Archive

Archive for the ‘Dezvăluiri’ Category

Cine e în spatele HEXI PHARMA? Sorin Oprescu ştieeee …

16 mai 2016 6 comentarii
Sorin Oprescu, HEXI PHARMA

HEXI PHARMA a fost înfiinţată la Spitalul Universitar într-un spaţiu dat de Sorin Oprescu

Tot mai multe voci se întreabă cine este în spatele companiei asasine HEXI PHARMA…

Călin Popescu Tăriceani arăta cu degetul spre … un serviciu secret … fără nume…

Poate, cine vrea să știe ce este de fapt HEXI PHARMA ar trebui să îl întrebe pe Sorin Oprescu. 

„Această companie – scrie romaniacurata.ro –   a fost înființată de fostul farmacist-șef al Spitalului Universitar București, tatăl lui Dan Alexandru Condrea, și, pe vremea lui Oprescu, a primit cu generozitate un spațiu chiar în incinta spitalului.

Finalul anului 1994. Spitalul Universitar de Urgență București are un director proaspăt . E tânărul și energicul Sorin Oprescu, care deși flirtează de zor cu politica, nu este încă membru de partid (urmează să se înscrie în PDSR de-abia anul viitor, în 1995). E anul când se pregătește consolidarea spitalului. Șantierul a început dej

Cu 10 zile înainte de Crăciunul acelui an, iese de la Registrul Comerțului setul de ”acte proaspăt tipărite” ale SRL-ului Universitar Pharma (viitoarea Hexi Pharma Co.) Fondatorii SRL-ului de apartament sunt Virgiliu Condrea, farmacistul șef al Spitalului Universitar și Ion Mateescu, un farmacist senior (70 de ani la acel moment), cel care și-a și pus la dispoziție locuința ca să găzduiască sediul noii companii.

În clipa când și-au pus semnătura de intrare în posesie a pachetului de documente care atestă înființarea societății lor, cel mai probabil că mințile celor doi farmaciști nu au îndrăznit să își imagineze că Hexi Pharma va fi devenit în 2016 furnizorul ”number one” de sterilizanți al sistemului spitalicesc românesc.

La fix două luni de la momentul înființării, pe 14 februarie, sediul social al firmei se schimbă la o nouă adresă: ”Municipiul București Sect.5; Splaiul INDEPENDENȚEI; Nr.169, etajul 1”. La această adresă funcționează Spitalul Universitar de Urgentă București (SUUB). Adică la locul de muncă al farmacistului șef al Spitalului Universitar.”

Atât şi interesul pentru acest articol ar trebui să fie deschis … 

Citiţi: 

Scandalul Dezinfectanților. Cum și cine a fondat Hexi Pharma cu sediul în Spitalul Universitar București condus de Sorin Oprescu

România Curată a descoperit cum și-a început afacerile firma Hexi Pharma, aflată acum în mijlocul unui scandal, după ce Tolo.ro a descoperit că furnizează dezinfectanți diluați spitalelor. Această companie a fost înființată de fostul farmacist-șef al Spitalului Universitar București, tatăl lui Dan Alexandru Condrea, și, pe vremea lui Oprescu, a primit cu generozitate un spațiu chiar în incinta spitalului. Un alt amănunt interesant este că, la un moment dat, afacerile lui Condrea au ajuns pe mâna unui personaj implicat în furturi de acțiuni bursiere în anii 90.

Finalul anului 1994. Spitalul Universitar de Urgență București are un director proaspăt . E tânărul și energicul Sorin Oprescu, care deși flirtează de zor cu politica, nu este încă membru de partid (urmează să se înscrie în PDSR de-abia anul viitor, în 1995). E anul când se pregătește consolidarea spitalului. Șantierul a început dej

Cu 10 zile înainte de Crăciunul acelui an, iese de la Registrul Comerțului setul de ”acte proaspăt tipărite” ale SRL-ului Universitar Pharma (viitoarea Hexi Pharma Co.) Fondatorii SRL-ului de apartament sunt Virgiliu Condrea, farmacistul șef al Spitalului Universitar și Ion Mateescu, un farmacist senior (70 de ani la acel moment), cel care și-a și pus la dispoziție locuința ca să găzduiască sediul noii companii.

În clipa când și-au pus semnătura de intrare în posesie a pachetului de documente care atestă înființarea societății lor, cel mai probabil că mințile celor doi farmaciști nu au îndrăznit să își imagineze că Hexi Pharma va fi devenit în 2016 furnizorul ”number one” de sterilizanți al sistemului spitalicesc românesc.

La fix două luni de la momentul înființării, pe 14 februarie, sediul social al firmei se schimbă la o nouă adresă: ”Municipiul București Sect.5; Splaiul INDEPENDENȚEI; Nr.169, etajul 1”. La această adresă funcționează Spitalul Universitar de Urgentă București (SUUB). Adică la locul de muncă al farmacistului șef al Spitalului Universitar.

România Curată a dialogat cu un insider bun cunoscător al tainelor SUUB, care ne-a oferit câteva informații ce clarifică contextul în care s-a produs această schimbare de sediu social: ”În mod cert firma și-a făcut-o când încă era farmacistul șef al Spitalului Universitar. Dl Condrea s-a pensionat după 1995. Directorul (n.r. Sorin Oprescu la acel moment) era semnatarul din partea spitalului al oricărui contract de închiriere. În 1994 spitalul s-a închis parțial pentru consolidare. La etajul 1 (n.r. unde a funcționat firma Hexi Pharma Co) erau birourile, radiologia și parcă Camera de Gardă și apoi au fost niște birouri ale administrației după aceea. Nu știam să fie spații libere, pentru închiriat. Mi-e greu să spun că spitalul ar fi avut spații disponibile. Poate înspre spălătorie, în partea aia. Dacă sediul era la etajul 1, înseamnă că Hexi era pe același etaj cu directorul spitalului (n.r. Sorin Oprescu). E exclus că directorul să nu fi știut de existența SRL-ului. Nu știu dacă (n.r. cei de la Hexi Pharma Co) au avut și spații de producție în cadrul SUUB. A fost destul de discretă toată chestia. Puțini oameni o știu”.

După alte două luni, în aprilie 1995 unul din asociați, bătrânul farmacist Ion Mateescu, renunță la părțile sale sociale din Hexi Pharma și în locul lui își fac entry-ul nevasta lui Virgil Condrea, care devine administrator, iar 40% din firmă e trecută pe numele unui student junior, în vârstă de numai 21 de ani. Numele lui e Dan Alexandru Condrea și e prințul moștenitor, adică fiul lui Virgiliu, farmacistul șef al SUUB. Probabil că la acel moment nici el  nu bănuia că la 20 de ani distanță în viitor, urma să aibă propria lui fabrică, centru medical și o cifră de afaceri amețitoare din contracte de furnizare sterilizanți cu peste 300 de spitale.

Juniorul Dan nu-și imagina nici că, două decenii mai târziu, o să urmeze un scandal monstru care să ducă la prăbușirea capitalului de încredere al populației în firmele sale, după ce jurnalistul Cătălin Tolontan a deșurubat căpăcelele sticluțelor lui și a aruncat un ochi înăuntru   ( aici ),  iar apoi jurnaliștii Rise Project au publicat documente care dovedesc cum încărca costul sterilizantilor și evita plata taxelor către statul român, folosindu-se de un vehicul offshore  ( aici  ).

Sorin Oprescu nu a răspuns solicitării de a emite un punct de vedere pe subiect, iar Dan Alexandru Condrea, patronul Hexi Pharma nu a răspuns la întrebările legate de începuturile afacerii.

Unilab, laboratorul buclucaș 

2016. O echipă de jurnaliști coordonată de Cătălin Tolontan a descoperit indicii că un off-shore controlat de Dan Alexandru Condrea ar fi în spatele Unilab SRL, laboratorul unde firma Hexi Pharma Co SRL își trimitea la ”analiză” sterilizantii și de unde obținea patalamalele oficiale care îi validau eficacitatea acestor dezinfectanți livrați spitalelor.

Inițial, Dan Alexandru Condrea a negat orice legătură cu Unilab SRL, alta decât că ar fi prieten cu proprietara laboratorului. Dan Condrea a uitat însă să spună ca el a deținut ”la vedere” firma Unilab SRL până în 2007. Inițial societatea avea altă denumire, Depomed CD Com SRL, cel mai probabil CD fiind abrevierea inițialelor propriului său nume, Condrea Dan. Ioana Gurlui era managerul, cu doar 5% din părțile sociale, grosul de 95% fiind al lui Condrea. Exitul său din firmă, în februarie 2008, a fost brusc și a coincis cu schimbarea denumirii firmei în Unilab SRL. În realitate însă avem indicii că ieșirea a fost făcută formal, pentru a ascunde de fapt adevărata identitate a proprietarului, dat fiind că în noiembrie același an, în firmă să intre un nou acționar, tot cu 95%, cât avusese Condrea. E vorba de offshore-ul cipriot CPS Chemical & Pharmaceutical Solutions Limited, reprezentat de Condrea, care a controlat Unilab până în 2011. De altfel firma Unilab a și funcționat până în 2010 la aceeași adresă, Strada Izbiceni nr. 106, cu o altă firmă controversată a lui Dan Condrea. E vorba de societatea sa de curățenie, Medical Cleaning SRL, abonată la contracte cu statul.

Ulterior PR-ul angajat de Dan Condrea să rezolve situația de criză, a admis că există clar o legătură ce nu poate fi negată între patronul Hexi Pharma Co SRL și Unilab SRL. Dan Condrea nu a răspuns însă intrebarii României Curate referitoare la legătura sale cu Unilab, ci ne-a remis un răspuns generic în care subliniază, culmea, importanța testării în laboratoare ”independente de stat”, nu și ”independente de producător”: ”în toată Uniunea Europeană eficiența se testează în laboratoare independente, nu de către Ministerul Sănătatii, lucru care se poate vedea în Regulamentul European de punere pe piată a produselor biocide (528/2012, anexa 2). Și Hexi Pharma a făcut teste atât în laboratoare din România, cât și din Germania”.

Condrea și-a dat businessul pe mâna unui personaj care a furat acțiuni bursiere 

Începând cu anul 2013, Dan Condrea și-a luat ca administrator la una din firmele din grupul său, Hexi Med SRL un ONG. E vorba de Asociația Hexi Med, reprezentată de Miron Victor Panaitescu. Acesta e un personaj implicat într-unul din marile scandaluri bursiere de la finalul anilor ’90, fiind implicat într-un furt de acțiuni care a inflamat presa economică a vremii ( aici ). A fost trimis in judecată de-abia în 2011 ( aici ), pierzând procesul ( aici ). S-a adresat inclusiv CEDO, care i-a respins însă acțiunea ( aici ).

Legăturile lui Condrea cu Panaitescu par a fi însă, mai vechi. După 2010, Panaitescu a înființat 9 ONG-uri în interval de un an, unele dintre ele cu numele în relație directă cu numele firmei lui Condrea (Asociația Hexi Med, Asociația Hexi Medical Farma, Asociația Hexi Pharma Co, Asociația Dactylis Glomerata, Asociația Telurium, Asociația Ytterby, Asociația Cyber Wizard și Asociația Hot Shot) prin intermediul cărora a preluat administrarea unor SRL-uri cu probleme, de care proprietarii lor reali vroiau să se scape. Într-o parte din aceste societăți comerciale, alături de Panaitescu regăsim și offshore-ul cipriot Hatom Limited.

Astfel, în 2011, când Dan Condrea a vrut să iasă cu offshore-ul său CPS Chemical &Pharmaceutical Solutions Ltd din patronatul Unilab SRL, locul acestuia a fost luat de Hatom Limited.

Un SRL românesc cu aceeași titulatură ca și firma cipriotă, Hatom Limited, apare, în echipă cu ONG-urile lui Panaitescu în următoarele societăți: Tracia Consulting And Procurement SRL și Tracia Major SRL (împreună cu Asociația Ytterby a lui Panaitescu), Ready Company SA și Absynthe Productions SRL (împreună cu Asociația Telurium a lui Panaitescu), Valhalla Solutions și Samuel Fruits SRL (împreună cu Asociațiile Telurium și Ytterby ale lui Panaitescu) Solvesborg SRL și Medscape SA (împreună cu Asociațiile Telurium și Ytterby ale lui Panaitescu). Firma Medscape SA a avut același punct de lucru, ”Sos. București-Târgoviște nr. 22B”, cu societatea Hexi Medical Farma SRL, a lui Dan Condrea.

De asemenea Panaitescu apare și în Bio Chemicals Trading SRL, prin intermediul Asociației Telurium, în asociere cu Odin Management SĂ. În spatele Odin Management SA se află Viapori Broker de Asigurare și reprezentantul Hatom Limited SRL, Amodio Federico. Societatea Viapori Broker de Asigurare (reprezentată de Panaitescu), o regăsim și în Dunavat&Dranov Management SRL, alături de Teodor Nicolaescu, fostul director al Băncii Române de Scont, condamnat nedefinitiv în 2015 la 7 ani de închisoare pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave a Rafo Onești  (aici).  Odin Management și Panaitescu mai apar și în firma IFN Dracena SRL. De asemenea pe Panaitescu îl regăsim și în Evo KAA Distribution SRL, Data& Partner Top Consulting SRL, Data Investment Top Consulting SRL și MLM Trading&Consulting SRL, prin intermediul altor două ONG-uri ale sale, Asociația Cyber Wizard și Asociația Hot Shot.

Aceste îmbârligături de firme, ONG-uri și mai multe nume de persoane fizice care se repetă în toate aceste societăți (multe înghesuite într-o cabană turistică de lemn din Telega Băi), par absurde la prima vedere.

Însă dăm un exemplu de utilizare a lor. Societatea Ready Company SA a preluat societatea cu nume comic Abstrakt Algebra SRL. Nu e o firmă care face culegeri de matematică, ci e doar o rebotezare a Mivan-Keir România SRL. Această companie a fost activă pe piața românească în anii 2000, primind numeroase contracte de la statul român în Guvernarea Năstase, cu o valoare cumulată de zeci de milioane de euro. Ulterior, în perioada de boom imobiliar a trecut pe mall-uri, ridicând Liberty Mall și cartierul New Town, alături de Dinu Patriciu. Societatea Mivan-Keir România SRL, controlată de două societăți străine, una britanică și una irlandeză, a fost considerată în 2009 cea mai mare insolvență a anului  (aici). Britancii s-au curățat însă elegant de ”carapacea juridică” a afacerilor derulate în România, prin cedarea SRL-ului către  Hatom Limited SRL și către personajul implicat în furtul de acțiuni bursiere. Același individ a fost luat să administreze și una din firmele pe pierdere ale lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma Co SRL. Probabil pentru a-și desăvârși optimizarea fiscală.

Autor: Daniel Befu

Sursa: romaniacurata.ro

Elena Udrea îi cere Laurei Codruţa Kovesi să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru faptul că ea şi Victor Ponta au negociat numirea acesteia în funcţia de procuror şef al DNA

Elena Udrea

Elena Udrea

Dacă-i bal, bal să fie …

Elena Udrea îi cere Laurei Codruţa Kovesi nici mai mult, nici mai puţin decât să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru faptul că ea şi Victor Ponta au negociat numirea acesteia în funcţia de procuror şef al DNA

„DNA-ul sesizează Inspecția Judiciară a CSM pentru că am afirmat că Kovesi a dat ordin să fiu arestată din nou în vara lui 2015, ceea ce s-a și încercat în luna octombrie a anului trecut. Această afirmație am făcut-o și la momentul respectiv, dar atunci nu a contat pentru Kovesi. Eu cer șefei DNA să mai sesizeze Inspecția și cu următoarea declarație: ‘Eu, Elena Udrea, am fost la primul ministru Victor Ponta în birou să negociez numirea lui Kovesi în funcția de procuror-șef anticorupție!’ Am făcut acest lucru deoarece președintele Traian Băsescu dorea să o nominalizeze în această funcție, Ponta avea altă propunere, iar cei doi nu discutau între ei. Am făcut-o din proprie inițiativă, dar sunt persoane care pot confirma ceea ce spun„, a scris Elena Udrea, pe contul său de Facebook.

Laura Codruţa Kovesi, Procurorul-șef al D.N.A.  a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în legătură cu unele afirmații ale Elenei Udrea apărute în data de 10 mai pe pagina de internet a unei publicații.

DNA a emis un comunicat  remis presei în care se spune că  Elena Udrea a făcut mai multe de afirmații „tendențioase” la adresa Laurei Codruţa Kovesi, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a funcționării sistemului judiciar.

„…. Udrea Elena Gabriela afirmă: ‘Vreau să fiu judecată de abuz în serviciu. Este o tâmpenie de acuzație. Nu mă interesează personal, eu am multe alte acuzații. Pe mine mă doare în cot de această lege. Slugile SRI-ului dau aceste mesaje, de fapt slugile sistemului. Persoanele care mă atacă acum mă atacau și înainte când era Traian Băsescu președinte. Această faptă nu există nicăieri. Dacă i se năzare DNA-ului să îi facă cuiva dosar penal, sigur va face. Acest sistem e reprezentat de către SRI și de către doamna Kovesi de la DNA. Procurorii execută ordine’. Cu aceeași ocazie, Udrea Elena a afirmat: ‘Multe dintre dosare s-au făcut la ordin. Doamna Kovesi a dat ordinul ca eu să fiu arestată’„, se spune în comunicatul DNA.

Sesizarea Inspecției Judiciare are în vedere faptul că „asemenea afirmații tendențioase, făcute de o persoană care în prezent este inculpată fiind trimisă în judecată de procurorii DNA pentru infracțiuni de corupție și care este judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt de natură să submineze autoritatea judecătorească și sunt de natură a pune în discuție deontologia profesională a magistraților”.

Interesant mi se pare ceva. Când unii declară câte ceva DNA-ul consideră că au un anumit … interes. Când dau alţii declaraţii scăpând astfel de arestul preventiv, sau chiar de cercetarea penală, rămânând cu ceea ce au furat fără a mai fi anchetaţi nu au nici un interes.

Oare de ce îmi pare că DNA, cu şefa lui în frunte, de la o vreme nu mai are nici un fel de jenă din a arăta clar că îi tratează diferit pe cei anchetaţi? 

Cum ar veni, penalii nu sunt toţi la fel, unii dau atât de frumos din coadă încât din penali devin imaculaţi … 

Măcar să li se ceară să plătească taxe pentru averile cu care se aleg după ce dau în gât pe unii sau pe alţii … aşa ar fi corect …

Monica Ghiurco avertizează că excluderea TVR din European Broadcast Union va aduce România în situația de a fi decuplată de la principalele conexiuni de știri și informații…

Monica Ghiurco îi cere lui Iohannis să intervină în blocajul TVR

Monica Ghiurco

Monica Ghiurco

Monica Ghiurco, propusă pentru a doua oară ca preşedinte-director general al Televiziunii Române, i-a cerut președintelui Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, să intervină în blocajul din TVR. 

Ea a subliniat că ”discuția publică despre TVR trebuie să depășească aparența unui scandal generat de blocarea participării la un concurs muzical. Adevărata problemă nu este participarea la Eurovision Song Contest 2016, ci blocajul general în care se găsește televiziunea publică”.

Astfel, Monica Ghiurco a avertizat că excluderea TVR din European Broadcast Union va aduce România ”practic în situația de a fi decuplată de la principalele conexiuni de știri și informații și în imposibilitatea de a participa la schimbul de informații internațional și european”.  

Ghiurco consideră necesară avertizarea Ministerului de Externe cu privire la situația în care se află TVR, ”la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor de țară membră a Uniunii Europene și NATO în domeniul promovarii și apărării, prin media publică, a valorilor europene și euro-atlantice”

Conform scrisorii, blocajul TVR se poate rezolva doar prin colaborarea dintre Parlament și Guvern, prin validarea unui președinte-director general, precum și prin asumarea unui plan de reconstrucție, ”capabil să dea garanția că banii nu vor fi aruncați în găuri negre, ci se vor duce exclusiv în funcționarea TVR și în plata datoriilor”. 

Monica Giurco a fost propusă pentru a doua oară la șefia TVR în 28 aprilie, după ce plenul reunit al Parlamentului a respins-o,  la jumătatea lunii aprilie. De asemenea, în 29 martie, plenul comun a respins prima propunere a CA al SRTV de numire a lui George Orbean la şefia TVR. 

Noul CA al SRTv este alcătuit din Irina Radu, Doina Gradea, Alfred Bulai, Ionica Stănciulescu, Radu Carp, Debreczeni Hajnal, Ruxandra Garofeanu, Valeriu Cristian Hadji-Culea, Raico Cornea, Monica Simona Ghiurco, Teodor Gabriel Giurgiu, Christel Ţopescu şi George Orbean. 

Membri supleanţi sunt: Elena Anca Dindirică, Smaranda Vornicu Shalit, Lucian Romaşcanu, Adriana – Silvia Mesesian, Cristian Vasile Petcu, Rostas-Peter Istvan, Savu Cătălin Cătană, George Bălăşoiu, Andrea-Julika Ghiţă, Cornel Mihalache, Luminiţa Velciu, Ana Maria Sandu.

Autor:  Avram Eliza

Sursa: romanialibera.ro

Data publicării: 07 mai 2016

Ana Birchall, mincinoasa …

Deputata Ana Birchall preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor nu se poate abţine şi pupă poala lu’ Ponta publicând pe blogul său aşazise declaraţii de presă în care se laudă cu marile succese ale guvernului acestuia în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. O mare minciună.

Pe 27 Iulie 2015, frumuşica Ana Pele publica un articol în care se arăta că Guvernul Ponta , pentru pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu  3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

 ******

Pentru ca nu cumva cineva să o creadă pierdută prin parcările patriei, deputata Ana Birchall, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, scrie pe blog articole cărora le spune „Declaraţie de presă”.

Ultima astfel de declaraţie de presă, publicată pe siteul personal  la data de  25 Aprilie 2016 (adică azi)  publicată sub titlul Bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului”, scrie: 

DECLARAŢIE DE PRESĂ

Ana Birchall“Demisia doamnei Aura Răducu de la Ministerul Fondurilor Europene prelungeşte, din păcate, o situaţie complicată într-unul din domeniile de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a ţării noastre. După 6 luni de zile de întârzieri la punerea în dezbatere a ghidurilor de finanțare și eligibilitate, bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului.

Ministerul Fondurilor Europene trebuie să își asume un rol activ în rezolvarea cauzelor care determină gradul de absorbţie redus şi să ducă mai sus procentul de aproximativ 60% – absorbția fondurilor europene la momentul în care guvernarea noastră a predat ștafeta actualului Executiv.

Comisia pentru afaceri europene va acorda sprijinul pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, însă pentru a îndeplini acest obiectiv avem nevoie urgent de desemnarea unui ministru profesionist şi bine pregătit, astfel încât la finalizarea exercițiului bugetar să putem spune că România a luat toți banii care i se cuveneau” – a declarat social-democrata Ana Birchall.

Sursa: anabirchall.ro

Cum ar veni, în traducere liberă ma’am Bitchall funcţionează pe principiul „Dacă nu ne laudă nimeni hai să ne lăudăm singuri şi să mai tragem cuiva o flemă ca să nu se pună că avem gura plină…” 

Înainte de a merge mai departe nu pot să nu observ persoana  treia la care e scris articolul, lucru care ne poate face să credem că nici declaraţia nu a fost scrisă de ea, evident, lucru nu prea de mirare deoarece când vorbeşte liber după a treia frază începe să transpireşi în plus n-o să stea ea să se strice la maniqură tastând.

Când era să public acest articol mi-am amintit de Alexandra Pele care a publicat la data de 27 Iulie 2015, pe siteul ziarului Gândul un articol în care zice că nu e chiar aşa cu succesul în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene cu care se laudă pupincuriştii lui Ponta, ci că guvernul acestuia  pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

Zice drăguţa de Alexandra Pele aşa:

Cum a tăiat Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene

Alexandra PeleÎncasarea banilor europeni s-a dovedit a fi, din nou, o problemă pentru Guvern. În prima jumătate a anului, fondurile europene ajunse în Trezoreria statului au fost cu 1,4 miliarde de euro mai mici decât ce se prevedea în bugetul adoptat la începutul lui 2015. Bugetul s-a ”închis”, însă, pe plus în primul semestru. Astfel, după primele şase luni, veniturile totale au fost cu aproape un miliard de euro mai mari decât cheltuielile. Pentru a obţine acest rezultat pozitiv, practic un excedent, nu un deficit bugetar, Guvernul a tăiat 1,5 miliarde de euro de la cofinanţări şi alte 1,6 miliarde de euro de la cheltuielile de capital, capitol bugetar care se referă la investiţiile finanţate din bani publici. Prin urmare, pentru nerealizarea veniturilor au avut de suferit investiţiile, unde cheltuielile au fost cu 3,1 miliarde de euro mai mici decât era asumat prin Legea Bugetului pe 2015.

În prima jumătate a anului, la bugetul general consolidat s-au colectat 110,6 miliarde de lei, echivalentul a circa 25 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cursul de schimb pe care a fost fundamentat bugetul pe 2015, reiese din datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile au însumat echivalentul a 15,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce cheltuielile totale din primul semestru au fost de 15,2% din PIB, respectiv 106,4 miliarde de lei, echivalentul a 24 de miliarde de euro.

Prin urmare, în primele şase luni ale acestui an, bugetul a înregistrat un excedent de 4,1 miliarde de lei, circa un miliard de euro, bani rămaşi necheltuiţi.

Eşecul fondurilor europene

Principalul capitol la care nu s-au respectat veniturile, adică unde guvernul a încasat mai puţin decât anticipase în programul pe 2015, program pe care s-a fundamentat bugetul, a fost cel privind fondurile europene, respectiv banii pe care executivul îi incasează de la Comisia Europeană.

Sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţare au însumat, în primele şase luni, aproape 4 miliarde de lei (circa 0,9 miliarde de euro), cu 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) mai puţin decât suma prevăzută în buget, de 10,5 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro).

Practic, în prima jumătate a anului la buget s-au încasat mai puţin de 40% din fondurile europene pe care se baza executivul.

La finele lunii iunie, rata absorbţiei de fonduri europene era de 51,1%, plăţile de la Comisia Europeană însumând 9,7 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene. În decembrie 2014, rata absorbţiei era de 44,89%.

Tăierea investiţiilor

Investiţiile au fost cele care au de suferit ca urmare a eşecului absorbţiei fondurilor europene. Statul a tăiat atât banii de la cofinanţarea proiectelor din bani comunitari, cât şi de la investiţiile proprii.

Astfel, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au cheltuit 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), mai puţin de jumătate decât se prevederea în buget, respectiv 12,6 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Prin urmare, Guvernul a tăiat în prima jumătate a anului 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) de la cofinanţări, astfel încât acestea au fost realizate în proporţie de 45,6%, reiese din datele Finanţelor.

Totodată, cheltuielile de capital au însumat, în primele şase luni, 3,8 miliarde de lei (866,5 milioane de euro), cu 7,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) mai puţin decât se prevedea în bugetul adoptat la începutul anului. Mai exact, în buget se prevedeau investiţii de 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în perioada ianuarie-iunie 2015.

Nerealizarea veniturilor, o problemă mai veche

Estimarea ”optimistă” a banilor ce urmează a fi colectaţi la buget sau, altfel spus, nerealizarea veniturilor asumate nu este o practică nouă. În 2014, spre exemplu, economiştii Guvernului au greşit estimările cu aproape un miliard de euro în ceea ce priveşte veniturile pe ultimele două luni ale anului, deşi aveau situaţia clară pe primele 10 luni ale anului.

Guvernul miza, în decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat cât şi bugetele administraţiilor publice locale. În realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decât suma proiectată în urma celor trei rectificări bugetare de anul trecut.

Astfel, taxele şi impozitele percepute la nivel naţional şi local de la cetăţeni şi companii au însumat în 2014 cu patru miliarde de lei mai puţin decât anticipa Executivul la rectificarea din decembrie, făcută pe baza datelor din noiembrie, adică pe execuţia din primele zece luni ale anului.

Rezultatul a fost ”ajustarea” bugetului prin tăierea banilor ce ar fi trebuit cheltuiţi pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni.

Noul Cod Fiscal

Nerealizarea veniturilor în prima jumătate a anului ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea măsurilor de reducere a taxelor şi impozitelor prevăzute de noul Cod Fiscal, document retrimis de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), dar şi economiştii Consiliului Fiscal, instituţie înfiinţată la cererea expresă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a monitoriza acţiunile Guvernului, au atras atenţia că reducerile de taxe s-ar putea dovedi o povară prea mare pentru buget.

Codul Fiscal este inaplicabil din cauza impactului pe care l-ar avea reducerile de taxe şi impozite asupra Produsului Intern Brut, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.

„Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru înţelept”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.

Guvernatorul a arătat că impactul asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde de lei) dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală, fără a lua în considerare majorarea salarială din sectorul public, care ar mai adăuga 1,3% la deficit.

„Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu.

Autor: Alexandra PELE 

Sursa: gandul.info 

Ţîţîţî .. se poate ma’am Birtchall? Se poate să minţi cu atâta seninătate doar pentru a  putea spune că Ponta ca premier a făcut şi altceva în afară de minciuni? 

Eu aş fi un pic mai atent cu minciunile pentru că dacă se prinde lumea ar putea crede că povestea din parcare ar fi fost adevărată şi nu să  creadă că nu e adevărat că nu aiu fost acolo cum ziceai deşi brăţara de pe mână cu care apari şi în altă poză pare a dracului de asemănătoare … 

Păcat de mata că frumuşică eşti, deci te poţi căţăra pe scara ierarhică în partid în partid. Ştii mata cum se face, dar dacă ai îndoieli sun-o pe Alinuţa de la liberali… ei ia ieşit.

Sorina Matei despre dosarul de la DNA al lui Sebastian Ghiţă …

Sorina Matei

Sorina Matei

Când am zis că Sorina Matei este o jurnalistă de mare clasă, nu greşeam.

Cred că Sebastian Ghiţă are o grămadă de coşmaruri cu bruneta. Bravo Sorina Matei … :)

EXCLUSIV. DOSARUL EXPLOZIV AL DNA CARE CERE ARESTAREA LUI SEBASTIAN GHITĂ

  • Avalanşă de denunţuri la DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă în cel de-al 4-lea dosar penal: 5 denunţuri, 35 de martori şi martori cu identitate protejată, un suspect şi o multitudine de documente
  • Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie i-au arestat deja în cauză pe Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, pe Aurelian Mihăilă, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, pe Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova şi pe Constantin Ispas, şef DGA Prahova

Procurorii DNA Ploieşti au cerut pe 23 Martie 2016 Camerei Deputaţilor reţinerea şi arestarea deputatului Sebastian Ghiţă, acuzat de două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de influenţă şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere. 

Procurorii arată în documentele aflate la Parlament că al patrulea dosar în care este cercetat Sebastian Ghiţă a plecat, de fapt, de la dosarul Cosma- Alexe, speţă trimisă în judecată de DNA din 11 Aprilie 2014, aflată deja pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aşa se face că, “în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, (din care au rezultat şi fapte de corupţie cercetate într-un dosar înregistrat la nivelul D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti cu nr. 183/P/2013 şi finalizat cu rechizitoriu)”, Sebastian Ghiţă “folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, i-a capacitat pe Mihail Liviu Tudose – la acel moment procuror genaral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Viorel Dosaru – la acel moment inspector şef al I.P.J. Prahova să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul nr. 465/P/2013 aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul avea interesul să-i protejeze pe Cosma Vlad Alexandru şi Alexe Răzvan, implicaţi în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei: SC CONECO SRL  şi SC MEDIA FANTASY SRL”, susţin procurorii.

CUM A FOST DENUNŢAT SEBASTIAN GHIŢĂ ÎN AVALANŞĂ

PRIMUL MARTOR. Documentele aflate la Parlament arată că un martor a declarat în faţa procurorilor DNA că, la început, Răzvan Alexe a încercat să obţină informaţii din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi o soluţionare favorabilă iar pentru asta a apelat la Vlad Cosma (foto) care, la rându-i i-a cerut ajutorul lui Sebastian Ghiţă, despre care “se ştia ca are relaţii apropiate atât cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihail Liviu Tudose, cât şi cu şeful IPJ Prahova, chestorul de poliţie, Viorel Dosaru”.

GHIŢĂ LE-AR FI SPUS LUI ALEXE ŞI COSMA CĂ SUNT INTERCEPTAŢI TELEFONIC ŞI SUPRAVEGHEAŢI AMBIENTAL

“În urma discuţiilor pe care Alexe Răzvan şi Vlad Cosma le-au purtat cu deputatul Ghiţă Sebastian, au aflat de la acesta că sunt interceptaţi telefonic şi supravegheaţi ambiental, iar cauza în care sunt cercetaţi este instrumentată de procurorul Negulescu Mircea care lucrează cu trei poliţişti detaşaţi de la Serviciul Economic din cadrul I.P.J. Prahova. (…) Sebastian Ghiţă ar fi promis că se va face tot posibilul pentru a afla şi alte date concrete din dosar, la una dintre întâlnirile dintre Alexe Răzvan, Vlad Cosma şi Sebastian Ghiţă, ultimul prezentând date certe despre obiectul dosarului, având inclusiv informaţia că în dosar sunt cercetate şi societăţi comerciale cu administratori de origine sârbă. Interesul lui Ghiţă Sebastian în această cauză era determinat  şi din faptul că, în cadrul dosarului erau cercetate şi societăţi comerciale controlate în fapt de acesta”, mai susţin procurorii în documentele din Parlament.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI MERS LA LOCUINŢA PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI SĂ AFLE DATE DIN DOSAR

AL DOILEA MARTOR. În faţa procurorilor DNA Ploieşti şi un al doilea martor a confirmat cele spuse de primul, dar a adăugat, spun procurorii, “că are cunoştinţă despre o întâlnire dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu (foto), care a avut loc în locuinţa ultimului din comuna Păuleşti, judeţul Prahova, în cadrul căreia procurorul l-a informat pe Ghiţă Sebastian în legătură cu existenţa unui dosar  pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, obiectul dosarului, persoanele cercetate, măsurile de supraveghere dispuse, procurorul de caz şi ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în respectiva cauză”.

SEBASTIAN GHIŢĂ –  RĂZVAN ALEXE, ÎNTÂLNIRE LA VIENNA CAFE DIN PLOIEŞTI

Conform declaraţiei aceluiaşi martor, în vara anului 2013, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit cu Răzvan Alexe (foto) la restaurantul Vienna Cafe din Ploieşti, “ocazie cu care i-a relatat date relevante din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pe care le cunoştea de la procurorul general Tudose Liviu”.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI FACILITAT PROCURORULUI GENERAL TUDOSE O ÎNTÂLNIRE CU PONTA ÎN CARE ACESTA  I-A OFERIT ŞEFIA DLAF

Mai mult, “referitor la relaţia dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu”, procurorii mai deţin informaţii că “în cursul anilor 2013-2014, în timp ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti instrumenta dosarul nr. 465/P/2013, pentru a-l recompensa pentru sprijinul informativ acordat, Ghiţă Sebastian i-a facilitat lui Tudose Liviu o întâlnire cu premierul Victor Ponta, care a avut loc în mun. Bucureşti, prilej cu care procurorului i s-a oferit funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă (…) Pentru a justifica desele întâlniri pe care le are cu procurorul general Tudose Liviu, Ghiţă Sebastian i-a propus acestuia să devină naşul de cununie al unui apropiat de-al său Iacobescu Vlad (foto de la nuntă), lucru care s-a şi materializat în cursul lunii august 2013, la eveniment fiind prezent şi Victor Ponta care a stat la masă cu procurorul general”, se susţine în documentele din Parlament.

PRIMA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ – DOSARU, ŞEFUL IPJ PRAHOVA, LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI

Documentele procurorilor arată că “datele furnizate de procurorul Tudose Liviu luiGhiţă Sebastian, l-au determinat pe acesta din urmă să stabilească o întâlnire cu inspectorul şef al I.P.J. Prahova – Dosaru Viorel (foto), întâlnire care a avut loc la restaurantul Best din Ploieşti. În cadrul acestei întâlniri, Ghiţă Sebastian l-a chestionat pe ofiţer în legătură cu datele pe care le deţine despre cauza instrumentată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Dosaru Viorel confirmându-i deputatului faptul că trei poliţişti din cadrul structurii pe care o conduce sunt detaşaţi în cadrul respectivei unităţi de parchet. (…) Tot cu acea ocazie, Ghiţă Sebastian i-a cerut chestorului de poliţie să discute cu poliţiştii din subordine pentru a afla mai multe date din dosarul 465/P/2013, Dosaru Viorel afirmând că nu poate face acest lucru întrucât poliţiştii detaşaţi la parchet sunt coordonaţi de adjunctul acestuia Parepa Gheorghe, cu care nu se află în relaţii bune”.

A DOUA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ- DOSARU , ŞEFUL IPJ PRAHOVA LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI

“După un timp, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit din nou cu Dosaru Viorel (foto), ocazie cu care acesta din urmă l-a informat că a aflat prin intermediul lui Dobre Ştefan – ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Serviciului Economic al I.P.J. Prahova, că în respectiva cauză au fost dispuse măsuri speciale de supraveghere tehnică “, arată procurorii.

GHIŢĂ, INTERES PERSONAL PENTRU DOSAR DIN CAUZA FIRMELOR ŞI RETRAGERILOR DE NUMERAR DE 80 DE MILIARDE LEI VECHI CARE AR FI AJUNS LA FRATE

AL TREILEA ŞI AL PATRULEA MARTOR. Alţi doi martori au declarat procurorilor DNA Ploieşti că “Ghiţă a manifestat un interes personal în dosarul 465/P/2013, în sensul că în respectiva cauză era cercetată şi SC CONECO SRL,societate care ar fi avut retrageri de numerar în cuantum de 80 de miliarde lei vechi, bani ce ar fi ajuns la fratele deputatului Ghiţă Sebastian (foto dreapta). (…) În acest context trebuie precizat că deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian era deosebit de interesat şi deMEDIA FANTASY SOLUTION, societate care era de asemenea cercetată în dosarul nr. 465/P/2013”, spun procurorii care susţin că au şi înscrisuri în acest sens.

MARTOR: GHIŢĂ, INFLUENŢĂ ÎN ANAF PRIN VICEPREŞEDINTELE FLORIN ROMEO ŞI ŞTIA DATE DIN DOSARE PENALE AFLATE ÎN LUCRU

“De asemenea, mai ştiu că Sebastian Ghiţă a avut o influenţă hotărâtoare în numirea lui Florin Nicole Romeo (foto) în funcţia de vicepreşedinte al ANAF şi, odată cu înfiinţarea Direcţiei Antifraudă Fiscală”, această instituţie a fost subordonată ANAF, instituţie al cărei vicepreşedinte era Florin Nicole Romeo. (…) Cunosc că în Februarie 2014, Daniel Petre a fost chemat de Sebastian Ghiţă la domiciliul său din Ploieşti, unde acesta din urmă s-a interest de nişte verificări ce se efectuau de angajaţii Finanţelor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dorind să afle în mod special date şi relaţii în legătură cu firma CONECO SERV din Blejoi.(…) Sebastian Ghiţă avea foarte multe informaţii referitoare la dosarele penale aflate în lucru la parchete şi poliţie”, a mai declarat un alt martor în faţa procurorilor DNA.

ÎNTÂLNIRE ŞEFUL DGA PRAHOVA, CONSTANTIN ISPAS – RĂZVAN ALEXE, ÎNAINTE CA ALEXE SĂ PĂRĂSEASCĂ ROMÂNIA

AL TREILEA MARTOR le-a declarat procurorilor că ştie şi despre întâlnirea pe care Răzvan Alexe a avut-o cu Constantin Ispas, şeful DGA (foto), în 2013, în urma căreia omul de afaceri a părăsit ţara. Ispas ar fi spus că poate obţine informaţii de la un procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Unul dintre martori a mai spus în faţa DNA Ploieşti că ştie şi cum în 2013, Vlad Cosma l-a rugat pe Sebastian Ghiţă să-i faciliteze lui Păvăleanu Marcel o întâlnire cu procurorul general Tudose Liviu”, pentru că Alexe era cercetat într-un dosar şi dorea să fie ajutat.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT LA DNA PLOIEŞTI CĂ L-A PRIMIT PE GHIŢĂ ACASĂ ŞI I-A DAT INFORMAŢII DIN DOSAR

În faţa procurorilor DNA, procurorul general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose (foto) a confirmat declaraţia unuia dintre martori spunând că îl ştie pe Ghiţă şi că „este posibil” ca în cursul anului 2013, în  perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul 465/P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din Păuleşti, judeţul Prahova, pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat.Procurorul general al PCA Ploieşti a mai spus în faţa procurorilor DNA că „este posibil” să-l fi informat pe Ghiţă Sebastian  despre numele procurorului de caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză. Liviu Tudose nu mai ştie însă dacă i-a spus lui Ghiţă şi despre măsurile de supraveghere tehnică dispuse în dosar.

Procurorul general al PCA Ploieşti a spus procurorilor că Ghiţă, din toamna anului 2013, venea din ce în ce mai des la el acasă, la Păuleşti, “cel mai des cu Vlad Iacobescu şi foarte rar cu Alexandru Iacobescu, solicitându-i, în mod insistent, „să-l salvez pe moşu” referindu-se la Mircea Cosma, întrucât pe măsură ce avansau cercetările în respectiva cauză, era previzibil că se va ajunge la Mircea Cosma, la acel moment fiind de notorietate faptul că societăţile agreate plăteau şefului Consiliului Judeţean Prahova comisioane pentru acordarea lucrărilor”.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT ŞI ÎNTÂLNIREA CU PONTA, A CONFIRMAT CĂ I S-A OFERIT ŞEFIA DLAF SAU POST LA OFICIUL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR

Acelaşi procuror general al PCA Ploieşti,Liviu Tudose (foto) a recunoscut în faţa procurorilor DNA că la începutul lui 2014, împreună cu Sebastian Ghiţă a mers la întâlnirea cu Victor Ponta care i-a oferit o funcţie de conducere, respectiv director DLAF  sau o funcţie de execuţie în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată.

Tudose a mai spus că Sebastian Ghiţă, în discuţiile pe care le avea, folosea expresia „omul meu” în legătură cu multe persoane pe care lăsa să se înţeleagă că le controlează, în acest sens referindu-se şi la Adrian Rădulescu – fost inspector şef adjunct al IPJ Prahova, Viorel Dosaru– fost inspector şef al IPJ Prahova şi Daniel Daniel – fost şef al DGRFP Prahova.

În faţa procurorilor DNA, Liviu Tudose a spus că Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova este un apropiat al lui Ghiţă, fiind posibil ca acesta din urmă să-i fi spus că el l-a susţinut pe Dosaru Viorel în ocuparea funcţiei şi în menţinerea acesteia.

AL CINCILEA MARTOR a confirmat în faţa procurorilor DNA o serie de aspecte relatate de ceilalţi patru. “Funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă a fost oferită procurorului general Tudose Liviu Mihail pentru sprijinul informativ oferit de acesta’, arată în documente procurorii.

AU DENUNŢAT ŞI RĂZVAN ALEXE ŞI MARCEL PĂVĂLEANU

În faţa procorurilor DNA, Răzvan Alexe (foto dreapta, în spatele lui Mircea Cosma şi Victor Ponta) a spus, prin denunţ, că în vara lui 2013, a fost informat de către administratorul CONI că procurorii fac cercetări cu privire la activitatea lor economică, prilej cu care l-a rugat ca “prin relaţiile pe care le are” să se intereseze despre ce este vorba. Aşa se face că Alexe l-a contactat pe Constantin Ispas, şeful DGA Prahova, pe care l-a rugat să afle detalii. Ca atare, Ispas printr-un subordonat, Iulian Bălănescu, a programat o întâlnire cu Alexe şi i-a zis că în urma unei discuţii pe care a avut-o cu un procuror cu funcţie de conducere în Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, a aflat că Alexe este cercetat într-un dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu. Mai mult, Ispas l-a atenţionat pe Alexe că ar putea fi urmărit de procurori. La întâlnire, Alexe a venit însoţit de Marcel Păvăleanu iar în faţa procurorilor şi Păvăleanu ( foto, în stânga) a confirmat întâlnirea şi discuţiile.

În faţa procurorilor DNA, şi alţi martori au vorbit despre alte întâlniri care vizau aflarea de informaţii şi aflarea măsurilor de supraveghere dispuse de procurori în dosarul Cosma-Alexe.

PROCURORUL CARE A INSTRUMENTAT DOSARUL COSMA- ALEXE, SUPUS LA PRESIUNI INCREDIBILE DE CĂTRE ŞEFII PARCHETULUI ŞI CAPII POLIŢIEI PRAHOVA

În paralel cu toate aceste acţiuni, se desfăşurau şi altele. Aşa se face că o depoziţie importantă în dosar a dat şi procurorul Mircea Negulescu, cel care la începutul lunii Mai 2013 s-a hotârât să declanşeze o investigaţie penală, motiv pentru care şi-a informat şefii. În acel moment,Aurelian Constantin Mihăilă (foto), arată documentele aflate la Parlament, adjunctul procurorului general PCA l-a întrebat “dacă nu ştie cine Răzvan Alexe”, şeful său afirmând că acesta este milionar în euro şi este şi mâna dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.

Deşi procurorul Negulescu demarase cercetări, începuse urmărirea penală şi obţinuse de la instanţă măsuri speciale de supraveghere tehnică, în Iulie- August 2013, în timp ce se afla în biroul procurorului şef adjunct Mihăilă iar în acelaşi birou se afla şi şeful DGA-Constantin Ispas, Mihăilă l-a felicitat pe procuror în legătură cu demersurile judiciare făcute, moment în care a realizat că şi şeful DGA cunoştea aceste demersuri.

Un alt episod cu procurorul care făcea ancheta se desfăşoară în Octombrie 2013, susţin documentele. După ce luase chiar măsuri preventive în cauză, procurorul Negulescu a fost chemat de acelaşi adjunct al procurorului general, Aurelian Mihăilă (foto sus) în birou şi i-a fost solicitat să predea referatul cu propunere de arestare preventive întocmit în cauză, pe motiv că în document se afla şi un prieten de-al lui Mihăilă care lucra la una dintre firmele cercetate. Discuţia este filmată.

Datele procurorilor arată că procurorul Negulescu a predat referatul abia după ce şi l-a securizat, transformându-l în format PDF, pentru a nu putea fi modificat de şeful său. De altfel, la percheziţie, acelaşi referat predat lui Mihăilă a fost găsit în biroul şefului DGA- Constantin Ispas.

Până şi procurorul general al PCA, Liviu Tudose a recunoscut în timpul anchetei că solicitările făcute de adjunctul său, Aurelian Mihăilă erau “personale şi ilegitime”. Aspectele au fost confirmate şi de alţi martori audiaţi de procurorii DNA în dosar.

CAPII POLIŢIEI FĂCEAU PRESIUNI PE POLIŢIŞTII DELEGAŢI LA PARCHETUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI CA SĂ AFLE DATE DIN DOSAR

Din cauza presiunilor mari făcute pe acest caz pentru aflarea de informaţii şi, implicit dărâmarea anchetei penale, “lucrători de poliţie au fost delegaţi în mod permanent la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”. Însă şi aşa au apărut probleme pentru că şefii Poliţiei începuseră să facă presiuni să afle informaţii pe cale ierarhică de la poliţiştii de caz, arată documentele.

Atunci procurorul geneal al PCA, Liviu Tudose, i-a chemat la Parchet pe şeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, pe şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, Nicolae Zecheru şi pe şeful Serviciului de la Investigare a Fraudelor, Dobre Ştefan atrâgându-le atenţia să păstreze confidenţialitatea anchetei.

Însă, după cum se arată în documente şi-n depoziţiile date în faţa procurorilor DNA, capii Poliţiei nu s-au lăsat impresionaţi aşa uşor.

Viorel Dosaru (foto sus), şeful IPJ Prahova, a cerut poliţiştilor să-i raporteze direct despre tot ce făceau poliţiştii în anchetă, prin dispunerea unui act oficial, deşi în mod normal poliţiştii ar fi trebuit să-şi informeze doar şeful ierarhic superior, pe comisarul şef Parepa, adjunctul IPJ Prahova.

Viorel Dosaru, şeful IPJ Praova, potrivit datelor din anchetă, a continuat să ceară poliţiştilor date din dosarul Cosma- Alexe.

Mai mult, prin note emise de DGA Prahova şi semnate de Constantin Ispas, se solicitau date referitoare şi la alte lucrări penale, secrete de serviciu sau secrete de stat, prin care de fapt se urmărea accesul la alte cauze. Iar toată activitatea era coordonată de acelaşi şef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, prieten cu Constantin Ispas, şeful DGA.

OPERAŢIUNEA” COMPROMITEREA PRIN ORICE MIJLOACE A PROCURORULUI CARE ANCHETA CAZUL COSMA- ALEXE, CONDUSĂ DE AURELIAN MIHĂILĂ, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL AL PCA PRAHOVA. ÎN VIZOR AU FOST PROCURORUL, SOŢIA ŞI COPILUL. AU FOST FOLOSITE INCLUSIV PLÂNGERI DE LA PERSOANE CARE SUFERĂ DE SCHIZOFRENIE

Datele din speţa DNA Ploieşti arată şi cum în vara anului 2014, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă (foto), l-a chemat acasă la el pe ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel şi i-a dat nişte documente pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu.

Mihăilă i-a ceut lui Saghel să-I dea documentele lui Dragoş Pătraru, în vederea publicării lor în presă. Saghel s-a dus cu ele la Pătraru acasă şi i le-a dat.

Înscrisurile, se arată în documentele DNA, s-au găsit şi la Saghel în birou atunci când procurorii DNA au făcut percheziţii pentru că acesta îşi făcuse şi fotocopii.

Documentele se refereau la declaraţii de avere, de interese, informaţii fiscale despre procuror şi soţia sa dar şi o plângere făcută împotriva procurorului Mircea Negulescu, care investiga cazul Cosma-Alexe, de către o persoană care suferă de schizofrenie paranoidă. Datele fiscale în legătură cu procurorul şi soţia acestuia au fost scoase de funcţionari ai Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti la solicitări din partea şefilor ierarhic superiori, mai arată documentele.

Ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel (foto) i-a mai înmânat lui Dragoş Pătraru un înscris olograf în care era descrisă o situaţie de fapt dintr-un dosar privind pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz.

Audiat la DNA Ploieşti, Pătraru a confirmat vizita care i-a fost făcută acasă de ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel, înmânarea înscrisurilor de la adjunctul procurorului general adjunct al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, cât şi alte înscrisuri, dar a spus că având cunoştinţă de un conflict între procurorii Aurelian Mihăilă şi Mircea Negulescu nu a publicat articole din materialele respective.

Datele din dosarul DNA arată că procurorul general adjunct, Aurelian Mihăilă era supărat că numele său apăruse în ordonanţa de clasare semnată de Lucian Papici şi îl considera pentru asta vinovat pe procurorul de caz, Mircea Negulescu.

În speţa referitoare la avocatul Florentin Frantz Bernschutz şi Elena Bernschutz, care erau investigaţi pentru infracţiunea de sustragere de sub sechestru, fusese investigat printre altele şi cum fiul procurorului Mircea Negulescu, Alin Negulescu, încheiase în 2009, un contract de vânzare cumpărare cu Bernschutz pentru o maşină Mitsubishi Pajero Sport, pe care organele fiscal puseseră sechestru asigurator. În cauză se dăduse neînceperea urmăririi penale, însă împotriva rezoluţiei organele fiscal au făcut plângere care a fost repartizată adjunctului procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, care a dispus admiterea plângerii, infirmarea soluţiei şi continuarea cercetărilor.

După un an, în 2012, în cauză a fost adoptată aceeaşi rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale împotriva avocaţilor dar şi pentru băiatul procurorului Negulescu.

A DENUNŢAT ŞI SAGHEL, BCCCO PLOIEŞTI: PROCURORUL GENERAL ADJUNCT, AURELIAN MIHĂILĂ ÎNCERCA SĂ-L DISCREDITEZE PE PROCURORUL DE CAZ

Procurorii susţin că în Noiembrie 2015, ofiţer al BCCCO Ploieşti, Emanuel Saghel (foto), Răzvan Alexe şi Petre Tudor au formulat un denunţuri la DNA. Emanuel Saghel, fost şef al BCCCO Ploieşti a spus că în vara lui 2014, procurorul Aurelian Mihăilă, ca să-l discrediteze pe procurorul Mircea Negulescu, cel care instrumenta cazul Cosma- Alexe, i-ar fi dat lui Saghel, şefului BCCO înscrisuri dintr-un dosar penal ce-l privea pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz, dar şi alte materiale pretins compromiţătoare pentru procurorul Negulescu. “Ulterior, Saghel ar fi transmis aceste înscrisuri jurnalistului Dragoş Pătraru, la acea data ziarist la publicaţia prahoveană “Alphel”, cu mesajul de a le publica, la solicitarea procurorului Aurelian Mihăilă”.

PE SEBASTIAN GHIŢĂ L-A DENUNŢAT ŞI AFACERISTUL CONSTRUCTOR THEODOR BERNA

În Martie 2016, la DNA Ploieşti, pe Sebastian Ghiţă l-a denunţat şi afaceristul Theodor Berna (foto). “În martie 2011, Ghiţă l-ar fi constrâns pe denunţător să-i remită o importantă sumă de bani pentru a încetadifuzarea unor materiale denigratoare la adresa societăţii SC Tehnologica Radion SRL, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV – deţinut de Ghiţă Sebastian Aurelian. 

Astfel, pentru realizarea scopului ilicit şi pentru a da o aparenţă de legalitate sumelor de bani ce urmau a fi încasate, Ghiţă Sebastian Aurelian l-a determinat pe denunţător ca societatea reprezentată de acesta, SC Tehnologica Radion SRL să încheie în mod fictiv cu SC Asesoft International SA – firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, contractul de prestări servicii nr. 465 din 28.03.2011, contract al cărui obiect nu a fost executat în realitate de către societatea prestatoare. În baza acestuia SC Tehnologica Radion SRL, în perioada iunie-septembrie 2011, a achitatcătre SC Asesoft International SA, în două tranşe, suma totală de 610.202, 96 lei, din valoarea de500.000 euro stipulată în contract”, arată procurorii. Activitatea Realitatea TV era controlată de Sevastian Ghiţă în baza unui contract de management încheiat între Realitatea Media şi SC Asesoft International SA, reprezentată de acesta, mai spun anchetatorii în documentele aflate la Parlament.

ATACURI MEDIATICE PRIN REALITATEA TV PENTRU 500.000 DE EURO

În Martie 2011, Ghiţă s-ar fi dus la biroul luiBerna (foto) din Bucureşti şi i-ar fi precizat că “dacă doreşte ca TEHNOLOGICA RADION să nu mai aibă probleme de imagine la postul de televiziune REALITATEA TV, va trebui să accepte încheierea unui contract fictiv cu SC Asesoft International SA – firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, în cadrul căruia să achite acestei societăţi suma de 500.000 euro. Sub imperiul presiunii create de Ghiţă Sebastian şi de teama ca societatea să nu-şi piardă beneficiarii, în cazul în care postul de televiziune Realitatea TV ar fi continuat atacurile mediatice, denunţătorul a acceptat propunerea lui Ghiţă Sebastain Aurelian”, se arată în documentele aflate în Parlament.

Theodor Berna a spus în faţa procurorilor că obiectul contractului nu s-a realizat în realitate, iar TEHNOLOGICA RADION nu avea nevoie de serviciile stipulate în contract. “Efectul semnării contractului a fost acela că postul de televiziune REALITATEA TV a încetat atacurile mediatice denigratoare la adresa TEHNOLOGICA RADION ”, spun documentele.

ATACURILE AU FOST RELUATE PE ROMÂNIA TV

Pentru că în toamna anului 2011, Ghiţă a plecat de la postul Realitatea TV, Theodor Berna spune că a cerut angajaţilor săi să nu mai efectueze nicio plată către Asesoft iar“consecinţa rezilierii contractului a fost reluarea atacurilor mediatice la adresa TEHNOLOGICA RADION, odată cu înfiinţarea postului de televiziune România TV – patronat de Ghiţă Sebastian,  într-un cerc restrâns de persoane acesta afirmând că,  dacă Berna Theodor nu rezilia acel contract rămânea nr. 1 pe piaţa construcţiilor”.

Berna a mai spus procurorilor DNA că Sebastian Ghiţă a exercitat presiuni şi influenţe la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi al conducerii ANAF, în legătură cu dosarul penal care era în curs de instrumentare la unitatea de parchet menţionată şi în cadrul căruia denunţătorul a fost arestat ulterior.

Iar despre acestea, în faţa procurorilor DNA au mai vorbit ÎNCĂ TREI MARTORI.

SEBASTIAN GHIŢĂ A FOST DENUNŢAT ŞI DE ŞEFUL SERVICIULUI RUTIER PRAHOVA

În Martie 2016, şi şeful Serviciului Rutier Prahova l-a denunţat în faţa procurorilor DNA pe Sebastian Ghiţă. El a depus la DNA un suport optic cu o înregistrare video captată de pe aparatul radar din data de22.07.2012,  privind auto marca Mercedes cu nr. PH – 99 – ASG, precum şi alte documente.

“În data de 22.07.2012, împuternicitul la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, comisarul şef DOSARU VIOREL, la solicitarea numitului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1 pentru ca acestuia să nu-i fie întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, în condiţiile în care, având dreptul de a conduce suspendat în acea perioadă de către IJP Constanţa,  a fost oprit de către lucrătorii de poliţie rutieră, la data respectivă, pe motiv că se deplasa pe raza com. Bărcăneşti, jud. Prahova, cu viteză peste limita legal admisă în localitate, conducând un autoturism proprietatea SC ASESOFT INTERNAŢIONAL.

Pentru a da o aparentă legalitate de rezolvare a situaţiei în care se afla GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, comisarul şef DOSARU VIOREL a dispus lucrătorilor de poliţie rutieră din subordinea sa să nu încheie procesul verbal de constatare a abaterilor săvârşite (conducere fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legal admisă în localitate), ci să aplice procedura specifică situaţiei în care conducătorul auto nu a putut fi oprit, mai exact, de a transmite ulterior  societăţii comerciale, proprietară a autoturismului condus de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, o solicitare în urma căreia conducerea societăţii să transmită organului de poliţie datele de identificare ale persoanei care, la data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de aparatul radar că a depăşit viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a şi pus în practică.

Denunţătorul precizează că DOSARU VIOREL a intervenit la subordonaţii săi pentru a nu lua măsurile legale faţă de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN întrucât acesta l-a recomandat şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, iar ulterior, după ce acesta  a devenit  deputat  în Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele anului 2012, i-a acordat  sprijin ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă”, se arată în documentele aflate la Parlament.

DNA: GHIŢĂ, PERICOL SOCIAL RIDICAT PENTRU ORDINEA PUBLICĂ 

“Gravitatea faptelor rezidă în natura infracţiunilor comise – infracţiuni de corupţie şi asimilate acestora, infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, în calitaţile persoanelor implicate în mecanismul infracţional prezentat,valoarea sumei care face obiectul infracţiunii de şantaj, modailitatea în care se negociază funcţii deosebit de importante care urmează să fie ocupate şi pentru care intervenţiile s-au făcut inclusiv la primul ministru al României, modul şi circumstanţele de comitere reflectând o preocupare constantă din partea inculpatului de a derula activităţi infracţionale de orice natură.

Privind prin prisma calităţii subiectului activ, apreciem că, funcţia deţinută de inculpat, deputat în Parlamentul României, potențează gradul de pericol social pentru ordinea publică”, arată procurorii în documentele aflate la Parlament.

“Importanţa valorilor sociale ce au fost vătămate prin activităţile întreprinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian este în strânsă legătură cu impactul negativ pe care îl au acestea asupra cetăţenilor pentru care, modalitatea abuzivă de a-şi folosi funcţia de demnitate publică deţinută şi obţinută în urma votului dat de ei, de către un înalt demnitar al statului faţă de care nu s-ar dispune o măsură privativă de libertate, are ca şi consecință directă, scăderea încrederii în autorităţile statului, inducându-se treptat în conştientul colectiv ideea că persoanele cu funcţii importante, care comit ilegalităţi scapă de rigoarea şi aplicarea legilor şi a măsurilor coercitive corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor comise.

Deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei înalte demnităţi publice cum este cea de parlamentar – ales al cetăţenilor români, a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului. (…) Modalitatea concretă de săvârşire a activităţilor infracţionale de către deputatul GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN–  inclusiv, folosirea constantă de poziţia sa publicăpentru a obţine materiale necuvenite, întinderea activităţii infracţionale probate în prezentul dosar de urmărire penală, relevă un grad de pericol social ridicat, care este apt a determina în rândul opiniei publice o reacţie negativă.(…)

Perceperea de către opinia publică a unei reacţii ezitante din partea autorităţilor statului în raport de gravitarea infracţiunilor săvârşite de către deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, ar conduce la ideea că în societatea românească există persoane mai presus de lege, ceea ce ar accentua sentimentul de decredibilizare a instituţiilor statului de drept în rândul opiniei publice şi de insecuritate a cetăţenilor, care nu s-ar mai simţi protejaţi eficient de astfel de manifestări antisociale”, susţin procurorii în documente.

Dosarul aflat la Parlament conţine 5 denunţuri, declaraţiile a nu mai puţin de 35 de martori, inclusiv martori cu identiate protejată, declaraţiile procurorului general al PCA Prahova care a recunoscut discuţiile şi întâlnirile cu Sebastian Ghiţă şi cuprinde înscrisuri, rapoarte de constatare criminalistică, adrese de la diferite instituţii, rechizitorii, alte înscrisuri cu relevanţă probatorie, contracte, procese verbale, situaţii documente, fişe, ordine de plată, articole de presă, diverse declaraţii, înscrisuri de la Registrul Comerţului, înscrisuri ridicate de la Asesoft, suporturi optice, rapoarte, procese verbale, fişe de evidenţă auto, adrese, procese verbale, adrese IPJ şi ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor. 

În dosar, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat vineri, pe 25 Martie 2016:

arestarea pentru 30 de zile a lui Mihail Tudose, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită

arestarea pentru 30 de zile a lui Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă

arestarea pentru 30 de zile a lui Viorel Dosaru, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului

arestarea pentru 30 de zile a lui Constantin Ispas, şef DGA Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă.

Acesta este al patrulea dosar penal deschis de DNA Ploieşti pe numele deputatului Sebastian Ghiţă.

Pe 17 Februarie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Mircea Cosma.

Pe 25 Iunie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Herţanu.

Pe 29 Iulie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti pentru date de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinrea pentru altul a unui folos necuvenit în dosarul Iulian Bădescu.

Dosarul a fost clasat prin ordonanţă, care conţine multe date din acesata, pe 1 Aprilie 2014 , pe motiv că “faptele nu există”, (click ordonanţă clasare Papicide procurorul şef şerviciu de la acea vreme Lucian Papici (foto), judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat redeschiderea urmăririi penale pe 26 Februarie 2016 cerută de procurorul şef adjunct al DNA prin ordonanţă la 9 Februarie 2016, iar în prezent cauza este instrumentată de procurorul şef serviciu al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea.

P.S. 
Procurorii DNA au trimis miercuri, 23 Martie 2016, Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului Ghiţă, (click anunţ DNA)
Miercuri seară, 23 Martie 2016, procurorii i-au reţinut pe Liviu Tudose, Mihăilă Constantin, Constantin Ispas şi Viorel Dosaru în acelaşi dosar ( click anunţ DNA în privinţa celor patru). 
Miercuri după amiază, 23 Martie 2016, cererea în privinţa deputatului Ghiţă a ajuns la Camera Deputaţilor (click ştire cererea DNA a ajuns la Parlament). 
Joi, 24 Martie 2016, Comisia Juridică a anunţat calendarul în privinţa cererii procurorilor ( click anunţ comisia juridică).
Joi, 24 Martie 2016,  începând cu ora 15.00,  judecătorii Curţii Supreme au analizat cererea de arestare în privinţa celor patru iar vineri au admis cererea de arestare ( click Curtea Supremă). 
Vineri, 25 Martie 2016, în jurul prânzului deputatul Ghiţă a consultat dosarul său aflat la Comisia Juridică ( click declaraţie deputat după deschiderea şi consultarea dosarului) .
Vineri, 25 Martie 2016, începând cu ora 17.00, apar primele detalii în presă despre faptul că numele fostului premier V.Ponta apare în dosar, că s-au oferit funcţii, că martorii au confirmat asta şi alte detalii, lucru reflectat de toată media. ( click aici şi aici).

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Publicat: sâmbătă, martie 26, 2016

MĂRTURII EXPLOZIVE ALE PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI CURTII DE APEL PLOIEŞTI: “GHITĂ S-A AŞEZAT ÎN GENUNCHI, ÎN BUCĂTĂRIE, ÎN FATA MEA, ŞI M-A RUGAT “SĂ-L SALVEZ PE MOŞU’” ”

  • “Vizitele erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo 3 ori. Am încercat să impun o anumită conduită domnului Sebastian Ghiţă în discuţiile purtate, chiar fiind dure, legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia”, ar fi spus procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, Liviu Tudose
Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a fost reţinut miercuri seară de procurori pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită. 
În aceeaşi seară de 23 Martie 2016 şi în acelaşi dosar au mai fost reţinuţi de către procurori DNA,Constantin Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă, Constantin Ispas, la data faptelor, şef DGA Prahova, tot pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă, dar şi Viorel Dosaru, la data faptelor, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului.
Toţi cei patru au fost arestaţi de judecătorii Curţii Supreme pe o perioadă de 30 de zile, vineri, admiţând astfel cererea procurorilor.
În faţa judecătorilor, Liviu Tudose, procuror general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, ar fi făcut declaraţii cu adevărat explozive, povestind în detaliu aspecte ce ţin de acuzaţiile care i se aduc. 
Aşa se face că, potrivit unor surse din mediul avocaţial, Liviu Tudose (foto) ar fi spus în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi că l-a cunoscut pe deputatul Sebastian Ghiţă la începutul anilor 2000, prin soţie, când acesta era la o şcoală din Ploieşti. Apoi, procurorul Tudose ar fi povestit cum au stat lucrurile în legătură cu faptele de care este acuzat:
„La un moment dat, după ce cercetările au avansat şi mă refer la momentul finalizării unor constatări financiar- contabile s-a conturat ideea că activitatea desfăşurată în firmele de construcţie avea legătură cu finanţări efectuate din fondurile Consiliului Judeţean, condus la acea vreme de către Mircea Cosma, o persoană apropiată de Sebastian Ghiţă.
În ceea ce priveşte activităţile specifice privind interceptările şi respectiv percheziţiile arăt că am avut cunoştinţă de acestea dar în linii mari fără să cunosc detalii privind fiecare societate comercială şi fiecare persoană cercetată. Aş vrea să precizez că dosarul în cauză privea peste 130 de societăţi comerciale iar numărul persoanelor fizice cercetate era fireşte proporţional la fel de mare”, susţin surse din mediul avocaţial că ar fi declarat procurorul.
Apoi, acesta ar fi continuat spunând: „Cel mai probabil, discuţia pe care am avut-o personal cu inculpatul Sebastian Ghiţă a avut loc la începutul lunii Octombrie 2013, la mine acasă, când acesta m-a întrebat cu cercetările din dosar„. 
Am avut o relaţie de amiciţie cu Sebastian Ghiţă şi nu pot să îmi aduc aminte motivul vizitării acestuia în Octombrie 2013. Îmi aduc aminte cu claritate că Sebastian Ghiţă şi-a exprimat nemulţumirea legat de faptul că toţi constructorii vizaţi de cercetări au activitatea afectată, inclusiv datorită faptului că fuseseră instituite măsuri asiguratorii şi din acest motiv aveau probleme în a-şi finanţa lucrările.
Am mai fost vizitat de Sebastian Ghiţă şi în luna Noiembrie sau Decembrie 2013, la domiciliul meu şi motivez acest lucru prin aceea că probabil se întâmpla în acel stadiu al cauzei când cercetările conturau mai clar o activitate ilicită privind fondurile Consiliului Judeţean. Nu mi se părea firesc să fiu vizitat de Sebastian Ghiţă care era cercetat şi i-am spus-o şi lui, dar arăt că aceste vizite erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo 3 ori. Am încercat să impun o anumită conduită domnului Sebastian Ghiţă în discuţiile purtate, chiar fiind dure, legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia.
Nu am solicitat organelor de poliţie să interzică domnului Sebastian Ghiţă de a veni la locuinţa mea. În discuţiile purtate cu Sebastian Ghiţă, acesta şi-a exprimat nemulţumirile asupra măsurilor asiguratorii instituite asupra societăţilor comerciale, mai precis era vorba de blocarea conturilor şi, ca atare, nu puteau să primească bani din liniile de credit şi nici să facă plăţi pentru diverse cheltuieli inclusiv să plătească salarii.
I-am permis totuşi să îşi exprime aceste nemulţumiri de către Sebastian Ghiţă dar fără să aibă vreo finalitate din partea mea, el erijându-se în reprezentantul mediului de afaceri şi totodată de reprezentant al comunităţii locale, el fiind şi deputat„, ar fi declarat procurorul în faţa judecătorilor.
Ulterior, procurorul Liviu Tudose ar fi spus că l-a cunoscut pe fostul premier, Victor Ponta, în August 2013, când a venit fără să ştie la nunta la care a fost naş: „La data de 19.01.2014, nu reţin că mi s-a comunicat prin intermediul finului meu (foto), dar probabil că aşa a fost, Sebastian Ghiţă mi-a transmis “Victor vrea să te vadă”. Pe 20.01.2014, m-am dus la sediul Guvernului şi am avut o discuţie de 1-2 minute cu domnul Victor Ponta. Arăt faptul că am fost surprins de dorinţa dumnealui de a mă vedea şi la acel moment nu am ştiut pentru ce. Menţionez faptul că după ce Sebastian Ghiţă mi-a spus că fostul prim- ministru, Victor Ponta vrea să mă vadă, m-am dus într-o zi de luni la Palatul Victoria şi m-am gândit inclusiv la discuţia de la nuntă cu privire la invitaţia pe care i-o făcusem la un concert de pian.
În cursul discuţiei de 1-2 minute pe care am avut-o cu prim-ministrul, acesta m-a întrebat cum ar fi dacă mi s-ar propune un post la DLAF sau la ONPCSP. I-am spus că în principiu aş fi de acord, dar condiţionat de cunoaşterea unor minime date: repsectiv ce post, cerinţele postului, să nu existe impedimente legate de oamenii cu care aş lucra, practic a fost o modalitate elegantă de a evita un răspuns ferm pentru că mi-a fost ruşine să îl refuz în mod distinct.
Potrivit aceloraşi surse din mediul avocaţial, procurorul Liviu Tudose ar fi continuat spunând: „Mai mult decât atât, la o dată ulterioară, mi s-a formulat o invitaţie de a mă întâlni într-un cadru privat cu ministrul Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, am refuzat în mod ferm acest lucru. Faptul că aş fi putut avea o întrevedere cu fostul ministru al Justiţiei a avut loc ca urmare a unei comunicări din partea lui Sebastian Ghiţă prin intermediul finului meu. Îmi explic faptul că insistenţele domnului Sebastian Ghiţă de a avea întrevederi cu fostul prim ministru şi fostul ministru al Justiţiei ar fi putut fi justificate de captarea atenţiei mele, probabil pe ceea ce intuiesc eu, el îşi dădea seama de faptul că se va ajunge la preşedintele Consiliului Judeţean în cursul cercetărilor
Ca atare, judecătorii au considerat, potrivit surselor menţionate, că sunt îndeplinite condiţiile referitoare la luarea măsurii preventive în privinţa inculpatului Liviu Tudose pentru că până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, din probele administrate şi evidenţiate, dar şi din aspectele concrete prezentate din conţinutul acestora a rezultat suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile de corupţie reţinute de procurori.
Mai mult, din declaraţiile martorilor cu identitate protejată, coroborate cu declaraţiile de martor şi suspect dar şi de inculpat date în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi ale lui Liviu Tudose, ar fi „rezultat în mod direct contribuţia inculpatului în comiterea celor două infracţiuni, fiind descrise împrejurări concrete cu privire la informaţiile furnizate de inculpat suspectului Sebastian Ghiţă pe care îl cunoştea din 2000 şi care era vizitat în mai multe rânduri la locuinţa sa, cu privire la existenţa dosarului aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu natura cercetărilor, respectiv evaziune fiscală şi spălare de bani, persoanele vizate, Răzvan Alexe, Marcel Păvăleanu şi câteva societăţi de tip fantomă deţinute de cetăţeni sârbi, în cauză fiind luate măsuri de supraveghere„.
Rezultă că inculpatul Mihai Tudose totuşi a permis accesul suspectului Sebastian Ghiţă la aceste informaţii care au fost vehiculate mai departe, ceea ce a împiedicat cercetările şi administratea unor probatorii.
Inculpatul a avut o atitudine constant permisivă suspectului Sebastian Ghiţă de a-l vizita şi de a i se confesa cu privire la nemulţumirea anchetei din dosar, la luarea unor măsuri asiguratorii care afectau finanţările constructorilor unor societăţi, ceea ce evidenţiază interesul suspectului legat de cercetările din cauza respectivă şi care a culminat cu o rugăminte a inculpatului Mihai Tudose de către suspect, care s-a aflat în vizită, s-a aşezat în genunchi, în bucătărie, în faţa sa şi l-a rugat “să-l salvez pe moşu”, referindu-se la Mircea Cosma„, susţin sursele din mediul avocaţial.
Sursele menţionate susţin că declaraţiile făcute de procurorul genenral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Tudose,  în faţa judecătorilor ar fi fost mai ample decât cele făcute în faţa anchetatorilor.
Precizez faptul că în discuţiile purtate cu Sebastian Ghiţă, acesta îşi exprima nemulţumirea cu privire la măsurile asiguratorii instituite asupra societăţilor comerciale implicate în lanţul infracţional supus anchetei, spunându-mi că la el la poartă au venit mai mulţi constructori şi s-au plâns de efectele acestor măsuri, în sensul că nu mai pot fi plătite salariile, creditele, că nu le mai sunt deschise linii de credit de către bănci şi nu se finalizează lucrările. Practic, el apărea ca fiind un reprezentant al constructorilor, afirmând ceva de genul “se pierd banii pentru lucrări”, ar fi declarat procurorul Tudose în faţa anchetatorilor, potrivit surselor citate. 
Cel mai probabil, într-o fază în care cercetările erau conturate, Sebastian Aurelian Ghiţă, aflându-se în vizită la mine, s-a aşezat în genunchi, în bucătărie, în faţa mea şi m-a rugat “să-l salvez pe moşu”, referindu-se la Mircea Cosma. Arăt că, la momentul respectiv, Sebastian Aurelian Ghiţă se afla sub influenţa băuturilor alcoolice„, ar fi spus Liviu Tudose în faţa anchetatorilor conform surselor din mediul avocaţial. 
Prezent astăzi, în faţa Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, deputatul Ghiţă a încercat să combată (click acuzaţii DNA) cele două acuzaţii de dare de mită pe care i le aduc procurorii, cele două infracţiuni de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi a prezentat un filmuleţ cu unul dintre cei 5 denunţători ai săi susţinând, în esenţă, că nu recunoaşte acuzaţiile care i se aduc. 
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil cererea procurorilor DNA de reţinere a deputatului Sebastian Ghiţă dar a respins solicitarea de arestare preventivă a acestuia.
Autor:  Sorina Matei
Publicat: marți, martie 29, 2016

Ascensiunea unei Alinuţe uituce … consiliile de administraţie, bărbaţii – trambulinele şi rampele ei de lansare

Oare de ce nu îi dă cineva Alinei Gorghiu un pic de lecitină? De la o vreme a început să uite… nu de alta, dar ar putea, Doamne fereşte, să uite cu cine s-a măritat şi să îşi dea drumul la gură şi să spună cine e tstăl copilului  … zic şi io …

Alina GorghiuSe spune că pentru ca cineva să fie un politician bun trebuie ca, dimineaţa, pe stomacul gol să poate înghiţi o groască râioasă fără a schiţa măcar o grimasă.

Cred că Alina Go’ghiu nu doar că nu schiţează nici o grimasă de greaţă, dar, după ce o înghite mai are şi orgasme de plăcere.

Acum câteva minute o vedeam pe Alina Gorghiu cum, la Realitata TV, spunea că gargaragiul Ludovic Orban este candidatul perfect pentru Bucureşti şi toate forţele de dreapta ar trebui să îl susţină, ce mai … Lodovic este unic, perfect, de neînlocuit, un fel de Cel Predestinat.

Aşteptam ca cea pe care o avea în faţă să o întreba dacă i-a pus lui Lodovic în vedere că dacă mai loveşte cu oglinda de la maşină adolescentesă le ia, aştepte poliţia până vine şi nu să fugă şi să se ascundă, trei zile să nu îl mai vadă nimeni.

Şi nu a fost singurul lui accident. În 2003 se răstuna la Poartea Albă cu maşina. S-a dat vine pe explozia unui cauciuc. Apoi, în 2006 maşina condusă de el s-a ciocnit cu un tramvai care avea prioritate. Şi ce dacă avea tramvaiol prioritate? Murea vatmanul dacă ocolea maşina care îl ducea pe dom’ viceprimar a Capitalei? 

Prin 2007, în martie, pe o vreme cât se putea de bună dumnelui, Ludovic Orban a intrat în trei maşini parcate din cauză că el vorbea la telefon. Evident, de vină au fost meşinile parcate, de ce nu s-au ferit dacă au văzut că vine dom’ viceprimar care vorbea la telefon discuţii importante. Ce, un primar vorbeşte cu ospătarii cevin să îi pună pe masă? Ba …

În viziunea Alinuţei Grohghiu, Ludovic Orban este şi un om foarte respectuos, mai ales faţă de femei.

Prin 2006 considera că singurul mod în care femeile pot face o carieră onorabilă în politică este acela de a trece prin patul şefului.

Mă întreb dacă ma’am Go’ghiu o fi trecut prin patul unor personaje împortante pentru a ajunge şefă la PNL.

E drept, diafană cum e, Alinuţa nu a fost chiar un fluture care a vizitat toate florile din grădină, a ales doar florile hi class …

Pe 17 decembrie 2014, comisarul.ro scria:

„Alina Gorghiu e specialistă în mediere şi simte liberal până în profunzimile intime. Presa a relatat pe larg oscilaţiile de budoar ale frumoasei politiciene.  Conform ziarelor de scandal, cea mai sexi femeie din USL s-a iubit cu vicepreşedintele executiv al PNL Mihai Voicu. Apoi s-a cuplat cu viceguvernatorul Băncii Naţionale (BNR) Bogdan Olteanu, pentru ca ulterior să revină la prima dragoste masculină din Partidul Naţional Liberal. Numai că, între timp, Olteanu a divorţat, iar maliţioşii insinuează că aventura acestuia cu domnişoara Gorghiu ar fi tocmai cauza despărţirii. Se pare că fosta doamnă Olteanu nu auzise despre avantajele medierii.”

Mihai Alexandru Voicu (45 de ani) e actualul Ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul şi purtător de cuvânt al PNL. A fost secretar al Camerei Deputaţilor, dar şi secretar general al Guvernului. Din 2004 şi până în prezent a tot făcut parte din forurile de conducere ale liberalilor. La Congresul din februarie 2013 a fost ales vicepreşedinte executiv cu atribuţii în domeniul comunicării.

Bogdan Olteanu (42 de ani) e Membru al Consiliului de administraţie şiviceguvernator BNR. A deţinut funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor între 2006 şi 2008. A fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Tăriceanu. Adică a avut exact funcţia pe care azi o are Voicu în Guvernul Ponta 2.0. În plus, Olteanu a fost asociat în firma de avocatură a Ştefaniei Alina Gorghiu.”

Tot despre ea spunea comisarul.ro că diafana şi angelica Alinuţa s-a cam dedulcit la contracte cu statul:

„Să fi fost relaţiile erotice cu potentaţii liberali gratificante pentru sexi deputata USL? Sau e iubire inocentă, iar Alina Gorghiu s-a dăruit candid ca o fecioară? Trecerea în revistă a câtorva dintre activităţile profesionale ale colegei de Comisie juridică (şi alianţă politică) a justiţiarului Gigi Becali oferă un posibil răspuns.

În calitate de asociat al firmei de avocatură “SCA Gorghiu, Pop si Asociaţii”, graţioasa Ştefania – Alina s-a specializat în afaceri juridice cu statul. Începând cu anul 2008, casa ei de avocatură a reprezentat Autoritatea pentru Valorificare Activelor Statului (AVAS) în mai multe procese. Cam de vreo 43.000 € onorarii. Mărunţiş. Detalii concrete găsiţi aici. Relaţia prolifică şi călduroasă cu AVAS s-a materializat şi în contracte de asistenţă juridică cu societăţi comerciale aflate în patrimoniul Autorităţii. Spre exemplu, S.C. BTT S.A., la care AVAS deţine 88% din capitalul social, e reprezentată în instanţă tot de Alina Gorghiu. Desigur, cauza acestor multiple coincidenţe poate fi faptul că domnişoara e doctor. Aţi ghicit, e doctor în drept, cum se poartă printre guvernanţi.”

Ba, d’ăguţa de ea avea o mare atracţie spre Consiliile de administraţie.

Scria tot comisarul.ro că: „În ultimii ani, sexy parlamentara PNL a fost numită cu regularitate membru în diverse Consilii de Administraţie: la Teletrans S.A. (filială a Transelectrica S.A.), dar şi la Ceprohart S.A. Braila, Scudas S.A. Pascani şi C.N. Imprimeria Naţională S.A. Ce au în comun toate aceste patru societăţi pe acţiuni? Simplu, sunt sau au fost controlate de statul român. Perfectul compus se aplică defunctei întreprinderi Scudas din Paşcani. Graţie inclusiv administrării magistrale a directorilor numiţi de AVAS, companiaşi-a dat obştescul faliment şi a fost lichidată. Aşadar, ea nu mai aparţine statului, căci nu mai există.

Ce înseamnă prezenţa în Consiliul de Administraţie din punct de vederepecuniar? Doar un exemplu ilustrativ: în 2008, Alina Ştefania Gorghiu a încasatnumai de la S.C. Teletrans S.A. o indemnizaţie netă de 38.398 de lei (peste 10.000 de Euro la cursul mediu al anului respectiv) în calitate de umil membru al C.A. Şi era doar unul dintre posturile de vârf pe care liberala îl ocupa în organele de conducere ale întreprinderilor statului. Nu-i rău, nu?”

Dar aflăm şi că în aceeaşi perioadă, fâşneaţa şefă liberală se băga şi în viaţa lui Theodor Athanasiu căruia i-ar fi fost consilieră. Trebuie să fie clar, nu spun că a trecut şi prin patul lui Athanasiu. Ce, a Văzut cineva cinsilier frumuşică, delicată diafană să ajungă în patul şefului? Nu … 

Zicea acelaşi site citat şi mai sus:

„Pasionala Alina Gorghiu a fost consiliera personală a şefului AVAS, liberalul Teodor Atanasiu.  În aceeaşi perioadă, la Direcţia Control lucra un anume Mircea-Daniel Gorghiu. Număraţi dumneavoastră în câte Consilii de Administraţie era titular numitul domn. Absolut întâmplător, Mircea şi Alina Gorghiu sunt frate şi soră.”

Probleme interesante în viaţa Alinei Gorghiu? Naaa … nici vorbă.. doar că siteul mai sus citat mai zice şi că:

„Odată cu ascensiunea politică, Alina Gorghiu a dobândit şi o casă nou-nouţă. Mai exact, o superbă vilă construită de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) în zona de nord a capitalei. Nu-i mare lucru, să ştiţi. Cartierul rezidenţial din Sectorul 1 al Bucureştiului are puţin peste 3,5 hectare, se învecinează doar cu Romexpo, se numeşte “Ansamblul Parcului” şi arată fix ca în această fotografie. Dacă sunteţi curioşi cum e acasă la Alina Gorghiu şi cu ce vecini celebri îşi bea rafinata mediatoare cafeluţele matinale în domiciliul din strada Parcului, puteţi citi despre proiectul secret al ANL. Acolo sunt menţionate şi preţurile derizorii interesante pe care protipendada le-a achitat pentru locuinţele de la stat.

Dacă e să ne luăm după zodiac, PNL-ista Alina Gorghiu e fecioară. S-a născut pe 16 septembrie 1978 la Tecuci, în judeţul Galaţi, dar şi-a petrecut adolescenţa la Curtea de Argeş. Are ca pasiuni căţeii flocoşi de talie mică (Bichon Frisé, pentru cunoscători), modul de viaţă eco, pedalatul cu spor şi puterea. O puteţi urmări în imaginile de mai jos explicând unui ţânc baricadat în spatele unei uşi că deputaţii sunt oameni de încredere. Copiii spun adevăruri dureroase uneori şi sunt greu de momit cu materiale electorale, aşa că domniţa liberală a rămas pe afară. După ce a aflat cine îi sună la uşă, plodul a concluzionat: eu nu deschid hoţilor! Iată videoclipul:

 Alina Gorghiu a investit masiv comunicarea din mediul virtual, fiind o prezenţă cu numeroşi susţinători partizani în online.” 

Al draq dom. comisar… păi nu trebuia să locuiască şi ea undeva?

Revenind la povestea cu bărbaţii puternici, siteul mai dă de înţeles că pentru Aliniţa bărbaţii sunt doar nişte rampe şi trambuline.

Zicea aşa:

Rampa Mihai Voicu, iubitul abandonat

De la fanții liberali nu a mai fost decât un pas până la politica mare. Înspre „Liga Campionilor“, acolo unde fiecare jună vrea să joace alături de „băieții mari“. Încă din 2008, Alina a fost acuzată de presă că fura startul campaniei electorale când a decis să iasă cu trei luni mai devreme să le explice oamenilor din sectorul 5, cum stă treaba cu acest vot uninominal. Un demers menit atunci să îi aducă o bucățică de notorietate, în condițiile în care nimeni nu o cunoștea. „Din fericire pentru mine, nu este o campanie electorală, veți observa că pe broșură nu e trecută sigla PNL sau un alt însemn electoral. Eu prin broșurica asta îi îndemn la vot“, declara atunci Gorghiu ziarului Cotidianul. Acuzată că liberalul Mihai Voicu, pe atunci ministru-delegat pentru relația cu Parlamentul și președintele comisiei de Cod electoral, i-a desenat un colegiu care să o scoată deputată pe motiv că fi logodiți, Gorghiu a declarat „Mihai Voicu nu este logod­nicul meu și nu mai suntem împreună de foarte multă vreme, de mai bine de un an ne-am despărțit. Avem un parteneriat generat de colegialitatea de partid și atâta tot. Colegiile din București vor fi creio­nate și delimitate prin hotărâre de guvern, pentru că a expirat mandatul comisiei de Cod electoral și atunci, Slavă Domnului, nu mă poate acuza nimeni că Mihai Voicu a desenat special pentru mine un colegiu“. Însă rezultatele alegerilor au demonstrat că presa avusese din nou dreptate: Alina Gorghiu a ieșit a treia în preferințele alegătorilor dar prima la re­distribuirea voturilor pe algoritmul in­ven­tat de Mihai Voicu și Viorel Hrebenciuc.

Trambulina Bogdan Olteanu, iubitul căsătorit

După Mihai Voicu, Alina Gorghiu a devenit iubita lui Bogdan Olteanu, relație pe care cei doi au încercat să o țină ascunsă. În 17 martie 2009, Bogdan Olteanu avea să divorțeze la Judecătoria sectorului 1, renunțând la copiii de trei, respectiv cinci ani. Potrivit Libertatea, nimeni nu se aștepta la acest lucru în condițiile în care tânărul liberal era căsătorit de 6 ani cu o femeie delicată și rafinata despre care cunoscuții știau că Olteanu fusese primul și singurul bărbat din viata ei, după cum chiar aceasta avea să declare, cu demnitate, presei. Ches­tionată de ziariști despre divorțul celor doi, Gorghiu a negat orice implicare, susținând că ea și Olteanu sunt doar parteneri în cabinetul de avocatură, numai că asa cum dezvăluiau jurnaliștii de la Libertatea, la doua săptămâni de la divorț, gesturile acestora spuneau altceva. Speculațiile presei s-au dovedit la scurt timp a fi reale. La începutul lunii august 2009 reporterii postului de televiziune Antena 3 i-au surprins pe cei doi în timp ce intrau într- o vilă din Capitală, unde au stat câteva ore după care, deputata a ieșit îmbrăcată cu totul altfel din imobil, alături, de Olteanu. Pe 6 octombrie 2009, paparazzii ziarului „Ziarul“ au surprins-o pe tânăra liberală într-o postură în care nici măcar ea nu mai putea nega relația cu Bogdan Olteanu. Acești au au pozat-o pe aceasta părăsind în zorii zilei locuința proaspăt-divorțatului „coleg“ de partid, din strada Aurel Vlaicu. „De această dată însă, probabil nu i s-a părut momentul potrivit pentru a apela la mașina și șoferul de serviciu, pentru a nu fi nevoită apoi să răspundă noilor bârfe legate de relația sa cu Olteanu. Din acest motiv, ea a preferat să plece cu bicicleta, pe care a încălecat cu dificultate, fiind foarte aproape chiar să cadă pe spate, din greșeală. A reușit însă să se redreseze și, după câteva priviri aruncate în jur, pentru a se asigura că nimeni n-a observat-o, a plecat grăbită, pedalând intens“, au comentat atunci acest episod jurnaliștii de la „Ziarul“. A doua zi, Bogdan Olteanu era avizat ca Viceguvernator al BNR, iar 4 zile mai târziu, tabloidul Libertatea anunța despăr­țirea celor doi și împăcarea Alinei cu Mihai Voicu, citând surse apropiate acestuia: „Mișu a fost cu Alina înainte de Bogdan. A suferit enorm omul ăsta când a fost părăsit de Alina, iar acum este în culmea fericirii. Alina s-a întors la el, întrucât e sigură că acesta vrea să o ia nevastă“. În scurt timp, Bogdan Olteanu s-a întors la soția sa și la cei doi copii. Alina e în continuare nemăritată.

Ajuns aici, tare aş dori să nu se plece de aici pentru a se spune că e adevărat zvonul legat de legăturile Alinuţei cu Preşedintele Iohannis care a desemnat-o drept urmaşă la conducerea partidului. Nu ar fi frumos să meargă la întâlniri importante cu părţi ale podoabei capilare chelite de ghiarele profei de franceză.

Trebuie să remarcăm ceva. Alina Go’ghiu pare a sta destul de rău cu memoria… îi e a dracului de selectivă. Deşi acum duce o luptă teribilă pentru reinstaurarea votului uninominal în două tururi la primari, cică aşa e democratic, nu observă că democrată ar trebui să fie şi alegerea parlamentarilor şi a reprezentanţilor noştrii la Bruxelles… Nu, acolo sunt bune alegerile aşa cum sunt după a ei părere probabil.

Ba şi mai rău, nu îşi aminteşte deloc de faptul că PNL a participat cât se putea de activ la facerea acestei legi. Chiar ea spunea că motivul principal ar fi ă e mult mai ieftin aşa.

Acum vreo săptâmănă ieşea şi şi se arăta extrem de enervată de faptul că Ministerul Dezvoltării  acordă 16 milioane de euro pentru două stadioane în Teleorman în condiţiile în care România are nevoie de programe de dezvoltare, inclusiv locuitorii din Teleorman, judeţ aflat în topul şomajului.

Mai acum vreo săptămână, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu-Jiu, Alina Gorghiu declara:

„Să-mi explice şi mie domnul Dîncu cum i-a dat domnului Dragnea milioanele astea de euro în condiţiile în care avem în Gorj o situaţie economică destul de complicată (…) Cum de i-a dat aceşti bani de investit în nişte stadioane şi nimeni nu protestează din acest guvern tehnocrat (…) Ca atare le cer celor de la guvern să chibzuiască cu privire la aceste investiţii, pseudo-investiţii, bani aruncaţi de geam şi să revină asupra acestei decizii care mie mi se pare o batjocură la adresa banului public şi la adresa bunului-simţ, în general”.

Alinuţa îl mai dădea în gât pe Dragnea ca primit de la ministerul condus de Dîncu 12 milioane de euro pentru stadionul din Alexandria şi încă vreo patru milioane şi ce ceva de euro pentru stadionul din Turnu Măgurele, în condiţiile în care priorităţile din judeţ sunt altele, rata şomajului fiind de 11%, cea mai mare la nivel naţional.

De asemenea, Gorghiu a mai spus că ministerul alocă bani pentru stadioane, în condiţiile în care e nevoie de programe pentru a crea locuri de muncă: „Complexul Energetic Oltenia din Gorj (…) este în prag de insolvenţă, iar mii de locuri de muncă ale gorjenilor sunt în pericol. Cu siguranţă aceşti oameni au nevoie de alternative – alternative care nu sunt create dacă banii publici se alocă total nechibzuit”.

Tot sâmbătă, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a spus că îl susţine pe primarul interimar al Capitalei Răzvan Sava în disputa privind Arena Naţională şi îi cere vicepremierului Vasile Dîncu să ofere cadrul legal pentru redeschiderea stadionului, amintindu-i că a ajuns în Guvern pentru că oamenii au cerut respectarea legii.

Oare o fi uitat de negocierile din USL în care PSD şi PNL împărţeau ţara şi fondurile ca la târg?

P.S. … oare de ce nu îi recomandă cineva să ia un pic de lecitină? Se poate, Doamne fereşte, să uită cu cine s-a măritat şi să spună cine e tatăl copilului pe care îl poartă… 

Clerul Bisericii Ortodoxe in Ardeal s-a opus Marii Uniri îndemnând fervent la loialitate faţă de Coroana Ungară

4 martie 2016 3 comentarii

Acum de când s-a recunoscut că  fostul Rege Mihai nu mai are mult şi dă colţul o grămadă de ipocriţi nu mai pot de jale…

Patrioţi cum nu ne puteam imagina.

Legat de patriotismul acesta, pentru a fi patriot e musai să fii românşi ortodox. Alminteri nu … Dacă eşti greco-catolic automan eşti vândut Papei, masonilor şi dracu mai ştie cui. 

Când se sărbătoteşte Marea Unire, la Alba iulia, în faţa catedralei zisă a Unirii, o catedrală ortodoxă, se rup în figuri o mulţime de membri ai clerului ortodox de parcă o cunoscută zicere ar suna nu „Unirea naţiunea a făcut-o” ci „Unirea Ortodocşii au făcut-o”. Fals … Biserica Ortodoxă din Ardeal îndemna la loialitate faţă de Coroana Maghiară.

Nimic despre  faptul Şcoala Ardeleană, Şcolile Blajului care au făcut ca în Ardeal să se vorbească în continuare româneşte, şi care nu ar fi fost posibile fără obloguirea Bisericii Grecocatolice. Nimic despre faptul că  Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, supranumit „Leul de la Sisesti”, a citit proclamatia de unire, nu Vasile Goldis, asa cum se încearcă a se acredita ideea.

Poate din lipsă de lecitină suficientă lumea pare a fi uitat (dacă a ştiut vreodată) că înalţi membrii  ai clerului Bisericii Ortodoxe Romând din Ardeal s-a opus unirii cu România şi că Greco-Catolicii au facut de fapt Marea Unire ?

Mitropolitul Miron Românul

Mitropolitul Miron Românul

Da, Biserica Ortodoxă din Ardeal s-a opus unirii cu România, ba mai mult a afurisit Armata Română care a trecut Carpaţii, lucru care a dus la sinuciderea într-un hotel budapestan (Hotel Bristol) a mitropolitului ortodox de la Sibiu, Vasile Mangra, care se temea că va trebui să dea socoteală poporului român. Nici azi nu este pomenit în Caterrala Mitropolitană din Sibiu.

În 1881, Miron Românul, mitropolitul ortodox de la Sibiu condamna cu toată puterea lui revendicările românilor transilvăneni şi îndemna la supunere şi loialitate faţă de Coroana Ungară într-o circulară publicată în Telegraful Român, oficiosul mitropoliri în discuţie. Gazeta Transilvaniei scria că mitropoloitul  ”si-a uitat complect de demnitatea sa de cap biseriesc român, având tendinte contrarii demnităţii noastre naţionale”.

Acelaşi Miron Românul publica o altă circulară în care cerea alegătorilor români să sprijine „partida guvernamentală”.  Într-alta se declara indignat de faptul lipsa de loialitate a românilor faţă de Coroana Ungară.

În epocă s-a ajuns ca el să fie considerat a se fi pus în slujba guvernului ungar,ale cărui interese părea a le susţine vehement, interese opuse intereselor româneşti. S-a ajuns chiar la proteste violente împotriva iniţiativei mitropolitului.

Pr. Gr-cat. Vasile Lucaciu

Pr. Gr-cat. Vasile Lucaciu

Miron Românul şi-a făcut un partid, Partidul Moderat Român Constituţional care milita pentru (atenţie)  “credinţa neînfranta către Monarh, Patrie şi Constituţie, respect, supunere şi ascultare faţă de legile sancşionate, adica faţă de  anexarea Transilvaniei de catre Ungaria de fapt“.

Acest partid a fost creat ca o contrapondere faţă de Partidul Naţional Român care, mai târziu, prin fuziune cu Partidul Tărănesc Român au creat Partidul naţional ţărănesc. PNR milita deschis pentru unirea cu România.

Partidul lui Miron Românul nereuşind totuşi să distrugă unitatea naţională a românilor.

Tot în Telegraful Român, episcopul Clujului şi apoi mitropolitul Ardealului, Nicolae Ivan, în 21 iulie 1916, îl  pune la stâlpul infamiei pe poetul Octavian Goga şi pe luptatorul, numit “Leul de la Sisesti”, preotul greco-catolic Vasile Lucaciu, într-un articol infect care parcă era scris de un iredentist ungur. Citez:

Nicolae Ivan

Mitropolitul Miron Românul

“ La Bucuresti continua campania de a cons-trange guvernul sa iasa din neutralitate si sa intre in razboi alaturi de Rusia, pentru a lua Ardealul ….Fugarii nostri platiti de legatiunea ruseasca, nu pot lipsi de la asemenea intruniri. Marele demagog, Vasile Lucaci, le prezideaza si rosteste vorbiri, exprimandu-si dorinta de a putea prezida o intrunire la Alba-Iulia. Ei au o credinta falsa, ca Monarhia Austro-Ungara se va prabusi, dar ea va exista pentru ca existenta ei e o necesi-tate pentru Europa si pentru ca, daca n-ar exista ar trebui sa fie creata!.”

Acelaşi Nicolae Ivan mai scria în în 1915:

“Din ziua prima a mobilizarii, noi romanii unguri,ne-am facut datorinta fata de patrie…..Suntem mandri ca am putut dovedi din nou dinastiei si monarhiei profunda credinta româna ……avem incredere ca guvernul ungar va fi gata sa indeplineasca dorintele romanimii loiale in cadrele ideii de stat maghiar.Ce binecuvantare ar fi aceasta pentru noi”.

În 8 septembrie 1916 după ce România declarase răzbiu Austro-Ungariei, publica „Cercularul intregului cor episcopesc ortodox din Transilvania” în care spunea:

Mitropolitul Vasile Mangra

Mitropolitul Vasile Mangra

“Romania,careia fiinta i-a dat patria noastre Ungaria, caci Radu Negru de la Fagaras a intemeiat principatul Tării Romanesti, Dragoş din Maramureş a intemeiat principatul Moldovei si cu sprijinul Monarhiei Habsburgice s-a ridicat si s-a intarit Romania moderna…..

Romania in mod perfid a ridicat arma asupra patriei noastre…

Unde va este si in ce se arata patriotismul vostru, romani ucigatori de frati…

Voi intindeti granitele voastre in hotarele noastre, voi cresteti puterea voastra, venitele voastre dezbracand pe alte natiuni…

Acela care cu vorbele vicleniei pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine in hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai pagan dusman…

Fata de noul dusman care ravneste in chip atat de pacatos la stirbirea si la stricarea hotarelor noastre, vom lupta cu vitejie si credinta.…..”

Semneaza: Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii, Miron Cristea de Caransebes, si Ioan Papp de Arad.

  La rândul său, Episcopul Miron Cristea a trimis şi el o circulară catre preoţii militari, cerând ostasilor saă-şi indeplineasca cu sfintenie jurămantul depus!

Miron Cristea

Episcopul Miron Cristea

Episcopul Miron Cristea, se refugiază la Budapesta, de unde trimetea tot timpul pastorale în care îndemna soldaţii români,

“să nu se clatine în credinţa si alipirea catre Tron”.

Tot el este cel care declara la începutul războiului:

“Va zdrobi personal cu carja sa de episcop, teasta primului soldat regatean, care va indrazni sa treaca Carpatii si sa pasasca pe pamantul Transilvaniei cu numele de Erdely”. (Dr. Serban Milcoveanu).

Pentru a-l potoli, lui Miron Cristea i s-a promis Scaunul Patriarhal de la Bucureşti. A devenit şi ministru.

Mitropolitul ortodox Vasile Mangra a fost unul din cele mai abjecte personaje din istoria acestei ţări, începând din anul  1910, a devenit un fervent adept al premierului Tisza Istvan, fiind chiar ales deputat de Ceica-Bihor pe lista guvernului, la concurenta cu candidatul Partidului National Roman,(Partid greco-catolic, a carui presedinte a fost av. Ion Ratiu, care a fost condamnat de unguri la inchisoare pentru ca cerea unire Transilvaniei cu România).

Fiind membru al Academiei Romane, in urma acestui fapt, Academia l-a sters dintre membri ei. Pe langa faptul ca, a initiat circulara data cu corul episcopesc ortodox a mai facut si o declaratie denigratoare la adresa natiunii romane, in care se opune desprinderii Ardealului de Ungaria.

Citez:

 Universul, 1 August 1916 : “Presa romana din jurul meu, a scris ca, numai acolo se pot face cuceriri, unde un popor cu o cultra mai superioara vrea sa stapaneasca pe unul cu o cultura inferioara. Si tocmai aici e cazul sa spunem ca, cultura magheara e mult superioara celei romanesti. Daca romanii au pofta sa cucereasca,sa pofteasca, au acolo -Basarabia ”.

Telegraful roman, 3 Ian. 1917 “Existenta de o mie de ani a statului maghiar, zace tocmai asa la inima cetatenilor de limba romanea-sca, ca si cetatenilor neaosi maghieri fiecare constiincios cetatean roman al acestui stat este gata a-si jertfi bunurile si sangele sau pentru a apara integritatea teritoriala a Monarhiei. Atacul ascuns al Romaniei impotriva Ungariei a provocat in inimile tuturor romanilor din Ungaria o durere adanca”.

Mangra fuge si el la Budapesta, unde se sinucide  în hotelul Bristol în Oct. 1918.

 În 1917 Nicolae Bălan viitor mitropolit la Sibiu, semneaza o declaratie, publicata la Budapesta, în care se pronunta ferm  împotriva unirii cu ţara.

În perioada luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, când trupele german încercau să şi ultima parte a ţării sa supuna si ultima parte a ţării rămasă liberă, Moldova, Mitropolitul Primat al Romaniei si alti episcopi, au adresat o “chemare” tuturor romanilor si ostaşilor armatei române ca aceştiasă “NU” lupte impotriva ocupantului, zicand:

„Domnul Dumnezeu s-a îndurat de ţara aceasta. El a îmblanzit inima biruitorului catre noi si a făcut dintrânsul tovarăşul nostru de munca pentru mantuirea Romaniei.

Ţărani, târgoveti, slujbaşi şi orice aţi fi, aveţi buna incredintare că biruitorul care intră în Moldova, nu este setos de razbunare, nu ucide, nu jefueşte, nu dă foc, nu pustieşte …

Staţi si ramaneti pe loc cu toţi.  Nu puneţi bratul vostru în slujba unei cauze străine.”

“Stati pe loc fratilor“ In doua randuri acest îndemn, a fost aruncat de  avioanele germane, asupra transeelor Armatei Române.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 132 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: