Arhiva

Archive for the ‘Interviu’ Category

Dragnea se plânge că în 2017 era să fie asasinat (deh, din păcate nici asasinii nu mai sunt chiar atât de profesioniști)

21 august 2018 2 comentarii

Motto

Când nebunu` ajunge rege,

Nebunia este lege,

Și nimeni nu se îndoiește

Că țara se prăbușește…

Se pare că boala mintală a lui Liviu Dragnea avansează galopant și a început să aibă halucinații din ce în ce mai bolnăvicioase.

Prezent în emisiunea ”100 de minute” realizată la Antena 3 de Alessandra Stoicescu Dragnea și-a îngrozit năroada amfitrioană cu ”dezvăluiri” în care spunea că prin aprile 2017 a fost ținta unei tentative de atentat, patru străini venind în țară cu intenția de a-l ucide, ticăloșii fiind plătiți și trimiși de nimeni altul decât un (citez):  ”un om foarte celebru din lume”. Normal, o personalitate de talia lui nu poate fi ținta oricărui mitocan sau a cienștie cărui serviciu. Musai un celebru… Evident că nu a pronunțat numele bagabontului, dar pesedistul telespectator a putut înțelege că este vorba de George Soros.

Evident că motivul acestei istorice tentative de asasinat avea și un motiv, nu carecumva să îi reușească implementarea programului genial comis cu celălalt pușcăriaș aflat încă în libertate, Bogdan Vâlcov. Adică să apuce să mărească pensiile cum nici cu visul n-a visat populimea mioritică.

Interesant este că a făcut o dezvăluire cum rar am văzut. ”Eu am câştigat alegerile din 2016 fără să ne dea nimeni vreo şansă. Deci ţinta e pe mine, pentru că eu conduc partidul.” – Ei? Tare, nu? Nu PSD a câștigat alegerile ci el Cel Unic și Predestinat … ca să vezi … muream prost și nu aș fi bănuit … 😀

Foarte tare e că nu dă numele potențialior asasini, nu are cum, de la înălțimea persinalității sale, să se coboare și să pronunțe numele oricărui tiriplici care vrea să îi pună bombe în nădragi sau să îi bage brișca în mațe, dar ne spune că ăia sau cazat la  Athenee Palace … normal, doar niște personalități ale marii crime organizate să se cazeze la un loc cu populimea manelistă bucureșteană… 

Fabulos este că Dragnea nu s-a dus la instituțiile specializate să îl apere. O fi rezulvat cu bodyguarzii din lumea interlopă aduși de Codrin Ștefănescu. Așa e între penali, au încredere doar unii în alții …

Deh, asta, uneori, după o vârstă, oamenii se senilizează, alteori înebunesc de-a dreptul. Așa e viața… cinică.

Totuși, nu înțeleg de ce îl detestă lumea pe Dragnea înatât de mult încât nu chiamă salvarea când semnele paranoiei devin atât de evidente …

Sper că măcar Alessandrei Stoicescu să îi fi dat cineva niște calmante, că prea era palidă de groază …

În fine …

Când nebunul ajunge rege …

În continuare, interviul dat de Liviu Dragnea la emisiunea 100 de minute a îngrozitei Alessandra Stoicescu la Antena 3: 

Ce s-a întâmplat de aţi ajuns omul negru?

S-au întâmplat lucuri mult prea bune pentru România. Un grup de companii mari care au vrut să aibă activităţi în România, dar să nu verse la bugetul de stat toate taxele şi impozitele, aşa cum plătesc firmele româneşti.

Le puteţi numi?

Este vorba de unele bănci, unele multinaţionale care îşi externalizează profiturile.

Legal?

Eu nu cred că e legal. Instituţiile statului au început să prindă curaj şi să investigheze astfel de cazuri.

O altă componentă este cea politică. Klaus Iohannis, biciclistul nr.1 al României. Anul trecut spuneau: nu o să mărească pensiile şi salariile, programul de guvernare este o minciună, n-o să aibă bani de pensii şi salarii, transferul contribuţiilor o să producă micşorări de salarii. Am avut o creştere economică foarte mare, ne-am încadrat în deficit, am pus 2% din PIB la Apărare, pensiile au crescut, salariile au crescut, inclusiv la Administraţia Prezidenţială.

La anul, pensiile vor creşte şi mai mult. Şi atunci ce va spune Iohannis la anul, când sunt alegerile? Mai ales că la anul doamna Dăncilă va relaţiona cu toţi şefii de guverne din UE.

Veţi fi dvs candidatul coaliţiei?

 Poate da, poate nu. Nu ştiu.  

Iohannis vrea să-şi elimine potenţialii contracandidaţi. Eu am câştigat alegerile din 2016 fără să ne dea nimeni vreo şansă. Deci ţinta e pe mine, pentru că eu conduc partidul.

 Vom adopta anul acesta noua lege a pensiilor care va schimba în bine milioane de pensii. Atunci Iohannis zice aşa: omul acesta ori trebuie omorât, fizic, ori băgat la puşcărie. Ce nu s-a spus despre mine şi despre familia mea? Orice.

Cum fac multinaţionalele să vă demonizeze? 

Finanţează, îndeamnă propriii angajaţi să meargă la proteste. Acum e mai slabă mişcarea, s-au mai potolit. Companiile nu au ideologii politice, au interese economice. În momentul în care interesele lovesc statul român, trebuie să intervenim. Mai sunt şi funcţionari care trag frâna. Ori sunt acoperiţi, ori au alte interese.

Vă ameninţă cu moartea?  

A fost o tentativă anul trecut, în aprilie. Nu vreau să povestesc. Au venit patru străini în România, cazaţi la Athenee Palace. Am scăpat.

Au ajuns în preajma dvs?  

Da.  

Nu suntem într-un stat mafiot.  

Ba da, doamnă, suntem într-un stat parţial mafiot.

Vă gândiţi la Soros?  

Eu nu mă gândesc la el, el se gândeşte la mine.  

DIn statul paralel fac parte unii din conducerea SRI, din conducerea SPP, în frunte cu Pahonţu, din parchete, din instanţe, din alte servicii secrete

Vă referiţi la Eduard Hellvig?  

Nu ştiu dacă el, dar nu îi stăpâneşte pe cei care au fost în statul paralel şi care acum încă sunt în SRI. Îmi pare rău pentru el, am fost prieteni.   Iohannis a dat ordine acestei mafii.

Unde eraţi pe 10 august, vineri?  

La Neptun. Nu eram pe maşina de apă, eram la Neptun. M-am uitat la televizor mai spre seară. Cred că pe la 7-8 am început să mă uit. 

Ce avertizări aţi primit?  

Niciuna. Primesc foarte puţine informaţii. Apropo, niciuna de la SIE.  

Domnul Vlase nu s-a instalat încă.   

Probabil, are nevoie de vreo 2-3 ani. Nu mi-a dat niciun mesaj. Să-şi facă treaba acolo. N-am nici dubii, nici speranţe.

E un avertisment?

Nu, dar e o fierbere foarte mare în partid, nu scrisorile unor colege. O să avem CEx la sfârştiul lunii şi o să decidem.

V-aţi împăcat cu Codrin Ştefănescu?

El a fost puţin manipulat. Iohannis nu lasă nimic fără să blocheze. Acum blochează rectificarea bugetară, ca unii să cheltuie în continuare banii, apoi să spună că nu mai au de unde să le taie.

Va convoca Guvernul CSAT?

Scrisoarea e deja în drum spre Cotroceni. CSAT s-a transformat într-un supraguvern şi un supraparlament. Este o premieră în care preşedintele blochează rectificarea bugetară. O serie de miniştri au convocat CSAT. Vreau să vedem dacă omul nu mai are bani de deplasări, dacă procedurile au fost respectate. Foarte multă lume aşteaptă să vadă unde e adevărul şi unde e minicuna.

Cum aţi văzut protestele din 10 august?

Eu am văzut o tenatativa de lovitură de stat eşuată. Asta se vorbea pe reţelele sociale. Ce a făcut Iohannis cu acea postare pe Facebook iresposnabilă din partea unui şef de stat, să descurajezi jandarmii care au acţionat conform legii, iar tu să inciţi în continuare la violenţă exact în minutele în care acea fată era linşată. Cei care dădeau cu picioarele în acea fată erau protestatri paşnici? A fost o organizare paramilitară foarte bine pusă la punct.

De ce nu aţi reacţionat?

Am dat comunicat.

Aţi vorbit la telefon cu ministurl de Interne?

În acea seară am vorbit cu premierul, nu cu ministrul de Interne. Urmărea pe tabletă Antena 3. 

Magda Bistriceanu: “Mai bine în opoziţie cu un COMANDANT decât la putere cu un CONDAMNAT!”

31 decembrie 2017 Lasă un comentariu

Sub titlul “Mai bine în opoziţie cu un COMANDANT decât la putere cu un CONDAMNAT!”, Georgiana Arsene publică pe siteul In prima linie”  un articol interviu cu Magda Bistriceanu, purtător de cuvânt  al Partidului Mişcarea Populară şi vicepreşedinte al organizaţiei Bucureşti a partidului, în care bruneta vorbește  despre politică, despre provocările la care este supusă o femeie în acest domeniu, dar şi despre… viitor.

“Mai bine în opoziţie cu un COMANDANT decât la putere cu un CONDAMNAT!”

Magda Bistriceanu

Magda Bistriceanu, purtător de cuvânt  al Partidului Mişcarea Populară şi vicepreşedinte al organizaţiei Bucureşti a partidului vorbeşte, într-un interviu acordat pentru siteul În prima linie despre politică, provocările la care este supusă o femeie în acest domeniu, dar şi despre… viitor.

Georgiana Arsene: Anul 2017 a fost plin de evenimente politice. Care au fost, din punctul dumneavoastră de vedere cele mai importante şi de ce?

Magda Bistriceanu: Am avut parte de un an dificil, de un an agitat, un an al crizelor politice generate de o coaliţie care, paradoxal, este atât de confortabilă din punct de vedere al procentelor obţinute atât la alegerile parlamentare, cât şi la cele locale. Nu este simplu să alegi un singur eveniment, dintre atâtea care au provocat dezechilibrul: OUG 13, demiterea propriului guvern de către coaliţia PSD-ALDE, anchetele declanşate asupra lui Liviu Dragnea, dintre care e important de amintit momentul anchetei generate de OLAF. Dintre acestea, cel mai important eveniment politic al anului a fost cel legat de schimbarea Legilor Justiţiei. Iniţiativa guvernanţilor de a modifica acest pachet de legi s-a concretizat la finele lui 2017, iar consecinţele se vor vedea în anii următori. Impactul e cu atât mai puternic încât acest eveniment a generat protestul magistraţilor, ceea ce transmite un mesaj îngrijorător pentru toţi partenerii României!

Georgiana Arsene: Care sunt principalele provocări de care se loveşte o femeie – mai ales una frumoasă – în politica românească?

Magda Bistriceanu: Să demonstrezi că eşti mai bună ca mulţi dintre ei! Un bărbat inteligent va aprecia întotdeauna o femeie frumoasă şi deşteaptă…restul sunt poveşti.

Georgiana Arsene: Suntem la un pas de 2018. Cu ce gânduri începeţi noul an?

Magda Bistriceanu: Îmi doresc tot ce e mai bine pentru acest popor care se află în permanenţă, fără voia lui, în mijlocul unor jocuri de culise, dispute şi răfuieli politice…Merităm mai mult decât atât!

Georgiana Arsene: Cum faceţi faţă momentelor dificile? Cum vă reîncărcaţi bateriile?

Magda Bistriceanu: Sunt o fire vulanică şi de multe ori reacţionez sub impulsul trăirilor de moment. Uneori am de pierdut, dar ca orice „leu” (sunt zodia leului), orgoliul este mai presus de toate. Mă consum când am dreptate!mb3

Bateriile mi le încarc în familie, iar realizările copiilor mei reprezintă împlinirea mea. Ana şi Dragoş (copiii – nota Georgiana Arsene) sunt viaţa şi bucuria mea!

Georgiana Arsene: Cum arăta Revelionul copilăriei dumneavoastră?

Magda Bistriceanu: M-am născut şi am crescut în Bucureşti, aşa că nu pot vorbi prea mult despre datini şi obiceiuri, dar îmi aduc aminte cu plăcere şi nostalgie de momentele copilăriei, când ne adunam toată familia în jurul mesei şi mama ne făcea cei mai buni cozonaci. Suntem 4 fete la părinţi, pentru mine asta înseamnă adevărata „bogăţie”.

Georgiana Arsene: Sunteţi superstiţioasă?

Magda Bistriceanu: Depinde de context.

Georgiana Arsene: Dacă da, care sunt superstiţiile pe care le respectaţi de Anul Nou?

Magda Bistriceanu: Aşa cum am răspuns şi la întrebarea anterioară, nu sunt multe dăţile în care sunt cu adevărat superstiţioasă. Îmi place să îmi pun o dorinţă în noaptea dintre ani sau să port ceva roşu…

Georgiana Arsene: Care sunt politicienii ce vor dispărea de pe firmamentul politic românesc în anul viitor?

Magda Bistriceanu: Nu ştii niciodată ce îţi rezervă timpul. Avem câteva personaje care au „dispărut”, deja, prin ţări străine, alţii care îşi pregătesc atent terenul. N-aş vrea să nominalizez! Vor fi, probabil, câţiva care se vor vedea nevoiţi să facă un pas în spate din cauza problemelor cu Justiţia.
Georgiana Arsene: Traian Băsescu este, fără îndoială, un personaj complex, un politician incomod. Este greu de lucrat cu acesta?

Magda Bistriceanu: Pot spune doar atât: „Mai bine în opoziţie cu un COMANDANT, decât la putere cu un CONDAMNAT”. Este cel mai bun politician şi cu asta am spus tot!

 Autor: Georgiana Arsene

Sursa: inprimalinie.wordpress.com

Dana Grecu, ”Diva țicnită” a Antenei 3 își recunoaște, indirect, ipocrizia și țicneala.

13 august 2017 3 comentarii

Dana Grecu, ”Diva țicnită” a Antenei 3, invitată la interviurile DC News, întrebată de Val Vâlcu: „Dacă fac ca Pleșu, pot să te întreb dacă crezi tot ce spui la televizor. (…)” a dat un răspuns stupefiant: ”Da! Sunt lucruri interesante. Nu știu dacă cred, dar oricum le aflu în timp real. Sunt lucruri pe care le aflu în timp real și mă minunez de ele, cum face și publicul de acasă. Nu știu dacă chiar cred…” Deci, în ipocrizia ei, nici măcar nu încearcă să afle dacă ceea ce afirmă este adevărat.

Oare cei în fața cărora se punea nu demult se punea în genunchi pe o scenă și spunea către cei din fața ei că sunt forța lor, a anteniștilor, cu un patetism de te pornea cufureala, or fi văzut asta? Dacă au văzut-o, măcar unii dintre ei s-or fi întrebat oare ce a tras ipocrita pe nară când se punea în genunchi?

* * * * *

Interviul a avut loc în contextul în care Andrei Pleșu a afirmat că îl stupefiază ideea că un clip intitulat „Despacito” a reușit performanța unică de a aduna peste trei miliarde de vizualizări. Dana Grecu, fiind invitată la interviurile DCNews, a fost întrebată cum vede acest fenomen muzical după ce și Andrei Pleșu i-a făcut o analiză amplă.

Val Vâlcu : „După ce am citit comentariile lui Pleșu am ascultat „Despacito”… ”.
Dana Grecu: „A intrat și Pleșu în povestea asta?! Cum îți pare că geniile într-ale scrisului se leagă de chestiuni care par mici?”
Val Vâlcu: „Cred că vrea să sară de la audiența pe care o avea la TVR către audiență”.
Dana Grec (râzând): „Iată! Despacito îl trage pe Pleșu… Și faci ca Pleșu de mă întrebi de asta?”
Val Vâlcu: „Dacă fac ca Pleșu, pot să te întreb dacă crezi tot ce spui la televizor. (…) ?„.
Dana Grecu:Da! Sunt lucruri interesante. Nu știu dacă cred, dar oricum le aflu în timp real. Sunt lucruri pe care le aflu în timp real și mă minunez de ele, cum face și publicul de acasă. Nu știu dacă chiar cred, dar mă interesează. Nu știu cum faceți voi la Adevărurile DC News, dar apropo de ce fac eu: dacă mă plictisesc, înseamnă că omul de acasă se plictisește garantat, înainte de mine cu cinci minute. Și atunci trebuie să anticipez starea lui de plictiseală astfel încât să nu ajungă la ea. Ca o floare, dacă nu pui apă tot timpul, ea strigă, la un moment dat, că este ofilită, dă un ultim strigăt, iar după aceea moare. Nu vreau să ajung în faza de ofilire a publicului pentru că este foarte greu să-l resuscitezi. Domnul Pleșu asta face: resuscitează. Așa am senzația. Se resuscitează. Dânsul a murit ca audiență, ca impact, și se resuscitează agățându-se de un videoclip”.
Surprinzător, ca și cum această recunoaștere indirectă a propiei ipocrizii nu ar fi fost de ajuns, Sana Grecu și-a recunoscut, tot indirect și țicneala, evidentă dealtfel pentru oricine i-a urmărit din când în când emisiunile …
 Dana Grecu a mai spus: „Dați în interviu și ce am zis despre Andrei Pleșu? Ultima oară când am zis ceva despre dânsul, a spus că sunt personajul de televiziune care scoate tigaia de sub masă și jap-jap. Nu a zis că sunt proastă. A spus că-s abruptă, lipsită de empatie cum ar veni. Dacă dați ce am zis de Pleșu, mă întreb ce o să mai spună că mai scot ( după episodul cu tigaia). Kalașnikovul sau ce?.
Deh, așa e viața, nimeni nu reușește să facă pe prostul tot timpul …

LIGIA DECA (consilier prezidențial): ”… Legea (Educației) conține anumite articole cu un impact semnificativ asupra principiilor care stau la baza Legii educației aflată în vigoare.”

Ligia Deca, consilier al lui Iohannis, despre legea intoarsa de presedinte la Parlament: O mare parte dintre prevederile legii au potentialul de a produce efecte nedorite in sistem

Iohannis a retrimis luni Parlamentului pentru reexaminare legea de aprobare a OUG 96/2016, care modifica semnificativ Legea Educatiei. „În afară de chestiunile de tehnică legislativă, legea include o serie de prevederi neclare sau imposibil de implementat, care se contrazic între ele sau intră în contradicție cu alte norme în vigoare”, spune Ligia Deca, consilier de stat pentru educatie, intr-un interviu pentru HotNews.ro.

Interviul integral:

Rep: Care sint prevederile cu cel mai pronuntat impact negativ din legea retrimisa Parlamentului?
Ligia Deca: O mare parte dintre prevederile legii analizate și discutate în cererea de reexaminare au potențialul de a produce efecte nedorite în sistem. În afară de chestiunile de tehnică legislativă, legea include o serie de prevederi neclare sau imposibil de implementat, care se contrazic între ele sau intră în contradicție cu alte norme în vigoare. De asemenea, legea conține anumite articole cu un impact semnificativ asupra principiilor care stau la baza Legii educației aflată în vigoare (Legea 1/2011).

În acest sens, un exemplu relevant este excluderea sindicatelor, federațiilor studențești și asociațiilor profesionale din rândul partenerilor de dialog sociali din învățământul superior. Este evident că nu se pot lua decizii legitime, care să aibă susținerea celor afectați de ele, fără a-i consulta pe principalii actori implicați.

Un alt exemplu este modificarea prevederilor referitoare la evaluarea școlilor doctorale. Modificările aduse legii în loc să clarifice acest subiect care trenează de peste cinci ani, aduc și mai multă confuzie, adăugând încă o prorogare cu doi ani a termenului până la care școlile doctorale vor fi evaluate. 

Exemplele pot continua, de la modificări care afectează procesele de asigurare a calității în învățământul superior și în formarea profesională, până la chestiuni care țin de principiul educației incluzive de calitate în învățământul preuniversitar. 

Rep: Ati avut dvs. sau presedintele discutii cu reprezentantii coalitiei de guvernare sau cu noul ministru al Educatiei pentru a va asigura ca viitoarea forma a legii va respecta criteriile de coerenta si calitate?
Ligia Deca: După preluarea mandatului de către noul Guvern, am avut o discuție, de principiu, cu domnul Ministru Liviu-Marian Pop despre necesitatea corelării eforturilor noastre pentru a da coerență schimbărilor produse la nivel de sistem. Ministerul are în plan, conform prevederilor din programul de guvernare, revizuirea legii educației. Pentru a avea o șansă ca legea educației să nu fie ulterior modificată în mod repetat este esențial un demers participativ.

Proiectul ”România educată” oferă premisa predictibilității și convergenței de opțiuni necesară oricărei modificări legislative, care să răspundă nevoilor societății românești pe termen scurt, mediu și relativ lung (2030). În acest sens, parteneriatul între Administrația Prezidențială și Ministerul Educației continuă, domnul ministru declarând că susține ideea ca viitorul demers legislativ să fie bazat pe consensul atins în cadrul viziunii și strategiei privind educația, în contextul proiectului prezidențial ”România educată”. Menționăm că acest parteneriat este unul de durată, el datând încă de la lansarea proiectului, în februarie 2016, indiferent de schimbările de la Ministerul Educației.

Rep: Daca legea se va intoarce in aceeasi forma, o va ataca presedintele la CCR?
Ligia Deca: Nu putem face speculații privind forma în care legiuitorul va considera de cuviință să răspundă cererii de reexaminare. În momentul în care textul legii se va întoarce la promulgare, vom analiza atât prevederile acestuia, cât și opțiunile pe care Președintele României le are în acel moment pentru a garanta respectarea coerenței legislative, precum și a unor principii precum performanța, integritatea și echitatea în educație.

Rep: Prima obiectie se refera la funcționarea învățământului special și a învățământului special integrat, presedintele aratand in cerere ca „această soluție legislativă se poate constitui într-un pas înapoi în ceea ce privește integrarea acestor copii în sistemul educațional de masă”. Mai exact, cum ar putea fi afectata educatia copiilor cu nevoi speciale?
Ligia Deca: OUG nr. 96/2016, în forma sa inițială, prevedea explicit și detaliat deschiderea învățământului de masă pentru copii cu cerințe educaționale speciale, în măsura în care condiția lor fizică și psihică permitea acest lucru. Astfel, copiilor vizați de această prevedere li s-a dat o speranță privind integrarea lor reală în învățământul de masă, art. 49 al OUG 96/2016, fiind un pas în față făcut de învățământul românesc în direcția diminuării fenomenului segregării școlare. 

Abrogarea lui de legea propusă spre promulgare ar fi presupus un semnal de întoarcere la situația anterioară în ceea ce privește măsurile de desegregare, revenindu-se la prevederile legale inițiale, care au permis perpetuarea fenomenului de separare a copiilor cu cerințe educaționale speciale care pot participa la învățământul de masă. 

Rep: A doua obiecție e legată de stabilirea numărului maxim de studenți, calificativul primit de noua dispoziție legala fiind „arbitrar”. Cine ar fi beneficiat de pe urma acestei decizii arbitrare?
Ligia Deca: Considerăm arbitrară decizia de a fixa raportul de cadre didactice la numărul de studenți înmatriculați la 1:35, întrucât nu ține cont de specificul programului de studiu sau de corelarea cu cifra de școlarizare. Până acum, cifra de școlarizare se stabilea de către Ministerul Educației, prin Hotărâre de Guvern, pe baza recomandării făcute de către Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Superior (ARACIS), și era un factor în garantarea calității programelor, în funcție de specificul lor (de ex: un program de regie-film impune un alt raport de cadre didactice la numărul de studenți, față de un program de economie). Este nevoie de criterii clare și transparente pentru stabilirea raportului optim între numărul maxim de studenți pe care un program de studii îl poate școlariza și numărul cadrelor didactice; de aceea, considerăm utilă clarificarea legăturii între specificul programului, diversele standarde de calitate constatate de ARACIS și acest raport.

Rep: O alta obiectie a presedintelui e legata de acordarea de diplome universitare (art. I pct. 5, care completează art. 150 din Legea nr. 1/2011). Care e miza acestei prevederi?
Ligia Deca: Nu putem specula asupra mizei introducerii acestor prevederi, însă putem anticipa eventualul impact al implementării lor. Astfel, dacă legea ar fi fost promulgată, începând cu anul universitar următor (2017-2018), Ministerul Educației ar fi emis mai multe tipuri de diplomă pentru absolvenții programelor de licență, astfel: diplomă de licență, diplomă de urbanist, diplomă de inginer, diplomă de medic, diplomă de arhitect. De asemenea, în textul legii, se folosesc concomitent termenii “studii universitare”, “învățământ superior” și “învățământ superior tehnic”, fără a clarifica relația între ei și dreptul pe care diferitele tipuri de diplome de absolvire le conferă.

Rep: Presedintele a reclamat si neclaritatea noilor prevederi legate de evaluarea școlilor doctorale. Daca Parlamentul va elimina neclaritatile reclamate, dar va pastra noul mecanism instituit (opțiunea pentru evaluarea la nivel de Instituție Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), în detrimentul unei evaluări la nivel de program de studii doctorale sau de școală doctorală), o va promulga presedintele?
Ligia Deca: Este responsabilitatea Parlamentului, cu consultarea Ministerului Educației și a actorilor în domeniu, să facă o opțiune privind modul și nivelul de evaluare al ciclului doctoral. Dată fiind situația școlilor doctorale și a suspiciunilor privind calitatea anumitor programe doctorale, evidențiate inclusiv de numeroasele cazuri de plagiat dovedite sau sesizate, este urgentă evaluarea acestora printr-o metodologie specifică. Indiferent de opțiunea legiuitorului, procesele de asigurare a calității acestui nivel de studiu trebuie să fie clare pentru toți actorii implicați și coerente cu celelalte politici din domeniu.

Rep: Presedintele a respins si art. I pct. 9, care abroga dispoziția din art. 192 alin. 11 din Legea nr. 1/2011. Cum calificati incercarea majoritatii parlamentare de a elimina din Legea Educatiei aceste prevederi?
Ligia Deca: Legea Educației Naționale prevede, în acord cu angajamentele României aferente Procesului Bologna, posibilitatea desfășurării activității de evaluare externă pe teritoriul României de către Agenții înscrise în EQAR. Acesta este Registrul European al Agențiilor de Asigurare a Calității care garantează că agențiile înscrise respectă în activitatea lor principiile agreate de statele membre ale Procesului Bologna.

În momentul de față în România există un vid legislativ la nivelul legislației secundare: nu este clar cum se pot folosi rezultatele unor astfel de evaluări în deciziile Ministerului Educației de a autoriza provizoriu, acredita sau de a aloca cifra de școlarizare pentru programele / instituțiile evaluate de agenții externe, întrucât nu este clar cum Ministerul Educației se asigură că aceste agenții au înțeles și aplicat corect normele naționale de asigurare a calității în vigoare. Articolul abrogat de legea trimisă pentru reexaminare definea faptul că MEN este responsabil de crearea unei metodologii pentru clarificarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o astfel de agenție pentru a putea contribui la fundamentarea unei decizii a MEN. Prin abrogarea propusă, legea ne readucea în situația de vid legislativ acoperit în toamnă de OUG 96/2016.

Pentru respectarea angajamentelor pe care România și le-a asumatla nivel internațional, pasul natural după adoptarea OUG 96/2016 ar fi fost elaborarea legislației subsecvente – adică a metodologiei la care se făcea referire – și nu aborgarea art. 192 din LEN.

Sursa: hotnews.ro

Data publicării:  20 iulie 2017

DESPRE AGRESIUNEA INFORMAȚIONALĂ DUSĂ ȘI ÎN ROMÂNIA – Interviu realizat de Melania Cincea cu Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate

25 august 2016 2 comentarii

În zilele care au trecut s-au spus multe despre o un ipotetic transfer de armament nuclear din Turcia în România, despre Scandalul creat de jurnaliștii de la Sky News, despre războiul informatic în care suntem, vrem, nu vrem, implicație.

 realizează un interesant interviu cu Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate, actual preşedinte al Center for Conflict Prevention and Early Warning Bucureşti, în care abordează  subiectul agresiunii informaţionale, dusă şi în România, prin propagandă, troli şi război psihologic.

Ca de obicei, frumoasa jurnalistă bănățeancă, dă dovadă de un profesionalism jurnalistic de la care nu a făcut niciodată rabat.

Interviul a fost publicat pe site-ul putereaacincea.ro la data de 24 august 2016 și pe site-ul  timpolis.ro  la data de 25 august 2016 sub titlul: Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate: “Ni s-a dovedit că în spaţiul public românesc se poate introduce orice aberaţie”

Eu zic că merită citit…

Iulian Chifu, Melania Cincea

Iulian Chifu, Melania Cincea

Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate:

“Ni s-a dovedit că în spaţiul public românesc se poate introduce orice aberaţie”

Punerea în circulaţie a informaţiei privind mutarea armelor nucleare din Turcia în România a dovedit că, pe baza unei informaţii cvasi-credibile, eventual cu o sursă sunând europeneşte, în spaţiul public românesc se poate introduce orice aberaţie, declară într-un interviu Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate, actual preşedinte al Center for Conflict Prevention and Early Warning Bucureşti. Un interviu care abordează  subiectul agresiunii informaţionale, dusă şi în România, prin propagandă, troli şi război psihologic.

“De o vulnerabilitate a presei, a spaţiului public românesc poate profita oricine”

Domnule Chifu, zilele trecute a circulat bezmetic prin presa din România ştirea că SUA au început mutarea a 20 de arme nucleare de la baza Incirlik, din Turcia, în România. O informaţie falsă. Credeţi că a ajuns la presă dintr-o eroare sau în cadrul unei acţiuni coordonate?

Problema fundamentală, în acest caz, a fost strict presa românească. A avut doar două surse de documentare: una, jurnalistul bulgar care a scris la Euractiv, şi o a doua, Ministerul român al Afacerilor Externe, care spunea explicit că respinge categoric o asemenea alegaţie. Între timp au apărut sursele din Turcia şi SUA, care infirmă informaţia. În momentul în care există doar două surse, una nesigură – pentru că cine citeşte textul bulgarului realizează că acesta nu dă o afirmaţie sigură –, şi una de negare clară, şi, cu toate acestea, menţine titlul că se transferă arme nucleare din Turcia în România, vorbim despre o încălcare flagrantă a deontologiei.

Iar în lipsă de alte subiecte media, în perioada aceasta de vară, acest subiect, în această formă, cu transferul de arme nucleare, a ţinut prim-planul pe parcursul unei zile întregi. E un test pe care l-a căzut toată presa din România care a preluat şi transmis, în această formă, respectiva informaţie.

Cui şi în ce fel îi putea folosi această informaţie aruncată în spaţiul public?

Mi-e dificil să fac speculaţii în privinţa cui i-ar folosi. Depinde de modalitatea de a o folosi. Dacă este un test, s-a verificat faptul că, pe baza unei informaţii cvasi-credibile, eventual cu o sursă sunând europeneşte, o sursă occidentală, în spaţiul public românesc se poate introduce orice aberaţie. De o asemenea vulnerabilitate a presei româneşti, a spaţiului public românesc poate profita oricine.

Armamentul nuclear poate fi, totuşi, transportat aşa, ca pe o căruţă cu lemne, doar la înţelegere între doi membri ai NATO, cum s-a lăsat să se înţeleagă în acel articol?

În acest caz, este vorba despre două state suverane. Atâta timp cât e vorba doar despre amplasare, trebuie îndeplinite nişte condiţii ce ţin de siguranţa sitului în care urmează să fie amplasate armele; statul respectiv trebuie să treacă printr-un şir de proceduri interne prin care să aibă acceptul suveran asupra amplasării acestor capabilităţi. Amplasarea armelor nucleare este, însă, sub imperiul strict al secretului militar. Pentru a nu face breşe de securitate, transferul şi amplasarea de arme nucleare nu sunt elemente publice, dar ţin de decizia statului suveran.

Pe de altă parte, vorbim despre modul de stocare – trebuie să existe o anumită infrastructură, iar în afara ei, se impun acorduri complexe cu statul-gazdă, care presupun din start modul în care, în caz de necesitate, se utilizează aceste arme, când, în ce condiţii, pe ce bază. Altfel, transformarea unui stat non-nuclear într-unul nuclear ar presupune încălcarea Tratatului de Neproliferare Nucleară, ceea ce ar însemna o încălcare radicală a regulilor internaţionale.

România a negociat pentru scutul anti-rachetă de la Deveselu mai bine de doi ani. Gândiţi-vă cam ce ar însemna ca un stat să negocieze amplasarea capabilităţilor nucleare ale unui alt stat…

Aţi afirmat că aruncarea pe piaţa media a acelei informaţii privind mutarea armelor nucleare din Turcia în România ar putea fi un test al gradului de vulnerabilitate a presei din România. Nu poate fi luată în calcul şi ipoteza că scopul a fost inocularea ideii că scutul de la Deveselu nu are rol defensiv, aşa cum este de fapt?

Nu, în niciun caz. E un test pentru presă. Informaţia era atât de aberantă şi cădea la cea mai simplă verificare, încât nu se pune problema ca informaţia să fi fost aruncată pentru a fi crezută de cineva. A fost, repet, o informaţie aberantă care a avut parfum de credibilitate doar pentru cineva care nu are habar de ceea ce înseamnă zona de apărare, de securitate, de modul în care funcţionează. Testul a fost făcut mai degrabă pentru lansarea, pe viitor, a unor astfel de informaţii, pe care presa să le preia.

“Scandalul creat de Sky News este un episod dintr-un război informaţional”

Cu câteva zile înainte, România avusese imaginea şifonată de un alt scandal mediatic, cel provocat de Sky News. Acesta ar putea fi catalogat ca un episod al războiului informaţional?

Cu certitudine, acela este un episod dintr-un război informaţional, o secvenţă care a fost utilizată de către toţi cei care aveau interesul să o rostogolească. A fost o făcătură – un montaj, un scenariu jucat în faţa camerelor şi o poveste care afecta fundamental imaginea României, prin referinţa pe de o parte la faptul că armele puteau fi vândute la teroriştii ISIS, în Occident, pe de alta, prin faptul că armele, s-a spus, proveneau din Ucraina, iată, un alt element introdus în ecuaţie.

Nu ştiu cine a făcut-o – dacă e vorba de Moscova, dacă s-a făcut undeva în Londra, dacă a fost făcută de un terţ, dacă a avut de-a face chiar şi cu anumite forţe din România. Cert este că acea Comisie rogatorie şi audierea jurnaliştilor trebuie să scoată la iveală unde duc firele, pentru că, într-adevăr, e un atac la adresa României.

După lansarea acestei ştiri – până la intervenţiile, inclusiv a mea, care au deturnat cu totul sensul –, titlurile din presă erau că traficanţii români de arme vând armament teroriştilor Statului Islamic din Occident. O aberaţie.

“Propaganda, războiul psihologic, trolii sunt componente ale agresiunii informaţionale”

Care sunt obiectivele războiului informaţional şi care sunt mecanismele prin intermediul cărora este purtat?

În principiu, este crearea unei realităţi alternative, false, bazate pe bucăţele de adevăr, pe interpretări, pe distorsionarea realităţii. Obiectivul este acela de a crea în spaţiul public sau într-un spaţiu-ţintă o reacţie, în special cu componentă emoţională, care să preseze asupra decidentului, să-i altereze deciziile.

În cadrul unui război informaţional sunt multe componente în discuţie. Printre ele, componenta de propagandă, deci de orientare, interpretare şi proiectare a unui anumit tip de idei asupra unei pieţe. Apoi, componenta de lobby, care presupune găsirea unui număr de instituţii media, de editorialişti, analişti care să aducă în spaţiul public argumentele care fuseseră deja stabilite. O a treia componentă ţine de războiul psihologic, unde sunt aruncate în joc elemente care alterează fundamental, atacând emoţional modul de reacţie a unei populaţii sau a unor categorii de populaţie care să reacţioneze şi să influenţeze decidenţii. Mai e componenta războiului de troli, adică acei comentatori plătiţi din spaţiul virtual, care dirijează interpretările şi care fac un test celor care, virtual, s-ar alătura ideilor propagate şi care le-ar putea sprijini, şi merg până la a identifica, a forma şi a-i aduce împreună pe toţi cei care susţin un tip de idee pe care cel care lansează atacul vrea să-l promoveze. Cei convinşi sunt folosiţi mai departe ca multiplicatori.

Războiul informaţional este extrem de elaborat deja şi a ajuns până la nivelul la care Federaţia Rusă încearcă influenţarea alegerilor din SUA.

“Agresiunea informaţională a Federaţiei Ruse este dusă şi în fostele state socialiste, şi în SUA”

Acest subiect al războiului informaţional e de o bună perioadă în atenţia dumneavoastră; dovadă stă şi recentul volum, Războiul informaţional: tipizarea agresiunii informaţionale a Federaţiei Ruse, apărut la Editura ISPRI al Academiei Române, la care sunteţi co-autor. În afara episodului Sky News aţi sesizat şi altele care indică faptul că în România se duce un război informaţional?

Războiul informaţional se desfăşoară în toată lumea. Vorbind despre agresiunea informaţională a Federaţiei Ruse, aceasta este dusă şi în fostele state socialiste, deci pe linia frontierei NATO şi UE, şi în SUA. Există un pachet comun de tehnici şi pachete, care se pliază însă pe contexul în care este dusă agresiunea informaţională .

Şi în România se duce acest război informaţional. Volumul pe care l-am realizat are trei părţi – una teoretică, de prezentare a modului în care funcţionează războiul psihologic, instrumentarul folosit, o alta care studiază principalele instituţii media şi grupuri din România şi o parte care se referă la Republica Moldova.

Temele generale, mari care ţin de România sunt separarea SUA de UE, ruperea UE, subminarea raportului dintre România şi Turcia (acum, după puci, o vedem explodând), naţionalismul, anti-imigraţionismul, internaţionala naţionalistă globală, eurasianismul (care spune că centrul lumii este Rusia, Europa fiind doar o componentă ce trebuie să se alinieze şi să se integreze într-o Rusie care vine cu conducerea ideologică şi resursele de materii prime), apoi sunt teme în funcţie de evenimentele în derulare.

“Să nu credem chiar tot ce se promovează în spaţiul public”

Cum poate fi contracarat războiul informaţional pe termen lung, dar şi pe termen scurt? Doar de către autorităţi sau există şi metode la îndemâna fiecăruia dintre noi?

Evident că fiecare dintre noi putem să ne uităm cu mult mai multă atenţie la ştirile care ne sunt oferite, la informaţiile care se vehiculează, pentru a verifica sursa şi credibilitatea ei. Să nu credem chiar tot ce se promovează în spaţiul public.

Efortul fundamental revine, evident, autorităţilor, pe două dimensiuni. Pe o dimensiune ne raportăm la termenul scurt, pe cealaltă, la cel lung. Pe termen scurt, războiul informaţional, care este menţionat şi în Strategia Naţională de Apărare, ar trebui să fie abordat într-o formulă integrată, ca integrator fiind o instituţie responsabilă, finanţată în acest sens. Pe termen mediu şi lung, în primul rând vorbim despre educaţie, despre introducerea în programa şcolară a unor ore în care să se vorbească despre elementele fundamentale ce ţin de modul în care arată diversiunea, de ce înseamnă teoria conspiraţiei şi limitele ei, de modul în care pot fi găsite surse alternative de informare, de modul în care căutăm în zona internetului, în care acordăm sau nu credibilitate unei informaţii. Aşa pot fi creaţi nişte anticorpi naturali fiecărui om, pentru ca societatea să aibă alternative şi să poată dezvolta, la rându-I, anticorpii necesari să reacţioneze tocmai prin cunoştinţele publicului, care nu mai poate fi foarte simplu dirijat. Dar acest lucru, care vizează o strategie pe temen mediu şi lung, nu exclude un instrument de apărare, care trebuie făcut cât mai repede, pentru că războiul informaţional este răspândit pe scară foarte largă şi este practicat de mulţi actori.

* * * * *

RECOMANDARE: 

Citeşte şi: Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial: “Federaţia Rusă va utiliza, oricând, orice vulnerabilitate europeană pentru a-şi promova propriile interese”

RALUCA PRUNĂ anunţă măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare şi pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele în care există o hotărâre definitivă

Raluca Prună

Raluca Prună, Ministrul Justiţiei, spune că şefii penitenciarelor care sunt de acord că starea de igienă din unităţile de detenţie pe care le conduc  este deplorabilă nu au nici o scuză din punct de vedere managerial. Doamna Prună a anunţat că vor avea loc nişte evaluări stricte… adică, dracu i-a luat.

„Am fost în mai multe penitenciare – a spus RalucaPrună, la Realitatea TV – Sunt unele în care se poate respira, sunt altele în care nu se poate respira, în care sunt ploșnițe, șobolani, în care starea de igienă este absolut îngrozitoare. (…) Cred că înainte de a aștepta bugete necesare foarte mari pentru a consolida sau renova o infrastructură foarte veche, trebuie să ne facem și curat în propria casă și acești șefi de penitenciare care admit ca starea de igienă să fie una deplorabilă și până la urmă o amenințare la sănătatea publică, cred că nu au niciun fel de scuză managerială. Anul acesta eu îi voi evalua, eu voi contrasemna. (…) Anul ăsta am să fiu destul de strictă”.

Dânsa a explicat că CEDO a pronunțat anul trecut nu mai puţin de 75 de hotărâri în urma cărora au fost plătite despăgubiri persoanelor care s-au adresat acestui organism. Ei s-au plâns de modul în care se execută pedepsele în România.

„Nu am ceva cu ANP-u – a adăugat doamna Prună – are CEDO ceva cu ANP-ul și cu modul în care se execută pedepsele în România. Anul trecut au fost 75 de hotărâri CEDO, am plătit nenumărate despăgubiri pe bună dreptate. (…) România riscă acum să se pronunțe împotriva ei o decizie pilot de către CEDO care ar asigura o reparație bănească compensatorie persoanei condamnate, dar care nu ar rezolva o problemă de sistem. (…) Cei care sunt acum șefi de penitenciare pot lua imediat măsuri manageriale încât aerul să fie mai respirabil și să nu aibă o invazie de ploșnițe. Pentru asta nu trebuie un buget suplimentar”.

Raluca Prună a precizat că la finele săptămânii se va întâlni cu  șefii  penitenciarelor din țară, după care va anunţa ce măsuri va întreprine .

Tot la Realitatea TV, Ministrul Justiției, Raluca Prună, a spus că recuperarea prejudiciilor este importantă, societatea trebuind să îşi recupereze banii furaţi de „gulerele albe”. 

„Mai cred – a spus doamna prună – și este e o credință care se bazează pe studii de specialitate (…), că această confiscare a averii are un caracter disuasiv mult mai puternic decât faptul că te duci un an, doi în penitenciar și eventual apoi rămâi cu produsul infracțiunii. Și în această materie Europa ne dă răspunsul. S-a adoptat o decizie acum aproape doi ani, a confiscării extinse, care are un termen de transpunere octombrie 2016. (…) Este foarte important să recuperăm prejudiciile, cred că asta îi descurajează mai mult, mai ales, pe gulerele albe. Important e să le iei banii înapoi, banii care sunt furați societății, și important e ca finalmente să dai societății înapoi ceea ce i s-a furat”.

Doamna Prună a arătat că deocamdată procentul de recuperare a prejudiciilor din dosarele în care există hotărâri definitive este de abia 8%.

„Nu e un secret – a spus Ministrul Finanţelor –  pentru nimeni că noi suntem la în jur de 8% recuperare a prejudiciilor din dosarele în care avem o hotărâre definitivă. Acest lucru este deficitar. Nu este ministerul Justiției cel care este competent în această materie. Agenția aceasta — ANABI, de administrare a bunurilor sechestrate, are rol numai de a sechestra. (…) În clipa în care se încheie procesul penal prin pronunțarea unei hotărâri definitive, rolul ANABI încetează și intervine rolul ANAF, care are o direcție specializată”.

Dânsa  a subliniat  că la Ministerul Justiţiei se lucrează împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și cu ANAF, pentru a avansa în privința recuperării prejudiciilor.

Halucinant interviu acordat de țoapa politicii franceze, Marine Le Pen, prezentă la Sinaia

Marine Le Pen Adunați ca sectarii la Sinaia pentru a sărbători prohodul proiectului european, liderii partidelor naționaliste din Europa, pe fondul crizei migranţilor, a atentatelor teroriste şi asecensiunii forţelor politice radicale de dreapta cu mare bucurie şi tonuri, pe alocuri triumfaliste, s-au exprimat despre ceea ce au numit „eşecul economic al Uniunii Europene”.

Liota de naţionalişti s-au adunat la Sinaia la invitaţia europarlamentarului Laurențiu Rebega (născut la 20 februarie 1976, Vălenii de Munte) membru al Parlamentului European din partea Partidului Conservator.

La invitaţia lui Rebega membru al Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţilor, au răspuns reprezentanţii unor partide ca Frontul Naţional din Franţa sau Liga Nordului din Italia, etichetate de extremă dreapta pentru unele declaraţii cu accente xenofobe. Aceştia au declarat la unison că Europa e în derivă şi statele europene nu ar trebui să mai asculte de liderii de la Bruxelles.

Licuriciul aşazisei conferinţe a fost Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional Francez, care a ţinut-o langa pe ideea că trebuie să apară partide naţionaliste puternice, contrapondere a partidelor parlalementare.

Fiică bună a tatălui ei, duce mai departe stindardul tatălui ei, Jean Marie Le Pen, extrem de admirat de Corneliu Vadim Tudor, zic unii, luat chiar drept model comportamental de „tribun”, Marine Le Pen este una din cele mai detestate şi nevizitabile personaje din Europa, nu odată, declaraţiile ei putând fi considerate de-a dreptul fasciste.

În contextul în care Marine Le Pen are o foarte mare contribuţie la modul în care sunt percepuţi românii în Europa de vest, este de-a dreptul o mare nesimţire din partea ei faptul că a răspuns invitaţiei de a veni la Sinaia, faptul că a fost aclamată de o mână de indivizi în loc să fie scuipată este de-a dreptul uimitor.

Faptul că, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul“, liderul partidului Frontului Naţional Francez a declarat că ea consideră  că intrarea în cursa electorală pentru Primăria Capitalei a unui candidat cu profilul lui Marian Munteanu e o dovadă că în tot mai multe ţări partidele optează pentru persoane care au un discurs naţionalist, ar trebui să înemne pentru PNL un motiv suficient pentru a retrage susţinerea politică acordată lui Munteanu.

În acelaşi interviu dat pentru „Adevărul”, Marine Le Pen, vorbind despre contestatrii ei din România, de lupta împotriva corupţiei şi a instituţiilor europene, de partidul său  care ar fi etichetat „pe nedrept” de extremă dreapta şi ascensiunea partidelor naţionaliste în Europă, dar şi a candidaţilor, lucru vizibil şi la Bucureşti în contextul desemnării de PNL a unui candidat cu un discurs controversat.

Între noi fie vorba, discursul paridelor naţionaliste la fare face referire ma’am Le Pen este un discurs naţionalist xenifob şi nuanţe fascistoide care te duc cu muntea la discursul naţional socialiştilor germani din perioada interbelică.

Interviul lui Marine Le Pen, acordat reporterului ziarului Adevărul,

publicat pe siteul adevarul.ro  la  17 aprilie 2016 

Reporter Adevărul (R): În urmă cu şase luni a mai avut loc un eveniment organizat de grupul dumneavoastră în România. Atunci aţi lipsit. Cum şi cine v-a convins să veniţi acum?

Marine Le Pen (MLP): Eu am sperat să ajung şi atunci, dar nu a fost posibil. Am avut o agendă plină de evenimente (n.r.- în decembrie în Franţa au avut loc alegeri regionale). Însă, sunt bucuroasă că am putut ajunge acum. Am venit la invitaţia lui Laurenţiu Rebega. E important să-mi pot exprima susţinerea pentru Rebega. Ceea ce face el aici e un act de curaj, pentru că vrea să fie şi să construiască o veritabilă alternativă politică în România. El şi reprezentanţii partidelor naţionaliste venite în România fac parte dintr-un grup dinamic de formaţiuni patriotice care îşi doresc distanţarea de ceea ce se întâmplă în interiorul UE.

„Contestatarii mei din România, nişte antidemocraţi“

(R): Cu ocazia participarii dumneavoastră la Sinaia, europarlamentari români din grupul Popularilor Europeni şi Social-Democrat au trimis scrisori către Ministerul de Externe în care au cerut ca România să ia poziţie faţă de prezenţa dumneavoastră aici. Pe scurt, vă acuza de extremism. De ce credeţi ca vă sunt ostili?

(MLP): Pentru că fac parte din acel sistem care de ani de zile controlează ţările şi pentru că au interesul ca nimic să nu se schimbe. Sunt apărători ai marilor puteri economice, ai multinaţionalelor şi a unui sistem poltiic dirijat de Comisia Europeană care e profund antidemocratică. Comportamentul lor e antidemocratic. Democraţia cere acceptarea oamenilor care sunt în dezacord cu tine, nu încercarea de a-i împiedica să vorbească. Noi (n.r. Grupul Europei Naţiunior şi Libertăţilor) suntem reprezentanţii popoarelor libere. Ei nu vor asta. Noi suntem apărătorii oamenilor, să fie clar, nu ei.

(R): Îi cunoaşteţi pe acei europarlamentari?

(MLP): Îi ştiu, dar prefer să nu mă pronunţ asupra lor. E mai bine aşa.

(R): Ati mai fost în România?

(MLP): Sunt pentru prima oară în România, însă am legături cu aceată ţară. Am o prietenă veche cu origini româneşti care e şi vicepreşedinte a Frontului National: Marie-Christine Arnăutu (n.r.-în prezent este eurodeputat în Parlamentul European din partea FN).

(R): Sunteţi liderul unui partid care se declară naţionalist. Aţi venit în Romania exact în momentul în care cel mai mare partid de dreapta si-a desemnat candidat la Primăria Bucureştiului un candidat criticat pentru naţionalismul afişat: Marian Munteanu. Sunteţi la curent cu ce se întâmplă în România?

(MLP): Nu am urmărit acest caz, dar încerc să urmăresc politica din România. Eu cred că în ultimul timp are loc ascensiunea unui adevărat curent naţionalist pe întreg teritoriul UE. Este bine să fie şi astfel de oameni în politică, cu un discurs naţionalist şi orientat spre popor. Naţionalismul de care vorbesc se poate traduce printr-o opoziţie la deriva totalitară a UE. UE vrea să dicteze totul prin Comisia Europeană, prin directivele economice. Unde e suveranitatea statelor? Instituţiile europene supun statele naţionale unui şantaj permanent, cum s-a întâmplat cu Grecia, cu Portugalia, ameninţând că închid robinetul cu bani dacă iau decizii în contradicţie cu dogmele UE. Aşa ceva este de neacceptat, de nesuportat. Sunt dezamăgită de ce se întâmplă. Trebuie ştiut: toată suveranitatea rezidă în puterea poporului de a lua decizii. Doar el, poporul. Nimeni altcineva nu trebuie să decidă pentru oameni.

„Frontul Naţional nu e un partid extremist“

(R): Majoritatea adversarilor şi o bună parte a opiniei publice consideră că dumneavostră conduceti un partid de extremist. Cum separaţi naţionalismul de extremism? În ziua de azi, nu duc ambele spre acelasi punct?

(MLP): Este fals. Frontul Naţional e un partid naţionalist care se opune sistemului. De aceea e văzut ca extremist. Noi respectăm jocul democratic, participăm la alegeri şi vrem să ajungem la putere prin acestea. Aici nu e vorba de niciun extremism. Extremismul e ceva ce Frontul Naţional nu este. Termenul de extremism este folosit de adversari pentru a ne discredita. Le este frică de noi. Nu avem în programul nostru nimic de extremă dreapta.

 (R): Aţi venit în România să participaţi la conferinţă „Europa noastră – Europa Naţiunilor“. Ce înseamnă Europa naţiunilor şi această suveranitate de care vorbiţi des?

(MLP): Europa naţiunilor este o e Europă a popoarelor, a unor state independente care aplică doar deciziile care sunt în interesul lor. Poate exista cooperarea între state, dar acetea să fie punctuale şi să nu fie impuse restricţii nimănui. Ar putea să fie organizată şi  o structură consultativă, de exemplu. Reprezentanţii naţiunilor să se poată întâlni undeva pentru a discuta din când în când. Aceasta e Europa pe care o vreau. Nu cea a UE pe care eu o numesc Uniunea Sovietică Europeană în sensul că ea urmăreşte ca toată statele să-şi piardă identitatea, să lase în urmă liberatea şi democraţia. Eu nu vreau să trăiesc sub acest jug. Statele suverane sunt cele care decid doar pentru interesul lor, nu pentru interesul altora, aşa cum se înâmplă acum în UE.

Spaţiul Schengen, un eşec al Europei”

(R): În plină criză a refugiaţilor, se închid graniţele. Cum vedeţi vitorul Europei şi al UE?

(MLP): Eu întodeauna m-am opus ideii de spaţiu Schengen. O ţară este precum o casă. Când eşti propietarul acelei case, ai dreptul să stabileşti cine poate să vină la tine şi cine nu. Poţi stabili în funcţie de anumite criterii. Aşa este şi cu o ţară. Schengen a suprimat fontierele interne ale UE. Din această cauză ne confruntăm cu o criza a migranţilor gigantică, nu mare, care s-a agravat în ultimele luni şi pune în pericol Europa în plan economic, în plan identitar. UE nu poate răspunde acestei crize. Schengen este un eşec. Europa este un eşec. Întrebarea esenţială este următoarea: care e marea reuşită a UE?

(R): Ţările din vest – Franţa, Belgia – au fost vizate de atacuri teroriste, în timp ce în Europa Centrală şi de Est este, deocamdată, linişte? Să ne aşteptăm şi noi, românii , la atacuri teroriste, sau suntem prea mici pentru un razboi purtat de terorişti cu marile puteri?

(MLP): Părerea mea este că nicio ţară nu este ferită de atacurile teroriste. Nu văd de ce România ar fi. Nu? Toate ţările care au reţele fundamentaliste care se dezvoltă pe teritoriile lor, iar eu nu ştiu vreo una în care să lipsească aceste reţele, sunt în pericol. Din acest motiv sunt de părerea că trebuie condusă o luptă împotriva islamiştilor fundamentalişti cu fermitate. Laxitatea legilor din Franţa şi Belgia a fost plătită scump de cele două popoare: cel francez şi cel belgian. A guverna înseamnă a anticipa. În momentul de faţă trebuie luate soluţii ale autorităţilor pentru a evita ca popoarele noastre să mai fie victime ale acţiunilor islamului politic.

„Sancţiunile pentru Rusia, aberaţii ale UE”

(R): Ce relaţie ar trebui să aibă UE cu Rusia? Ar trebui să voteze un nou pachet de sancţiuni pentru Rusia?

(MLP): Nu! Sancţiunile au fost o aberaţie. Eu sunt pentru o lume cu mai mulţi poli de putere. Iar fiecare ţară să fie lăsată să decidă cum vrea să aibă relaţii cu alte state. Fiecare să decidă dacă vrea să colaboreze cu Statele Unite, Rusia sau cu China. Cred că UE, la îndemnul Statelor Unite, face un „război rece“ de mai mulţi ani. Acest lucru nu este în interesul UE, nici în interesul său geostrategic, nici în interesul său economic. Trebuie să pacificăm relaţiile cu Rusia. Nu e vorba aici de o relaţie de supunere faţă de Rusia deoarece noi nu ne supunem nimănui, ci de o relaţie de egalitate şi de respect. Evident, după mine, Europa are tot interesul de reînnoda relaţiile economice cu Rusia

(R): Romania este lăudată în Europa pentru progresele făcute în lupta împotriva corupţiei. Sunteţi la curent cu activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie?

(MLP): Avem o luptă împotriva corupţiei şi în Franţa. Peste tot se duce lupta împotriva corupţiei. Lecţiile pe care le dă UE altora sunt bizare. UE dă punctaje bune şi punctaje rele privind lupta anticorupţie, ca şi cum naţiunile ar fi nişte mici copii. Aceste punctaje sunt realizate din considerente care nu ţin de morală, ci ţin mai mult de consideraţiile economice, interesul faţă de acele state.  Cred că fiecare ţară trebuie să-şi ducă lupta sa împotriva corupţiei din interior, prin modalităţile pe care le decide. Acest comportament, neocolonialist i-aş spune, pe care îl are UE faţă de unele ţări, este, după părerea mea, unul care denotă dispreţ faţă de acestea.

„Nimeni nu se opune luptei împotriva corupţiei în Franţa“

(R): În ultimul raport GRECO (n.r.-elaborat de un organism al Consiliului European care monitorizează lupta fenomenul corupţiei) Franţa e criticată că nu face suficiente progrese în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. E vorba de critici faţă de  probleme ca traficul de influenţă, transparenţă în finanţarea partidelor şi campaniilor politice? Cum explicaţi acest lucru?

(MLP): Nu înţeleg acest raport deoarece în Franţa finanţarea partidelor politice e bine supravegheată. E şi o comisie specială care se ocupă de această parte financiară: Comisia Naţională a Conturilor de Campanie (n.r.- Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques). Lupta împotriva corupţiei e o luptă purtată în permanenţă la toate nivelele. Nu cred că cineva s-ar opune acestei lupte.

(R): Putem spune ca România este mai eficientă în lupta anticorupţie ca Franţa?

(MLP): Nu sunt în măsură să mă pronunţ pentru că nu am instrumele necesare care să mă ajute să fac o comparaţie. Ceea ce e clar este că măsurile luate în Franţa împotriva corupţiei sunt măsuri care ţin uneori mai mult de o comunicare publică eficientă, nu neapărat de progrese. Însă, repet: lupta împotriva corupţiei este o muncă dificilă, dar care e dusă de autorităţi.  

(R): Franţa joacă în deschiderea Euro 2016 cu România? Veţi urmări meciul?

(MLP): Ooo (râde)! Sper să-mi fac timp. Această competiţie între naţiuni e un lucru pozitiv. Popoarele ajung să se apropie prin intermediul sportului. Cu ocazia unui eveniment ca Euro2016  popoarele îşi pot afişa patriotismul, uneori uitat, chiar blamat de cei de la Bruxelles.  

Sursa interviu: adevarul.ro

  • * * * * * 

Legat de prezenţa la Sinaia a Marinei Le Pen, europarlamentarul Cristian Buşoi declara:

„Prezenţa lui Marine Le Pen în România va cultiva neîncrederea românilor în Uniunea Europeană şi va susţine, tacit sau mai pe faţă, interesul rusesc de a dezbina şi a stăpâni Europa. Mă aştept ca autorităţile abilitate ale statului să monitorizeze cu atenţia adunarea radicalilor care sapă constant la temelia încrederii în Uniune, contribuind la situaţii de tip Brexit pe care le vom deconta cu toţii, noi europenii, dacă se ajunge la implozia Europei…

Românii sunt toleranţi şi politicoşi, dar atitudinea politică cea mai adecvată a autorităţilor din România ar fi să exprime clar că Marine Le Pen, un politician extremist și care s-a opus vehement aderării României în spaţiul Schengen, nu este binevenită în România. După cum, tot Le Pen, alături de toți radicalii europeni, a ventilat şi încurajat în dezbaterea publică franceză mesajele prin care românii erau cerşetori şi periferici – aşa cum se vorbeşte în cercurile politice radicale din Franţa despre români şi europenii din estul Europei. Extremismul politic al lui Marine Le Pen nu trebuie lăsat să se strecoare în România pentru că nu face decât să alimenteze mesajele rasiste care se ivesc deja prin Bucureşti şi prin ţară”.

Cu alte cuvinte, Cristian Bușoi face apel ca Ministerul de externe şi autorităţile să dea semnal că nu primesc bine în românia mesajul extremist al lui Marine le Pen şi pe toţi extremiştii europeni care-i numeau pe români, ţigani”.

%d blogeri au apreciat asta: