de box finanțate din bani europeni. (…) Știrea nouă este că procurorul șef al DNA, Codruţa Kovesi, a numit-o pe Mariana Alexandru drept procuror de caz în dosarul Gala Bute.” ( dublu click)

Nota Marianei Alexandru arată altceva: că procurorul se ocupa, în mod oficial, ca titular de dosar, de mai bine de o lună de instrumentarea speței (28 Noiembrie 2013) iar în acea zi, de 30 Ianuarie 2014, doar solicitase niște înscrisuri de la MTS și MDRAP și ridicase altele. Adică cele descrise mai sus.

Pe românește, se bătea toba în public degeaba. Nu se întâmplase nimic esențial.

Al doilea moment cu adevărat important în dosar se petrece pe 12 Februarie 2014, așa cum arată documentele. Mai precis, speța Obreja este lăsată la o parte și practic se generează un nou dosar, cu un nou număr de înregistrare, prin sesizare din oficiu și disjungere, cu privire la funcționarii ministerelor și doar prin începerea urmăririi penale pe fapte, la fel cum se petrecuse și cu două luni înainte, pe 2 Decembrie 2013, când se infirmase rechizitoriul procurorului Alina Stoica.  

Acum, în realitate, pentru funcționari se constituie un nou dosar: 50/P/2014, în care din nou nu este identificată urmărirea penală pe persoane.

Astfel, se arată următoarele:

„- La data de 12 Februarie 2014, DNA- Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a sesizat din oficiu cu privire la fapta prevăzută de art. 13 indice 2 din legea 78/2000 (infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial).

– Prin Ordonanța nr 320/P/ 2013, din 12 Februarie 2014, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la fapta prevăzută de art. 13 indice 2 din legea 78/2000 (…) cauza fiind înregistrată sub nr.50/P/2014

– Prin Ordonanța nr.50/P/2014 din 12 Februarie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapta prevăzută de art. 13 indice 2 din legea 78/2000″.

În acest nou dosar, nr. 50/P/2014, de care se ocupa tot procuroarea Mariana Alexandru, în luna Februarie 2014, se petrec următoarele:

„- Pe  12 Februarie 2014 (în aceeași zi când se generează dosarul) – sunt delegați ofițeri de poliție judiciară pentru ridicare de înscrisuri și date informatice”. Adică în instrumentarea cauzei mai sunt introduși 2 polițiști.

„- 14 Februarie 2014 ( la două zile) – sunt ridicate înscrisuri și date informatice și este audiat un singur martor

  – 17 Februarie 2014 ( la cinci zile)- mai sunt ridicate înscrisuri și date informatice și mai este audiat un martor”. 

După aceea, procurorul Mariana Alexandru face pauză, așa cum arată datele.O pauză de 7 luni în care nu se mai face absolut nimic. 

Pe 24 Aprilie 2014, după două luni, pe blogul său, Cătălin Tolontan titrează: „Urmează al doilea KO în Gala Bute! Sursă judiciară: Chiar dacă ministrul Elena Udrea a semnat doar felicitările de Crăciun și de Paște, ea este unul dintre profitorii corupției din spatele galei de box! Cercetările de la DNA vizează ”infracțiunile din achizițiile publice în cazul Galei Bute” și îi încolțesc pe toți cei protejați pînă azi, în primul rînd pe fostul ministru Elena Udrea ULTIMA ORĂ: Firma Termogaz Company Hațeg a familiei Gărdean, unul dintre marii sponsori ai PD-L și beneficiar al banilor oferiți de ministerul Elenei Udrea, i-a plătit 2 milioane de lei lui Rudel Obreja, exact cît mai avea nevoie ca să-și achite creditul luat de la BRD și garantat de minister pentru Gala Bute! (…) Și, acum, date de ultimă oră. De dosar se ocupă o echipă coordonată de Mariana Alexandru, procuror șef adjunct în DNA. Alexandru e “un procuror meticulos și onest” potrivit unor caracterizări ale colegilor, care nu au nici un motiv să o laude, tot ei spunînd că “e cam obsedată de carieră”.” (dublu click

În realitate, se arată negru pe alb că în dosar în acea perioadă și zi nu se întâmpla absolut nimic. 

 Pe 25 Aprilie 2014, a doua zi, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan titrează:”Infracțiunile din Gala Bute au fost pregătite cu mult timp înainte, inclusiv în ședința de Guvern”:” «Gala Bute a fost de la început și pînă la sfîrșit o fraudă. Ea a fost gîndită cu mult timp înainte și DNA va dovedi asta» Sursă judiciară(…) «Infracțiunile din Gala Bute au fost pregătite cu mult timp înainte, inclusiv în ședința de Guvern!»Sursă judiciară” (dublu click)

În realitate, nota și actele din dosar demonstrează iar că în speță, în acea perioadă și zi nu se întâmpla absolut nimic. 

Alte trei luni se scurg și în instrumentarea dosarului nu se întâmplă nimic și nici pe blogul lui Cătălin Tolontan nu mai apare nimic. E liniște până la mijlocul lunii August 2014.

Pe 15 August 2014 însă, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan titrează: „Oamenii Elenei Udrea au început să vorbească: o dezvăluie drept „șefa Galei Bute”!DNA a pornit urmărirea penală! Cercetările procurorilor au intrat în linie dreaptă și infracțiunile din MDRT ies una din alta precum păpușile rusești”(…) “Ultimele audieri nu au fost de speriat, dar s-a insistat pe implicarea șefilor și pe aflarea celor care au pus la cale mecanismul”(…)Timp de 7 luni au ţesut pînza. Documentele și mărturiile au început să se lege.” (dublu click)

În realitate, nota și actele din dosar demonstrează iar că în speță, în acea perioadă și zi nu se întâmpla – din nou- absolut nimic. Procuroarea nu făcuse audieri, ultimele ( doar două) erau aceleași- tot din Februarie 2014 de când deschisese dosarul, nu se pornise nicio urmărire penală in personam, nu se ridicase nici noi documente și nu apăruseră nici noi mărturii, pentru că nu se făcuseră niciun fel de noi audieri. Singurele audieri datau din urmă cu 7 luni.

Interesant este că la două săptămâni după postarea din 15 August 2014,  așa cum reiese din notă și acte, procurorul Mariana Alexandru se apucă să mai facă audieri și să ceară înscrisuri la instituții. Însă face numai două audieri: doar doi martori neimportanți, pe  29 August 2014 și pe 2 Septembrie 2014. Iar hârtiile/ cererea de încrisuri, o face pe 1 și 2 Septembrie 2014. Atât. De atunci procurorul n-a mai instrumentat nimic.

În total procurorul- independent pe instrumentarea dosarului- a făcut 4 audieri a 4 martori în mai bine de 10 luni de la preluarea cauzei, defalcată în două spețe.

Procuroarea se afla deja sub lupa unui amplu control dispus de DNA, control care nu i-a ieșit deloc favorabil și care confirma suspiciuni ce o vizau în ultimul timp în legătură cu instrumentarea corectă și tergiversarea unor dosare importante. 

Pe 10 Septembrie 2014, am scris pe acest blog (dublu click), că unele dosare fuseseră intârziate fără motiv chiar 8-9 luni fără a se face cercetări deîndată, altele au fost declinate fără a avea la bază verificări temeinice, câteva dosare importante fiind pur și simplu ținute la sertar fără a se face niciun demers pentru finalizarea lor. 

Pe 10 Septembrie 2014, Mariana Alexandru, procuror șef adjunct al Secției a II-a din DNA deja plecase la pensie, la cerere, din DNA cu tot cu cei doi polițiști din dotare. Alesese o pensie de peste 10.000 de lei pe lună.

A doua zi, pe 11 Septembrie 2014, pe blogul său, Cătălin Tolontan, titrează surprins: „Procuroarea DNA care a redeschis Gala Bute se pensionează subit la 56 de ani”, referirile la motivele plecării procuroarei fiind preluate de pe blogul meu  Însă Tolontan mai scrie: „Cercetările în dosarul Gala Bute intraseră în linie dreaptă în ultima perioadă. Pe 15 august 2014, Gazeta a publicat informația potrivit căreia mai mulți oameni din minister au indicat-o pe Elena Udrea drept șefa operațiunii Gala Bute și că au povestit întîlnirile dintre ei și ministru. Audierile reprezentau etapa finală, înainte ca Mariana Alexandru să încadreze legal cine va fi urmărit penal în acest dosar despre care și DLAF, și DNA susțin de trei ani de zile că are ca obiect o fraudă a 2,4 milioane de euro, bani europeni și din bugetul României.” (…) Luni, 8 septembrie: Un număr important de funcţionari din Ministerul Dezvoltării și Turismului sînt audiaţi la DNA în cazul Galei Bute de către procuroarea de caz Mariana Alexandru, susţin mai mulţi ziariști.  După unele surse, e vorba de peste 15 oameni chemați la DNA.”( dublu click)

În realitate, așa cum reiese chiar din acte, procuroarea audiase doar doi oameni, ultima dată pe 2 Septembrie. Nimeni nu indicase pe absolut nimeni șeful Galei Bute, cercetările nu intraseră deloc în linie dreaptă iar pe 8 Septembrie Mariana Alexandru nu audiase 15 oameni, pentru că nici nu se mai afla în DNA.

Pe 12 Septembrie 2014, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan vorbește despre „misterul dispariției unui procuror”, inducând ideea îndepărtării procurorului pe motiv că lucra la Gala Bute, „după gestul spectaculos din Decembrie 2013″, prezentând variantele plecării procuroarei care „era de negăsit”. 

Apoi, același jurnalist, cam din acea perioadă, lansează critici la adresa DNA care reluase toată instrumentarea dosarului nelucrat de Alexandru și pe care jurnalistul îl urmărea extrem de atent, titrând chiar în luna Martie 2015 următoarele: „Gala Bute: Kovesi a ieșit împotriva lui Udrea dar nu spune ce s-a întâmplat cu Alexandru”.

În realitate, imediat după începutul lunii Septembrie 2014 și ieșirea la pensie a procurorului Mariana Alexandru, dosarul a fost repartizat ca titular procuroarei Ana Dana și procurorului Marius Bulancea, care tot din Septembrie încep practic toate audierile și instrumentarea cazului. Au luat de la capăt absolut tot. În aproape trei ani, prin Alina Stoica și Mariana Alexandru, mare lucru nu prea se făcuse oricum.

Dosarul mort al lui Obreja, lăsat în paragină, a fost revitalizat, date din altă speță teritorială care nu fuseseră luate până atunci în calcul au fost introduse în dosar, se fac audieri pe bandă rulantă a funcționarilor din ministere, se fixează cadrul procesual, iar după mai multe extinderi și schimbări de încadrare juridică situația dosarului devine foarte dinamică. Practic, se pune totul cap la cap și se reface filmul actului de corupție.

Astfel că din Septembrie 2014 și până în Ianuarie 2015, prin extinderi, procurorii Ana Dana și Marius Bulancea deja reușesc să ducă ancheta departe. Pe 2 Februarie 2015, DNA cere începe urmărirea penală pe doi foști miniștri, pe 4 Februarie se extind iar cercetările pe alte fapte și se cere arestare preventivă, pe 10 Februarie 2015 se pune în mișcare acțiunea penală și reținerea iar pe 16 Februarie 2015, se cere urmărirea penală și arestarea pentru alte trei acuzații de luare de mită.

 Rudel Obreja este reținut de DNA pe 3 Februarie 2015, alături de 6 afaceriști și funcționari, însă pe cu totul alte fapte pe care începuse în 2 Decembrie 2013 urmărirea penală Mariana Alexandru. Obreja este acuzat de două infracțiuni de spălare de bani, două infracțiuni de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.

Mariana Alexandru îl urmărea penal, fără audiere, din 2013, „în calitate de instigator sau complice la sărvâșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial și contra intereselor financiare ale Uniunii Europene”.

„Jocul pervers împotriva DNA” pe care l-am descris mai sus, punct cu punct, constă în fapt în devoalarea voită și controlată a unor informații care deseori nu reflectau realitatea, alteori neincluse într-o cauză  (așa cum arată chiar documentele) către o sursă unică de presă cu scopul, foarte probabil, de a pune presiune, din exterior, pe tot DNA, de a decredibiliza instituția pe motiv că nu finalizează de mai bine de trei ani un dosar, interesele fiind, la fel de probabil, cu totul altele. Luni în șir s-a indus ideea că se lucrează cu mare viteză în dosar când, în realitate, pe românește, mare lucru nu se făcea.

Mariana Alexandru a fost din 1 Ianuarie 2006 și până la începutul lunii Septembrie 2014, procuror în cadrul DNA, structura centrală. De-a lungul mandatelor la șefia instituției, a fost „mâna dreaptă” a fostului procuror șef al DNA, Daniel Morar. Mariana Alexandru a ajuns adjunct al secției I a DNA, tot sub mandatul lui Daniel Morar, și-a depus candidatura în procedura de selecție în anul 2013 pentru șefia DNA, a fost susținută public atunci tot de fostul procuror Daniel Morar ca potențial om cu expertiză anticorupție la șefia DNA, iar după „cutremurul” public și judiciar generat de trimiterea în judecată a dosarului referendumului, aceeași Mariana Alexandru a fost propusă pentru a deveni adjunct al secției a II-a a DNA, funcție pe care a și obținut-o. Alexandru a beneficiat atunci atât de susținerea noii echipe de conducere a DNA a Laurei Codruța Koveși cât și de ambasada SUA.

A transmite informații eronate în public, fără verificare temeinică, prin rostogolirea și inflamarea subiectului în presă și televiziuni interesate, când în realitate în dosar nu se instrumenta nimic important, așa cum arată documentele, a avut, foarte probabil, rolul de irita politicieni și de a pune în gardă, așa cum se întâmplă de multe ori, potențiali inculpați, într-o cauză ce s-a demonstrat a fi complexă. 

În orice dosar, confidențialitatea instrumentării cauzei este, așa cum se știe, esențială iar linia de anchetă și strategia sunt secrete. 

Marele paradox este că aici, în ciuda a ceea ce se susținea intens public, realitatea faptică era cu totul alta.

Așa, teoretic, se poate demola un dosar de corupție. Practic, din fericire, nu s-a reușit.

Sursa articolului: sorinamatei.blogspot.ro

Avocatul Elenei Udrea consideră, după confruntarea cu delatorii, că au fost demontate toate acuzaţiile, DNA-ul zice că, dimpotrivă, astfel s-au confirmat acuzaţiile …

20 martie 2015 2 comentarii

ANTESCRIPTUM

Arestarea Elenei Udrea pare tot mai mult un fel de film cu proști al cărui scenariu frizează absurdul, un scenariu care l-ar face  pe sărmanul Franz Kafka să se întoarcă în mormânt de oftică.

Ieri s-a desfăşurat, în sfârşit,  după îndelungi tergiversări, a unei confruntări între Elena Udrea şi denunţătorii săi. De ce o fi fost amânată atât de mult această întâlnire? Oare nu pentru că se puteau scoate în evidenţă anumite detalii care ar fi putut arăta că denunţătorii au minţit? Mie cam aşa îmi sună mai ales după ce a apărut povetea cu Ana Maria Topoliceanu care le spunea celor din dosar ce să spună în denunţurile lor.

 Faptul că după confruntare avocatul doamnei Udrea spunea că au reuşit să demonteze punct cu punct denunţurile a generat imediat o reacţie din partea DNA lucru care, absolut uimitor nu s-a întâmplat cu alte ocazii … de ce? 

Să fie cumva legat de declaraţia Codruţei Kovesi care zicea că nimeni nu e reţinut la DNA doar pe baza unor denunţuri? Or în cazul Elenei Udrea cam toat probatoriulse bazează DOAR PE DECLARAŢIILE  delatorilor, declaraţii făcute parcă pentru a se susţine una pe alta … Nimic palpabil …

Faptul că unul din denunţători ştie exact că avea în geantă 900.000 de euro, dar nu ştie cum arăta exact geanta îmi sună tare ciudat, cam la fel de ciudat că nu există nici un fel de dovadă sau mărturie care să arate că geanta a ajuns la Udrea, ba, mai mult, cel care a dat banii spune în clar că el nu a dat banii pentru doamna Udrea ci pentru cel căruia i ia înmânat …

E ciudată reacţia DNA în contextul în care tot ce s-a discutat la întâlnirea respectivă o să ajungă pe masa judecătorilor, acolo nu se va mai putea folosi doar partea care să ascuze sausă o disculpe pe fosta doamnă ministru.

Pare a fi doar o tragere de timppentru că doamna Udrea să mai poată fi ţinută o vreme la popreală … de ce? Asta rămâne de văzut … oricum există multe lucruri cam neclare … Ar fi o explicaţie pe care nu am să o dezvolt pentru că prea pare de domeniul unei combinatorici demne de Teoria Conspiraţiei.

Şi totuşi, oare de ce trebuie să stea Elena Udrea în arest preventiv?

SCURTĂ EXPLICAŢIE

În continuarea articolului meu am postat şi un articol care vorbeşte despre modul în care DNA a interpretat întâlnirea de confruntare dintre Udrea şi denunţători deoarece am luat la cumoştiinţă de el în timp ce scriam.

Asta nu înseamnă că dau dreptate DNA-ului sau doamnei Udrea, ci aş vrea să însemne că aşa consider că este corect. Articolul scris de mine este publicat aici cu albastru, articolul importat fiind scrios cu verde. 

Dacă unui eventual cititor i se pare că e textul care urmează e greu de citit, îl rog să îşi işi imagineze cam cum a fost să îl scriu. 

Dacă cineva va avea răbdarea să parcurgă mcar în diagonală cele ce urmează, îl rog să considere că i-am mulţumit.

Astea fiind spuse, să purcedem, deci… 

Ana Maria Topoliceanu, Stefan Lungu, Adrian Gărdean, Gheorghe Nastasia

AVOCATUL ELENEI UDREA CONSIDERĂ CĂ PRIN CONFRUNTAREA CU DELATORII AU FOST DEMONTATE TOATE ACUZAŢIILE

 „Presa este câinele de pază al democraţiei”,  spune o vorbă de duh.

O fi adevărată vorba asta, dar nu la noi unde diferitele organizaţii media nu sunt decât un fel de găşti dispuse la orice pentru a-şi servi stăpânii aflaţi de la o vreme cu unul sau mai multe picioare în puşcărie.

În timp România TV şi Antena 3 au creat un clişeu în care chiar ei înşişi au ajuns să creadă din cauză că îl tot repetau cu multă persuasiune, ajungând chiar după o vreme să folosească acest clişeu ca punct de plecare pentru care sunau logic în minţile lor.

Unul din momentele care le-au creat convingerea că acest clişeu al controlului exercitat de Băsescu asupra justiţiei era acela că însuşi Mugur Ciuvică a fost încătuşat şi ridicat de procurori din gară când a ieşit în spaţiul public cu vestitele Armaghedoane, acele dezvăluiri despre mizeriile pe care le făcea Adrian Năstase când era la putere. Un singur lucru se uita… ordinul pentru arestarea lui fusese dat de Năstase nu de Băsescu.

O adevărată uimire trecea prin studiourile celor două televiziuni când a fost arestat Mircea Băsescu fratele Preşedintelui.

Adică deşi fostul preşedinte controla justiţia, aceasta îi aresta fratele? Cam greu de înşurubat logic chestiunea … până când Adrian Ursu a considerat că arestarea nu a fost decât o chestiune de faţadă centru a se putea afirma că justiţia e independentă.  Imbatabilă logică, ce să zic?

După ce Băsescu nu a mai fost locatar la Cotroceni, presatorii de servici orale din cele două bordeluri media, Antena 3 şi România TV au avut impresia că au descoperit Sfântul Graal. Au început să pună întrebarea: „De ce apropiaţii lui Traian Băsescu nu au fost anchetaţi în timpul mandatului acestuia de Preşedinte?” … rospunsul dat tot de ei fiind că apropiaţii au fost protejaţi de fostul şef al statului. Atât… mai departe construcţia logică nu mai funcţionează… un fel de lege nescrisă a continuităţii ar spune că aceiaşi procurori s-au repliat sub pulpana noului Preşedinte, iar ei au început să execute comenzile acestuia.

Ar trebui să vedem cum se renunţă la acuzaţiile tuturor celor care au făcut parte din USL că doar nu o să acuze tocmai partidul care l-a promovat pe noul preşedinte cel puţin de omplicitate, nu?

Sau, dacă e să mergem totuşi pe această logică, ar trebui ca acolo, la Cotroceni, să găsim explicaţia pentru care asupra lui Vosganian, de exemplu, nu se poate executa cercetarea penală.

Elena UdreaAstfel putem cristaliza două ipoteze:

– Procurorii acţionează împotriva vechi puteri şi

– Procurorii asigură protecţie noii Puteri politice, aşa cum ar fi făcut şi cu cea trecută.  

Unul din personajele cele mai vizibile ale aşazisului regim Băsescu este Elena Udrea.

Mai multe elemente din arestarea sa aduc parcă argumente în favoarea unui atac concentrat al justiţiei obediente asupra vechii puteri.

Subliniez cu nu am nici cea mai mică intenţie de a mă exprima în vre-un fel asupra vinovăţiei nostimei blonde. Asta e treaba justiţiei – mă refer la chestiile conexe aretării.

Când a fost cu încuviinţarea arestării cerută deputaţilor de procurori parcă a fost chermeză … aveai impresia că arde, grabă care nu s-a mai manifestat cu ale ocazii…

Sunt tare curios dacă, în caz de război sau dezastru natural parlamentarii s-ar aduna duminica dupăamiază ca să ia o hotărâre. Sincer cred că ar aştepta până luni sau marţi dimineaţă.

Legat strict de motivele invocate de procurori, deşi Codruţa Kovesi zicea ă doar pe delaţiune nu e areta nimeni, aici avem o problemă. Elena Udrea a fost arestată exact doar pe delaţiune. Declaraţile delatorilor întărindu-se şi susţinânmdu-se reciproc … exista totuşi un  element care nu poate fi folosit decât dacă eşti pus pe căutarea a oricăror elemente care să îţi întărească spusele. Faptul că Elena Udrea era măritată cu Dorin Cocoş… deci, în minţile procurorilor asta era un argument irefutabil …

Deh, poate Victor Pontra nu e singurul procuror care şi-a plagiat doctoratul …

Treaba este că de aproape trei săptămâni  apărătorii Elenei Udrea încercau să provoace o confruntare între Udrea şi delatorii folosiţi ca să se fabrice dovezile necesare încătuşării preventive a blondei…

Extrem de suspect a fost faptul că parcă asta era ceva de care procurorii se temeau.

Iată că a venit vremea ca după 20 de ani denunţătorii să se trezească obligaţi să o privească pe fosta lor prietenă  în ochi şi să susţină că ceea ce au declarat în denunţuri este adevărat.

Asistată de avocat, Elena Udrea, în prezenţa procurorului de caz lu-a pus acestora întrebări la care se pare că au cam început să dea din colţ în colţ… e greu să îţi amineşti nişte fapte care nu s-au întâmplat, nu?E greu să îţi aminteşti după atâtea zile ce ţi-a spus Ana Maria Topoliceanu să zici, nu?

Inteligent, avocatul a mizat pe faptul că în procedura confruntării, oricât de bine ar fi pregătir cineva să mintă, în urma unor întrebări bine ţintite sfârşeşte prin a se pierde în detalii.

Se pare că cei patru denunţători şi-au mai pierdut entuziasmul şi nu au mai fost chiar atât de vehemenţi… să fie vorba oare de teama că mărturia mincinoasă dovedită le poate agrava situaţia?

POVESTEA MARATONULUI CONFRUNTĂRII

Elena Udrea fost pusă pe rând faţă în faţă cu denunţătorii săi care şi-au uşurat un pic, temporar soarta, spunând că ei nu îndeplineau decât rolul de cărăuşi ai şpăgii către fosta ministră a Turismului: prietena ei si directorul Companiei nationale de investitii, Ana Maria Topoliceanu, secretarul general al Ministrului Turismului, Gheorghe Nastasia, fostul său consilier personal, Stefan Lungu şi omul de afaceri Adrian Gardean.

De faţă au fost Elena Udrea, denunţătorul, procurorul de caz şi avocaşii celor două părţi.

Elena Udrea a cerit detalii legate de geanata în care ar fi fost adusă mita de 900.000 de euro. Avocatul Elenei Udrea spune că discuţia ar fi decurs cam în acest gen:

ÎNTREBARE: „Ne puteţi spune ora la care v-aţi întâlnit?” .. RĂSPUNS: „Nu-mi mai ţin minte.”

ÎNTREBARE: „Ne puteţi spune, în prima parte a zile, la prânz, sau în a doua parte a zilei?” – Nu mai ştia.

ÎNTREBARE: „Ne puteţi spune cu arăta geanta pe care aţi primit-o?” RĂSPUNS: „ Era închisă la culoare”.

Gheorghe Nastasia a fost extrem de evaziv. El susţinea că Elena Udrea l-a informat că urmazuă a fi căutat de omul de afaceri Gărdean care o să îi dea nişte bani…

„Imediat după primirea genţii …” – scrie în referatul de arestare prefentivă – „… i-am adus geanta doamnei ministru Udrea la cabinet. Am găsit-o în birou, i-am lăsat geanta şi i-am spus că banii sunt de la Gărdean”.

Această afirmaţie a fost demolată chiar de Gărdean care, mai târziu a declarat că „ …banii erau pentru Nastasia, nicidecum pentru Elena Udrea”.

Omul de afaceri Gărdean a declarat în faţa anchetatorilor:

„Nastasia avea la el o situaţie cu finanţele ministerului pentru proiecte derulate de acesta incluzându-le pe cele de la Straja şi Parâng. I-am spus că în geantă sunt 900.000 de euro întrucât doar atâta am putut strânge urmând ca diferenţa să fie plătită în curul anului următor”.

Ştefan Lungu, consilierul Elenei Udrea a spus că: „ .. doamna Udrea NU ŞTIA  că el face plăţi”.

Ana Matia Topoliceanu, pietena de care Udrea nu s-a dezis dar care la un momt dat lua legătura cu cei implicaţi în dosar şi le spunea ce să declare în denunţuri, a susţinut că Udrea şi-a organizat petrecerea de ziua ei şi că cel care a achitat nota de plată a fost Tudor Breazu.

La confruntare însă „Doamna Topoliceanu…” – zice avocatul Elenei Udrea – „ a infirmat teza că la Predeal, de ziua doamnei Udrea s-ar fi plătit din banii domnului Breazu care ar fi fost bani obţinuţi din lururi ilicite”

În acuzaţia formulată de procurori aceştia susţin că doamna Udrea avea un comision de 10% din toate contractele pe care ministerul le încheia cu diferite firme.

După încheiera confruntărilor, avocatul Elenei Udrea a afirnat  că toate acuzaţiile au fost demontate.

În cursul dimineţii, la ora 8:48, pe contul de Facebook al Elenei Udrea , echipa sa de comunicare posta un scurt comunicat:

 „ După două săptămâni şi jumătate de la momentul solicitărilor, astăzi vor avea loc, în sfârşit, confruntările între Elena Udrea şi denunţătorii săi în dosarul „Gala Bute”.

Ca şi constatare: acest demers al anchetatorilor a fost dispus abia după ce avocaţii au invocat în spaţiul public întârzierea punerii în aplicare a cererilor fostului ministru al Dezvoltării şi după textul publicat în urmă cu câteva zile în care se spunea că „ancheta se derulează în ritm de melc”.

Elena Udrea şi avocaţii sunt încrezători că aceste confruntări vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor şi vor permite evidenţierea adevărului în această speţă.”

Sursa: Contul de Facebook al Elenei Udrea

În continuare, articolul publicat pe evz.ro care se referă la partea de discuţie dintre doamna Udrea şi delatori, de fapt nişte decupaje făcute de DNA şi date publicităţii …

De ce nu au dat publicităţii integral discuţia? Ghici .. 

Elena Udrea

STENOGRAMA confruntării dintre ELENA UDREA și denunțătorii săi

Din dialogul purtat ieri la DNA, prezentat în referatul procurorului cu propunerea de prelungire a măsurii arestulului preventiv în cazul Elenei Udrea, rezultă că denunțătiorii și-au păstrat declarațiile. Iniţial, avocatul fostului ministru a susţinut contrariul și era optimist, însă vineri, în cadrul unei intervenţii telefonice la postul B1 TV, Marius Striblea a declarat că referatul procurorilor DNA în cazul prelungirii măsurii preventive pentru Elena Udrea este incomplet şi că aceștia au publicat doar informațiile în defavoarea fostului ministru.

Update ora 17:00. Avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, a declarat că referatul procurorilor DNA în cazul prelungirii măsurii preventive pentru Elena Udrea este incomplet şi că aceștia au publicat doar informațiile în defavoarea fostului ministru.

„Acest referat este făcut de DNA. V-ați putut imagina că DNA-ul a trecut doar ce i-a convenit din confruntările de ieri, doar nu vă așteptați să ceară arestarea preventivă pe acele răspunsuri care sunt favorabile doamnei Udrea. Se consemnează tot și confruntările au fost foarte lungi, sute de întrebări și sute de răspunsuri, sunt convins că în referat, procurorii au scos din context doar ceea ce le conveneea. Aceste scurgeri pe surse de al DNA sunt în sensul în care acele informații le convin. Nu poții să vii să spui: uite, am aceste informații care sunt în favoarea doamnei Udrea și cer prelungirea arestării”, a declarat Marius Striblea.

Totodată, avocatul Elenei Udrea spune că acuzația de luare de mită formulată de procurorii DNA este bazată doar pe declarația lui Gheorghe Nastasia.

Citeşte AICI mai multe despre declaraţiile lui Marius Striblea.

Update. Echipa de Comunicare a Elenei Udrea a posta pe contul acesteia de Facebook un comentariu potrivit căruia DNA trebuia să publice toată înregistrarea confruntării și nu doar anumite pasaje favorabile anchetatorilor. „Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri. Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria „poveşti nemuritoare”. Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi. Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile”

Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri.

Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria „poveşti nemuritoare”.

Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi.

Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile.

ÎMPREJURĂRILE CARE IMPUN PRELUNGIREA MĂSURII  ARESTĂRII

Astfel, cu privire la infracţiunile de luare de mită, pe parcursul confruntărilor efectuate inculpaţii Topoliceanu Ana Maria, Gardean Adrian, Lungu Ştefan şi Nastasia Gheorghe au recunoscut săvârşirea infracţiunilor ce li se impută şi au indicat participaţia inculpatei Udrea Elena Gabriela la pretinderea şi primirea sumelor de bani.

Inculpata Topoliceanu Ana Maria a arătat:

„Întrebare: Din banii primiţi de dumneavoastră de la societatea Consmin prin intermediul lui Lungu Ştefan şi Breazu Tudor aţi dat o partea doamnei UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Pe toţi, într-o formă sau alta.

Întrebare: Dacă în perioada 2010-2012 aţi achitat bunuri şi servicii de care a beneficiat doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Da, inclusiv din banii de la Consmin.

Întrebare:  În ce formă şi în ce împrejurări dădeaţi banii proveniţi de la Consmin doamnei UDREA ELENA GABRIELA, aşa cum aţi susţinut?

Răspuns: O parte a fost excursia la Danai, o altă parte cash. Au mai fost situaţii în care îi plăteam salariul lui Breazu Tudor.

Întrebare:  Plăţile cash  unde se făceau, de câte ori şi de ce sume era vorba?

Răspuns: La ea acasă, la minister, cred că de două ori, eu suma totală am văzut-o când am văzut actele, cred că în jur de 10000 euro fiecare.”

Cu acelaşi prilej, inculpatul Gardean Adrian a arătat:

„Întrebare: Dacă aţi întâlnit-o pe doamna UDREA ELENA GABRIELA în cursul anului 2011 la pensiunea domnului Nastasia Gheorghe şi dacă aţi avut vreo discuţie cu aceasta referitoare la plata unor sume de bani, iar, în caz afirmativ,  în  ce a constat această discuţie?

Răspuns: Da, am avut o discuţie, ne-am întâlnit la începutul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discuţie forate scurtă referitor la derularea lucrărilor de la Straja, cred că ne întorceam de la inaugurarea gondolei de la Vulcan, ocazie cu care a fost făcută o vizită şi pe domeniul schiabil de la Straja. Ulterior, spre seară, am ajuns la cabana domnului Nastasia. A fost o discuţie scurtă, de câteva minute, cred că Ştefan Lungu m-a prezentat doamnei, am rămas cu domnul Nastasia şi cu doamna Udrea. Nu aş putea să redau 100% discuţia, dar din înţelegerea mea, domnul Nastasia urma să se ocupe de derularea în continuare a contractului, de plăţi şi de sponsorizări. Având în vedere că se derulase anterior un alt contract finanţat de minister, iar Lungu Ştefan îmi spusese că trebuie să fac plăţi de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a şi întâmplat, în acest context am înţeles că referirea doamnei Udrea la sponsorizări se referea la plăţi similare. De altfel, cred că acesta este şi scopul pentru care am fost invitat.

Întrebare: Ţineţi minte termenii folosiţi de doamna UDREA ELENA GABRIELA?

Răspuns: Mi-a rămas în minte termenul „sponsorizare”. Nu am definit exact ce înseamnă sponsorizarea, dar oricum ceea ce am plătit ulterior nu a fost sub forma unui contract de sponsorizare.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Este posibil ca ideea aceasta de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi citit acuzaţiile care vi s-au adus de procurori în dosarul Gala Bute şi anume că aţi sponsorizat firma lui Rudel Obreja?

Răspuns: Cred că nu am fost acuzat de procurori pentru Gala Bute, acuza care mi s-a adus a fost doar pentru contractele cu Ştefan Lungu pentru domeniile schiabile Borsec şi Cavnic.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: E posibil ca ideea de sponsorizare să vă fi venit în minte după ce aţi aflat că se cercetează sponsorizarea Galei Bute?

Răspuns: Contractele pe care le aveam înainte erau oarecum mascate prin faptul că achiziţionam sau cumpăram produse prin firma lui Ştefan Lungu. Ulterior, când s-a întâmplat publicitatea şi nu sponsorizarea cu Rudel Obreja, nu a fost pentru Gala Bute, ci pentru o gală de box care s-a desfăşurat ulterior. Ce înţelesesem eu din experienţa cu autorităţile publice de până la momentul respectiv, cota de 10% avea un caracter general. La momentul discuţiei cu doamna Udrea, nu am înţeles exact ce urma să vizeze sponsorizarea, mă aşteptam la orice, o firmă, un cămin de bătrâni, urma ca destinaţia să îmi fie indicată de domnul Nastasia, aşa cum s-a şi întâmplat.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce sponsorizare v-a indicat domnul Nastasia să faceţi?

Răspuns: Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o sumă de bani pe care trebuie să o aduc, în principiu 10%, nu am adus întreaga sumă de bani pentru că nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar în completare mi-a indicat să fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus că nu se poate şi că vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: În scurta aceea discuţie, cumva aţi simţit că vă şi condiţionez proiectul de aceste sponsorizări?

Răspuns: Percepţia mea vis-a-vis de derularea contractelor până atunci era că în zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizări, un procent de 10%, confirmat până atunci de contractele deja finalizate sau în curs de execuţie. Cu siguranţă că am înţeles că acel contract probabil nu era finanţabil dacă eu nu ajungeam să îmi onorez această obligaţie de plată, adică acel 10% despre care ştiam că se dă.

Întrebare pentru inculpatul GARDEAN ADRIAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Dacă eu i-am spus domnului Gardean că derularea acelui contract este condiţionată de sponsorizări?

Răspuns: Nu aş putea reda 100% cuvintele, dar a fost ceva de genul „va fi nevoie de o sponsorizare”. Nu a fost o condiţionare clară de genul „dacă nu dai sponsorizarea, nu primeşti banii” de către doamna Udrea, eu am înţeles-o ca fiind o condiţionare într-un context general.”

Pe parcursul confruntării, inculpatul Lungu Ştefan a dat următoarele răspunsuri la întrebările care i-au fost adresate:

„Întrebare: Ştia doamna UDREA ELENA GABRIELA că o parte din banii primiţi de dumneavoastră, fie de la Termogaz, fie de la Consmin,erau folosiţi pentru plata unor bunuri sau a unor servicii de care a beneficiat Partidul Democrat Liberal?

Răspuns: În mod direct, nu ştiu dacă avea cunoştinţă, dar prin intermediul lui TOPOLICEANU ANA MARIA cu care aveam relaţia directă, pentru că nu am avut o relaţie financiară cu doamna Udrea, am înţeles că da.

Întrebare: Dacă au beneficiat persoane din Partidul Democrat Liberal, inclusiv doamna Udrea, de serviciile de monitorizare media achiziţionate de la Zăinescu Alin?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN: Aţi achiziţionat printuri de mari dimensiuni folosite la Convenţia PDL la care a fost aleasă în funcţia de preşedinte doamna Udrea?

Răspuns: Da.

Întrebare: doamna Udrea Elena îl cunoştea pe Cosmin Dragomir, administratorul lui SC Total Media Prod SRL şi ştia că acesta realizează materiale promoţionale pentru partid?

 Răspuns: Da.

Întrebare: ştiţi dacă domnul Cosmin Dragomir i s-a plâns doamnei Udrea de întârzieri în plata serviciilor prestate pentru partid?

Răspuns: Da, îmi aduc aminte că s-a plâns, existau momente de întârziere a plăţilor. Ştiu acest lucru de la Cosmin Dragomir.

Întrebare: Dacă dumneavoastră aţi avut discuţii cu angajaţi ai ministerului care au afirmat că organizarea Galei Bute era nelegală şi dacă aceste persoane au adus aceste împrejurări la cunoştinţa ministrului Udrea?

Răspuns: Da, au fost momente în care funcţionarii au reclamat imposibilitatea de a se încadra în limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, înţelegând că era omul cu semnătura. Da, persoanele acuzau o anume presiune referitoare la acest eveniment. În şedinţe erau ridicate toate problemele, la unele din aceste şedinţe participa şi doamna Udrea.

Întrebare pentru inculpatul LUNGU ŞTEFAN din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: puteţi preciza care erau criticile sau contestările acestor persoane legate de gală? Ce reclamau aceste persoane că nu se poate face sau că ar fi ilegal?

Răspuns: de cele mai multe ori, au fost critici legate de modalitatea de achiziţie realizată cu firma lui Rudel Obreja, de neînţelegerile legate de specificul evenimentului şi de desele întârzieri datorate reformulărilor din documentele galei. Ştiu că au fost critici cu privire la faptul că iniţial era vorba de Federaţia Română de Box, iar ulterior de firma lui Rudel Obreja şi cu privire la faptul că acesta era suspendat de Federaţia Internaţională de Box.”

Inculpatul Nastasia Gheorghe a indicat următoarele împrejurări:

Întrebare: Aţi asistat la discuţia care a avut loc la începutul anului 2011 la pensiunea dumneavoastră între UDREA ELENA GABRIELA şi GARDEAN ADRIAN, iar, în caz afirmativ, s-a discutat cu acest prilej despre realizarea unor sponsorizări şi în ce context?

Răspuns: Da, am asistat. S-a discutat la modul general, doamna Udrea l-a întrebat pe domnul Gardean dacă există posibilitatea să facă anumite sponsorizări.

Întrebare: Aţi primit de la GARDEAN ADRIAN o geantă conţinând suma de 900.000 euro în toamna anului 2011, iar, în caz afirmativ, ce aţi făcut cu aceasta?

Răspuns: Da. Suma era spusă de Gardean, eu nu am verificat şi am dus-o doamnei Udrea.

Întrebare: Doamna Udrea ştia că urma să vă întâlniţi cu GARDEAN ADRIAN pentru primirea sumei menţionate?

Răspuns: Nu ştiu dacă ştia, pentru că relaţia lui GARDEAN ADRIAN era mai mult cu Ştefan Lungu. Doamna Udrea îmi spusese mie cu ocazia discuţiei care a avut loc la ziua mea să ţin legătura cu Gardean cu privire la sponsorizări.

Întrebare: V-a spus domnul GARDEAN ADRIAN că va încheia un contract de publicitate cu firma lui Rudel Obreja şi cuantumul acestuia? Aţi transmis acest lucru doamnei Elena Udrea?

Răspuns: Da, mi-a spus când a venit cu geanta. Când am dus geanta am şi transmis doamnei Udrea că urma să facă o sponsorizare pentru Gala Bute. Nu îmi aduc aminte dacă a precizat suma.

Întrebare: Ştiţi de ce urma să sponsorizeze domnul Gardean firma lui Rudel Obreja şi de ce trebuia transmis acest lucru doamnei Elena Udrea? 

Răspuns: Rudel Obreja făcea presiuni că nu îşi încasase tot contractul pe care îl avusese cu ministerul.

Întrebare: GARDEAN ADRIAN urma să facă această sponsorizare în contul sponsorizărilor despre care discutase cu doamna Udrea la ziua dumneavoastră?

Răspuns: Da.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE: Dumneavoastră, în calitate de persoană împuternicită cu drept de semnătură în locul ministrului, eraţi cel care lua deciziile cu privire la alocarea fondurilor în cadrul programului „Ski în România”?

Răspuns:Nu, eu aveam delegare de competenţă să semnez în locul ministrului documentele pe care trebuia să le semneze ministrul. Nu coordonam şi nu am coordonat niciodată programul „Ski în România”, lucru care se poate verifica şi în fişa postului şi nu eu făceam alocările pentru UAT-uri. Alocările se făceau la propunerile direcţiei de specialitate de către doamna ministru.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Puteţi spune ce fel de geantă era, ce mărime, ce culoare, ce fel de închidere prezenta şi care era cupiura banilor despre care pretindeţi că mi i-aţi dat în toamna anului 2011?

Răspuns: Era o geantă de culoare închisă, cred că neagră, detalii referitoare la sistemul de închidere nu am reţinut şi nici nu am deschis-o, astfel încât nu ştiu care era cupiura banilor. Mărimea era apropiată de cea a unei genţi diplomat. Nu îmi amintesc alte detalii cu privire la această geantă. Gardean Adrian este cel care mi-a spus că în acea geantă erau 900.000 euro. Categoric geanta nu era din pânză.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: dacă la momentul la care aţi fi adus geanta mai era cineva la uşa cabinetului sau în cabinet?

Răspuns: În cabinet nu mai eram nimeni, în afara cabinetului, în faţa uşii, era o secretară, nu îmi aduc aminte care dintre acestea.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Cât a durat din momentul în care a luat geanta de la Gardean şi până în momentul în care a intrat în cabinetul ministrului şi a lăsat geanta?

Răspuns: Imediat după ce a plecat domnul Gardean, am luat geanta şi am dus-o la cabinet la doamna ministru. Nu ştiu, cred că au trecut 5-10 minute.

Întrebare pentru inculpatul NASTASIA GHEORGHE din partea apărătorului inculpatului UDREA ELENA GABRIELA: Ce i-aţi spus doamnei ministru când aţi predat geanta?

Răspuns: Că este de la domnul Gardean şi că a spus că va face şi sponsorizare în Gala Bute. I-am spus şi ce mi-a spus domnul Gardean că este în interiorul genţii.

S-a stabilit că inculpaţii Breazu Tudor Liberiu şi Topoliceanu Ana Maria foloseau sumele obţinute din infracţiunile de luare de mită pentru plata unor servicii efectuate în interesul organizaţiei Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi al inculpatei Udrea Elena Gabriela, cu ştiinţa acesteia.

Spre exemplu, inculpaţii achitau lunar suma de 3.000 de euro de la persoana  care a coordonat într-o perioadă echipa de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, după care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

De asemenea, inculpaţii achitau sume care ajungeau uneori la 10.000 euro lunar unui grup de persoane, pentru care foloseau titulatura „postaci”, şi al căror rol era de a posta comentarii sub identităţi fictive pe paginile de internet ale unor ziare sau portaluri de ştiri. Aceste persoane primeau zilnic de la persoana care s-a ocupat de coordonarea echipei de comunicare mesajele pe care trebuiau să le promoveze, după care accesau paginile de internet care le erau indicate şi comentau articolele relevante pentru a canaliza opinia participanţilor la aceste discuţii în direcţia dorită. „Postacii” erau plătiţi în funcţie de numărul comentariilor formulate, pe baza unor statistici ţinute de acest coordonator al echipei de comunicare a organizaţiei PDL Bucureşti, care s-a ocupat exclusiv de comunicarea publică a inculpatei Udrea Elena Gabriela.

Toate aceste plăţi se realizau fără a fi întocmite documente justificative, cu ştiinţa inculpatei Udrea Elena Gabriela, care primea periodic informări pe mail cu privire la situaţia plăţilor şi la eficienţa „postacilor” de la Breazu Tudor şi de la coordonator.

Cu privire la aceste împrejurări, inculpata Udrea Elena Gabrielaa arătat că unele plăţi se făceau din fonduri care nu erau înregistrate în evidenţa partidului, provenind de la persoane sau firme care nu doreau să le fie cunoscută calitatea de donator.

„Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna TOPOLICEANU ANA MARIA?

Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit TOPOLICEANU ANA MARIA, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de TOPOLICEANU ANA MARIA. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de TOPOLICEANU ANA MARIA, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus TOPOLICEANU ANA MARIA. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.

Întrebare:  Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?

Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.

Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?

Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.”

În condiţiile în care dispoziţiile Legii nr. 334/2006 interzic în mod expres finanţarea partidelor politice prin plata unor sume care să nu se regăsească în contabilitate, eludarea acestor dispoziţii imperative demonstrează că inculpata a cunoscut şi a acceptat provenienţa infracţională a sumelor de bani folosite pentru funcţionarea organizaţiei pe care o conducea.

Astfel, art. 7 din legea menţionată prevede că la primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. Art. 8 din acelaşi act normativ prevede că toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare, iar donaţiile de bunuri şi servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în contabilitate la valoarea justă şi stabilită în condiţiile legii.

Raţiunea legii care impune evidenţa tuturor donaţiilor este tocmai de a evita ca persoanele care beneficiază de fonduri publice să sprijine activitatea politică a demnitarilor care atribuie aceste fonduri.

Ignorarea acestor prevederi echivalează, sub aspectul laturii subiective, cu acceptarea de a participa la săvârşirea unei infracţiuni, iar apărarea potrivit căreia această practică este generalizată la nivelul tuturor partidelor nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei.

Totodată, a rezultat că la aproximativ două luni după ce inculpata Udrea Elena Gabriela a primit suma de 900.000 de euro, în contabilitatea partidului s-au înregistrat 5 donaţii în numerar în valoare totală de 265.000 RON, echivalentul a 50.000 euro, prin intermediul a 5 chitanţe cu numere consecutive, emise pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaţii şi ale căror venituri nu le-ar fi permis să deţină asemenea disponibilităţi.

Cu privire la prezenţa inculpatei Udrea Elena Gabriela în sediul ministerului la data de 06.10.2011, din relaţiile comunicate de Ministerul Dezvoltării Regionale rezultă că nu există o condică sau o altă evidenţă privind prezenţa demnitarilor. Inculpata a semnat acte şi a participat la activităţi oficiale în zile de 5 şi 7.10.2011, iar la data de 08.10.2011 s-a aflat într-o delegaţie în străinătate. 

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu privind atribuirea contractului de lucrări în staţiunea Straja, raportul de constatare tehnico – ştiinţifică întocmit a demonstrat că în cauză nu erau îndeplinite condiţiile pentru atribuirea directă a lucrărilor, a prezentat mecanismul prin care a fost prejudiciat bugetul Municipiului Lupeni, prin interpunerea unui intermediar şi supraevaluarea bunurilor achiziţionate, şi a indicat cuantumul pagubei produse, respectiv suma de 4.237.719,60 RON.

Temeiurile care impun privarea în continuare de libertate a inculpaţilor

Cu privire la inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Tudor Liberiu şi Obreja Rudel este necesară prelungirea arestării preventive, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar din probele cauzei rezultă că privarea acestora de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Generalizarea la nivelul administraţiei publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autorităţile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului.

Totodată, prin acest gen de fapte, care urmăresc favorizarea anumitor operatori economici, se aduce o atingere semnificativă liberei concurenţe, un principiu esenţial într-o economie de piaţă, în condiţiile în care probele administrate în cauză au demonstrat că doar anumite societăţi comerciale, care pot influenţa deciziile autorităţilor, au acces la fondurile publice.

Acest fenomen nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupţie prin punerea la dispoziţia persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacţiilor şi beneficiarii finali.

O reacţie fermă a organelor judiciare la adresa acestor persoane poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei, care este strâns legat de existenţa mecanismelor de disimulare a sumelor primite cu titlul de mită.

Infracţiunile de corupţie şi asimilate celor de corupţie, cele de evaziune fiscală şi de spălare de bani, prin natura şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor. (I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., decizia nr. 234 din 13.01.2006).

Modul de săvârşire a faptelor şi felul în care inculpaţii se raportează la fondurile publice, privite ca o sursă de care pot dispune discreţionar în funcţie de interesul propriu, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică.

Cu privire la inculpatul Rudel Obreja sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 223 alin. 1

Cu privire la inculpaţii Nastasia Gheorghe, Lungu Ştefan şi Resmeriţă Gheorghe se impune prelungirea arestului la domiciliu, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate a acestora.

Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt dintre cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar privarea acestora de libertate este necesară pentru buna desfăşurare a urmăririi penale.

Modul de săvârşire a infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina inculpaţilor, prin pretinderea unui procent fix din fondurile primite de operatorii economici de la bugetul de stat, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, care impune luarea unei măsuri preventive.

La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi valoarea deosebit de ridicată a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie şi a prejudiciilor produse bugetului de stat, precum şi modul conspirat în care s-au realizat transferurilor băneşti, care denotă specializarea inculpaţilor.

Deşi faptele inculpaţilor prezintă un grad ridicat de pericol social, poziţia procesuala a acestora reprezintă o circumstanţă esenţială pentru stabilirea măsurii preventive care se impune în cauză.

Astfel, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, au ajutat la stabilirea adevărului şi au formulat denunţuri cu privire la fapte de corupţie şi participanţi care nu erau cunoscuţi organelor de urmărire penală.

Atitudinea inculpaţilor este considerată de legiuitor un element esenţial la stabilirea gradului concret de pericol social, iar recunoaşterea integrală a acuzaţiei şi formularea unor denunţuri atrag diminuări semnificative ale limitelor de pedeapsă. Această diferenţă de tratament trebuie să se regăsească şi la momentul dispunerii unor măsuri preventive, având în vedere că pericolul social este un factor determinat la aprecierea gradului de pericol pentru ordinea publică.

Pentru a oferi instrumentele necesare în lupta împotriva unui element infracţional deosebit de complex, este esenţial ca organele judiciare să transmită mesajul că persoanele care ajută la aflarea adevărului vor avea, încă de la început, o situaţie procesuală mai avantajoasă decât cele care au o atitudine nesinceră.

Tratarea nediferenţiată a tuturor participanţilor la comiterea unei infracţiuni ar reprezenta în realitate un stimulent ca aceştia să încerce să îngreuneze cercetările, cu rezultate inacceptabile pentru eficienţa politicii penale a statului.

Arestarea inculpaţilor răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea  săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

În raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita inculpaţilor, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor denotă că în speţă sunt îndeplinite exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate.

 Autori: Virgil Burlă Andrei Stanca

Sursa: evz.ro

Drept răspuns la surprinzătorul comunicat al DNA, după publicarea acestuia, pe contul de Facebook al Elenei Udrea au apărut, la trei ore distanţă una de alta, două postări publicate de achipa de comunicare al fostei doamne ministru.

Prima: 

Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri.

Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria „poveşti nemuritoare”.

Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi.

Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile.

A doua (publicată la trei ore după prima):

Anchetatorii vor să o ţină pe Udrea în arest cu ajutorul televizorului

În cazul „Gala Bute”, procurorii îşi arată mai degrabă talentul de povestitori şi fabulişti decât cunoştinţele juridice. Când dovezile nu-i ajută, croşetează poveşti cu aţă albă.
După ce toate denunţurile au fost infirmate la confruntările de ieri, anchetatorii DNA au aruncat în ochii presei povestea „postacilor” plătiţi cu 10.000 de euro pe lună. O intoxicare.

Realitatea este următoarea: procurorii nu au fost în stare să dovedească faptul că Udrea a luat „geanta” cu 900.000 de euro. Adrian Gărdean (mituitorul – cel care a strâns banii) chiar spune că aceştia nu îi erau destinaţi fostului ministru al Dezvoltării, ci lui Nastasia.

După ce nu au reuşit să arate că Udrea a luat banii, procurorii spun că ar fi dat o parte din sumă la partid – fără să existe măcar vreun indiciu care să arate că fostul preşedinte PDL Bucureşti a dat bani la partid sau că presupusele sponsorizări provin din mită.

Şi aici apar „postacii” care trebuie să ia ochii presei.

În realitate, cei „10.000 de euro lunar” au fost doar o singură dată – în campania de la localele din 2012, când PDL Bucureşti a avut un candidat pentru Primăria Generală, 6 candidaţi pentru primăriile de sector, 55 de candidaţi pentru Consiliul General şi 6×33 de candidaţi pentru consiliile locale ale celor şase sectoare. Ca să nu mai spunem de PDL în general. Deci, să spui că Udrea plătea 10.000 de euro pe postaci reprezintă o minciună sfruntată.

Pentru că am văzut ipocrizia generalizată a politicienilor din aproape toate partidele, dar şi a presei, vrem să fie clar un lucru: absolut toate partidele din România au „postaci” şi gherilă online, iar sumele de bani consumate sunt mult mai mari. Le recomandăm procurorilor DNA, dacă tot au deschis acest subiect, să investigheze şi „postacii” PSD sau PNL.

P.S. Să judece fiecare cu capul lui … 

GABRIELA FIREA şantajista … sau … Hoţul e cel care strigă mai tare „hoţii”

Încă nu pot să înţeleg mecanismul logic la care Gabriela Firea face apel atunci când în acuză pe Traian Băsescu de şantaj.

Amintesc că totul a plecat de la o declaraţie a lui Traian Băsescu, fostul preşedinte, referindu-se la senatoarea Gabriela Firea , a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist” …”Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”.

Imediat Firea a sărit de poponeaţă în sus şi a început să urle ca proasta că Băsescu o ameninţă vând să o şantajeze ca să se potolească şi să nu mai contonue acea anchetă făcută de vestita deja Comisie Nana care s-a cam făcut de râs anchetarea ancheta cumpărarii de către Ioana Băsescu a 300 de hectare de pământ.

Mai întâi Băsescu a fost declarat vinovat, comisia repectivă încercând să afle de ce se face vinovat fostul preşţedinte.

Cam ca şi când cu suspendarea …  după ce l-au declarat vinovat, parlamentarii au făcut o comisie condusă  de Tăriceanu… sistem folosit şi la prina suspendare când şef al comisiei era numeni altul decât actualul puşcăriaş, stăpând de facto al trustului media intact, Dan Voiculescu.

Astăzi, 19 Martie 2015, evz.ro publică un articol numit „Gabriela Firea acuzată de ŞANTAJ din 2010. Dezvăluirile care expun cum FĂCEAU afaceri ŞMECHERII din TRUSTUL lui Voiculescu” avându-l drept autor pe  Felix Mihai Badea .

Articolul aduce în atenţie un articol publicat în 2010 în ziarul ”Curentul”, se arată că „în ianuarie 2006 Firea îl şantaja pe Dorinel Mucea, adjunctul şefului de la Oficiul de Privatizare şi Participaţiile Statului în Industrie pentru a avea acces la dosarul Petrom, document secret la vremea respectivă.

Motivul interesului față de Petrom era faptul că soţii Firea deţineau la vremea aceea compania Vanem Comerţ şi Servicii, care se ocupa cu distribuţia de cosmetice auto prin intermediul benzinăriilor Petrom, iar la privatizarea Petrom s-a pus problema retragerii produselor româneşti din staţii, decizie care afecta afacerea familiei Firea.”

Iată, în continuare, integral articolul lui Felix Mihai Badea publicat de evz.ro.

Gabriela Firea

„Gabriela Firea acuzată de ŞANTAJ din 2010. Dezvăluirile care expun cum FĂCEAU afaceri ŞMECHERII din TRUSTUL lui Voiculescu”

Fostul președinte Traian Băsescu a fost audiat, miercuri, la PICCJ, ca suspect în dosarul care Gabriela Firea îl acuză de şantaj. Fostă jurnalistă în trustul Intact și actual senator PSD, Firea nu este străină de acest tip de fapte. Încă de acum cinci ani, în presă au apărut informații potrivit cărora ea însăși își derula afacerile prin metode care ar putea fi catalogate drept acte de șantaj.

Într-un articol publicat în 2010 în ziarul ”Curentul”, se arată că în ianuarie 2006 Firea îl şantaja pe Dorinel Mucea, adjunctul şefului de la Oficiul de Privatizare şi Participaţiile Statului în Industrie pentru a avea acces la dosarul Petrom, document secret la vremea respectivă.

Motivul interesului față de Petrom era faptul că soţii Firea deţineau la vremea aceea compania Vanem Comerţ şi Servicii, care se ocupa cu distribuţia de cosmetice auto prin intermediul benzinăriilor Petrom, iar la privatizarea Petrom s-a pus problema retragerii produselor româneşti din staţii, decizie care afecta afacerea familiei Firea.

În dosarul lui Dorinel Mucea există stenogramele a două convorbiri telefonice purtate de acesta pe 11 ianuarie 2006 cu preşedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, şi cu fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş. În timpul convorbirilor, Mucea le-a comunicat celor doi că este ameninţat de Firea cu publicarea unor articole de presă dacă nu-i dă acces la dosarul Petrom, secretizat la vremea aceea.

Wolfgang Ruttenstorfer (W.R.): Am văzut că m-ai sunat.
Dorinel Mihai Mucea (D.M.M.): Da, te-am sunat pentru că un anume domn. Îţi aduci aminte de domnul… îţi aduci aminte.
W.R.: Da.
D.M.M.: A fost foarte agresiv astăzi cu mine la telefon.
W.R.: De ce?
D.M.M.: Nu ştiu de ce şi m-am enervat şi eu şi i-am spus „dacă vorbeşti aşa, ar trebui să vorbeşti cu alte persoane şi nu cu mine!“. A fost foarte agresiv faţă de OMV, punând în pericol interesele naţionale ale României. „De ce se întâmplă aşa ceva pentru că mi-ai cerut ceva şi ai obţinut, ştii!“. Şi mi-a zis: „Trebuie să vorbesc cu tine şi să-mi arăţi contractul“. I-am spus: „Cine eşti tu să-ţi arăt eu contractul?“. Asta a fost totul, dar vroiam să ştiu dacă l-ai întâlnit sau dacă ai vorbit cu el.
W.R.: Nu am vorbit cu el recent.
D.M.M.: OK.
W.R.: Vrei să mă întâlnesc cu el? Nu a hotărât el să nu mă întâlnesc cu el?
D.M.M.: Lasă-mă să vorbesc cu ministrul şi te sun eu, mai vedem.

Apoi, Mucea l-a sunat pe Codruţ Şereş (C.Ş.), care tocmai părăsise o şedinţă de guvern.

D.M.M.: (…) M-a sunat domnul Firea, foarte agresiv şi nu înţeleg de ce, că a vorbit cu dumneavoastră…
C.Ş.: Nu a vorbit cu mine Firea de o jumătate de an.
D.M.M.: Zic: „În primul rând cine eşti dumneata?“. Zice: „Nu că eu vreau să ies cu un articol în presă“. Zic: „Ieşi cu un articol în presă, e o ţară liberă. Nu port cu dumneata nicio discuţie“. Şi asta a fost tot.
C.Ş.: Fuga, măi, de aici, nu e….
D.M.M.: „Nu sunt la dispoziţia dumitale“. Dacă mă reclamă, să ştiţi.
C.Ş.: Bine.“

Potrivit ”Curentul”, în ianuarie şi februarie 2006 în publicația „Săptămâna Financiară“, la conducerea căreia se afla Gabriela Firea au apărut articolele „OMV vinde, Petrom plăteşte, marca rămâne la OMV“, și ”Micile secrete ale privatizării Petrom ţes marile mistere ale Petromservice“ în conţinutul cărora se găsesc fraze precum „Totul pleacă de la contractul de privatizare a Petrom, ale cărui clauze puţini le cunosc“ sau „Achiziţia Petrom a fost o mare afacere pentru OMV. Neobişnuit de mare“.

Codruţ Şereş confirma presiunile pentru desecretizarea dosarului Petrom. „Mi-aduc aminte că Mucea mi-a spus de intervenţiile soţului Gabrielei Firea, dar din câte ştiu, Mucea nu a cedat presiunilor, deoarece contractul era secret la vremea aceea. Ulterior l-am desecretizat şi l-am pus pe site-ul ministerului“, a precizat Şereş.

Concurența, desființată prin articole de presă

Privatizarea Petrom nu era singura preocupare a familiei Firea. Gabriela Firea, care deținea împreună cu soțul ei asociat la SC Vanem Comerţ şi Servicii SRL, a încercat să-și rezolve problemele cu Vesta Investment, o firmă concurentă, prin materiale de presă apărute în publicațiile trustului Intact.

Unele au fost realizate la cererea Gabrielei Firea, fapt constatat chiar şi de membrii CNA care au amendat în 13 martie 2007 postul Antena 1 pentru un reportaj ce prezenta compania Vesta Investment, care produce truse sanitare pentru autoturisme, ca deţinând monopolul pe piaţă şi având ocrotire politică.

Directorul Vesta, Radu Spirea, a povestit unde au început problemele cu familia Firea. ”Totul a început prin prin 2000, când firma familiei Firea facea nişte lichid de frână şi antigel în fostul SMA din Otopeni, din Odăi, în niște barăci cu pământ pe jos, îngheţau mâinile oamenilor care lucrau la el, avea vreo 10 angajaţi. Oamenii au început să vină la mine că ofeream condiţii normale. Şi de aici a început să mă ameninţe că ce fac, că ce dreg, iar prin 2000-2001 au început să apară şi materialele de presă. (…) Deşi a murit individul (n.r. Razvan Firea, soțul Gabrielei Firea), ea continuă. Chiar zilele trecute a afirmat că nu se lasă până nu mă face

”Procedura era în felul următor: ea avea diverşi invitaţi la emisiunea ei, personalităţi, reprezentanţi ai autorităţilor, mă rog. Şi Răsvan Firea stătea la intrare şi când persoana de la emisiune apărea pe sticlă, ea-i spunea… «vezi, am o rugăminte, soţul meu vrea să vă roage ceva», şi ăla îi aştepta la ieşire şi-ncepea presiunile. Îşi făcea şi el treburile în felul ăsta. (…) Exagerează, umflă, minte, şi de multe ori adevărul spus pe jumătate e cea mai rea minciună, deci prinde nişte chestii cumva reale, dar le interpretează şi le umflă.(…) Eu m-am lămurit cu trustul ăla, nu mai are niciun sens. Ăla numai trust obiectiv nu e. Este un fel de război, un fel de război perpetuu, ea nu se va potoli, este absolut clar că a făcut o obsesie. Are mai multe obsesii, asta e clar, sunt şi eu una dintre obsesiile ei. Eu o să mai fac plângeri la CNA, o să mai fac la Parlament, şi dacă îmi mai creează un prejudiciu material, de data asta nu o să o mai iert şi-am să acţionez în instanţă“, declara în 2010 Radu Spirea pentru ziarul Curentul.

********************

Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. „Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

Sursa:  evz.ro

Etern gestanta Gabriela Firea se teme oare ca nu cumva să se ducă DNA-ul să vadă cam ce e pe la primăria unde soţul ei e mare ştab ?

Fostul Președinte al României, Traian Băsescu a postat pe contul dumnealui  de Facebook în fotocopie contractul prin care Crescent a împrumutat, în 2007, Media Casa Press, condusă de Gabriela Firea, cu 100.000 euro, sumă care să fie restituită în interval de un an, şi două acte adiţionale ulterioare privind rambursarea a 400.000 euro şi 1,83 milioane dolari.

Postarea este însoțită de un text explicativ:

„Contract de împrumut între Crescent, firmă a fostei securităţi şi SC Media Casa Press SRL, firmă parte a trustului turnătorului Felix, administrată de doamna Firea. Sunt convins că doamna Firea ne poate spune când s-a rambursat împrumutul.”

Conform documentelor postate de dl. Băsescu, ulterior au fost încheiate două acte adiţionale la acest contract. Primul act adiţional este încheiat în decembrie 2009 şi prevede rambursarea de către Media Casa Press către Crescent a 400.000 euro şi 1,83 milioane dolari până la 31 decembrie 2010.

Contract Contract

Al doilea act adiţional, încheiat în decembrie 2010, stabileşte că cele două sume, respectiv 400.000 euro şi 1,83 milioane dolari, trebuie restituite până la 31 decembrie 2011.

Contract Contract

Senatoarea PSD Gabriela Firea, au miţile aburite probabil de hormonii interminabilei gestaţii susţine că Băsescu răspunde în calitate de suspect într-un dosar de ameninţare şi şantaj, fostul preşedinte răspunde cu „petarda banilor fostei Securităţi”.

Cică: „În calitate de suspect într-un dosar de ameninţare şi şantaj, instrumentat de Parchetul General, fostul preşedinte răspunde, ca şi în alte ocazii, cu petarda banilor fostei Securităţi. Împrumuturi între societăţile comerciale aparţinând aceluiaşi trust s-au făcut şi se vor mai face, potrivit legilor în vigoare, atât în domeniul presei, cât şi în alte ramuri economice. Totul este ca acestea să respecte legile naţionale şi europene de contabilitate şi audit”.

 Ea a ţinut să sublinieze că trustul Intact a fost verificat de nenumărate ori în timpul mandatelor lui Băsescu, iar posibile acţiuni comerciale ilegale ar fi fost descoperite de mult, adăugând că fostul preşedinte va răspunde pentru aceste calomnii într-un proces pe care îl va intenta Dan Voiculescu.

Deh, ce să facă şi Dan Voiculescu? … la cât a furat nu prea mai are pe ce cheltui banii aşa că îi aruncă pe avocaţi şi prostituate media de teapa ţoapei etern însărcinate.

Gabriela Firea„Trustul Intact, la care am lucrat, a fost verificat de nenumărate ori, din punct de vedere financiar-contabil, în timpul mandatelor lui Traian Băsescu la Cotroceni. Posibile acţiuni comerciale ilegale ar fi fost descoperite şi sancţionate cu mult timp în urmă. Este păcat că  fostul preşedinte încearcă acum să confişte instituţiile de control ale statului şi trage concluzii fantasmagorice, cum că aş fi girat acţiuni comerciale ilegale. Dar, aşa cum am înţeles, va răspunde şi pentru aceste calomnii, într-un proces pe care a anunţat că i-l intentează fondatorul trustului Intact, domnul Dan Voiculescu” zice Firea cu pbedienţa specifică mâncătorilor de rahat ai trustului Intact.

Şi cum hormonii gestaţiei fac ravagii când se pliază peste protia nativă, referitor la afirmaţia că ea s-ar fi prevalat de faptul că urmează să nască, că îl asigură pe Băsescu că nu a pozat niciodată în victimă şi nu se va eschiva de a participa la orice fel de audieri, dacă va fi solicitată.

„Cât priveşte afirmaţia domnului Traian Băsescu referitoare la faptul că m-aş fi prevalat, în aceste zile, de faptul că urmează să nasc, în scurt timp, îl asigur că nu am pozat niciodată în victimă, am informat doar românii că voi participa la orice fel de audieri, în cazul în care voi fi solicitată, privind activitatea mea de manager în trustul Intact şi că nu mă voi eschiva, nici măcar în situaţia medicală în care mă aflu” – a spus Firea de parcă ar fi putut cineva bănui că ar fi devenit destul de înţeleaptă încât să îşi mai ţină şi gura din când în când.  

Traian Băsescu s-a prezentat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind citat în calitate de suspect, pentru a da declaraţii în dosarul care senatorul PSD Gabriela Firea îl acuză de şantaj. După aproximativ 20 de minute, Traian Băsescu a plecat de la PICCJ, acesta nedorind să spună ce a discutat cu procurorii şi dacă a fost pus sub urmărire penală.  Ulterior, Ministerul Public a transmis că acestuia i-a fost adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj. Băsescu declara, luni, că Gabriela Firea împrumuta anual sume de bani de la firma Crescent, pe care nu le restituia, ci le transfera într-o companie din grupul lui Dan Voiculescu: „Tot împrumuta aşa an de an şi nu plătea înapoi 400.000 de euro şi vreun milion opt sute de mii de dolari de la Crescent şi îi transfera într-o companie care era în grupul domnului Voiculescu. „Dacă Firica îşi aduce aminte de chestia asta ar fi bine să se spovedească public”.

Amintesc că povestea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist” …”Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”.

Băsescu  a mai adăugat că senatorul PSD Gabriela Firea este „o şantajistă de profesie”.

Amintesc de asemenea că, ulterior nu mai puţin de 176 de parlamentari obedienţi lui Dan Voiculescu,  în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, Premierul Ponta declarând atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României.

Ce nu înţeleg eu din povestea aceasta este cam în ce constă ameninţarea? De ce se teme de fapt Firea?

Să fie vorba de faptul că în urma celor spuse de Băsescu celor de la DNA le-ar putea da prin cap să se ducă să îşi bage nasul în mizeriile care se întâmplă la primăria unde soţul ei e mare ştab şi ar putea ajunge să îşi crească singură progeniturile?

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 111 other followers

%d blogeri ca acesta: