Archive

Archive for the ‘Dezvăluiri’ Category

Ofelia Kamp despre birocraţia de la Bruxelles şi despre dispreţul cu care sunt cheltuiţi acolo banii contribabilului european

26 iunie 2016 3 comentarii
Ofelia Kamp

Ofelia Kamp

Pe mai multe siteuri și și conturi de Facebook se vorbește despre faptul că  Ofelia Kamp, Country Manager Romania Interface Heuga Int.bv. a făcut pe facebook dezvăluiri despre birocraţia de la Bruxelles.

Între acestea, într-o ordine oarecare: flux24.rosokant.ro, palo.roinfoziare.ro, jurnalulbucurestiului.ro,  2am.eurevista-presei.com, comisarul.ro şi multe altele.

Recunosc că am căutat pe contul de Facebook al  Ofeliei Camp, dar nu am găsit această postare. Poate nu am căurat destul.

Ofelia Kamp este un manager român care are prieteni în forurile europene şi, într-o postare pe Facebook, dânsa  vorbește  despre Bruxelles, unde, se fură ca-n codru şi unde banii se se artncă pe tot felul de prostii.

Dânda vorbeşte de un prietent care a ajuns într-un post de director pe la UE care i-a povestit despre predecesorul său, angajatul căruia tocmai îi luase locul.

Individul care ocupase anterior acest post, un italian, a deţinut acea funcţie vreo opt ani şi, deşi şi-a încasat lunar salariul de 10.000 de euro timp de opt ani, dar n-a ajuns niciodată la birou, ba a mai şi încasat   tot felul de sporuri pentru chirie, deplasări etc.

 

În postarea doamnei Kamp de pe Facebook scrie aşa (postarea integrală ala cum a publicat-o comisarul.ro  spre deosebire de majoritatea surselor amintite mai sus din care unele dau doar bucăţele):

„Avem un bun prieten, care in urma cu vreo opt ani a castigat, in urma unui concurs, un post administrativ (de director) la una din Comisiile Europene de pe langa Parlamentul European. Dupa ce a ajuns la Bruxelles si s-a instalat la post, (mutare platita, casa gasita, subventionata chiria) a aflat povestea locului lui de munca.

Postul respectiv fusese ocupat timp de sapte ani, de un italian care NU s-a prezentat nicio singura zi, la birou. Nici macar o singura zi. Nu a semnat niciun act, nu a fost interesat de nimic, plecat in permanenta in vacanta. Cu toate astea, timp de sapte ani, omul si-a primit cu regularitate salariul, cei zece mii de euro (net) plus sporurile (pentru chirie, deplasari, etc). Cand au vazut ca nu se intampla nimic, si pentru ca aveau nevoie de un director prezent, au scos postul la concurs, DUPA ce l-au intrebat pe italian „daca e de acord” sa i se inchida contractul (!!!). Italianul a fost de acord, mai ales ca a primit inclusiv o prima grasa, pentru anii in care „a muncit cu spor” in slujba cetatenilor Europei, la Bruxelles.

Tot prietenul asta ne-a povestit ca, in cladire, usile birourilor trebuie sa fie in permanenta, deschise larg. Regula. Asa ca nu mare i-a fost mirarea cand, dupa un weekend, birourile de pe palier, 12 la numar, nu mai aveau usi. A crezut ca au fost scoase pentru a fi reconditionate, sau schimbate, desi s-a mirat, pentru ca totul era nou, modern si deloc ieftin… Si au stat fara ele timp de vreo doua luni, pana cand au intrebat administratia cand li se vor pune inapoi, usile. Iar administratia NU stia NIMIC.

Au pus rapid de-o sedinta care a avut loc la zece zile dupa ce s-au decis sa se intalneasca toti (si-au „sincronizat agendele” – desi toti aveau munca de birou, toti colegi de etaj), si impreuna au stabilit perioada cand au disparut usile, apoi au cerut benzile de la supravegherea video, sa vada cum s-a intamplat „minunea”. Si da, au vazut: doi oameni de la „intretinere” puteau fi vazuti cum le-au demontat in weekend si cum le-au dus spre lifturi, ca mai apoi sa le incarce intr-o furgoneta (de la aprovizionare – deci tot pe banii contribuabilului) si sa plece cu ele.

Asa ca, dupa ce au stabilit ce aveau de facut si dupa ce au semnat „minuta”, i-au convocat pe cei doi si i-au intrebat daca au luat usile, iar ei au raspuns cu seninatate, „da”, motivand ca aveau nevoie de ele la o casa la care lucrau in timpul liber; si pentru ca au vazut ca NU sunt folosite la birou, au fost convinsi ca nu mai era nevoie de ele. Au fost rugati sa le aduca inapoi, cei doi scuzandu-se ca trei dintre ele sunt deja montate si nu mai pot fi relocate.

Urmarea: cei doi au adus inapoi noua usi, cu transport platit de comisie, nu de ei; trei au fost „casate” si inlocuite (cu o noua investitie, normal), iar cei doi lucreaza si acum… tot acolo Nu li s-a intamplat nimic, nu au fost penalizati, nici macar nu au avut de platit contravaloarea usilor „pierdute”; doar li s-a atras atentia ca nu pot lua nimic fara sa intrebe in prealabil.

La Bruxelles NU exista scandaluri; nu se face valva pentru NIMIC. totul e acoperit, bagat „sub pres”, trecut cu vederea. Nu „scapa” informatie, nu exista necinste, desi, se fura ca-n codru si se cheltuiesc bani grei, cu tot felul de mofturi inutile… Nu mai contabilizam mutarea anuala, pe timp de vara, de la Bruxelles la Strasbourg, care costa zeci de milioane de euro: se transporta acte, calculatoare, mobilier. Se inlocuiesc cele deteriorate pe drum.

Se reconditioneaza birourile, se lasa aerul conditionat sa mearga non-stop cel putin o saptamana inainte de mutare, pentru a verifica instalatia si pentru a reimprospata aerul din cladire, se consuma tone de apa, nu numai cu curatenia, dar mai e si lasata sa curga non-stop pret de cateva zile, pentru a curata depunerile de pe conductele nefolosite un an de zile, etc,etc,etc. Iar dupa doua luni, are loc operatiunea inversa. Cu aceleasi costuri imense, la care se adauga costurile de revizie, reparatii, etc facute la Bruxelles, in timpul in care Parlamentul a functionat la Strasbourg.

Si „povestile” curg, zi de zi, zi dupa zi…

Toate astea, ne place sau nu, se intampla pe banii contribuabilului european. Si trebuie sa inceteze.”

Uniunea Salvaţi România, soluţia pentru România?

Azi l-am auzit pe Nicuşor Dan spunând că în scurt timp, în vederea alegerilor din toamnă, Uniunea Salvaţi Bucureştiul, formaţiunea care s-a clasat la alegerile locale pe un uimitor loc doi, va deveni Uniunea Salvaţi România.

Aparent este o soluţie de nouă, una mai mult civică decât politică, lucru care, evident, după alegerile generale  din  toamnă va trebui să se transforme într-un politică.

Clotilde, ArmandAr fi interesant de văzut dacă, extinzându-se nu se va transforma … să sperăm că nu şi în linii mari va rămând la fel … evident că scara la care ar funcţiona ar impune câte ceva ce nu i se cerea când exista la nivel de Bucureşti…

Poate o fi ceva de felul Alianţei Civice.  Ar putea, în cazul în care ar câştiga alegerile generale, să se dovedească a fi soluţia de care România chiar are nevoie…

Poate ar fi bine să încerce să se clarifice doctrinar, la nivel de ţară nu va mai putea rămâne o formaţiune civică, va trebui să se politizeze. Să încerce să coalizeze Dreapta politică şi să  aducă la urne electoratul acela care se mobiliza în turul doi de la alegrile prezidenţiale care zdrobea PSD când apărea. Electoratul acela care preferă să stea acasă decât să voteze negativ …

Ce să zic? Mult suces !

P.S. Mai în glumă, mai în serios … Oare cum ar arăta după alegerile din toamnă un premier numit Nicuşor Dan?

Dar, acuma că tot am avut un preşedinte neamţ, minoritar, să urmeze o preşedintă, franţuzoaică numită Clotilde  Armand?  

Măcar aşa, să nu se mai spună că suntem xenofobi şi misogini…

Citiţi articoluTerezei-Brindusa Palade de mai jos … merită:

Tereza Brindusa Palade

USR, încotro?

În București, după ”Revoluția #Colectiv” care a adus la putere Guvernul Cioloș, o parte a electoratului pare că s-a săturat într-adevăr de politicieni – nu numai de ”politicienii corupți”, ci și de politicieni în general. Așa se explică probabil succesul surprinzător al Uniunii Salvați Bucureștul, o inițiativă mai curînd civică decît politică, la alegerile de pe 5 iunie. Electoratul majoritar (prezent la urne a fost mai curînd electoratul adult și vîrstnic, de peste 45 de ani, tinerii strălucind mai mult prin absență), și el doar într-o proporție minoritară (33%) a susținut cu o loialitate demnă de o cauză mai bună cel mai corupt partid din România, PSD. Totuși, procentul obținut de Nicușor Dan și Uniunea sa în București, prin surclasarea destul de umilitoare a PNL-ului (care a obținut procente mai bune în țară) și a PMP-ului, aripa băsesciană a fostului PDL, atestă prezența unui nou actor competitiv pe scena politică românească.

Declarația lui Nicușor Dan din seara zilei de 5 iunie, că USB va deveni USR (Uniunea Salvați România) are darul să îi entuziasmeze pe toți simpatizanții și susținătorii acestei inițiative civice ”salvatoare”. Pe de altă parte, ne putem întreba, cu legitimă îngrijorare, dacă USR nu se va mulțumi cu agenda ”anti-corupție” ce apără privilegiile marilor antreprenori (a căror ”mînă invizibilă”, creatoare de locuri de muncă, ar fi singura responsabilă de rezolvarea problemelor sociale) moștenită de la PDL, PMP și chiar PNL. Dacă și în viziunea lor statul nu ar trebui să intervină decît pentru a proteja averile marilor capitaliști și a le oferi dulcețuri verbale ori de cîte ori mai extind piața locurilor de muncă, sau mai amenajează un parc urban de joacă la prețul Taj Mahal-ului (USB a obținut, cu ajutorul votanților săi, și un număr destul de mare de locuri de consilieri la primăriile din capitală), descurajîndu-i în schimb pe întreprinzătorii mici și mijlocii și justificînd prin sofisme libertariene refuzul de a promova politici sociale și asistențiale, ne vom putea mîndri doar cu o tristă continuitate a ”dreptei pure” în politica românească. Nu în Statele Unite, adică, în capitalismul sălbatic cu arome de tămîie republicană ce protejează averile bogaților, fiind totuși contrabalansat de politica de centru a democraților și de programele sociale și asistențiale ale statelor, și unde nivelul de trai este ridicat, ci într-una din cele mai sărace țări din Europa de Est.

Lecția amară, la care ar trebui să reflecteze ”dreapta pură” românească, anti-welfaristă și neoliberală, după eșecurile sale politice din ultimii ani, este că nu poți cuceri electoratul unei asemenea țări predicînd cu cinism, de pildă, ”nedreptatea” de a taxa ceva mai mult averile bogaților, care ar încuraja evaziunea fiscală, după modelul armatorilor evazioniști greci. Și, desigur, practicînd același gen de corupție ca partidul cleptocratic prin excelență, PSD, care are în schimb avantajul demagogiei ”de stînga”, bine infiltrate în conștiința alegătorilor săi fideli ce ies la vot mergînd în baston în timp ce tinerii pleacă la munte sau stau închiși în casă.

Altfel spus, dacă USR-ul se va lăsa sedus de sirenele ”dreptei pure”, va risca să dea faliment, la fel ca alte partide de dreapta (PNȚCD, PDL). În condițiile polarizării scenei politice românești, cu PSD-UNPR instalate la polul ”de stînga”, cel puțin declarativ, și PNL și PMP la polul de dreapta, USR ar trebui să ofere o alternativă cu adevărat de centru, atrăgînd și o parte din electoratul dreptei, și o parte din electoratul vrăjit de ”stînga” cleptocrată a PSD-ului, prin programe sociale cît mai fezabile și coerente.

Definirea unei identități a USR-ului va fi decisivă pentru soarta acestei Uniuni la alegerile din toamnă. Dacă identitatea conservatoare a lui Nicușor Dan, în sensul bun al termenului (protejarea clădirilor de patrimoniu de proiectele ”inovatoare” ale lui Sorin Oprescu) i-a atras simpatia multor bucureșteni, trecerea de la proiecte urbanistice la o agendă relevantă la scară națională este o provocare care nu poate să nu se intersecteze cu sfera politică. Va fi USR-ul doar o nouă opțiune atașată de polul electoral al ”dreptei pure”? Sau va reuși să se situeze mai la centru, atrăgînd o parte din electoratul ambilor poli?

Răspunsul la aceste întrebări ar putea depinde și de cine formează în prezent electoratul USB-ului. În mod cert, USB-ul a fost sprijinit pe 5 iunie și de un electorat de dreapta ce a văzut în el o emanație a ”revoltei” față de politicianismul corupt care a irigat și protestele civice din ultimii ani. Dar ”momentul adevărului” va fi atunci cînd USR își va preciza și sensibilitățile sociale (dacă există, așa cum sperăm). Dacă se va auto-defini, mai mult sau mai puțin explicit, tot printr-un cinism libertarian rupt de simțul realității (reamintesc, într-una din cele mai sărace țări est-eruopene), eșecul său ar putea fi preconizat de la bun început. Istoria se repetă și partidele ”dreptei pure” aproape au dispărut, electoratul lor regrupîndu-se în susținerea inertă a diferitelor facțiuni rivale care se bat în fiecare sezon electoral, fără succes la alegerile cu un singur tur, cu puternicul PSD. Acesta din urmă confiscă abil o populație săracă, prost hrănită și îmbrăcată, care asociază imaginea acestui partid cu ”dărnicia” și e impresionată de ”pioșenia român-ortodoxă” a candidaților PSD pe timpul campaniei. Dacă USR nu va oferi decît o altă opțiune neoliberală ”pură”, electoratul de obicei constant în preferințe din România îl va vota, evident, în locul PNL-ului sau al defunctului PDL. Cînd nu va pleca la munte în ziua alegerilor și va urmări rezultatele pe Internet, cu ”surpriza” că și de data asta PSD-ul a obținut o victorie ușoară.

Autor: Tereza-Brindusa Palade

Sursa: contributors.ro

Publicat: 7 iunie 2016

Marian Vanghelie afirmă că Liviu Dragnea şi Gabriela Firea au cerut susţinerea clanurilor interlope bucureştene la alegerile locale

Gabriela Firea, Liviu Dragnea

Marian Vanghelie, într-o conferinţă de presă a spus despre Gabriela Firea şi Marian Liviu Dragnea că s-au întâlnit cu interlopi Bucureşteni.

Cei doi ar fi negociat cu interlopii susţinerea  candidaţilor PSD la alegerile locale.

„Informaţiile noastre sunt în felul următor – a declarat Marian Vanghelie într-o conferinţă de presă – că Dragnea şi cu doamna Firea, cu domnul Florea şi domnul Băluţă au avut câteva întâlniri o dată în sectorul 5 şi o dată în sectorul 4 cu o parte din clanurile din lumea interlopă. Deci sunt câteva clanuri din sectorul 5 cu care s-au întâlnit domnul Dragnea, cu doamna Firea şi cu domnul Florea la sediul UNPR, puteţi să verificaţi data şi ora când a fost domnul Dragnea acum câteva zile la sediul UNPR şi înţeleg că în sectorul 4 s-au întâlnit cu clanurile de Sportivi care-l sprijină pe domnul Băluţă. (…) Domnul Dragnea e expert în asemenea lucruri, numai că nu înţelege că în Bucureşti lucrurile sunt puţin mai complicate şi aici nu e Teleorman”.

Deşi obişnuit cu tot felul de mânării şi uns cu toate alifiile, Vanghelie a spus că în sectorul cinci de ceva incrdibil.

„Foşti trei comandanţi de poliţie ai sectorului 5 – a continuat Vanghelie – e vorba de Şovan Valeriu Nicolae, Ţigănuş Marian şi Merliu Marian – doi dintre ei sunt pe locul doi şi trei pe lista de consiliu al domnului Florea- împreună cu domnul Răzniceanu Gheorghe – nu aţi auzit de el, dar puteţi să-l căutaţi, e o mare vedetă a sectorului 5, seamănă cu Cabral, cu domnul Damian Moldovean – care vinde ţigări fără timbru – , cu domnul State Lucian care stă în zona Sebastian, cu domnul Valter Florin şi cu Paraschiv Crina Mihaela…. deci Ţigănuş cu Merliu şi Juhan şi că Răzniceanu se ocupă de a cumpăra buletine, pe de o parte să nu iasă unii la vot, şi de a da între 100 şi 150 de RON ca să iasă alţii la vot. De două zile fac această achiziţie de buletine”.

 Interesant este că el însuşi a uitat cum femeia cu care împarte patul a cumpărat voturi când a candidat la penultimele europarlamentare. Poate cere de la Realitatea TV filmuleţul făcut cu camera ascunsă. Ei, mai uită omul, nu a uitat să spună că Liviu Dragnea şi Gabriela Firea, însoţiţi de candidatul PSD la Primăria sectorului 4, Daniel Băluţă, s-au întâlnit cu liderii Clanului Sportivilor.

„Dl. Dragnea, cu dna Firea şi cu dl. Băluţă au avut o întâlnire cu cei din sectorul 4, din Clanul Sportivilor. Aceleaşi semnale le-am primit aseară, că se încearcă o intimidare cu cei din Clanul Sportivilor, unii dintre ei şefii pieţei la BIG (Piaţa Sudului – n.r.) care iau „pincă”, adică şpagă zilnică doar pentru că ăştia sunt periculoşi. Eu nu am nicio problemă, nu mi-e frică. Nu dorim decât o ordine normală, eu nu cer să arunc cu cătuşe în sus, să fie cineva arestat, dar cer ca aceşti oameni să fie puşi în banca lor şi să stea linştiţi. Dacă dl. Dragnea crede că ceea ce a făcut la Teleorman poate să facă în sectorul 4 sau 5 se înşală. Trebuie să mai stea cel puţin 25 de ani în Bucureşti, cât am stat eu ca şi activitate politică, apoi putem să ne plimbăm puţin prin Bucureşti, să-i explic cum stau lucrurile”, a precizat Vanghelieţinând neapărat să explice că el nu face un denunţ ci trage doar un semnal de alarmă:

„Eu nu fac denunţuri. Ar trebui să scăpăm de sindromul denunţului. Formula de denunţ sună atât de urât… Eu trag un semnal de alarmă, iar cei care sunt în măsură trebuie să verifice şi să supravegheze. Eu când aud de denunţ, îmi vine să fug”.

Deputatul Radu Popa la rândul său a declarat că   va cere intervenţia Ministerului de Interne.

„Vom face noi interpelare pe adresa ministrului Petre Tobă. Sperăm ca aceasta să nu fie tratată ca o infracţiune cu autor necunoscut şi sperăm ca până duminică MAI a luat măsurile necesare”, a spus Popa, Vanghelie mai adăugând că este încrezător în şansele sale, deşi spune că PDS este un partid mic.

„Am avut privilegiul, spre deosebire de alţi candidaţi, să fiu în lumina reflectoarelor. E adevărat, un pic m-a ajutat şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Am reuşit să cred că voi câştiga Primăria sectorului 5”, a precizat în final Vanghelie.

Cine e în spatele HEXI PHARMA? Sorin Oprescu ştieeee …

16 mai 2016 6 comentarii
Sorin Oprescu, HEXI PHARMA

HEXI PHARMA a fost înfiinţată la Spitalul Universitar într-un spaţiu dat de Sorin Oprescu

Tot mai multe voci se întreabă cine este în spatele companiei asasine HEXI PHARMA…

Călin Popescu Tăriceani arăta cu degetul spre … un serviciu secret … fără nume…

Poate, cine vrea să știe ce este de fapt HEXI PHARMA ar trebui să îl întrebe pe Sorin Oprescu. 

„Această companie – scrie romaniacurata.ro –   a fost înființată de fostul farmacist-șef al Spitalului Universitar București, tatăl lui Dan Alexandru Condrea, și, pe vremea lui Oprescu, a primit cu generozitate un spațiu chiar în incinta spitalului.

Finalul anului 1994. Spitalul Universitar de Urgență București are un director proaspăt . E tânărul și energicul Sorin Oprescu, care deși flirtează de zor cu politica, nu este încă membru de partid (urmează să se înscrie în PDSR de-abia anul viitor, în 1995). E anul când se pregătește consolidarea spitalului. Șantierul a început dej

Cu 10 zile înainte de Crăciunul acelui an, iese de la Registrul Comerțului setul de ”acte proaspăt tipărite” ale SRL-ului Universitar Pharma (viitoarea Hexi Pharma Co.) Fondatorii SRL-ului de apartament sunt Virgiliu Condrea, farmacistul șef al Spitalului Universitar și Ion Mateescu, un farmacist senior (70 de ani la acel moment), cel care și-a și pus la dispoziție locuința ca să găzduiască sediul noii companii.

În clipa când și-au pus semnătura de intrare în posesie a pachetului de documente care atestă înființarea societății lor, cel mai probabil că mințile celor doi farmaciști nu au îndrăznit să își imagineze că Hexi Pharma va fi devenit în 2016 furnizorul ”number one” de sterilizanți al sistemului spitalicesc românesc.

La fix două luni de la momentul înființării, pe 14 februarie, sediul social al firmei se schimbă la o nouă adresă: ”Municipiul București Sect.5; Splaiul INDEPENDENȚEI; Nr.169, etajul 1”. La această adresă funcționează Spitalul Universitar de Urgentă București (SUUB). Adică la locul de muncă al farmacistului șef al Spitalului Universitar.”

Atât şi interesul pentru acest articol ar trebui să fie deschis … 

Citiţi: 

Scandalul Dezinfectanților. Cum și cine a fondat Hexi Pharma cu sediul în Spitalul Universitar București condus de Sorin Oprescu

România Curată a descoperit cum și-a început afacerile firma Hexi Pharma, aflată acum în mijlocul unui scandal, după ce Tolo.ro a descoperit că furnizează dezinfectanți diluați spitalelor. Această companie a fost înființată de fostul farmacist-șef al Spitalului Universitar București, tatăl lui Dan Alexandru Condrea, și, pe vremea lui Oprescu, a primit cu generozitate un spațiu chiar în incinta spitalului. Un alt amănunt interesant este că, la un moment dat, afacerile lui Condrea au ajuns pe mâna unui personaj implicat în furturi de acțiuni bursiere în anii 90.

Finalul anului 1994. Spitalul Universitar de Urgență București are un director proaspăt . E tânărul și energicul Sorin Oprescu, care deși flirtează de zor cu politica, nu este încă membru de partid (urmează să se înscrie în PDSR de-abia anul viitor, în 1995). E anul când se pregătește consolidarea spitalului. Șantierul a început dej

Cu 10 zile înainte de Crăciunul acelui an, iese de la Registrul Comerțului setul de ”acte proaspăt tipărite” ale SRL-ului Universitar Pharma (viitoarea Hexi Pharma Co.) Fondatorii SRL-ului de apartament sunt Virgiliu Condrea, farmacistul șef al Spitalului Universitar și Ion Mateescu, un farmacist senior (70 de ani la acel moment), cel care și-a și pus la dispoziție locuința ca să găzduiască sediul noii companii.

În clipa când și-au pus semnătura de intrare în posesie a pachetului de documente care atestă înființarea societății lor, cel mai probabil că mințile celor doi farmaciști nu au îndrăznit să își imagineze că Hexi Pharma va fi devenit în 2016 furnizorul ”number one” de sterilizanți al sistemului spitalicesc românesc.

La fix două luni de la momentul înființării, pe 14 februarie, sediul social al firmei se schimbă la o nouă adresă: ”Municipiul București Sect.5; Splaiul INDEPENDENȚEI; Nr.169, etajul 1”. La această adresă funcționează Spitalul Universitar de Urgentă București (SUUB). Adică la locul de muncă al farmacistului șef al Spitalului Universitar.

România Curată a dialogat cu un insider bun cunoscător al tainelor SUUB, care ne-a oferit câteva informații ce clarifică contextul în care s-a produs această schimbare de sediu social: ”În mod cert firma și-a făcut-o când încă era farmacistul șef al Spitalului Universitar. Dl Condrea s-a pensionat după 1995. Directorul (n.r. Sorin Oprescu la acel moment) era semnatarul din partea spitalului al oricărui contract de închiriere. În 1994 spitalul s-a închis parțial pentru consolidare. La etajul 1 (n.r. unde a funcționat firma Hexi Pharma Co) erau birourile, radiologia și parcă Camera de Gardă și apoi au fost niște birouri ale administrației după aceea. Nu știam să fie spații libere, pentru închiriat. Mi-e greu să spun că spitalul ar fi avut spații disponibile. Poate înspre spălătorie, în partea aia. Dacă sediul era la etajul 1, înseamnă că Hexi era pe același etaj cu directorul spitalului (n.r. Sorin Oprescu). E exclus că directorul să nu fi știut de existența SRL-ului. Nu știu dacă (n.r. cei de la Hexi Pharma Co) au avut și spații de producție în cadrul SUUB. A fost destul de discretă toată chestia. Puțini oameni o știu”.

După alte două luni, în aprilie 1995 unul din asociați, bătrânul farmacist Ion Mateescu, renunță la părțile sale sociale din Hexi Pharma și în locul lui își fac entry-ul nevasta lui Virgil Condrea, care devine administrator, iar 40% din firmă e trecută pe numele unui student junior, în vârstă de numai 21 de ani. Numele lui e Dan Alexandru Condrea și e prințul moștenitor, adică fiul lui Virgiliu, farmacistul șef al SUUB. Probabil că la acel moment nici el  nu bănuia că la 20 de ani distanță în viitor, urma să aibă propria lui fabrică, centru medical și o cifră de afaceri amețitoare din contracte de furnizare sterilizanți cu peste 300 de spitale.

Juniorul Dan nu-și imagina nici că, două decenii mai târziu, o să urmeze un scandal monstru care să ducă la prăbușirea capitalului de încredere al populației în firmele sale, după ce jurnalistul Cătălin Tolontan a deșurubat căpăcelele sticluțelor lui și a aruncat un ochi înăuntru   ( aici ),  iar apoi jurnaliștii Rise Project au publicat documente care dovedesc cum încărca costul sterilizantilor și evita plata taxelor către statul român, folosindu-se de un vehicul offshore  ( aici  ).

Sorin Oprescu nu a răspuns solicitării de a emite un punct de vedere pe subiect, iar Dan Alexandru Condrea, patronul Hexi Pharma nu a răspuns la întrebările legate de începuturile afacerii.

Unilab, laboratorul buclucaș 

2016. O echipă de jurnaliști coordonată de Cătălin Tolontan a descoperit indicii că un off-shore controlat de Dan Alexandru Condrea ar fi în spatele Unilab SRL, laboratorul unde firma Hexi Pharma Co SRL își trimitea la ”analiză” sterilizantii și de unde obținea patalamalele oficiale care îi validau eficacitatea acestor dezinfectanți livrați spitalelor.

Inițial, Dan Alexandru Condrea a negat orice legătură cu Unilab SRL, alta decât că ar fi prieten cu proprietara laboratorului. Dan Condrea a uitat însă să spună ca el a deținut ”la vedere” firma Unilab SRL până în 2007. Inițial societatea avea altă denumire, Depomed CD Com SRL, cel mai probabil CD fiind abrevierea inițialelor propriului său nume, Condrea Dan. Ioana Gurlui era managerul, cu doar 5% din părțile sociale, grosul de 95% fiind al lui Condrea. Exitul său din firmă, în februarie 2008, a fost brusc și a coincis cu schimbarea denumirii firmei în Unilab SRL. În realitate însă avem indicii că ieșirea a fost făcută formal, pentru a ascunde de fapt adevărata identitate a proprietarului, dat fiind că în noiembrie același an, în firmă să intre un nou acționar, tot cu 95%, cât avusese Condrea. E vorba de offshore-ul cipriot CPS Chemical & Pharmaceutical Solutions Limited, reprezentat de Condrea, care a controlat Unilab până în 2011. De altfel firma Unilab a și funcționat până în 2010 la aceeași adresă, Strada Izbiceni nr. 106, cu o altă firmă controversată a lui Dan Condrea. E vorba de societatea sa de curățenie, Medical Cleaning SRL, abonată la contracte cu statul.

Ulterior PR-ul angajat de Dan Condrea să rezolve situația de criză, a admis că există clar o legătură ce nu poate fi negată între patronul Hexi Pharma Co SRL și Unilab SRL. Dan Condrea nu a răspuns însă intrebarii României Curate referitoare la legătura sale cu Unilab, ci ne-a remis un răspuns generic în care subliniază, culmea, importanța testării în laboratoare ”independente de stat”, nu și ”independente de producător”: ”în toată Uniunea Europeană eficiența se testează în laboratoare independente, nu de către Ministerul Sănătatii, lucru care se poate vedea în Regulamentul European de punere pe piată a produselor biocide (528/2012, anexa 2). Și Hexi Pharma a făcut teste atât în laboratoare din România, cât și din Germania”.

Condrea și-a dat businessul pe mâna unui personaj care a furat acțiuni bursiere 

Începând cu anul 2013, Dan Condrea și-a luat ca administrator la una din firmele din grupul său, Hexi Med SRL un ONG. E vorba de Asociația Hexi Med, reprezentată de Miron Victor Panaitescu. Acesta e un personaj implicat într-unul din marile scandaluri bursiere de la finalul anilor ’90, fiind implicat într-un furt de acțiuni care a inflamat presa economică a vremii ( aici ). A fost trimis in judecată de-abia în 2011 ( aici ), pierzând procesul ( aici ). S-a adresat inclusiv CEDO, care i-a respins însă acțiunea ( aici ).

Legăturile lui Condrea cu Panaitescu par a fi însă, mai vechi. După 2010, Panaitescu a înființat 9 ONG-uri în interval de un an, unele dintre ele cu numele în relație directă cu numele firmei lui Condrea (Asociația Hexi Med, Asociația Hexi Medical Farma, Asociația Hexi Pharma Co, Asociația Dactylis Glomerata, Asociația Telurium, Asociația Ytterby, Asociația Cyber Wizard și Asociația Hot Shot) prin intermediul cărora a preluat administrarea unor SRL-uri cu probleme, de care proprietarii lor reali vroiau să se scape. Într-o parte din aceste societăți comerciale, alături de Panaitescu regăsim și offshore-ul cipriot Hatom Limited.

Astfel, în 2011, când Dan Condrea a vrut să iasă cu offshore-ul său CPS Chemical &Pharmaceutical Solutions Ltd din patronatul Unilab SRL, locul acestuia a fost luat de Hatom Limited.

Un SRL românesc cu aceeași titulatură ca și firma cipriotă, Hatom Limited, apare, în echipă cu ONG-urile lui Panaitescu în următoarele societăți: Tracia Consulting And Procurement SRL și Tracia Major SRL (împreună cu Asociația Ytterby a lui Panaitescu), Ready Company SA și Absynthe Productions SRL (împreună cu Asociația Telurium a lui Panaitescu), Valhalla Solutions și Samuel Fruits SRL (împreună cu Asociațiile Telurium și Ytterby ale lui Panaitescu) Solvesborg SRL și Medscape SA (împreună cu Asociațiile Telurium și Ytterby ale lui Panaitescu). Firma Medscape SA a avut același punct de lucru, ”Sos. București-Târgoviște nr. 22B”, cu societatea Hexi Medical Farma SRL, a lui Dan Condrea.

De asemenea Panaitescu apare și în Bio Chemicals Trading SRL, prin intermediul Asociației Telurium, în asociere cu Odin Management SĂ. În spatele Odin Management SA se află Viapori Broker de Asigurare și reprezentantul Hatom Limited SRL, Amodio Federico. Societatea Viapori Broker de Asigurare (reprezentată de Panaitescu), o regăsim și în Dunavat&Dranov Management SRL, alături de Teodor Nicolaescu, fostul director al Băncii Române de Scont, condamnat nedefinitiv în 2015 la 7 ani de închisoare pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave a Rafo Onești  (aici).  Odin Management și Panaitescu mai apar și în firma IFN Dracena SRL. De asemenea pe Panaitescu îl regăsim și în Evo KAA Distribution SRL, Data& Partner Top Consulting SRL, Data Investment Top Consulting SRL și MLM Trading&Consulting SRL, prin intermediul altor două ONG-uri ale sale, Asociația Cyber Wizard și Asociația Hot Shot.

Aceste îmbârligături de firme, ONG-uri și mai multe nume de persoane fizice care se repetă în toate aceste societăți (multe înghesuite într-o cabană turistică de lemn din Telega Băi), par absurde la prima vedere.

Însă dăm un exemplu de utilizare a lor. Societatea Ready Company SA a preluat societatea cu nume comic Abstrakt Algebra SRL. Nu e o firmă care face culegeri de matematică, ci e doar o rebotezare a Mivan-Keir România SRL. Această companie a fost activă pe piața românească în anii 2000, primind numeroase contracte de la statul român în Guvernarea Năstase, cu o valoare cumulată de zeci de milioane de euro. Ulterior, în perioada de boom imobiliar a trecut pe mall-uri, ridicând Liberty Mall și cartierul New Town, alături de Dinu Patriciu. Societatea Mivan-Keir România SRL, controlată de două societăți străine, una britanică și una irlandeză, a fost considerată în 2009 cea mai mare insolvență a anului  (aici). Britancii s-au curățat însă elegant de ”carapacea juridică” a afacerilor derulate în România, prin cedarea SRL-ului către  Hatom Limited SRL și către personajul implicat în furtul de acțiuni bursiere. Același individ a fost luat să administreze și una din firmele pe pierdere ale lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma Co SRL. Probabil pentru a-și desăvârși optimizarea fiscală.

Autor: Daniel Befu

Sursa: romaniacurata.ro

Elena Udrea îi cere Laurei Codruţa Kovesi să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru faptul că ea şi Victor Ponta au negociat numirea acesteia în funcţia de procuror şef al DNA

Elena Udrea

Elena Udrea

Dacă-i bal, bal să fie …

Elena Udrea îi cere Laurei Codruţa Kovesi nici mai mult, nici mai puţin decât să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru faptul că ea şi Victor Ponta au negociat numirea acesteia în funcţia de procuror şef al DNA

„DNA-ul sesizează Inspecția Judiciară a CSM pentru că am afirmat că Kovesi a dat ordin să fiu arestată din nou în vara lui 2015, ceea ce s-a și încercat în luna octombrie a anului trecut. Această afirmație am făcut-o și la momentul respectiv, dar atunci nu a contat pentru Kovesi. Eu cer șefei DNA să mai sesizeze Inspecția și cu următoarea declarație: ‘Eu, Elena Udrea, am fost la primul ministru Victor Ponta în birou să negociez numirea lui Kovesi în funcția de procuror-șef anticorupție!’ Am făcut acest lucru deoarece președintele Traian Băsescu dorea să o nominalizeze în această funcție, Ponta avea altă propunere, iar cei doi nu discutau între ei. Am făcut-o din proprie inițiativă, dar sunt persoane care pot confirma ceea ce spun„, a scris Elena Udrea, pe contul său de Facebook.

Laura Codruţa Kovesi, Procurorul-șef al D.N.A.  a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în legătură cu unele afirmații ale Elenei Udrea apărute în data de 10 mai pe pagina de internet a unei publicații.

DNA a emis un comunicat  remis presei în care se spune că  Elena Udrea a făcut mai multe de afirmații „tendențioase” la adresa Laurei Codruţa Kovesi, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a funcționării sistemului judiciar.

„…. Udrea Elena Gabriela afirmă: ‘Vreau să fiu judecată de abuz în serviciu. Este o tâmpenie de acuzație. Nu mă interesează personal, eu am multe alte acuzații. Pe mine mă doare în cot de această lege. Slugile SRI-ului dau aceste mesaje, de fapt slugile sistemului. Persoanele care mă atacă acum mă atacau și înainte când era Traian Băsescu președinte. Această faptă nu există nicăieri. Dacă i se năzare DNA-ului să îi facă cuiva dosar penal, sigur va face. Acest sistem e reprezentat de către SRI și de către doamna Kovesi de la DNA. Procurorii execută ordine’. Cu aceeași ocazie, Udrea Elena a afirmat: ‘Multe dintre dosare s-au făcut la ordin. Doamna Kovesi a dat ordinul ca eu să fiu arestată’„, se spune în comunicatul DNA.

Sesizarea Inspecției Judiciare are în vedere faptul că „asemenea afirmații tendențioase, făcute de o persoană care în prezent este inculpată fiind trimisă în judecată de procurorii DNA pentru infracțiuni de corupție și care este judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt de natură să submineze autoritatea judecătorească și sunt de natură a pune în discuție deontologia profesională a magistraților”.

Interesant mi se pare ceva. Când unii declară câte ceva DNA-ul consideră că au un anumit … interes. Când dau alţii declaraţii scăpând astfel de arestul preventiv, sau chiar de cercetarea penală, rămânând cu ceea ce au furat fără a mai fi anchetaţi nu au nici un interes.

Oare de ce îmi pare că DNA, cu şefa lui în frunte, de la o vreme nu mai are nici un fel de jenă din a arăta clar că îi tratează diferit pe cei anchetaţi? 

Cum ar veni, penalii nu sunt toţi la fel, unii dau atât de frumos din coadă încât din penali devin imaculaţi … 

Măcar să li se ceară să plătească taxe pentru averile cu care se aleg după ce dau în gât pe unii sau pe alţii … aşa ar fi corect …

Monica Ghiurco avertizează că excluderea TVR din European Broadcast Union va aduce România în situația de a fi decuplată de la principalele conexiuni de știri și informații…

Monica Ghiurco îi cere lui Iohannis să intervină în blocajul TVR

Monica Ghiurco

Monica Ghiurco

Monica Ghiurco, propusă pentru a doua oară ca preşedinte-director general al Televiziunii Române, i-a cerut președintelui Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, să intervină în blocajul din TVR. 

Ea a subliniat că ”discuția publică despre TVR trebuie să depășească aparența unui scandal generat de blocarea participării la un concurs muzical. Adevărata problemă nu este participarea la Eurovision Song Contest 2016, ci blocajul general în care se găsește televiziunea publică”.

Astfel, Monica Ghiurco a avertizat că excluderea TVR din European Broadcast Union va aduce România ”practic în situația de a fi decuplată de la principalele conexiuni de știri și informații și în imposibilitatea de a participa la schimbul de informații internațional și european”.  

Ghiurco consideră necesară avertizarea Ministerului de Externe cu privire la situația în care se află TVR, ”la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor de țară membră a Uniunii Europene și NATO în domeniul promovarii și apărării, prin media publică, a valorilor europene și euro-atlantice”

Conform scrisorii, blocajul TVR se poate rezolva doar prin colaborarea dintre Parlament și Guvern, prin validarea unui președinte-director general, precum și prin asumarea unui plan de reconstrucție, ”capabil să dea garanția că banii nu vor fi aruncați în găuri negre, ci se vor duce exclusiv în funcționarea TVR și în plata datoriilor”. 

Monica Giurco a fost propusă pentru a doua oară la șefia TVR în 28 aprilie, după ce plenul reunit al Parlamentului a respins-o,  la jumătatea lunii aprilie. De asemenea, în 29 martie, plenul comun a respins prima propunere a CA al SRTV de numire a lui George Orbean la şefia TVR. 

Noul CA al SRTv este alcătuit din Irina Radu, Doina Gradea, Alfred Bulai, Ionica Stănciulescu, Radu Carp, Debreczeni Hajnal, Ruxandra Garofeanu, Valeriu Cristian Hadji-Culea, Raico Cornea, Monica Simona Ghiurco, Teodor Gabriel Giurgiu, Christel Ţopescu şi George Orbean. 

Membri supleanţi sunt: Elena Anca Dindirică, Smaranda Vornicu Shalit, Lucian Romaşcanu, Adriana – Silvia Mesesian, Cristian Vasile Petcu, Rostas-Peter Istvan, Savu Cătălin Cătană, George Bălăşoiu, Andrea-Julika Ghiţă, Cornel Mihalache, Luminiţa Velciu, Ana Maria Sandu.

Autor:  Avram Eliza

Sursa: romanialibera.ro

Data publicării: 07 mai 2016

Ana Birchall, mincinoasa …

Deputata Ana Birchall preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor nu se poate abţine şi pupă poala lu’ Ponta publicând pe blogul său aşazise declaraţii de presă în care se laudă cu marile succese ale guvernului acestuia în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. O mare minciună.

Pe 27 Iulie 2015, frumuşica Ana Pele publica un articol în care se arăta că Guvernul Ponta , pentru pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu  3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

 ******

Pentru ca nu cumva cineva să o creadă pierdută prin parcările patriei, deputata Ana Birchall, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, scrie pe blog articole cărora le spune „Declaraţie de presă”.

Ultima astfel de declaraţie de presă, publicată pe siteul personal  la data de  25 Aprilie 2016 (adică azi)  publicată sub titlul Bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului”, scrie: 

DECLARAŢIE DE PRESĂ

Ana Birchall“Demisia doamnei Aura Răducu de la Ministerul Fondurilor Europene prelungeşte, din păcate, o situaţie complicată într-unul din domeniile de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a ţării noastre. După 6 luni de zile de întârzieri la punerea în dezbatere a ghidurilor de finanțare și eligibilitate, bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului.

Ministerul Fondurilor Europene trebuie să își asume un rol activ în rezolvarea cauzelor care determină gradul de absorbţie redus şi să ducă mai sus procentul de aproximativ 60% – absorbția fondurilor europene la momentul în care guvernarea noastră a predat ștafeta actualului Executiv.

Comisia pentru afaceri europene va acorda sprijinul pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, însă pentru a îndeplini acest obiectiv avem nevoie urgent de desemnarea unui ministru profesionist şi bine pregătit, astfel încât la finalizarea exercițiului bugetar să putem spune că România a luat toți banii care i se cuveneau” – a declarat social-democrata Ana Birchall.

Sursa: anabirchall.ro

Cum ar veni, în traducere liberă ma’am Bitchall funcţionează pe principiul „Dacă nu ne laudă nimeni hai să ne lăudăm singuri şi să mai tragem cuiva o flemă ca să nu se pună că avem gura plină…” 

Înainte de a merge mai departe nu pot să nu observ persoana  treia la care e scris articolul, lucru care ne poate face să credem că nici declaraţia nu a fost scrisă de ea, evident, lucru nu prea de mirare deoarece când vorbeşte liber după a treia frază începe să transpireşi în plus n-o să stea ea să se strice la maniqură tastând.

Când era să public acest articol mi-am amintit de Alexandra Pele care a publicat la data de 27 Iulie 2015, pe siteul ziarului Gândul un articol în care zice că nu e chiar aşa cu succesul în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene cu care se laudă pupincuriştii lui Ponta, ci că guvernul acestuia  pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

Zice drăguţa de Alexandra Pele aşa:

Cum a tăiat Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene

Alexandra PeleÎncasarea banilor europeni s-a dovedit a fi, din nou, o problemă pentru Guvern. În prima jumătate a anului, fondurile europene ajunse în Trezoreria statului au fost cu 1,4 miliarde de euro mai mici decât ce se prevedea în bugetul adoptat la începutul lui 2015. Bugetul s-a ”închis”, însă, pe plus în primul semestru. Astfel, după primele şase luni, veniturile totale au fost cu aproape un miliard de euro mai mari decât cheltuielile. Pentru a obţine acest rezultat pozitiv, practic un excedent, nu un deficit bugetar, Guvernul a tăiat 1,5 miliarde de euro de la cofinanţări şi alte 1,6 miliarde de euro de la cheltuielile de capital, capitol bugetar care se referă la investiţiile finanţate din bani publici. Prin urmare, pentru nerealizarea veniturilor au avut de suferit investiţiile, unde cheltuielile au fost cu 3,1 miliarde de euro mai mici decât era asumat prin Legea Bugetului pe 2015.

În prima jumătate a anului, la bugetul general consolidat s-au colectat 110,6 miliarde de lei, echivalentul a circa 25 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cursul de schimb pe care a fost fundamentat bugetul pe 2015, reiese din datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile au însumat echivalentul a 15,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce cheltuielile totale din primul semestru au fost de 15,2% din PIB, respectiv 106,4 miliarde de lei, echivalentul a 24 de miliarde de euro.

Prin urmare, în primele şase luni ale acestui an, bugetul a înregistrat un excedent de 4,1 miliarde de lei, circa un miliard de euro, bani rămaşi necheltuiţi.

Eşecul fondurilor europene

Principalul capitol la care nu s-au respectat veniturile, adică unde guvernul a încasat mai puţin decât anticipase în programul pe 2015, program pe care s-a fundamentat bugetul, a fost cel privind fondurile europene, respectiv banii pe care executivul îi incasează de la Comisia Europeană.

Sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţare au însumat, în primele şase luni, aproape 4 miliarde de lei (circa 0,9 miliarde de euro), cu 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) mai puţin decât suma prevăzută în buget, de 10,5 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro).

Practic, în prima jumătate a anului la buget s-au încasat mai puţin de 40% din fondurile europene pe care se baza executivul.

La finele lunii iunie, rata absorbţiei de fonduri europene era de 51,1%, plăţile de la Comisia Europeană însumând 9,7 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene. În decembrie 2014, rata absorbţiei era de 44,89%.

Tăierea investiţiilor

Investiţiile au fost cele care au de suferit ca urmare a eşecului absorbţiei fondurilor europene. Statul a tăiat atât banii de la cofinanţarea proiectelor din bani comunitari, cât şi de la investiţiile proprii.

Astfel, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au cheltuit 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), mai puţin de jumătate decât se prevederea în buget, respectiv 12,6 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Prin urmare, Guvernul a tăiat în prima jumătate a anului 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) de la cofinanţări, astfel încât acestea au fost realizate în proporţie de 45,6%, reiese din datele Finanţelor.

Totodată, cheltuielile de capital au însumat, în primele şase luni, 3,8 miliarde de lei (866,5 milioane de euro), cu 7,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) mai puţin decât se prevedea în bugetul adoptat la începutul anului. Mai exact, în buget se prevedeau investiţii de 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în perioada ianuarie-iunie 2015.

Nerealizarea veniturilor, o problemă mai veche

Estimarea ”optimistă” a banilor ce urmează a fi colectaţi la buget sau, altfel spus, nerealizarea veniturilor asumate nu este o practică nouă. În 2014, spre exemplu, economiştii Guvernului au greşit estimările cu aproape un miliard de euro în ceea ce priveşte veniturile pe ultimele două luni ale anului, deşi aveau situaţia clară pe primele 10 luni ale anului.

Guvernul miza, în decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat cât şi bugetele administraţiilor publice locale. În realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decât suma proiectată în urma celor trei rectificări bugetare de anul trecut.

Astfel, taxele şi impozitele percepute la nivel naţional şi local de la cetăţeni şi companii au însumat în 2014 cu patru miliarde de lei mai puţin decât anticipa Executivul la rectificarea din decembrie, făcută pe baza datelor din noiembrie, adică pe execuţia din primele zece luni ale anului.

Rezultatul a fost ”ajustarea” bugetului prin tăierea banilor ce ar fi trebuit cheltuiţi pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni.

Noul Cod Fiscal

Nerealizarea veniturilor în prima jumătate a anului ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea măsurilor de reducere a taxelor şi impozitelor prevăzute de noul Cod Fiscal, document retrimis de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), dar şi economiştii Consiliului Fiscal, instituţie înfiinţată la cererea expresă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a monitoriza acţiunile Guvernului, au atras atenţia că reducerile de taxe s-ar putea dovedi o povară prea mare pentru buget.

Codul Fiscal este inaplicabil din cauza impactului pe care l-ar avea reducerile de taxe şi impozite asupra Produsului Intern Brut, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.

„Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru înţelept”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.

Guvernatorul a arătat că impactul asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde de lei) dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală, fără a lua în considerare majorarea salarială din sectorul public, care ar mai adăuga 1,3% la deficit.

„Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu.

Autor: Alexandra PELE 

Sursa: gandul.info 

Ţîţîţî .. se poate ma’am Birtchall? Se poate să minţi cu atâta seninătate doar pentru a  putea spune că Ponta ca premier a făcut şi altceva în afară de minciuni? 

Eu aş fi un pic mai atent cu minciunile pentru că dacă se prinde lumea ar putea crede că povestea din parcare ar fi fost adevărată şi nu să  creadă că nu e adevărat că nu aiu fost acolo cum ziceai deşi brăţara de pe mână cu care apari şi în altă poză pare a dracului de asemănătoare … 

Păcat de mata că frumuşică eşti, deci te poţi căţăra pe scara ierarhică în partid în partid. Ştii mata cum se face, dar dacă ai îndoieli sun-o pe Alinuţa de la liberali… ei ia ieşit.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 132 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: