ORDIN: Salvați cetaceul Sevil

În țara asta a noastră există ceva care se numește Constituție, o cărțulie care, teoretic vorbind, stabilește regulile după care se desfășoară lucrurile și limitele între care se poate evolua.

La Articolul 15 – UNIVERSALITATEA, avem:

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Problema este că uneori, atunci când legile nu le mai convin unora mai egali decât alții deoarece le vine rândul să plătească pentru păcatele trecutului, legile se schimbă și din infractori odioși devin curați ca niște lebede.

Așa și cetaceul obedient Sevil Shhaideh, care, în cazul Belina și-a servit cu credință stăpânul Liviu Dragnea a cam călcat în străchini convinsă fiind că nu poate să răspundă în fața legii. Iată că nu a fost chiar așa, servilismul său ducând-o în situația de a fi pe cale să ajungă acolo unde e locul celor ca ea. la pușcărie. Cum orice prestație avocățească, orice încercare de a interpreta legea nu prea îi pot folosi, ceea ce a făcut ea fiind mult prea grav, ce să vezi, s-a ajuns la concluzia că trebuie schimbate legle care o incriminează.

Astfel, Guvernul altei maladiv obediente, Veorica Valoroasa din Videle s-a pus pe muncă și s-a apucat să comită o Ordonanță de Urgență Guvernamentală care ar urma să schimbe nu mai puțin de patru legi:

Documentul intrat în posesia G4media.ro arată că Guvernul vrea să modifice patru dintre actele normative care stau la baza acuzaţiilor DNA:

• Legea apelor 107/1996
• Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică
• O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”
• Codul Civil.

Mai jos, acest subiect este dezvoltat de Alexandrina  Soare în articolul ”EXCLUSIV OUG pentru salvarea lui Sevil Shhaideh din dosarul Belina? Guvernul Dăncilă vrea să modifice patru legi care stau la baza dosarului DNA”   publicat pe g4media.ro la 26 IUNIE 2018.

EXCLUSIV OUG pentru salvarea lui Sevil Shhaideh din dosarul Belina? Guvernul Dăncilă vrea să modifice patru legi care stau la baza dosarului DNA

Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență care modifică patru legi, exact cele care stau la baza dosarului DNA, astfel încât faptele din dosarul Belina, în care este inculpată Sevil Shhaideh să nu mai fie considerate infracțiuni, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. G4Media.ro a obținut proiectul de ordonanță și l-a analizat apelând la expertiza  unor juriști. Cei mai mulți sunt de părere că actul normativ va avea efect de dezincriminare în acest dosar, chiar dacă faptele sunt comise în 2014, iar actele normative nu sunt legi penale și asupra lor nu funcționează principiul retroactivității. Alții  susțin însă că modificarea celor patru legi nu retroactivează, nefiind vorba de legi penale.

Proiectul de ordonanță, inițiat se pare de Ministerul Dezvoltării și de Ministerul Transporturilor, ar urma să intre în ședința de guvern de miercuri sau cât mai curând posibil, au mai declarat sursele G4Media.ro.

Juriștii consultați de G4Media.ro consideră că modificările legilor civile cu impact în dosarul Belina vor avea şi urmări penale. Infracţiunea de abuz în serviciu de care este acuzată Sevil Shhaideh ar fi comisă în varianta nerespectării legii, într-o anumită formă. Or, dacă legea tocmai se modifică, iar modificarea înseamnă dezincriminarea abuzului în serviciu într-o anumită formă, atunci modificările sunt echivalente cu legea penală mai favorabilă. “Nici categoriile de droguri nu sunt trecute explicit în legislaţia penală. Cu toate acestea, dacă lista cu substanțe psihotrope se modifică şi, de mâine, nu va mai fi pedepsit traficul de canabis, de exemplu, toți cei care sunt cercetaţi pentru asta vor scăpa, deşi nu s-a modificat legislaţia penală”, au precizat pentru G4media.ro aceleași surse.

Pe de altă parte, surse judiciare susțin că dosarul Belina, în care fostul ministru Sevil Shhaideh a primit calitatea de inculpat la sfârșitul lunii aprilie, nu va fi afectat de noile modificări aduse legislaţiei. Ar fi vorba de modificări ale legilor nepenale, iar ele nu s-ar aplica retroactiv, ci doar situaţiilor juridice ce se vor naşte de acum înainte. Judecătorul ar trebui, în viziunea acestor jurişti, ca, la momentul deciziilor de condamnare să ia în calcul legea nepenală care se aplica în momentul comiterii faptelor, mai exact cea care cerea obligativitatea unei legi şi nu a unei Hotărâri de Guvern pentru transferul insulei Belina.

Sevil Shhaideh a fost mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea pe vremea când liderul PSD conducea Ministerul Dezvoltării.

Documentul intrat în posesia G4media.ro arată că Guvernul vrea să modifice patru dintre actele normative care stau la baza acuzaţiilor DNA:

• Legea apelor 107/1996
• Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică
• O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”
• Codul Civil.

Prima precizare apare în Legea 107/1996, Legea apelor. La art. 4 ( (1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu excepția apelor geotermale.

(2) Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome “Apele Române” de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în condițiile legii.” – n.r.) se adaugă un nou alineat, 2 indice 1: “Dreptul de administrare se poate modifica prin lege sau prin Hotărâre de Guvern”

Această modificare abilitează explicit Guvernul să emită Hotărâri de Guvern în privinţa administratorilor resurselor de apă Amintim aici că DNA a acuzat-o pe fostul ministru al dezvoltării, Sevil Shhaideh şi pe alţi doi subordonaţi de abuz în serviciu din cauză că ar fi trecut insula Belina din administrarea publică a statului, în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de guvern şi nu prin Lege.

Codul Civil și alte trei legi au fost modificate, astfel încât să fie clară procedura de transfer a dreptului de proprietate sau administrare a resurselor de apă către alte entități.

Mai exact:

Art. 830 alin.3, teza 1 din Codul civil: Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. )

devine:

(3) Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice, prin care bunul a fost declarat obiect exclusiv al dreptului de proprietate publică.

Legea 213/1998privind bunurile proprietate publică :

Alin 1 al art. 9 care este acum:
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.

devine:

(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se, din bun de interes public naţional, în bun de interes public judeţean sau local”

OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele Române, la art 2 alin 2 ( Administrația Națională «Apele Române» administrează bunurile din domeniul public al statului, de natura celor prevăzute la art. 136 alin. (3) din Constituția României, republicată, bunurile proprietate publică prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, conform anexei nr. 2, precum și patrimoniul propriu stabilit pe baza situațiilor financiare existente la sfârșitul lunii anterioare datei înregistrării ca instituție publică la organul fiscal competent.” )

se adaugă un alineat care permite explicit încredinţarea de lucrări altor entităţi:

<Pentru executarea lucrărilor publice noi sau a celor de modernizare, reabilitare consolidare, întreţinere şi reparare pe diguri, baraje, traversarea cursurilor de apă şi în zona altor lucrări din domeniul gospodăririi apelor, prin Hotărâre de Guvern, se poate institui drept de administrare temporară şi în favoarea altor instituţii publice, regii autonome şi/sau companii naţionale/locale şi societăţi naţionale beneficiari ai proiectelor respective, pe durata prevăzută în Hotărârea de Guvern.>

Acuzațiile DNA în dosarul Belina:

Procurorii anticorupţie susţineau, la 25 aprilie 2018, că: “În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

Concret, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv:

A. art. 136 alin. 3 din Constituţia României:( ” Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.” – n.r.)

B. art. 3 din Legea apelor 107/1996: “(1) Aparțin domeniului public apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv. –
(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.
(4) Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizată conform art. 9 alin. (2).
(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole aflate în afara cursurilor de apă.” – n.r.)

3. art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică: (” Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege. ” -n.r.)

4. anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”:

5. art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 şi art. 77 din Legea 24/2000 – (conţine elemente de tehnică legislativă – n.r.)

6. art. 860 alin. 3) teza întâi din Codul civil – (Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. – n.r.)”

Autor:  ALEXANDRINA SOARE

Publicat de: g4media.ro

Data publicării: 26 IUNIE 2018 

BABA ȘTANGA: ”Liviu Dragnea va fi arestat, dar nu acum, în următorul dosar…”

Veste bună pentru unii, tristă pentru alții: Liviu Dragnea va fi arestat, dar nu în acest dosar.

Imagini premonitorii de la arestarea lui Liviu Dragnea

Cunoscuta prezicătoare pe plan comunal, Baba Ștanga, de fapt, Ioana Iliciova, cu domiciliul stabil, conform arhivei poliții de moravuri ușoare, în Oltenița, locuind cu flotant la București într-o locuință socială de la RA-APPS, de profesie țigancă, este verișoara după tată a mai cunoscutei prezicătoare bulgăroaice Bba Vanga.

Baba Ștanga a organizat o conferință de presă cu ziarul județean din județul Călărași: ”Nu-i județ ca Călărașu”, ziar care apare uneori, regulat, odată la unul sau doi ani. Pezicătoarea se temea extrem de tare deoarece premoniția ei era de o claritate incredibulă de parcă i-ar fi fost trimisă în HD sau 3D.

Ea susține că Liviu Dragnea (nu știe cine este), urmează să fie arestat la următorul dosar, arestarea fiind extrem de asemănătore cu a lui Adrian Năstase.

”Io sunt o babă o proastă care nu știu a citi sau a scrie, cunosc doar banii,  biletele de bingo, etichetel de la sticlele de rachiu și procesele verbale trimise mie de Poliția în scris.

V-am chemat aci pentru că, într-o seară, așa cam pe la doișpe și jumătate, când stăteam pe pat pentru că mi se părea că pdeaua se leagănă ca puntea Titanicului și încercam să rumeg rachiul de pufoaică cu sodă caustică primit de la vecinul Niculaie ca pomană în amintirea soției sale mortă în accident de tren cînd i-a tras un dos de palmă de a căzut aia fix sub roțile personalului de unșpe jumate, București-Oltenița, dintr-o dat au început să mi se deruleze în fața ochilor niște imagini ca le cinematograf.

Cineva, nu știu cine e ăla că io nu mai cunosc fotbaliștii din ziua de azi, care se numște Liviu Dragnea, cred că joacă cel puțin în divizia C, urmează a fi săltat cu duba de la dimicilul unde e îngrijit de o fată frumoasă ca un bibelou.

Mi se tot transmiteau cuvinte pe care nu le înțeleg. Dosar, Belina, Brazlia, spălare de bani, insulă, șpagă, abus în serviciu și alte alea. O imagine mi se tot schimba cu alta … cam la fel, doar umul  de pe targă era altul. În una pătura cu care era acoperit era galbenă și un om avea cămașă galbenă, în cealată pătura era roșie și cămașa omului era albastră.

Am crezut că dracu sau reptileanii îmi trimita cineștiece ca să mă piardă, așa că m-am dus la un călugăr, sfântul Jean de la Strehaia, să mă spovedesc. Când a auzit ce îi povestesc m-a dat afară din biserică: ”Ieși afară fi-re-ar morții mă-ti ai dracu de baragladină. Marș de aici putoare că vine caralii și te saltă iar mie îmi închide biserica pentru conspirație.”

Acum, io ce să fac? M-am temut, așa că v-am chemat pe dumneavoastră ca să se știe, în caz că mă saltă iar polițienii, că de data asta nu m-au arestat nici pentru prostituție, nici pentru furt din buzunare și nici pentru atac armat, ca de obicei, ci pentru conspirație, dracu știe ce înseamnă asta.”

ILEGAL, IMORAL, ABUZ: Gabi Firea îi face nașului său de cununie, Gigi Becali, cadouri din bani publici

Conform jurnalistului Cătălin Tolontan, Gabriela Firea face cadouri nașului său de cununie, Gigi Becali, cadouri din bani publici.

Jurnalistul a dezvăluit că întreţinerea gazonului de pe Naţional Arena a fost cedată FCSB-ului, iar primăria s-a angajat să o finanţeze din bani publici, fără să condiţioneze suma şi fără ca firma de mentenanţă să fie aleasă prin licitaţie publică.

Primăria ar plăti acum către FCSB 30.000 de euro lunar, în timp ce chiria pe care FCSB o plăteşte este de doar 12.000 de euro pe lună. Primăria şi Gigi Becali au negat acuzaţiile.

Conform unui protocol semnat chiar de Gabriela Firea, în urmă cu 8 luni, Primăria Capitalei a transferat obligaţia de întreţinere a gazonului de pe Naţional Arena clubului FCSB, urmând ca acesta să contracteze o firmă de mentenanţă şi să transmită primăriei care sunt costurile întreţinerii.

Astfel, primăria se angaja să compenseze chiria şi utilităţile pe care le plătea FCSB, cu suma aferenta întreţinerii gazonului.

Gigi Becali: “FCSB plătea înainte 12.000 de euro chirie pe lună, cu celălalt primar. Și acum plăteşte la fel, numai că nu-i dă primăriei, îi dă la firma de mentenanţă. Știţi de ce? Pentru ca să găsească o construcţie juridică, că nu puteau face licitaţie atunci. Noi chiar am ajutat Primăria Capitalei. Cum? Am acceptat ca banii – 12.000 – să-i dăm în avans, chiria s-o plătim în avans firmei Chris Garden asta, ca să facă mentenanţa. Noi n-avem treabă cu mentenanţa. Acolo joacă şi Rapid.”

Gigi Becali, nașul de cununie al Gabrielei Firea, mai invoca un motiv în apărarea sa: nu face afaceri cu femei.

Gigi Becali: “De când este fina mea, n-am vorbit măcar, niciodată n-am pronunţat cuvântul euro sau business cu Gabriela Firea. Niciodată. Chiar dacă ar fi fost ceva, nu vorbesc. Pentru că nu vorbesc cu femeile afaceri, eu nu fac.”

Consilierii generali din opoziţie spun că nu aveau cunoştinţă de existenţa acestui contract şi că primăria ar fi trebui să organizeze licitaţie publică.

Roxana Wring, consilier general USR: “Primăria, în acest moment, plăteşte mai mult FCSB-ului decât FCSB plăteşte primăriei pentru Arena Naţională… E şocant, de altfel. Ne aşteptăm ca în momentul în care contractul cu UTI este înlocuit, să se facă o licitaţie publică transparentă”

Pe de altă parte, primăria susţine că: 

“Acest tip de protocol nu putea face obiectul unei proceduri de achiziţie publică.”

Dar precizează în acelaşi timp că:

“Direcţia Generală Investiţii demarează în perioada imediat următoare o procedură de licitaţie publică în ceea ce priveşte serviciile de mentenanţa şi întreţinere suprafaţa de joc de pe Arena Naţională.”

Dincolo de aceste acuzaţii, dezvăluite de jurnalistul Cătălin Tolontan, cert este că Naţional Arena este o gaură neagră în bugetul Primăriei, de la construcţie, până în prezent.

Iniţial, construcţia Arenei Naţionale trebuia să coste 150 de milioane de euro. În realitate, costurile totale s-au ridicat la 234 de milioane de euro. În 7 ani de funcţionare, stadionul a înghiţit 80 de milioane de lei din bani publici şi a produs doar 30 de milioane de lei.

Primăria Capitalei nu a furnizat până în acest moment informaţii referitoare la sumele pe care le-a plătit din bani publici clubului FCSB.

Sursa declarațiilor: 

stirileprotv.ro

Melania Cincea: ”Liviu Dragnea pare că nu mai are control asupra propriei sale situații judiciare.”

În contextul în care tocmai s-a anunțat achitarea lui Sebastian Ghiță în unul din dosare ca un fel de încubunare a achitărilor în serie a megapenalilor, pe 10 Iunie a apărut un articol semnat de Melania Cincea care vorbește despre faptul că Liviu Dragnea, deja condamnat cu suspendare în dosarul ”Referendumul”, nu ”… nu mai are control asupra propriei sale situații judiciare.”

Niciodată nu mi-am permis să contest cele afirmate de frumoasa jurnalistă bănățeancă, ori să îi pun la îndoială raționamentul (ce îmi pare de o logică fără fisură), îmi exprim totuși uimirea. Faptul că am văzut cun până și CCR a devenit un fel de anexă a PSD, cum dosarele care au fost prea flagrante pentru a fi închise prin achitare, au fost date la refăcut (vezi cazul Olgușei Vasilescu). 

Dezolarea lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea pare că nu mai are control asupra propriei sale situații judiciare. Are deja o condamnare cu suspendare și este în așteptarea celei de a doua sentințe, de care depinde libertatea sa pe următorii ani. Și atunci a fost nevoie de o demonstrație de forță, de putere, de o dovadă că are lucrurile sub control. Dar demonstrațiile acestea nu au întotdeauna finalul pe care se mizează…

Liviu Dragnea pare să simtă că nu mai are control deplin asupra situației. Și nu e vorba despre cea din partid. Acolo, încă o are. Cel puțin, acest lucru i s-a dovedit la Congresul extraordinar al PSD din martie, organizat, oficial, pentru votarea eșalonului doi din partid, dar de fapt, pentru reconfirmarea propriei sale puteri în partid. „Vreți să mai fiu în continuare președintele vostru?”, a întrebat Liviu Dragnea, la finalul unui discurs pe care l-a ținut în fața a 4000 de membri de partid aduși la Sala Palatului, din toată țara. „Daaaaa!”, a strigat mulțimea la unison. Apoi, marea de oameni, magnetizată, s-a ridicat  în picioare, aplaudându-l frenetic. Și consfințindu-i astfel controlul în partid – a rămas președintele PSD și, în plus, cu un eșalon doi obedient –, dar și în Parlament, și în Guvern, unde deține controlul, prin oamenii săi devotați.

Liviu Dragnea pare, însă, că nu mai are control asupra propriei sale situații judiciare. Are deja o condamnare cu suspendare și este în așteptarea celei de a doua sentințe, de care depinde libertatea sa pe următorii ani. Și atunci a fost nevoie de o demonstrație de forță, de putere, de o dovadă că are lucrurile sub control, că e în postura celui care generează războaie, punându-i pe alții în poziție defensivă. Demonstrațiile acestea nu au întotdeauna finalul pe care se mizează.

Într-o zi de septembrie a anului 2014, PSD arăta poporului un Victor Ponta ovaționat de aproape 70.000 de oameni, pe Arena Națională, într-o acțiune grandioasă care îi era dedicată. O acțiune ce marca lansarea candidaturii sale pentru Președinție și, totodată, aniversarea acestuia. O acțiune faraonică al cătrei cost a fost estimat la două milioane de euro. Era vremea în care baronimea îi închina şi recita ode, fiind văzut ca o “galaxie română în devenire”. Visul frumos s-a terminat trei luni mai târziu, în decembrie 2014, printr-o înfrângere în fața lui Klaus Iohannis.

Într-o seară de iunie 2018, trebuia să vedem un Liviu Dragnea ovaționat de sute de mii de oameni. La un miting împotriva abuzurilor „statului paralel”, a căror victimă – dacă nu li s-a spus direct, li s-a inoculat – este șeful lor. De fapt, un protest împotriva Justiției și serviciilor de informații, pe care acesta și acolitul său din coaliția de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu, nu le controlează. S-a apelat acum la aceeași mantră pe care liderii PSD o folosiseră și în Rezoluția din noiembrie 2017, care a fost doar o încercare de manipulare în masă. Al cărei efect scontat pare să fi fost, pe de o parte, o tentativă de victimizare, de martirizare a lui Liviu Dragnea, iar pe de alta, de scuză faţă de rateurile pe care Puterea le dădea în actul de guvernare, faţă de incapacitatea acesteia de a pune în practică toate promisiunile făcute în campania electorală. Şi, cum se ştie că cea mai eficientă manipulare este aceea în care adevărul e amestecat cu minciuna, staff-ul PSD a luat bucăţele de adevăr (adică, indicii privind existenţa unor reţele informale ce funcţionează în interiorul unor instituţii ale statului, unele, în numele interesului naţional, despre care s-a tot vorbit în spaţiul public) şi a brodat minciuni în jurul lor, aşa ajungând la falsa concluzie că “statul paralel” boicotează puterea politică, legitim constituită prin alegeri. Asta, deşi nu este probată existenţa vreunei astfel de entităţi abstracte care să funcţioneze dincolo de instituţii ale statului, a unei instituţii a statului angrenată în ansamblul ei în astfel de acţiuni. Tema a fost reluată acum. S-a dovedit, însă, că nu stârnește prea mult interes nici în rândul membrilor PSD – cei mai mulți dintre ei, probabil, nu ar fi putut nici defini „statul paralel”, în timp ce altora nu le era clar nici de ce sunt în piață –, așa că numărul aplaudacilor la ordin nu a fost cel scontat. Cu câteva zile înainte de miting, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, anunța o prezență între 400.000 şi 600.000 de oameni. În cererea de autorizare pentru miting, anunța Gabriela Firea, numărul estimat scăzuse la 220.000 – 250.000 de persoane. În piață, însă, au ajuns sub 150.000 de oameni, din  cei aproape 550.000 de membri, câți avea PSD în toamna anului trecut. La o acțiune care pe cei mai mulți nu îi interesa, la care au venit obligați. Se vedea pe fețele lor, din atitudinea lor: nu au rezonat cu mesajele liderilor lor de la tribună, nu au cântat imnul național, cum se stabilise, de lanternele care le-au fost cerute de la centru și care trebuiau aprinse la finalul protrestului și-au adus aminte doar câțiva, iar la ora 22 fix s-au grăbit să părăsească piața, lăsându-și de izbeliște liderul, înconjurat de protestatari #rezist, care l-au apostrofat pentru munții de gunoaie lăsați în urma protestatarilor PSD. Un Liviu Dragnea ieșind din scenă palid, obosit și dezolat.

Nu salvase aparențele nici baia de mulțime de la începutul protestului pe care, în drum spre tribună, Liviu Dragnea o făcuse, strângând mâini și zâmbind forțat, în timp ce în fundal se auzeau ovații și acordurile Odei bucuriei. Momentul mi-a amintit de o secvență de la congresul PSD din 2013, când Adrian Năstase fusese întâmpinat ca o figură mesianică. În timp ce din difuzoare răsuna, și atunci, Oda bucuriei, sala s-a ridicat în picioare şi l-a aplaudat frenetic. Se întâmpla la scurt timp după eliberarea lui din penitenciar, în urma primei condamnări, și cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței în a doilea dosar. O situație asemănătoare cu cea în care se află dl Dragnea, acum: cu o condamnare, cu suspendare, și în așteptarea sentinței definitive într-un al doilea dosar penal. Sentință de care poate depinde libertatea sa pe următorii ani și care i-ar putea rezerva ieșirea definitivă din scenă, asemenea lui Adrian Năstase.

Sursa: putereaacincea.ro

Articol publicat și în: Revista 22.

Clotilde Armand vorbește de un ”Cod Roșu de impostură” și se întreabă dacă ”Am căzut cu toții în capcana PSD”

Venind de unde vine și având educația pe care o are, Clotilde Armand reușește să se distanțeze oarecum de tabloul general de la noi, reușind astfel să aibă viziunea ansamblului, lucru care o face să fie un mult mai fin observator a ceea ce se întâmplă decât autohtonii mercenari media mioritici.

Astfel, ea vorbește de un ”Cod Roșu de impostură” și se întreabă dacă ”Am căzut cu toții în capcana PSD?”

 

Codul roşu de impostură

Clotilde Armand

Societăţii româneşti îi lipseşte oxigenul pe care îl oferă încrederea. Fără acest element esenţial nu vom putea niciodată creşte ca o comunitate matură, stabilă, capabilă să se dezvolte echilibrat. E obligatoriu să reuşim împreună să reconstruim relaţii de încredere între noi, membrii societăţii, între oamenii politici şi alegători, între investitori şi instituţiile statului.

România are nevoie să regăsească legătură între cuvânt şi faptă, iar bunele intenţii au nevoie să fie dovedite în practică. 

Din nefericire, drumul pe care ne aflăm nu oferă o perspectivă încurajatoare, ci se înfundă în această criză majoră de încredere. Cu toţii am constatat că României i-a fost impus un spectacol politic în care ultimele vestigii de încredere se risipesc în faţa artificiilor unor păpuşari mânaţi de interese proprii. Povestea pe care o ascultăm de doi ani din partea coaliţiei guvernamentale îi adoarme pe unii, îi trezeşte pe alţii, dar niciunii nu regăsim în ea speranţa de a scăpa din capcana neîncrederii.

Cred în continuare cu tărie că societatea românească trebuie să repornească de la restructurarea nivelului local. La acest nivel, gestiunea poate prima în faţa considerentelor de partid politic, la acest nivel competenţa e mai uşor de apreciat de comunitate, la acest nivel implicarea civică poate fi încurajată şi poate duce spre acea reţea societală fără de care acţiunea politică e suspendată într-un abis de circumspecţie. Din acest motiv mi se pare important să luăm atitudine faţă de tentativele care pot aduce noi disfuncţiuni în mecanismele de la acest nivel, cum este cazul în acest moment cu proiectul de Cod administrativ. Noul şantier al coaliţiei guvernamentale, după reformele din domeniul justiţiei, riscă să aducă mai multă opacizare în practica administrativă în detrimentul transparenţei pe care se bazează o guvernare locală eficientă. Cu toată prezumţia de bună intenţie, ne lovim imediat de amendamentele propuse de PSD ca de tot atâtea bariere în jurul unui interes de clan. Să luăm ca exemplu amendamentul lui Darius Vâlcov prin care se prevede ca patrimoniul aflat în proprietatea unităţilor teritorial-administrative să poată fi înstrăinat în urma unui vot cu majoritate simplă în cadrul consiliilor judeţene sau locale. Singurul răspuns pe care putem să-l dăm la această propunere este un „nu“ hotărât, pentru că nu există nici un motiv raţional ca procedura actuală, care impune o majoritate de 2/3, să fie modificată. Această majoritate transpartinică asigură o evaluare mult mai apropiată de interesul comunitar în cazul unor propuneri de vânzare sau închiriere a unor bunuri sau terenuri aparţinând domeniului public.

Coaliţia guvernamentală este preocupată şi de pensiile pentru primari pentru care lucrările Comisiei pentru Codul administrativ au fost blocate până când experţii PSD vor găsi formulele legale. Printr-un amendament, parlamentarii coaliţiei mai doresc să renunţe la publicarea proceselor verbale complete ale şedinţele de consiliu local, considerând că un simplu rezumat e suficient pentru informarea publică şi urmărirea procedurilor din partea opoziţiei. Cu alte cuvinte, dacă mai există pe alocuri dezbateri nu are rost să mai fie consemnate în scris, din moment ce democraţia locală se reduce în viziunea PSD la un simulacru: primarul propune, consilierii votează, dacă se poate în unanimitate şi în necunoştinţă de cauză, urmând un ritual pur formal.

Cu şi mai multă vehemenţă trebuie să spunem „nu“ unui amendament care vizează politizarea funcţiilor de conducere din serviciile deconcentrate la nivel teritorial. În loc să încurajăm profesionalizarea cadrelor administrative la toate eşaloanele, în paralel cu creşterile salariale, asistăm la legalizarea practicii numirilor pe criterii politice!

În faţa unor acţiuni de aservism politic, opoziţia nu poate răspunde cu soluţii alternative, dialogul politic fiind rupt. Mai rămâne ca singură modalitate de exprimare posibilă: rezistenţa. A spune „nu“ devine, astfel, unica politică pozitivă. Pe baza ei se va putea, apoi, reconstrui.

Publicat: 29 mai 2018

Sursa: adevarul.ro

Am căzut cu toţii în capcana PSD?

De câteva zile, am devenit o ţară de specialişti în drept. Dezbatem „cu vehemenţă“ argumentele juridice prin care Curtea Constituţională îi impune preşedintelui să semneze decretul de revocare a procurorului-şef al DNA.

Am alunecat fără să ne dăm seama de pe terenul unui conflict politic pe terenul juridic, aşa cum şi-a dorit domnul profesor de drept Tudorel Toader, pentru care tehnicitatea problemei i-ar fi asigurat un ascendent în argumentaţie în faţa majorităţii fără studii juridice.

În realitate, avem două viziuni politice opuse pe o temă care ţine de interesul naţional, respectiv mult-discutata luptă anticorupţie. Orice discuţie trebuie să pornească de la legitimitatea politicii în acest sens, confirmată prin vot. Lupta anticorupţie face parte din mandatul prezidenţial în curs, obţinut cu 6,3 milioane de voturi. Alegătorilor săi preşedintele Klaus Iohannis le-a lansat două promisiuni: menţinerea României pe drumul euroatlantic şi lupta anticorupţie, ca măsură ce decurge din primul angajament pentru a asigura dezvoltarea economică a ţării. Din evoluţiile politice, constatăm însă că această luptă oficială anticorupţie nu s-a grefat pe o bază de moralitate susţinută în societate şi a fost uşor atacabilă prin campanii de presă. Puncte de vedere repetate au pus în evidenţă deficienţele punctuale ale mecanismelor fără a menţiona importanţa luptei, gravitatea fenomenului de corupţie şi mijloacele limitate ale sistemului judiciar, Ca reacţie, o mare parte a opiniei publice a perceput aceste critici ca o strategie de anihilare a DNA şi nu ca tentative de ameliorare a activităţii acesteia, cu atât mai mult cu cât credibilitatea exponenţilor era afectată de interese personale. Din aceste motive, ne găsim în faţa unei false divizări naţionale si e momentul să ne reamintim legitimitatea politicii prezidenţiale.  

A doua viziune, cea a coaliţiei guvernamentale, nu a fost definită explicit în programul electoral, dar s-a inserat progresiv ca prioritate politică din 31 ianuarie 2017, culminând cu declaraţia recentă a lui Liviu Dragnea că „lupta anticorupţie a mers prea departe“. Acţiunile politice ale coaliţiei au vizat diminuarea prerogativelor prezidenţiale cu recentrare pe rolul Guvernului şi al Parlamentului în diverse materii, dar mai ales la capitolul numirilor din sistemul judiciar.

Un articol principal din Constituţie îi conferă preşedintelui rolul de mediere, de echilibrare între puterile din stat şi acesta este spiritul care trebuie să guverneze toate atribuţiile sale concrete. În niciun sistem politic din lume, independenţa puterii judiciare nu este uşor de asigurat şi sunt necesare mecanisme complexe de echilibrare pentru a contracara tendinţa puterii executive de control sau influenţă.  

Cred că echilibrul puterilor într-un stat este acea garanţie fără de care dezvoltarea societăţii nu este posibilă. Ţara din care provin, Franţa, se bazează pe o Constituţie creată după statura prezidenţială a lui Charles De Gaulle. Sistemul său prezidenţial are numeroase inconveniente, dar şi avantajul unei legitimităţi politice mari, asigurate prin votul direct acordat unui preşedinte cu puteri executive extinse. De 60 de ani, de când funcţionează acest sistem, au existat mai multe episoade în care şeful statului a aparţinut unui partid, iar şeful guvernului unei alte formaţiuni cu majoritate parlamentară. Această coabitare, practic cu dublă comandă executivă, nu s-a soldat cu crize majore pentru ţară. Linia roşie a interesului naţional nu a fost încălcată. Preşedintele a refuzat de multe ori numiri propuse de guvern,  dar nu s-a ajuns la contestarea constituţională a acestor refuzuri. Nici în Constituţia României, nu este prevăzută nicăieri obligaţia preşedintelui de a emite un decret.  

Cum s-a ajuns la criza actuală!? Prin încălcarea liniei roşii de care am vorbit mai înainte, folosind orice mijloc pentru un control mai amplu al instituţiilor statului. Mai mult, se poate spune că politizarea unei Curţi Constituţionale este un atac grav asupra funcţionării democratice.

  Nu putem să nu admitem, în consecinţă, că în joc nu este funcţia dnei Kovesi, ci rolul de echilibru între puterile din stat al preşedintelui României şi trimiterea sa într-un plan secund al politicii naţionale.

Publicat: 5 iunie 2018

Sursa: adevarul.ro

Despre Delia Iordache, fata dotata a lui tata

Citatul postat pe contul personal de Facebook care ar putea explica modul în care Delia l-a făcut pe Ciordache bunic

În ultimele zile, prin tenebrele tocătoare de personalități s-a insinuat un subiect. Ministrul Ciordache intrat în istoria României noaptea ca hoții, și-ar fi împrăștiat averea pentru a o proteja.

Ca orice arivist submediocru, dar foarte șiret, Florin Iordache nu-și poate justifica averea. Un fost apartament de 100.000 de euro, acum în proprietatea fiicei lui Iordache, a fost pitit de deputat pe numele părinților săi, pensionari săraci din Caracal. Tot de la părinți (de la tată și de la socru, mai exact), Florin Iordache a primit “împrumut” 320.000 de lei, cam 90.000 de euro la data tranzacției. În fine, chestia se poate vedea în o mulțime de locuri mult mai detaliat.

Cine este și ce face Delia Ioradche?

În primul rând, am văzut că cineva se întreba cum s-o fi ales Delia, fata dotata (mai mult ”dotata” decât ”fata”) cu o minunăție de fetiță. Probabil, tehnic vorbind, respectivul are probabil idee cam ce s-a întâmplat, poate îi va ajuta o chestie pe care Delia o postează pe Facebook… un mesaj din care ar trebui să rezulte că ea se consideră cu sufletul în Rai deși corpul pare a indica ”subsolul” … ”Eu cred în iubire. Cred mai mult în fidelitatea inimii decât în cea a trupului”. (Oare de ce mi se pare că Delia e genul care îți spune cu seninătate: ”Da dragule, am fost cu ăla, dar numai cu trupul, cu sufletul eram lângă tine”? Hai să nu fim răi, de copii din flori e plin Pământul… În fond, probabil există milioane de copii crescuți de un tată cu care nu au nici o legătură genetică, acesta reușind să își ducă fericit coarnele în mormânt … Dar, cum povestea aventurilor galante ale dotatei Delia nu constituie subiectul acestui text, ne vom opri aici cu referirile la asta.

Cred că mult mai interesant este un articol publicat la 2 februarie 2018 de Mihai Nicuţ în economica.net: ”Fiica ministrului Justiţiei este angajată de anul acesta la BNR”, din care aflăm că, pe modelul fiicei Ministrului Daea, a fost angajată de la 1 ianuarie  la  Cancelaria BNR după ce a fost referent II în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la departamentul Relaţia cu Românii de pretutindeni.

Cică ECONOMICA.NET  ar fi încercat să afle de la Delia Iordache data exactă a angajării, funcţia exactă pe care o ocupă, şi momentul angajării, dar, după ce i-au fost puse aceste întrebări, Delia Iordache ar fi închis telefonul.

Același articol susține că Delia Iordache s-a remarcat prin faptul că a fost singurul elev din judeţul Olt care a luat nota 10 la examenul de bacalaureat, în anul 2009. Ea a absolvit Liceul Teoretic “Mihai Viteazu” din Caracal, şi a susţinut examenul la Limba Română, Limba Germană, Limba Engleză, Economie şi Istorie, lucru care ne arată, sau măcar încearcă, faptul că fata dotata nu ar fi tocmai proastă iar traseul său ar avea ca motiv oarece capacități intelecuale … 

Revenind la ministrul Ciordache, conform siteului citat, economica.net potrivit ultimei declaraţii de avere, depusă la Ministerul Afacerilor Externe, Delia Iordache are un apartament de 88 de metri pătraţi în Bucureşti, şi a încasat un salariu anual de 12.400 de lei.

Cancelaria BNR se ocupă de Muzeul Băncii Centrale, de proiectele de educaţie financiară, de relaţiile cu publicul ale Băncii Naţionale şi de biblioteca BNR.

SECRETUL NARCISISTULUI MIHAI GÂDEA, DEVOALAT: Acesta și-a făcut în trecut un implant de păr și se vopsește regulat, păzit, și izolat de restul clienților, la un salon din Piața Romană

Iată că s-a devoalat marele secret al narcisistului Mihai Gâdea … în trecut și-a făcut implant de păr și se vopsește regulat, păzit, și izolat de restul clienților la un salon din Piața Romană.

Cred că oricine l-a văzut pe Mihai Gâdea în emisiunea sa, ”Sinteza Zilei” de la Antena 3, a observat că acesta, ca toate țoapele de pe la televiziuni, are niște preocupări un pic cam duse spre un narcisism maladiv, pentru felul cum arată, pentru ca nu cumva, din ceva, să își devoaleze vârsta (41 de ani) de parcă aceasta nu poate fi aflată cu o simplă căutare pe Google.

În acest context, una din marile lui preocupări era aceea de a nu se afla că își vopsește podoaba capilară. Iată că, oricât de mult s-ar preocupa de ascunderea detaliului cu vopsitul părului a apărut cu o culoare la păr sensibil mai intensă decât de obicei. 

Înterpelat de Click,  stilistul Robert Leu a declarat cu siguranța profesionistului: “Da, este vopsit. Se vede asta foarte clar, ma ales privind perciunii, care sunt acum mult mai accentuaţi”.

Ba mai mult, surse din apropierea lui Gâdea ar fi declarat că acesta a făcut în trecut o operație de implant de păr.

Presa tabloidă merge chiar mai departe spunând că cel în discuție merge în mare secret la  un salon de lux de la Piața Romană și că, cel puţin, jumătate din spaţiul salonului se închide pentru a se ascunde prezența lui Mihai Gâdea, acesta stând la vopsit singur, păzit și izolat de muritorii de rând.