Archive

Archive for the ‘Dezvăluiri’ Category

BOMBĂ: Mama Dacianei Sârbu (soția lui V. Ponta) și a lui Sorin Grindeanu sunt surori

5 Februarie 2017 Lasă un comentariu

De când a apărut Sorin Grindeanu mă întrebam cum dracu de acest lingău a reușit să ajungă în funcția în care a ajuns.

Explicația am găsit-o pe siteul comisarul.ro … Este verișorul Dacianei Ponta. Mamele lor sunt surori…

Convenabil, nu?

Scrie ”Comisarul” așa:

Sorin Grindeanu, Daciana Sarbu

Detaliul EXPLOZIV despre Grindeanu! Mama lui și mama Dacianei Sârbu sunt surori!

Uite de ce a ajuns Sorin Grindeanu acolo unde a ajuns! Mama lui și soția lui Ilie Sârbu sunt surori! Sorin Grindeanu și Daciana Sârbu(Ponta) sunt verișori de gradul întâi. Restul sunt detalii… Faptul că i-a trădat pe cei care l-au ajutat în viață, clanul Sârbu-Ponta, pentru a deveni sclavul lui Dragnea arată că acest personaj este în stare de orice…

Ponta l-a făcut deputat și apoi ministru. Primul lider de filială care l-a trădat pe Ponta a fost Grindeanu…

Sursa: comisarul.ro

.

.

Elena Istode, general de brigadă, șefa acoperiților SRI, fotografiată în vacanță alături de un penal, Cristian Rizea și soția sa, Josette

26 Ianuarie 2017 Lasă un comentariu

General SRI Eelena Istode și Josette Rizea

Adrian Țuțuianu, senator PSD, șeful Comisiei de Control a SRI confirmă că Generalul SRI Elena Istode și-a petrecut vacanța la Nisa și Monaco alături de familia fostului deputat Cristian Rizea, ba  chiar a locuit într-o proprietate a acestei familii.

Interesant este că senatorului Țuțuianu  nu i se pare cineștie ce grav acest fapt.

„După cum cunoașteți – a declarat pentru presă Țuțuianu la finalul unei ședințe a comisiei de control SRI la care a fost prezent directorul general al serviciului, Eduard Hellvig – în presă au apărut câteva fotografii, doamna general a fost prezentă în activități să spunem turistice. Deci doamna general a fost prezentă împreună cu familia Rizea în concedii la Nisa și Monaco. Era normal să se declanșeze o anchetă internă în cadrul SRI, după cum era normal ca noi comisia să solicităm să fie lămurite aceste lucruri. Din datele puse la dispoziție de comisie rezultă că a fost prezentă, împreună cu familia Rizea, în Monaco și la Nisa, că o parte importantă, cheltuielile au fost suportate de doamna general și că aceste relații au la bază calitatea de foste colege de facultate a doamnei general, respectiv doamnei Rizea și că aceste activități, aceste concedii, au fost raportate conducerii SRI în conformitate cu procedurile interne de lucru”.

Senatorul Țuțuianu a mai spus că adăugat că Eduard Helvig, șeful SRI ar fi  informat comisia de control că pregătește un cod deontologic care să clarifice limita relațiilor pe care le poate avea un ofițer de informații SRI.

„Cu privire la ambele rapoarte – a mai menționat deputatul PSD – din punctul meu de vedere, chiar dacă nu avem o încălcare a legii, asta e concluzia celor două rapoarte, avem cel puțin o problemă de raportare deontologică din partea ofițerilor de informații atunci când sunt prezenți de exemplu în excursii, în activități de tipul acesta cu membri ai Comisiei de control parlamentar ai SRI, cu parlamentari, cu oameni de afaceri. Iar ceea ce a spus domnul director al SRI este că a dispus elaborarea unui cod deontologic care nu va fi secret, va fi un act public, care să clarifice până unde poate merge un ofițer de informații, un ofițer al serviciului român în relații cu terțe persoane de genul pe care le-am menționat. A spus că a locuit pe perioada concediului într-o proprietate care aparținea familiei Rizea” .

Deci, domnului Țuțuianu i se pare … că e vorba doar de raportarea la deontologia profesională a generălesei, deci nu prea mare lucru.

Faptul că fostul politician, Cristian Rizea, cercetat penal, și soția sa Josette Rizea o găzduiesc pe o generăleasă SRI la una din proprietățile sale, nu reprezintă un mare motiv de alarmare. 

Aș fi curios tare cam ce ar spune senatorul, mai sus citat, despre faptul că judecătoarea Pivnicereu se plimba cu mașina condusă de fiul lui Adrian Năstase taman când acesta se lupta să scape din pușcărie.

Nici nu mai spun în ce grad aș dori să aflu părerea dumnealui în povestea în care toți săreau la Elena Udrea care era la shoping la Paris cu o fostă colegă și prietenă (mă refer la celebra poveste cu pozele care a stârnit la vremea aceea discuții aprinse rău).

Elena Istode a fost șef al Diviziei C din SRI și ar fi ajuns șeful acoperiților datorită relației cu un general, scrie flux24.ro, care mai dezvăluie că există documente care atestă că Divizia C s-a ocupat de monitorizarea presei. 

”Problema e că aceste fotografii – scrie  Ion Cristoiu pe blogul său – făcute, din cîte se vede, cu știința și cu plăcerea de a se expune a doamnei general, au fost realizate în 2008-2009, cînd Elena Istode, ca șefă a Direcției de Securitate Economică a SRI, supraveghea, ca să nu fie atinse de corupție, toate contractele încheiate de statul român cu oamenii de afaceri.
Și nici asta n-ar fi o problemă – vacanța de lux a unui general SRI, presupunînd că Monaco și Cannes erau singurele locuri de lecuire de stresul vînării de corupți – dacă, așa cum ne arată fotografiile, Elena Istode nu s-ar fi dat în stambă împreună cu omul de afaceri Cristian Rizea și distinsa sa soție, Josette Rizea. Și nici asta n-ar fi o problemă dacă nu cumva omul de afaceri Cristian Rizea n-ar fi plătit vacanțele de lux ale doamnei general.

Am publicat aceste fotografii, care mi-au parvenit pe fondul dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță, nu atît pentru ca priveliștea doamnei general pe yaht, în posturi studiate, de starletă, să-i împingă pe securiștii din SRI să ordone, ca și în cazul României Tv, închiderea blogului meu, care face dezvăluiri fără aprobarea lor, cît mai ales pentru că ele mărturisesc un adevăr al vremurilor noastre:
Sistemul mafiot al instituțiilor de forță a fost și este ticălos nu numai pentru c-a comis abuzuri, nu numai pentru c-a încălcat grav drepturile omului, dar și pentru că, în timp ce trimitea cetățeni nevinovați la pușcărie, în timp de curma cariere de politicieni, în timp de distrugea afaceri, în timp ce reduce presa la cîinele de pază al cătușelor, el petrecea în vacanțe de lux, peste hotare, plătite de oamenii de afaceri. Asta în timp ce Divizia Presă a Binomului SRI-DNA nu contenea a denunța pe toți oamenii de afaceri români drept niște borfași care trebuie să înfunde pușcăriile în surîsul triumfător al Codruței Kovesi. Trăim vremuri istorice, vremurile revelațiilor despicătoare de catapetesme!”.

Decupaje din pozele publicate de Ion Cristoiu se pot vedea în galeria foto de mai jos:

Sorin Grindeanu, o fecioară care nu mai e demult fecioară

30 Decembrie 2016 2 comentarii

aura-danielescu

S-a spus despre Sorin Grindeanu că ar fi curat de nu se mai poate, un fel de fecioară de din linia a doua a PSD-ului Timișorean.

aura-danielescuIată că de fapt e vorba, cu toată tinerețea lui, de un baron local,  familia lui Sorin Grindeanu controlând practic învățământul preuniversitar din cele două județe din vestul țării: Timiș și Caraș Severin. 

Cumnata premierului nominalizat de PSD, Aura Danielescu (foto), a primit cadou, în 2012, via Ministerul Educației, al treilea post de inspector general adjunct, deși organigrama ISJ Timiș era deja completată, după cum afirmau la aceea vreme jurnaliștii de la Opinia Timișoarei. Prin comparație, Iașul, un județ cu un număr de elevi mult mai mare, are doar doi inspectori generali adjuncți.

În 2014, Nicolae Grindeanu, tatăl premierului nominalizat de PSD, a fost numit inspector şcolar general de Caraş-Severin. El l-a înlocuit în funcţie pe liberalul Paul Şuşoi care fusese lăudat de ministrul Educaţiei cu doar o zi înainte de a-şi pierde postul, scria debanat.ro.

Pe de altă parte Gindeanu pare implicat în  dosarul Microsoft, in proiectul RO-NET si a fost cam evaziv când a răspuns la întrebările Parlamentului Romaniei. Pentru a il acoperi oare  pe deputatul Sebastian Ghita, initiatorul proiectului?

Grindeanu ar mai avea legături .. interexante cu  fratii Cristescu din Timisoara. Asupra lui Grindeanu planând și suspiciuni de  implicare ati avut in SII Analitycs pentru SRI prin aprobarea Agendei digitale 2020 ca sprijin pentru proiectle SRI in IT din Romania… (tot proiect initiat de Sebastian Ghita, fostul său coleg la Comisia de Control a SRI).

DEZVĂLUIRI DESPRE PREMIERUL PROPUS DE PSD: Sorin Grindeanu, tata și cumnata

SORINA MATEI: ”Sebastian Ghiţă a fugit din România!” … ”Cum a dispărut Sebastian Ghiţă” … ”Sebastian Ghiţă a făcut pipi pe tot statul român.” … ” Generalul Florian Coldea ori aduce fugarul în faţa Justiţiei, ori îşi prezintă demisia”

24 Decembrie 2016 Lasă un comentariu

NOTĂ ANTESCRIPTUM:

Cândva citeam un interviu cu un inițiat în chestiunile legate de serviciile secrete. Am reținut, aproximativ: ”Din relațiile cu un seviciu secret care se respectă se poate ieși într-un singur fel: cu picioarele înainte. Fie prin moartea naturală când Moșul cu Barbă vrea să te adune de prin lume, fie când se dorește să ți se închidă gura definitiv.

Nu vreau să cobesc nimic, și sper ca Sorina Matei să aibă dreptate când spune că Ghiță ar fi plecat în străinătate, dar, în linii mari, între cazul Hexi Pharma – Coldea  și cazul dispariției lui Sebastian Ghiță mi se par evidente niște jaloane. Ambii s-au îmbogățit și au căpătat influiență prin colaborarea cu SRI, ambii știau lucruri care puteau zgudui rău de tot acest serviciu, ambii au ajuns la un moment în care puteau scăpa ușor dacă ”vărsau” ce știau din bucătăria internă a SRI și despre personaje cu greutate. 

Sebastian Ghita

Dacă nu venea Liviu Dragnea cu propunerea lui de premier care a atras atenția întregii suflări mioritice cam cu ar fi atras privirile Mădălina Ghenea dacă se plimba prin curtea unei mănăstiri de taici stătuți doar cu șlapi și cercei, subiectul vedetă al acestei perioade ar fi fost, clar, dispariția ca măgaru-n ceață a lui Sebastian Ghiță.

Pe scurt, Ghiță mergea așa, ca la primblare cu otomobilul cu vreo 200 km/h cu caralii de la Direcţia de Operaţiuni Speciale lipiți de el cam ca și coada de bucile râmătorului … la un moment dat dubița celor de la DOS e blocată (hehehe) de o altă mașină și până iasă ”specialiștii” de la DOS din  această situație, pa și pu … Ghiță era departe.

Bineînțeles că filajul continuă, oamenii de la DOS se duc acasă la Ghiță, văd mașina acestuia parcată acolo, deci, deduc că omul o fi acasă și doarme.

A doua zi se dezmedicesc filangii … Ghiță nicăieri …

N-am auzit să se întrebe cineva cine draq o fi ăla/ăia din mașina care a blocat duba DOS. Probabil s-o fi aflat că erau niște băieți de pe la SRI unde Ghiță era/este trecut ca și ofițer acoperit.

Ca un fel de rezumat, pe 31 Martie 2016, DNA Prahova a dispus măsura controlului judiciar pe o cauţiune de 13 milioane de euro în privinţa lui Sebastian Ghiţă, în dosarul Tudose (acuzat de date de mită, şantaj, două infracţiuni de folosire în mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, cumpărare de influenţă şi conducere fără permis). Este vorba de dosarul în care nu s-a obţinut avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea lui preventivă.

Pe 16 Decembrie 2016,  ÎCCJ admite cererea inculpatului Sebastian Ghiţă de modificare a obligaţiilor din conţinutul măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, în sensul înlăturării interdicţiei de părăsire a teritoriului României, fără încuviinţarea organului competent; Decizie care a avut drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare (până pe 18 Decembrie 2016), nu a fost definitivă, deci nu opera imediat, însă, contestaţia a fost formulată de DNA Prahova imediat, pe 16 Decembrie 2016, când faxul respectiv al DNA Prahova a ajuns la ÎCCJ.

Contestaţia e înregistrată la ÎCCJ pe 19 Decembrie şi abia pe 22 decembrie procurorii au obţinut motivarea instanţei la decizie. Contestația se va judeca pe 13 Ianuarie, la completul de fond. Decizia instanţei nefiind definitivă, motiv pentru care Sebi Ghiță și-a anunțat pritenii că  nu  mai are nicio interdicţie de a părăsi România.

La 19 Decembrie 2016 (luni), Ghiţă se prezintă la IPJ Prahova pentru  controlul judiciar, în aceeași zi  IPJ Prahova îi comunică telefonic  să se mai prezinte odată la IPJ Prahova pentru a i se înmâna copia deciziei ÎCCJ.

Ghiță se prezinyă în aceeași zi, la înmânarea deciziei, lui Sebastian Ghiţă i s-a adus la cunoștiință că hotărârea nu este definitivă, că interdicţia de a părăsi România e în vigoare şi operează. De precizat că în computerele IPJ Prahova nu există nicio modificare a măsurii controlului judiciar pentru Sebastian Ghiţă, în sensul înlăturării interdicţiei de a părăsi România.

Tot pe data de 19 Decembrie 2016, Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei  a primit de la DNA Ploieşti o ordonanţă de supraveghere şi monitorizare în ce-l priveşte pe Sebastian Ghiţă. Mandat care a fost pus în executare.

În seara lui 19 Decembrie 2016, după recepţia SRI (pe la 21.00), DOS a efectuat operaţiuni de filaj şi supraveghere în ce-l priveşte pe Ghiţă.

Însă este neclar dacă pe traseul Bucureşti-Ploieşti, cu 200km/h, fiind blocaţi şi de o maşină, DOS l-a pierdut  pe Ghiță în acel moment, sau anterior, undeva pe drum.

Pe 21 Decembrie 2016, DNA l-a citat pe Sebastian Ghiţă în calitate de martor în dosarul Ponta-Blair dar s-a prezentat avocatul său care a spus că nu ştie unde este, motiv pentru care DNA Ploieşti a emis mandat de aducere pe numele lui Ghiţă şi IPJ Prahova dar şi IGPR au început operaţiunile de căutare; a fost căutat la 8 adrese, a fost informat DNA Ploieşti şi toate celelalte autorităţi că Sebastian Ghiţă nu e nicăieri.

Pe 22 decembrie 2016 Parchetul General emite încă un mandat de aducere a lui Sebastian Ghiţă, şoferul său este audiat de IPJ Prahova, la Poliţia de Frontieră nu apare că Sebastian Ghiţă a ieşit din România, DNA Prahova a informat ÎCCJ că Sebastian Ghiţă a încălcat controlul judiciar iar abia după emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă acesta poate fi dat în urmărire naţională şi prin Interpol.

Da, ca în filmele de acțiune.

Cred că trebuie neapărat să precizez că pentru a scrie povestea de mai sus am folosit ca sursă de informare, un articol al jurnalistei Sorina Matei față de care am un respect deosebit și față de care, nu odată, mi-am exprimat admirația.

Articolul se numește: Sebastian Ghiţă a fugit din România! Procurorii DNA reconstituie la această oră traseul şi constituie un dosar penal de fugă din ţară și a fost publicat pe siteul jurnalistei  la data de 21 decembrie 2016.

Dealtfel, acest articol împreună cu încă două, ultimele publicate pe siteul Sorinei Matei legate de acest subiect, pot fi citite mai jos.

Înainte de ura cititorului lectură plăcută, îi recomand să caute pe siteul Sorinei Matei și alte articole referitoare la Sebastian Ghiță și nu pot decât să îmi exprim iar admirația pentru perseverența de care jurnalista dă dovadă cu fiecare literă pe care o scrie. 

Sebastian Ghiţă a fugit din România! Procurorii DNA reconstituie la această oră traseul şi constituie un dosar penal de fugă din ţară

UPDATE. În acest moment, surse rândul apropiaţilor lui Sebastian Ghiţă susţin că fostul deputat încă de vineri, 16 Decembrie 2016, ar fi mărturisit prietenilor săi că nu mai are nicio interdicţie de a părăsi ţara, că „nu ar mai avea nicio problemă legală” în acest sens, că beneficiază de paşaport diplomatic, iar apropiaţii săi cred/speră că „problema se va lămuri în curând„. Asta în timp ce autorităţile române susţin că Sebastian Ghiţă ar fi rămas cu o interdicţie de a părăsi România în unul din dosarele aflate pe rolul instanţei, că fostul deputat s-a prezentat luni, pe 19 Decembrie 2016, la Poliţie, fiind sub măsura controlului judiciar, şi că în mod legal şi aşa cum era stabilit, urma să se mai prezinte miercurea viitoare, pe 28 Decembrie 2016, tot la Poliţie pentru verificarea controlului judiciar.

UPDATE. România nu are tratat de extrădare cu Republica Turcia, însă există o convenţie bilaterală în baza căreia S. Ghiţă, în cazul în care se mai află pe teritoriul statului turc, ar putea fi trimis în România, ca în cazul baronului PSD condamnat, Nicuşor Constantinescu.

sorina-mateiFostul deputat, Sebastian Ghiţă a fugit din România şi s-ar afla probabil în Turcia, arată date din rândul autorităţilor care susţin că în acest moment orice fel de informaţii trebuie tratate cu rezervă. Potrivit unor surse, Sebastian Ghiţă ar fi părăsit România acum două zile, luni, 19 Decembrie 2016, iar ultimul semnal pe telefonul mobil pe care obişnuia să-l folosească Sebastian Ghiţă datează din acea zi, de la ora 23.05. Tot la acea oră, Sebastian Ghiţă ar fi trebuit să aibă şi o intervenţie televizată în studio, la postul România TV, intervenţie care nu a mai avut loc.

Luni, 19 Decembrie 2016 este şi ultima zi când Sebastian Ghiţă a avut imunitate parlamentară, în următoarea zi, marţi,  expirând mandatul Legislativului 2012-2016. Potrivit declaraţiilor publice făcute în această după amiază de Daniel Savu, un apropiat al lui Sebastian Ghiţă, fostul deputat a fost văzut ultima oară, tot luni, în jurul orei 23.00, după ce a participat la o recepţie oferită de Serviciul Român de Informaţii cu ocazia terminării mandatului comisiei de control parlamentare asupra SRI, comisie din care au făcut parte atât Sebastian Ghiţă cât şi Daniel Savu. Daniel Savu susţine că Sebastian Ghiţă nu avea interdicţie de a părăsi România şi Ghiţăpoate o fi pe undeva, poate are o problemă de sănătate„.

Alte surse susţin că recepţia oferită de SRI a avut loc într-adevăr, luni, la ora 19.00 şi a durat până înspre ora 21.00, locaţia a fost una dintre vilele de protocol ale SRI din Bucureşti, Sebastian Ghiţă a venit ultimul dintre membrii comisiei la acea întâlnire şi a avut un comportament obişnuit. Potrivit surselor, Sebastian Ghiţă ar fi discutat cu toţi membrii comisiei, discuţiile ar fi fost axate atât pe activităţile comisiei parlamentare de control cât şi pe buget, iar Sebastian Ghiţă nu ar fi purtat discuţii separate cu conducerea SRI, nici cu directorul SRI, Eduard Hellvig şi nici cu prim adjunctul SRI, generalul Florian Coldea.

Surse din rândul procurorilor susţin că Sebastian Ghiţă avea interdicţie de a părăsi teritoriul naţional, fusese dat în consemn la frontieră şi se afla şi sub măsura controlului judiciar dispusă de către judecători.
Cu toate acestea, autorităţile române susţin că singura instituţie care ar fi putut să
aibă metode specifice de supraveghere tehnică pe Sebastian Ghiţă şi de filaj era Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române, aflată la dispoziţia Parchetului, însă nu este clar până în acest moment dacă Direcţia de Operaţiuni Speciale a avut şi mandat pentru asta, rolul DOS fiind acela de punere în execuţie la cerere
. DNA nu ar fi dispus de capabilităţile tehnice pentru suport informativ, tactic operaţional şi tehnic operativ pentru supravegherea şi monitorizarea lui Sebastian Ghiţă iar Serviciul Român de Informaţii nu ar fi avut pârghiile legale pentru astfel de demersuri.

În cazul în care Sebastian Ghiţă s-ar mai mai afla pe teritoriul statului turc, şi în cazul în care de acolo nu a parcurs un alt traseu, autorităţile susţin că nu ar fi cu totul  imposibilă aducerea sa în ţară, chiar dacă formalităţile de extrădare sunt destul de îngreunate însă cooperarea dintre cele două state în această materie este una destul de bună.

În tot acest context, este de menţionat că un alt apropiat al lui Sebastian Ghiţă, Liviu Mircea Uruc, arată pe contul său de socializare de pe reţeaua Instagram că, de două zile, s-ar afla pe teritoriul statului Israel. Liviu Uruc nu a dorit să precizeze dacă este sau nu însoţit de Sebastian Ghiţă, nu a răspuns la mesaje, iar în urmă cu 6 zile a postat pe aceeaşi reţea de socializare mesajul „Fuck it. I’m leaving” .

Astăzi, mai bine de 6 ore, IPJ Prahova a încercat să-l depisteze pe Sebastian Ghiţă raza judeţului Prahova, având la bază un mandat de aducere emis de DNA Ploieşti iar, în cooperare cu alte structuri, IGPR a încercat localizarea lui Ghiţă şi în alte zone din ţară. Până la această oră însă (n.m.20.30), toate măsurile rutiere şi specifice unui astfel de demers au eşuat. Sebastian Ghiţă nu a fost găsit la domiciliul său, nici la prietenii săi, nici în locurile pe care le frecventează, familia sa nu are detalii de mai mult timp despre Sebastian Ghiţă, aşa cum au susţinut că nu au nici avocaţii săi care s-au prezentat astăzi la DNA Prahova.

Sebastian Ghiţă este dat în consemn la toate subunitățile din județul Prahova iar surse susţin că în zilele următoare, dacă nu va fi găsit, va fi dat în căutare prin Intepol. La această oră, autorităţile refac traseul fugii din ţară al lui Sebastian Ghiţă şi clarifică responsabilităţile legale în acest caz, Sebastian Ghiţă cel mai probabil urmând să aibă şi un al cincilea dosar penal de fugă din ţară, după cele patru pe care le are deja, în două dintre speţele de corupţie Sebastian Ghiţă fiind trimis în judecată.

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.ro

Data publicării:  21 decembrie 2016

Cum a dispărut Sebastian Ghiţă de sub nasul autorităţilor române

Pe 31 Martie 2016, DNA Prahova a dispus măsura controlului judiciar pe o cauţiune de 13 milioane de euro în privinţa lui Sebastian Ghiţă, în dosarul Tudose, în care este acuzat de date de mită, şantaj, două infracţiuni de folosire în mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, cumpărare de influenţă şi conducere fără permis, dosar în care nu s-a obţinut avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea lui preventivă.

Încă din 31 Martie 2016, ÎCCJ a menţinut măsura controlului judiciar, IPJ Prahova a pus în aplicare controlul judiciar în ce-l priveşte pe Sebastian Ghiţă iar Poliţia de Frontieră a fost informată că Sebastian Ghiţă are interdicţie de a părăsi România.


Vineri, 16 Decembrie 2016, judecătorii ÎCCJ au admis cererea inculpatului Sebastian Ghiţă de modificare a obligaţiilor din conţinutul măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, în sensul înlăturării interdicţiei de părăsire a teritoriului României, fără încuviinţarea organului competent
. Decizia a avut drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare (18 Decembrie 2016), nu a fost definitivă şi ca atare, nu opera imediat, însă potrivit unor surse judiciare, contestaţia a fost formulată de DNA Prahova imediat, tot pe 16 Decembrie 2016, când faxul DNA Prahova a ajuns la ÎCCJ. În sistem, contestaţia este înregistrată la ÎCCJ pe 19 Decembrie şi abia astăzi procurorii au obţinut motivarea instanţei la decizie. Judecata contestaţiei are termen la ÎCCJ pe 13 Ianuarie 2016, la completul de fond, la ora 9.00. Decizia instanţei nu era definitivă. Acesta este motivul pentru care Sebastian Ghiţă a mărturisit apropiaţilor săi că nu ar mai avea nicio interdicţie de a părăsi România.

Luni, 19 Decembrie 2016, la ora 10.30, Sebastian Ghiţă s-a prezentat la IPJ Prahova pentru verificarea controlului judiciar şi tot luni, după ce a fost comunicată decizia instanţei de fond, IPJ Prahova i-a comunicat telefonic lui Sebastian Ghiţă să se mai prezinte odată la IPJ Prahova pentru înmânarea copiei deciziei ÎCCJ, fapt care s-a şi întâmplat tot în acea zi. Potrivit unor surse, la înmânarea deciziei, lui Sebastian Ghiţă i s-a comunicat că hotărârea nu este definitivă iar interdicţia de a părăsi România este încă în vigoare şi operează. De altfel, în calculatoarele IPJ Prahova nu apare nicio modificare a măsurii controlului judiciar pentru Sebastian Ghiţă, în sensul înlăturării interdicţiei de a părăsi România.


Tot luni, 19 Decembrie 2016, Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române a primit de la DNA Ploieşti o ordonanţă de supraveghere şi monitorizare în ce-l priveşte pe Sebastian Ghiţă, mandat care a fost pus în executare de DOS
.

Luni seară, pe 19 Decembrie 2016, după recepţia SRI care s-a terminat la ora 21.00, DOS a efectuat operaţiuni de filaj şi supraveghere în ce-l priveşte pe Ghiţă. Însă este neclar până în acest moment dacă pe traseul Bucureşti- Ploieşti, cu 200km/h, fiind blocaţi şi de o maşină, DOS l-a pierdut sau nu pe drum pe Sebastian Ghiţă.

Pe 20 Decembrie 2016, marţi, Direcţia de Operţiuni Speciale a informat Poliţia abia la ora 12.00 că Sebastian Ghiţă nu a părăsit domiciliul său din Ploieşti, unde avea parcată maşina, iar IPJ Prahova l-a mai citat încă o dată în acea zi pe Sebastian Ghiţă. Ghiţă însă a fost de negăsit, având telefonul închis. În acel moment, şi instanţa şi autorităţile au fost informate că Sebastian Ghiţă nu mai respectă controlul judiciar. Abia în seara zilei de marţi, 20 Decembrie 2016, autorităţile au realizat că s-ar putea să-l fi scăpat pe Sebastian Ghiţă.

Pe 21 Decembrie 2016, miercuri, la ora 12.00, DNA l-a citat pe Sebastian Ghiţă în calitate de martor în dosarul Ponta-Blair, s-a prezentat avocatul său care a spus că nu ştie unde este, DNA Ploieşti a emis mandat de aducere pe numele lui Ghiţă şi IPJ Prahova dar şi IGPR au început operaţiunile de căutare.

A fost căutat la 8 adrese, a fost informat DNA Ploieşti şi toate celelalte autorităţi că Sebastian Ghiţă este de negăsit.

Astăzi, Parchetul General a mai emis încă un mandat de aducere pentru Sebastian Ghiţă, şoferul său este audiat de IPJ Prahova, la Poliţia de Frontieră nu apare că Sebastian Ghiţă a ieşit din România, DNA Prahova a informat ÎCCJ că Sebastian Ghiţă a încălcat controlul judiciar iar abia după emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă acesta poate fi dat în urmărire naţională şi prin Interpol.

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.ro

Data publicării:  22 decembrie 2016

Sebastian Ghiţă a făcut pipi pe tot statul român. Generalul Florian Coldea ori aduce fugarul în faţa Justiţiei, ori îşi prezintă demisia

Nici chiar tânărul locotenent colonel de la Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului din Serviciul Român de Informaţii, proaspăt prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, nu-şi putea imagina că evenimentul care l-a propulsat la doar 35 de ani pentru prima oară director interimar al SRI, fuga lui Omar Hayssam, peste un deceniu, prin repetiţie şi în oglindă, dar de data aceasta în legătură directă chiar cu apropiatul său, Sebastian Ghiţă, avea să-i zdruncine serios atât puterea pe care o mai are în Serviciul Român de Informaţii cât şi încrederea şi loialitatea pe care SRI o mai are în şeful său operativ. De la înălţimea funcţiei, stelelor, puterii şi intereselor sale, mult numitul general locotenent Florian Mihail Coldea poate face multe. A putut fi singurul director al SRI de două interimar, a putut fi cel mai longeviv şef operativ al SRI pe toate guvernările şi sub doi şefi de stat, însă nici Coldea nu poate ghici, opri şi nici vrăji istoria. Istoria curge şi are uneori ironia şi sarcasmul ei. Doborâtor.

În Iulie 2006, când Omar Hayssam a tulit-o din România şi după el au picat în cascadă din funcţii şeful SRI, şeful SIE, Gheorghe Fulga, şeful DGIPI, Virgil Ardelean şi procurorul general al României, Ilie Botoş, răposatul Radu Timofte a făcut un legământ cu tânărul său operativ al SRI. “De vei rămâne, trebuie să-l aduci pe Hayssam în ţară”. Şi de atunci, Florian Coldea alături de fostul său director, George Maior, susţinuţi şi de fostul preşedinte, Traian Băsescu, au avut printre altele şi această ambiţie devenită instituţională: aducerea lui Omar Hayssam în România. După 7 ani de la fugă, istoria recentă consemnează că în dimineaţa zilei de 19 Iulie 2013, singurul acuzat oficial de terorism al României, sirianul Omar Hayssam, a fost predat de Damasc autorităţilor române. Statul român era cu fruntea sus. Îşi reparase ruşinea.

De-a lungul ultimului deceniu, politica instituţională a statului român şi a structurilor sale de forţă, de securitate şi de intelligence, a fost ca, prin orice fel de mijloace, indiferent de cât de complexe au fost operaţiunile, şi oricât au costat ele, să-şi recupereze fugarii. Aşa s-a întâmplat cu Nicolae Popa, adus cu cursă specială de pe plajă din Indonezia, aşa a fost în cazul Mihail Boldea, recuperat din Kenya, aşa a fost în cazul Mihail Necolaiciuc, adus din SUA, aşa a fost în cazul Radu Nemeş, adus tot din SUA, aşa a fost în cazul Florian Walter, adus din Dubai, aşa a fost în cazul Ioan Clămparu, adus din Spania, aşa a fost în cazul Mohammad Munaf, adus din Irak. Aşa a fost şi în cazul lui Said Baaklini, oprit cu tot cu avion noaptea să părăsească teritoriul naţional. Aşa a fost mereu.

Fuga unui inculpat de sub nasul autorităţilor române a fost considerată, pe bună dreptate, un fiasco al structurilor de securitate, un eşec al intelligenceului românesc, o umilinţă ce niciodată nu a putut fi acceptată, o breşă în siguranţa naţională a României. Dacă ar fi fost consimţită, serviciile speciale nu i-ar fi adus pe toţi cei de mai sus, morţi copţi, în România. Şi dacă nu i-ar fi adus în ţară, ar fi putut fi numite oricum, dar în niciun caz servicii de informaţii, piloni de securitate. Ca atare, la nivel de mentalitate, în sistemul de siguranţă naţională a României s-a fixat ideea că toţi trebuie să fie aduşi înapoi! Coloana vertebrală a unui stat, fie el numit şi România, nu poate fi niciodată fracturată. Şi nimeni nu poate să facă serviciile de informaţii de râs. Până azi…

De 96 de ore, ubicuul Sebastian Ghiţă s-a făcut nevăzut. Nimeni nu ştie unde e, nimeni nu l-a văzut, autorităţile habar n-au dacă mai este în ţară, dacă şi-a luat tot mapamondul în cap sau dacă mai trăieşte. Toată lumea se ceartă cu toată lumea, dau vina unii pe alţii, se suspectează reciproc, se acuză unii pe alţii şi-şi dau cu legile în cap. Realitatea i-a îngenuncheat însă pe toţi. Aşa cum a ştiut el mai bine, Sebastian Ghiţă a făcut pipi pe tot statul român. Şi zi de zi, ceas de ceas, minut cu minut, Sebastian Ghiţă le arată tuturor structurilor securităţii naţionale, siguranţei naţionale a României şi cetăţenilor ei că dacă vrei orice, poţi orice. Poţi inclusiv să înnebuneşti o ţară întreagă şi poţi să fii aievea şi deloc. Din multe puncte de vedere, prin dispariţia sa, Sebastian Ghiţă mi-a dat dreptate. Niciodată cazul Ghiţă nu a fost şi nu este un subiect oarecare. În realitate şi cu adevărat, este întruchiparea a tot ce are mai rău SRI.

Pescuit din liceu de vechea conducere a SRI, Gioni Popescu şi Dumitru Zamfir, cu care a intrat şi în afaceri, Sebastian Ghiţă este ofiţer SRI. În mod oficial, Serviciul Român de Informaţii nu a recunoscut niciodată asta. Este ilegal să ai ofiţeri, acoperiţi sau nu, în politică, în magistratură şi presă. Ori o ilegalitate săvârşită, niciodată nu poate fi recunoscută de SRI. Încă de tânăr, cunoscându-i profilul năbădăoios, Sebastian Ghiţă a fost direcţionat spre zona IT, să înfiinţeze firme şi să le facă profitabile. Firmele, ajutate cu contracte din bani publici, armate de proxy din cârciumi şi liceu, dar şi ofiţeri de informaţii, trebuiau să aibă un chip. Întruchiparea lor a fost Sebastian Ghiţă. În spate şi în realitate ghidonate, firmele erau chiar ale serviciilor de informaţii. În principal, ale SRI.

Amorala creatură penală, dispusă să facă orice, dar ţinută în frâu de SRI cu un dosar care s-a târâit în judecată 14 ani, a fost scoasă la lumină, curată şi uscată, prin 2010, când George Maior şi Florian Coldea l-au introdus pe Sebastian Ghiţă în “operaţiunea Vîntu”. O afacere de stat, devenită prioritate după alegerile prezidenţiale din 2009. Cine putea să-l doboare pe Vîntu? E simplu: unul de-al SRI, mai nebun decât el. Şi l-a îngenuncheat, afundându-l pe infractorul Vîntu în puşcărie. Între timp, Sebastian Ghiţă nu numai că devenise camaradul lui George Maior şi al lui Florian Coldea, dar instituţia numită SRI, în tot ansamblul său, i-a deschis sistematic toate uşile. Aşa, Ghiţă a devenit prieten bun şi cu Marcel Opriş, directorul STS, prieten bun al directorului SPP, Lucian Pahonţu, prietenul securiştilor din Armată şi din Interne. Camaradul tuturor securiştilor puternici, vechi şi noi.

Odată cu prieteniile, au venit şi contractele din bani publici. Astfel că nicio instituţie de stat nu a ratat să fie căpuşată pe banii oamenilor de contractele lui Ghiţă, inclusiv majoritatea serviciilor de informaţii ale României au semnat contracte clasificate cu firmele ce pentru public purtau chipul lui Ghiţă. În realitate, caruselul financiar uriaş şi labirintul de firme ce stătea brusc în spatele lui Ghiţă, rulând sute de milioane de euro, aparţineau de facto serviciilor de informaţii. Astfel, Sebastian Ghiţă a devenit o afacere de stat. “Noi cu noi, pe banii românilor, pentru noi”.

Şi nu s-au oprit aici. Ghiţă a vrut şi el partea leului. Ghiţă a dorit să fie jucător, a vrut televiziune. Serviciile de informaţii i-au dat televiziune. Ghiţă a vrut politică. SRI l-a încurajat să intre în politică, sfătuindu-l să iasă din firme ca să-şi şteargă urmele. Şi Ghiţă a intrat în politică. Ghiţă a devenit şeful guvernării Ponta, atoatedirijorul PSD. Perfect pentru SRI. Oare cine era mai bun pentru asta decât chiar “omul nostru, controlat şi păpuşat de noi”? Ghiţă a vrut şi comisie…SRI. Păi cine putea să nu ne dea bătăi de cap la singurul control legal şi efectiv pe care l-am fi putut avea? Prin Ghiţă, în mod logic, SRI nu se putea verifica el pe el despre el. Ghiţă iniţia legi, Ghiţă oprea legi, Ghiţă punea oameni în funcţii, Ghiţă dădea jos oameni din funcţii, Ghiţă fila oameni, Ghiţă jignea oameni, Ghiţă ataca oameni, Ghiţă era purtătorul lor de cuvânt, Ghiţă făcea orice trebuia pentru ei. Ghiţă a devenit astfel, umbra şi prelungirea efectivă a lui George Maior şi a lui Florian Coldea în societatea românească, făcând servicii nu numai pentru ei, ci şi pentru restul şefilor de servicii de informaţii. Gonflat în exces, s-a transformat într-un fel de “rezolvator şi gestionar al treburilor şi secretelor murdare”, devenind un fel de şef al operaţiunilor clandestine dar, culmea, la vedere pentru toţi şefii statului român care nu puteau să se expună ieşind din birouri. De aceea, la Ghiţă au închis ochii toţi.

În joc sunt bani mulţi, tranzacţii uriaşe, ilegalităţi, putere, control şi influenţă, iar greşeala fatală a serviciilor de informaţii a fost că, din prostie, nu şi-au ales deloc băiatul potrivit. În timp ce creştea ca putere în societatea românească, Ghiţă a început să-şi arate adevărata faţă: de golan. A început să fie agresiv, ameninţător, războinic, violent, impulsiv, cinic, provocator, neînfricat, coleric, dur, iute, lacom, jefuitor, asupritor, sfidător, imoral, însetat de putere, cotropitor, toxic, oligarhic, mincinos, ipocrit, malefic, de nestăpânit. Veşnic şi intangibil. Ca şi ei. Aşa Sebastian Ghiţă a devenit personificarea, simbolul, întruchiparea şi incarnarea a tot ce au mai rău securiştii în ei. Chintesenţa lor. ( citeşte şi Sebastian Ghiţă. Cum să-ţi clădeşti sfârşitul )

Sesizând pericolul, în primăvara lui 2014, SRI l-a sfătuit pe Ghiţă să se retragă puţin, să-şi reducă influenţa, să renunţe la practicile şi metodele care ajunseseră să sperie pe toată lumea. Nu şi serviciile de informaţii. Ghiţă, iniţial, a achiesat ideii, a spus că nu vrea să devină nici Vîntu, nici Voiculescu, iar SRI s-a ocupat direct de salvarea imperiului mai mult propriu, decât comun. Conducerea SRI a avut grijă să externalizeze, să vopsească puţin, activităţile financiare cu chip de Ghiţă. Pentru că maşinăria era a ei. Aşa, de exemplu, Divizia Financiară a Băncii Mondiale, ce nu investea deloc în Europa, a devenit brusc acţionar Teamnet. Astfel, lui Ghiţă, i-au fost deschise iar alte uşi. Cele externe. Ghiţă stătea la masă cu şefii Chevron şi, aşa cum îi e firea, prostea pe toată lumea. El a văzut în asta o nouă oportunitate şi a fructificat-o. A ajuns în 2014 să încheie contracte cu fratele consilierului preşedintelui SUA pe energie. George Maior şi Florian Coldea, desprinşi de realităţi, dezumanizaţi, abstractizaţi, gândind milităreşte numai în puzzeluri şi în ţinte, s-or fi gândit că “băiatul lor controlabil, Seby” se ţine de cuvânt. Şi nu s-a ţinut.

Cu puţin timp înainte, SRI îi dăduse de înţeles lui Ghiţă că treaba este oarecum serioasă. Apăruse primul mare dosar al mafiei din Ploieşti. Însă Ghiţă a mizat totul pe-o singură carte: a crezut cu adevărat că va câştiga Preşedinţia României. Odată câştigată, SRI era cel care ajungea la mâna lui şi nu va mai fi mereu invers. El, slujbaşul mizeriilor SRI. Şi iar a pariat greşit.

După ce SRI a emis la sfârşit de 2014 mandate de siguranţă naţională pe numele lui Ghiţă, a urmat doi ani în care “lui Seby” a început să i se prăvălească încet tot în jur. Au venit dosarele. În rafală. Prietenii vechi din DNA s-au făcut că nu-l mai cunosc. Iar el a început, din disperarea supravieţuirii, să le scoată la suprafaţă secretele. Şi a reuşit. A şubrezit-o prin plagiat şi cucuvea pe şefa DNA, pliându-se abil pe diferendul intern dintre SRI şi procurori. Şi nu s-a oprit. A mai arătat şi vulnerabilităţile unei structuri teritoriale de parchet care-l anchetează, DNA Ploieşti. Şi-n tot acest timp, a spus şi asta: “Eu nu-mi aduc aminte să mă fi exprimat vreodată, în vreun fel, public despre activitatea domnului Coldea”. Şi Ghiţă n-a minţit aici. Niciodată, nicăieri, n-a spus nimic despre Coldea. Cum să spună ceva despre maestrul său? În clipa aceea, figurativ, era mort.

Oamenii din Justiţie aveau o glumă ce în timp a devenit proverbială: “Dacă vrei să-l enervezi bine pe Coldea, spune-i ceva de Ghiţă”. Şi reciproca era valabilă. Dacă vrei să-l aduci pe culmile disperării pe Ghiţă, spune de Coldea. Această relaţie părinte spiritual- fiu năbădăios ascunde foarte probabil multe secrete. Unele au început să apară şi public, şi probabil se vor vedea nu numai, ca până acum, în declaraţia de avere a mult numitului Florian Coldea, ci şi în averile celorlalţi şefi de servicii de informaţii. Acesta este răspunsul la întrebarea: “în folosul cui?”

Se spune că serviciile de informaţii nu au niciodată principii, au numai interese. Iar dacă acum mulţi ani, interesul statului român a fost să apară acest Sebastian Ghiţă, problema care se pune astăzi este una la fel de simplă: este şi în interesul statului român să dispară acest Ghiţă? A ars iute şi acum toată ţara vede cum el se stinge în flăcări, culmea, printr-o spectaculoasă dispariţie. Sau mai degrabă afacerea de stat, consumată rapid, a devenit în timp una în interes personal?

Este unanim recunoscut la nivelul Justiţiei că singurul om care poate să-l scoată la lumină pe Sebastian Ghiţă este prim- adjunctul SRI, Florian Coldea. Iar întrebarea care se pune este dacă şi Florian Coldea vrea cu adevărat asta. Până acum, Florian Coldea a arătat că este total de partea lui Ghiţă. În Decembrie 2015, SRI s-a opus vehement luării vreunei măsuri preventive pe Sebastian Ghiţă, deşi legal, principiul conformităţii speţelor arăta că măsura trebuia luată. În Martie 2016, DNA a făcut pasul cel mare. A trimis cerere de încuviinţare şi reţinere în Parlament. SRI s-a urcat pe pereţi. Solicitarea s-a blocat însă de o largă majoritate ce-i stă mereu în cale, dar şi de o întâlnire. Ironia sorţii a fost ca să fie tot ca acum, protocolară. O cupă de şampanie ciocnită de Ghiţă cu Coldea la SRI în seara de dinaintea votului pentru reţinerea şi arestarea sa.

DNA nu s-a lăsat, şi a început să scormonească. În Septembrie 2016 a început să instrumenteze al patrulea dosar pe numele lui Ghiţă, cazul Ponta- Blair. Într-un gest fără precedent, SRI a reacţionat în public atunci când nu l-a întrebat nimeni nimic. A început să urle “pe surse” că speţa este “sută la sută producţia DNA”, a insistat că SRI nu are “nicio contribuţie” în caz pentru că “nicio probă nu a fost culeasă de SRI, dosarul fiind făcut după decizia Curţii Constituţionale care a lăsat SRI exclusiv cazurile de siguranţă naţională”. De ce a ţinut, instituţional, SRI să recurgă mereu la astfel de gesturi când venea vorba de Ghiţă? E simplu: ca şi acum, cu câteva ore să dispară şi să-i expire imunitatea, Sebastian Ghiţă a ţinut să-şi privească, tot la o cupă de şampanie, protectorul în ochi. Să se mai agaţe puţin de el.

Început ca o afacere a statului român, Sebastian Ghiţă trebuie să se sfârşească aşa cum i-a fost originea, indiferent de costurile acestui business sulfuros, secretos şi infracţional. Orice cetăţean al României care a săvârşit fapte penale trebuie să plătească pe lege în faţa judecătorilor. Mult numitul Florian Coldea nu se poate ascunde nici sub prevederi legale şi niciun test poligraf nu va trece dacă îmbrăţişează proverbialul “nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase” sau dacă spune că nu a ştiut niciodată ce face Ghiţă. Nu-l crede nimeni.

Reala problemă care se pune acum este dacă statul român, în tot ansamblul său de pârghii şi mecanisme, are capacităţi efective să-l determine pe Florian Coldea să-l scoată la lumină pe Sebastian Ghiţă. Îşi va respecta SRI, pilon de securitate naţională, principiul instituţional din ultimul deceniu potrivit căruia nicio breşă în sistemul de siguranţă naţională nu poate fi tolerată? Îşi va onora şeful operativ al SRI uniforma militară de slujbaş al cetăţenilor României, de protector al intereselor ei de stat, îşi va ţine jurământul depus în faţa Academiei Naţionale de Informaţii? Dacă nu, Florian Coldea mai are doar opţiunea prezentării demisiei. Pentru că nu aşa se serveşte un stat, făcându-l public de ruşine, uitându-te cum dispare nelegiuitul şi aşteptând să-ţi apară fascinanta creatură din văzduh.

Dispariţia lui Ghiţă înainte de a răspunde în faţa Justiţiei este eşecul echipei Maior – Coldea. Arătarea le-a explodat în faţă. Nu este nici măcar vina lui Ghiţă că este aşa cum l-a văzut o ţară întreagă, este numai greşeala, eroarea, păcatul, vinovăţia şi delictul SRI că l-a creat. Culpa nu este niciodată a creaţiei, a operei, a invenţiei şi a realizării, ci întotdeauna este a făuritorilor ei.

Goethe spunea că “adevăratul discipol învaţă să scoată necunoscutul din cunoscut, apropiindu-se de maestru”. Şi totul ia sfârşit când elevul se transformă, la rândul său, în maestru. O fi devenit oare ucenicul, prin ce a săvârşit cu adevărat, maestrul părinţilor săi?

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.ro

Data publicării:  23 decembrie 2016

P.S. Bravo Sorina Matei !  Imagini

Ana Maria Pătru, șefa Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la bulău …

18 Noiembrie 2016 Lasă un comentariu

Ana Maria PătruSub acuzația de  de trafic de influență și spălarea banilor Ana Maria Pătru, șefa Autorităţii Electorale Permanente (AEP), a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

La începutul lunii Irina Socol, al cărei nume apare și dosarul DNA Ploiești în care Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor, a fost condamnat de Tribunalul București la 3 ani și 10 luni închisoare cu executare, după ce și-a recunoscut vinovăția, a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București la doi ani și șase luni de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Reținută de către de procurorii DNA Ploiești, marți 15 nov, pentru pentru trei infracțiuni de trafic de influență și două infracțiuni de spălarea banilor sub acuzația că, în perioada aprilie-iunie 2008, în calitate de vicepreședinte al AEP – funcție cu rang de secretar de stat – ar fi pretins, iar în anul 2009 ar fi și primit de la reprezentanții unei societăți comerciale, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui anumit imobil situat în municipiul București.

 În ordonanța de reținere se spune că, în calitate de vicepreședinte al AEP, Pătru ar fi pretins de la reprezentanții aceleiași societăți comerciale contravaloarea unui autovehicul marca Land Rover din care ar fi primit suma de 15.000 euro, în schimbul promisiunii că va susține derularea, în bune condiții, a unor contracte de servicii, încheiate de societatea respectivă cu AEP. De asemenea, suspecta a promis că va susține societatea să obțină și să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a și realizat, în același an Ana Maria Pătru ar fi pretins și ar fi primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audiență, fapt care s-a și întâmplat la scurt timp de la intervenția Anei Maria Pătru.

Miercuri, 16 nov, Ana Maria  Pătru a fost prezentată Tribunalului Prahova, iar judecătorii i-au dat mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În motivarea instanței se precizează că A. M. Pătru ar fi pretins de la SC S. R. SA (SC Siveco România) contravaloarea în bani a unui autovehicul (15.000 de euro) și a  unui apartament (în valoare de 210.000 de euro), pentru a asigura derularea în bune condiţii a unor contracte pe care firma le avea cu AEP şi pentru a susţine în continuare societatea în obţinerea de noi contracte cu instituţia.

  • Din motivarea instanței reiese că este vorba de ”contractul de achiziţie publică nr. 80703/25.04.2008 prin care s-au realizat programele de calculator pentru consiliile locale şi judeţene (inclusiv sectoarele şi primăria generală a municipiului Bucureşti), precum şi pentru primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor, primarul general al mun. Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene”.
  • Al doilea contract cu nr. 4595/29.08.2011 și contractul subsecvent de servicii nr. 1 din data de 30.08.2011  poartă denumirea  ”Acord cadru de servicii pentru realizarea sistemului informatic al registrului electoral”.

În consecință, Tribunalul Prahova  a apreciat că măsura arestării preventive a  Anei Maria Pătru este „pe deplin proporţională cu interesele ce vizează preîntâmpinarea repetabilităţii acestui gen de fapte şi cu cerinţele protecţiei publicului larg de consecinţele reluării unui ciclu infracţional extins”, precum și că „apărările inculpatei în sensul că nu a pretins şi nu a avut nicio putere de a influenţa desfăşurarea unor contracte în derulare şi viitoare, nu pot fi reţinute, acestea necoroborându-se cu probatoriul administrat în cauză, nu prezintă relevanţă în faţa gravităţii faptelor, ca de altfel recunoaşterea şi lipsa antecedentelor penale”.

Decizia a fost contestată de de Ana Maria Pătru, contestația urmând să se judece la Curtea de Apel Ploieşti.

Legat de Ana Maria Pătru citiți și: Ponta minte?, un articol publicat pe acest blog la data de 4 ianuarie 2013.

 

Laura Chiriac a plătit pupatul prin parcare cu Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte la ANRP, cu propria căsnicie

15 Octombrie 2016 2 comentarii

Se pare că pe Laura Chiriac pupatul în campania electorală a costat-o ceva mai mult decât nealegerea la Primăria Sectorului 1. Căsnicia.

În urma faptului că a apărut în public cum se pupa cu Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte la ANRP, a divorțat în mare secret.

Laura Chiriac era căsătorită cu Octavian Basoc, producător general în Antena 3.

”Incidentul amoros” i-a adus divorţul! LAURA CHIRIAC a divorţat de soţul său cu care era căsătorită de 13 ani 

laura-chiriacSe pare că Laura Chiriac nu a pierdut doar lupta pentru Primăria Sectorului 1, unde a candidat din partea ALDE, ci şi mariajul său, divorţând în secret de Octavian Busuioc, care îi era soţ de 13 ani.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 5 iunie, CANCAN.ro, site-ul nr 1 din România,  a făcut dezvăluiri incendiare, Laura Chiriac fiind surprinsă sărutându-se cu Sergiu Diacomatu, fost vicepreşedinte la ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor).

Laura era căsătorită de 13 ani cu Octavian Basoc, producător general în Antena 3! Chiar dacă iniţial se părea că Laura şi Octavian vor trece peste momentul delicat apărut în căsnicia lor, până la urmă cei doi au divorţat în secret, la notar, iar de acum Laura este o femeie liberă.

S-au sărutat într-o parcare

Laura Chiriac, candidata-vedetă TV pe care ALDE a propus-o la Primăria sectorului 1, şi Sergiu Diacomatu, vicepreşedinte la ANRP, reţinut de DNA anul trecut în dosarul retrocedărilor ilegale, au fost filmaţi de CANCAN.ro în timp ce se sărutau pasional într-o parcare (VEZI AICI), chiar dacă amândoi erau într-o relaţie.

Sursa: cancan.ro

Cum speli o RECToriță plagiatoare…

27 Septembrie 2016 Lasă un comentariu

Cum speli o RECToriță plagiatoare și o faci Albă ca Zăpada?

O duci la  „Curățătoria” Universității „Aurel Vlaicu“ din Arad …

Ramona Lile

Cooperativa de plagiat Lile

Operațiunea „albirea rectoriței-plagiatoare Ramona Lile“, la care s-a înrolat „Curățătoria” Universității „Aurel Vlaicu“ din Arad, va fi sortită eșecului. Asta nu din cauză că soldații nu ar fi suficient de slugarnici și dispuși să cadă la datorie, ci dintr-un motiv mult mai simplu: nu pot ei curăța cât poate Lile plagia. Pur și simplu, nu vor putea ține pasul cu producția de plagiate marca Lile. Într-o bună zi, care se apropie pas cu pas sau, mai bine zis, carte cu carte și articol cu articol copiate, curățătoria se va bloca.

Prostie sau neglijenţă? Copy-paste via Oradea

Seria de plagiate despre care a scris deja Revista 22 se îmbogățește văzând cu ochii cu noi și noi „opere“. Ultimele producții descoperite aparțin Cooperativei Lile & soțul, care, pe lângă cartea Managementul calității, plagiată și autoplagiată succesiv, publică în 2008 la aceeași Editură Mirton, din Timişoara, două articole în volumul Theoretical Developments in Contemporary Economics, volum apărut sub egida Universității „Aurel Vlaicu”, din Arad (cod ISBN 978-973-52-0489). Ambele articole sunt, cum altfel!, copiate din două surse: 1) cartea profesorului John Bessant, High-Involvement Innovation – Building and sustaining competitive advantage through continuous change, și 2) cartea lui John S. Oakland, Total Quality Management – Text with cases.

Ne întrebăm dacă și de data aceasta Ramona Lile va susține, așa cum a făcut în cazul unuia dintre multele articole plagiate împreună cu Sergiu Bălan, că „n-a știut nimic”. Ar fi hazliu. Dar și mai hazliu e că rectorița cu lipici la munca și ideile altora s-a „inspirat“ inclusiv în propria Teză de Abilitare pentru conducător de doctorat.

Cu o așa operă la activ, Ramona Lile s-a simțit perfect îndreptătiță să devină conducător de doctorat la Universitatea „Aurel Vlaicu”, din Arad. Așa că în 2015 își depune Teza de abilitare la Universitatea Tehnică din Cluj. Lucrarea are 90 de pagini și un titlu pe măsură: Ingineria sistemelor complexe (mari) – opționalitatea și flexibilitatea ca soluție proactivă de management a incertitudinii. Debutează cu un Rezumat al cărui final (pagina 8-10) ne aruncă de-a dreptul în neagra vâltoare a incertitudinii. O ciudată metamorfoză se produce acolo, încât nu se mai înțelege dacă e vorba de mărețele planuri ale Ramonei Lile pentru Universitatea din Arad sau pentru cea din… Oradea. „Astfel pe plan profesional îmi propun conducerea de teze de doctorat în domeniul Inginerie şi Management, implicarea şi participarea la acreditarea şi consolidarea acestui domeniu de doctorat la Universitatea din Oradea”, scrie profesor universitar Ramona Lile. Teribilă încurcătură!

Ce să fie, ce să fie? Să-și fi dorit cumva Lile să-și mute mărețele competențe la Oradea? Nici vorbă. Răspunsul e mult mai simplu și în logica protagonistei: blestematul de copy-paste. Sursa de „inspirație“ este teza de abilitare din 2014 a profesorului Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea (un cuibușor de nebunii etice și penale, vezi AICI), care spune exact, dar exact același lucru. Normal, din moment ce Bungău era rectorul de la Oradea.

poza-1-comparatie-lile-11Fragment din rezumatul tezei de abilitare a profesorului Constantin Bungău copiat de Ramona Lile

poza-2-comparatie-lile-12Fragment din rezumatul tezei de abilitare a Ramonei Lile copiat de la profesorul Constantin Bungău

Ca și Bungău, Lile își propune mai departe „Direcţionarea către cercetarea inteligentă este o prioritate generată şi de programul «Orizont 2020». Obligatoriu, cercetarea aplicativă va fi direcţionată către beneficiarii din mediul socio-economic din regiune şi pe plan naţional”. Cum marile spirite și idei se întâlnesc (Bungău este trimis în judecată sub control judiciar pentru luare de mită în forma continuată), Ramona Lile continuă să copieze ad litteram pasaje din rezumatul tezei de abilitare a profesorului din Oradea. „Implicarea directă în activităţi de management universitar (şef catedră, rector) îmi oferă posibilitatea să promovez activitatea ştiinţifică şi în acest domeniu prin studii şi cercetări publicate dar şi susţinerea şi coordonarea la nivel instituţional a multor proiecte educaţionale şi de cercetare”.

Nu știm dacă Ramona Lile chiar va ajunge să fie conducător de doctorate, se pare că și-a retras teza de abilitare, descoperind confuziile de orașe și faptul că articolele și cărțile plagiate figurează în lista operelor cu care se laudă.

Hazliu e că, după ce am întrebat la UT Cluj de soarta tezei, aceasta a dispărut de pe Intranet în următoarele minute. Ghinion! Prevăzători şi obişnuiţi cu astfel de practici, făcusem print-screen în prealabil. ( Vezi AICI ) – http://revista22.ro/files/news/manset/default/lile-abilitare-print-sceen.jpg

Soţii Lile, despărţiţi de profesorul Oakland de 21 de cuvinte şi un desen

În volumul Theoretical Developments in Contemporary Economics, publicat în 2008, de Editura Mirton Publishing, din Timișoara, apare sub semnătura soților Lile, Ramona şi Adrian, un articol copiat din cartea lui John S. Oakland, Total Quality Management – Text with cases, aflată în 2003 la a treia ediție după un succes internațional care a făcut-o să circule în întreaga lume timp de opt ani. Este publicată de Buttenworth – Heinemann, cod ISBN 0 7506 5740

poza-3-comparatie-lile-21Fragment din volumul lui John S. Oakland copiat de soţii Lile

poza-4-comparatie-lile-22Fragment din articolul soţilor Lile copiat din volumul lui John S. Oakland

Atacul soților Lile asupra cărții lui Oakland a fost dat începând cu pagina 278, de unde cei doi demarează temeinica operațiune de extragere a textului lui Oakland pe care-l transformă în propriul articol intitulat Organization for quality. Din cele cinci pagini copiate din profesorul Oakland doar 21 de cuvinte – 6 sintagme, o frază – și un singur desen nu sunt identice. (Vezi aici articolul integral copiat)

John Oakland este președinte executiv al Oakland Consulting, profesor emerit de Calitate și Excelență în Afaceri laUniversitatea din Leeds Business School, membru al Chartered Institute Quality (CQI) și al Societății Americane de Calitate.

Profesorul Bessant, hoţomănit fără ruşine

În același volum, familia Ramona și Adrian Lile publică, la pagina 66, lucrarea intitulată Managing the innovation. Un furt grosolan din cartea de autor High-Involvement Innovation – Building and sustaining competitive advantage through continuous change a profesorului John Bessant, publicată în 2003 de John Wiley & Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO198SQ, England.

poza-5-ilie-1Fragment din volumul lui John Bessant copiat de soţii Lile

poze-6-ilie-2 Fragment din articolul soţilor Lile copiat din volumul lui John Bessant

Cei doi hoțomani sfidează curajoși avertismentul drastic al editorilor cu privire la eventuale preluări de text neautorizate. Așa că își încep propriul articol copiind chiar primul paragraf al cărții profesorului Bessant, după care fură literă cu literă de la subcapitolele 1.4 până la 1.6. Crezându-se probabil isteți, umblă la tabelele din textul profesorului Bessant convertindu-le, la preluare, în text. Numai că șmecheria, neglijența sau doar lenea de a edita tabele le joacă feste. La pagina 74 trec o referire la un tabel: 1.2, inexistent însă în articolul lor, dar care apare exact cu același indicativ în textul profesorului Bessant. (Vezi aici articolul copiat integral)

Profesorul John Bessant este membru ales al Academiei Britanice de Management, al Institutului Sunningdale și al Institutului de Cercetare Avansată în Management.

Curățătoria de Etică

Întrunită în iulie, ca urmare a unei cereri a profesorului Florin Duma, Comisia de etică a Universității a demonstrat că legea e doar pentru căței. Adică, pentru Sergiu Bălan, cel care i-a furnizat rectoriței Lile o declarație că își asumă în totalitate responsabilitatea pentru plagierea articolului Total Quality Management and The Development of The Competing Values Framework, doamna fiind trecută coautor fără să știe. Bălan a fost pedepsit exemplar: un avertisment și o reducere din salariu. Cum țapul ispășitor nu a mai vrut să-i furnizeze șefei alibiuri și pentru celelalte articole și cărți plagiate în tandem, acestea nu au mai intrat în discuția Consiliului.

Albirea lui Lile s-a desăvârșit în 25 iulie, când raportul Curățătoriei de Etică a ajuns la Senatul UAV, condus de preşedintele Radu Ioan, care s-a limitat să ia act de concluzii.

Și uite așa Ramona Lile își imaginează că a scăpat. Vestea proastă e că plagiatele ei au ajuns și la CNATDCU, și la Consiliul Național de Etică, instituții nou înființate și reformate, la sesizarea Revistei 22.

 

Articol semnat Andreea Pora şi Dora Vulcan, publicat în Puterea a Cincea şi în Revista 22.

%d blogeri au apreciat asta: