Arhiva

Archive for the ‘Justiţie – Lege – Legislație’ Category

Ana Maria Pătru, mai are un dosar penal pentru escrocherie. A pus mâna pe 200.000 de euro folosindu-se de numele lui Vasile Blaga și al PDL

Iată că Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) care poza în ditamai Madam Ingenua, urmărită deja într-un dosar penal s-a trezit că mai are unul (probabil așa, ca să nu se pictisească primul).

Conform unor surse judiciare, ma*am Pătru e acuzată că între august și septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Anei Maria Pătru, procurorii descoperind că, de fapt, respectiva doar se folosea de numele lui Vasile Blaga, banii păstrându-i pentru sine și că , de fapt, nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga.

Fapta este  prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoașterea faptelor, reducând limitele pedepsei cu o treime  pedeapsa urmând fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Citește mai jos integral articolul publicat de Alexandru Panait pe siteul curentul.info la data de  16 Iulie 2017.

ANA MARIA PĂTRU ARE UN NOU DOSAR LA DNA DUPĂ CE A ESCROCAT O FIRMĂ CU 200.000 DE EURO FOLOSINDU-SE DE NUMELE UNUI ȘEF DE PARTID

Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, nevinovata Ana Maria Pătru are un nou dosar la DNA în care este urmărită penal, au declarat surse judiciare pentru Curentul. Pătru e acuzată că în perioada august-septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Pătru. Cash, adică. Procurorii au intrat pe fir la un moment dat, au efectuat acte de urmărire audiind mai mulți martori și au descoperit că Pătru doar se folosise de numele lui Vasile Blaga, păstrând banii pentru ea. La audierea inițială, Pătru a declarat că i-a dus banii lui Blaga dar pusă în fața probelor procurorilor, Pătru a recunoscut că a luat banii dar că i-a păstrat pentru ea precum și faptul că nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga, ci doar că s-a folosit de numele lui. 
Cum fapta este produsă după intrarea în vigoare a noului Cod penal pedeapsa prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoscând faptele, limitele se reduc cu o treime deci pedeapsa va fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Pe 15 noiembrie 2016, președinta Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, era săltată de poliție la 6 dimineața din vila unde se afla cu tânărul său consilier, căsătorită fiind, pentru că primise de la câțiva oameni de afaceri suma de 275.000 de Euro. Dosarul a pornit de la denunțul fostului amant al lui Pătru cu care aceasta avusese o relație de 3 ani după cum chiar ea a recunoscut în fața judecătorilor care au decis s-o aresteze pentru corupție, adulterul nemaifiind infracțiune de cca 15 ani.

În presă au apărut mai multe Stenograme care arată că știind că a fost denunțată de amant Ana Maria Pătru a încercat înainte de arestare să influențeze declarațiile părților din dosar.

Cu averea sechestrată și cu toate conturile blocate deprocurori, Ana Maria Pătru  a încercat din arest și să o escrocheze pe Irina Socol de 275.000 de Euro, spunând că o să-i fie omorât copilul.

După ce și-a recunoscut faptele inclusiv în fața judecătorilor Pătru a fost plasată în arest la domiciliu  și a început să viseze din nou la cât de inteligentă este ea de fapt și a povestit unor apropiați care au și înregistrat-o că Liviu Dragnea i-a trimis o importantă sumă de bani printr-un senator PSD. Probabil aceștia sunt banii din care ea  acum trăiește, plătește avocați, se laudă că plătește ziariști (ascultă declarația ei AICI), merge la mare unde dă interviuri presei. Înregistrarea cu Pătru ar fi fost deja predată procurorilor. 
În același timp și Pătru susține că are înregistrări cu emisarul lui Liviu Dragnea și că le va folosi în cazul în care va putea beneficia de „un 19” cu ele. Articolul 19 este cel care înjumătățește limitele de pedeapsă în urma unui denunț. Pătru a și recunoscut recent la RTV că i-a denunțat pe Udrea și pe Dragnea și nu a negat că ar fi primit bani de la șeful PSD

Procurorii au descoperit în urma perchezițiilor făcute la domiciliul lui Pătru că  fosta șefă AEP a cheltuit în 8 ani pe imobile 857.607,42 EURO din venituri totale mai mici de 400.000 Euro. 

Pătru este cercetată de procurorii DNA în mai multe dosare penale pentru infracțiuni de corupție cu șpăgi depășind 2 milioane de EURO. Deh, costă mult „eternele ei vacanțe exotice”, intervențiile estetice și tratamentele faciale și corporale când natura n-a fost prea darnică iar femeia e zburdalnică. Uitați-vă cum s-a metamorfozat Pătru din 2008-2009 (foto stânga) în 2015-2016 (foto dreapta) cu banii incasați din diversele șpăgi. Ca să nu mai vorbim de hainele de mega-firmă, bolizii cu numărul de înmatriculare AMP și fițe peste fițe. Măcar Udrea era o bombă sexy!

Autor: Alexandru Panait

Sursa: curentul.info

Publicat: Duminică, 16 Iulie 2017

Argumentele pentru excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură, demolate de ÎCCJ. Similitudini cu cazul judecătoarei Georgiana Pulbere

Eșafodajul argumentativ pe care s-a bazat scoaterea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan pare a fi demolat puțin câte puțin de  Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a ajuns la concluzia că un magistrat care a predat cursuri așa cum a făcut doamna Bogdan nu a încălcat legea.

Decizia ÎCCJ rămasă definitivă pune CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) într-o poziție cel puțin ciudată deoarece l-a lăsat cu nădragii în vine demolându-i principalul argument pe care s-a bazat eliminarea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA.

ÎCCJ a anulat un raport al ANI  (Agenţia Naţională de Integritate) care hotăra că un magistrat din Constanța ar fi fost în incompatibilitate din același motiv.

În 2012 judecătoarea Georgiana Pulbere care a a predat cursuri de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în calitate de prestator-formator, unor funcţionari de la  CNSC (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor), fiind retribuită de o firmă privată. Această speță crează un important precendent în favoarea judecătoarei Camelia Bogdan, eliminată din magistratură pe același motiv, lucru contestat Inspecţiei Judiciare, organ al CSM.

ÎCCJ, la  22 iunie, a admis recursul formulat de  judecătoarea Georgiana Pulbere  la Curtea de Apel Constanţa și a anulat raportul ANI din 2015 prin care magistratul era declarat incompatibil.

Raportul spunea că  în 2012, doamna Georgiana Pulbere  în calitate de prestator-formator, încheiase un contract civil cu SC Omniatest Plus SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea şi susţinerea suportului de curs de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în valoare totală de 1.370 lei. Drept urmare, s-ar fi aflat în afara cadrului legal, deoarece funcţia de judecător „[…] este incompatibilă cu orice altă func­ţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior […]” (Legea 161/2003) şi pentru că „funcţiile de judecător […] sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii” (Legea 303/2004). Rezultatul stării de incompatibilitate este decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Doamna Pulbere la contetarea raportului la Curtea de Apel Bucureşti, susținea că: „implicarea în respectivul proiect a avut raţiuni pur profesionale, justificate şi prin prisma faptului că CNSC este o instituţie administrativ-jurisdicţională ce pronunţă DECIZII ce pot fi atacate în faţa instanţelor competente de contencios administrativ astfel că activitatea prestată în contextul anterior învederat nu contravine dispoziţiilor legale” (fragment din sentinţa 2481/2015 a Curţii de Apel). Ea a mai invocat faptul că „restrângerea exercitării unor drepturi prin instituirea unei incompatibilităţi este justificabilă din punct de vedere legal doar prin existenţa anumitor situaţii personale, care fac să planeze asupra persoanei unele suspiciuni privind exercitarea cu imparţialitate a unei demnităţi/funcţii publice”.

Doamna Pulbere a pierdut acel proces, Curtea spunând că „activitatea prestată de reclamantă în temeiul contractului încheiat cu o societate comercială a generat o stare de incompatibilitate, aşa cum corect a apreciat pârâta (Agenţia Naţională de Integritate – n.r.), câtă vreme nu se înscrie în sfera activităţilor didactice prestate în învăţământul superior, singurele permise de lege în cazul judecătorilor.”  … D-na Pulbere a depus la  22 iunie 2017 a câştigat definitiv procesul, completul de la Înalta Curte casând sentinţa anterioară şi anulând raportul ANI.

Referitor la acest dosar, ANI a transmis că „infirmarea unui raport de evaluare în mod definitiv de către instanţele de judecată are ca efect imediat înlăturarea acestui act administrativ, sub aspectul situaţiilor pe care le cons­tată şi al sancţiunilor pe care le prevede, conform legislaţiei aplicabile … Atâta vreme cât sentinţa nu este motivată, nu mă pot exprima”, a declarat doamna judecătoare Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR (Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.)

Anumite similitudini între cele două spețe există. Starea de incompatibilitate, decisă  după ce, în 2014, d-na Bogdan a participat,ca  formator-lector, la un program de formare profesională destinat func­ţionarilor din cadrul APIA (Agen­ţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), structură din cadrul Ministerului Agriculturii.

Judecătoarea a încheiat, un contract cu o firmă privată, FDI Top Consult SRL, încasând 4.480 euro pentru 16 zile de activitate. Decizia de excludere menţionează, la pagina 47, că Agenţia Naţională de Integritate „într-o situaţie similară, a decis că doamna judecător Georgiana Pulbere s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate atunci când a prestat o activitate de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, activitate pentru care a fost remunerată”.

Cazul Pulbere mai apare încă o dată în decizia de excludere a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind făcută o comparaţie între sumele încasate de cele două judecătoare. Doamna Bogdan a contestat decizia luată în cazul său, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a avea un prim termen stabilit, a doua zi după pronunţarea din cazul Pulbere, Camelia Bogdan era deja la curent cu sentinţa respectivă. „A câştigat. Este cam aceeaşi situaţie ca la mine. Nu este prima dată când un magistrat câştigă un astfel de dosar”, a spus pentru presă  Camelia Bogdan, care şi-a susţinut astfel nevinovăţia.

În public mulți spuneau că eliminarea doamnei Bogdan s-a întâmplat pentru că a primit bani pentru cursuri de la o instituţie. Adică de la Ministerul Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA, pe care Bogdan l-a judecat în aceeaşi perioadă şi în care patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat la zece ani de închisoare. În aceste condiţii, era de aşteptat ca judecătorii să facă cel puţin o paralelă între termenele pe care le-a avut dosarul respectiv, cu numărul 25497/3/2012** (10 iunie, 1 şi 7 iulie, 4 şi 5 august 2014) şi participarea judecătoarei la cursuri (21 iulie-2 august 2014). Pentru excluderea din magistratură, însă, s-a invocat doar art. 99, lit. b din Legea 303/2004, privind „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”. O anchetă anterioară legată de faptul că Bogdan ar fi trebuit să se abţină în Dosarul ICA (art. 99, lit. i) a fost clasată de CSM.

*

Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a fostului ICA (Institut pentru Cercetări Alimentare), a fost la un pas să iasă din închisoare după nici trei ani executați din cei zece primiți. 

O comisie a Penitenciarului Rahova a analizat cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu și i-a dat însă aviz negativ. comisia a decis  că „scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”,cu toate că  Dan Voiculescu a fost considerat  a fi un deținut model,  Voiculescu ținând  conferințe în închisoare și ar fi măturat curtea.

În sala de judecată avocatul lui Voiculescu a spus, citat de Mediafax, a declarat: “Comisia spune că perioada executată efectiv, 1.022 de zile, e prea scurtă. Însă din fracţia obligatorie fac parte şi zilele câştigate, adică peste 380. (…) Comisia susţine că Dan Voiculescu e în regim închis, aşadar nu ar trebui eliberat condiţionat. Ţin să precizez că a refuzat un regim inferior din motive de siguranţă personală. Dan Voiculescu a depăşit fracţia cu aproape opt luni, zile executate şi câştigate. A avut un comportament conform, a participat la activităţi în penitenciar, are 71 de ani și suferă de mai multe afecţiuni, care se regăsesc în documentele depuse. Dan Voiculescu nu trebuie îndreptat. El are o educaţie solidă, probabil a înţeles că a încălcat legea”.

Procurorii de la DNA spun că  fără publicarea unor cărţi, Voiculescu nu ar fi îndeplinit fracţia de o treime din pedeapsă, condiţie necesară pentru formularea unei cereri de eliberare. Procurorul a adăugat că instanţa trebuie să aibă în vedere împrejurările în care au fost realizate lucrările.

“Petentul condamnat a fost disciplinat,” – a spus procurorul de şedinţă al DNA la același termen al procesului- ” a fost recompensat, însă nu e suficient pentru a fi eliberat condiţionat. Instanţa trebuie să îşi creeze convingerea că a fost reeducat. A fost condamnat pentru o infracţiune cu intenţie. A câştigat 57 de zile din muncă, dar 330 de zile din cărţile scrise. Lucrările au fost realizate cu scopul vădit de a induce în eroare comisia şi instanţa. Nu există nicio dovadă că lucrările au fost scrise în penitenciar. Unul dintre manuscrise are 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are 40 de pagini. A fost o modalitate vicleană şi facilă de a ieşi mai repede din penitenciar. Este un profitor al prevederilor legale. A fost obligat la plata a 60 de milioane de euro, prejudiciu care încă nu a fost plătit. Nu au fost achitate nici măcar cheltuielile de judecată. Persoana nu a finalizat niciunul dintre cele 17 programe la care s-a înscris în penitenciar. Fie nu a avut pre­zenţă, fie nu a obţinut calificativ”.

În motivarea deciziei Secţiei pentru Judecători în Materie Disciplinară din 8 februarie 2017 (pag. 25-57) dosarul ICA nu este invocat deloc existând doar unele trimiteri: ”trebuie verificat dacă, în contextul social specific şi din perspectiva observatorului rezonabil, magistratul s-a implicat într-o activitate ce poate să îi compromită, în mod obiectiv, statutul profesional pe care legea i-l conferă”  ………… „modul în care aceasta a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar” ………….. „modalitatea în care doamna judecător a înţeles să se raporteze la obligaţiile legale ce îi reveneau este cu atât mai gravă cu cât unul dintre scopurile avute în vedere prin reglementarea conflictului de interese şi a regimului incompatibilităţilor este acela de a preveni situaţiile care pot genera în­doieli din perspectiva percepţiei publice cu privire la aparenţa de imparţialitate a magistratului în soluţionarea cauzelor cu care a fost învestit” , „prin conduita pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi impar­ţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţa opiniei publice”  … „prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, ca serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei”.

„De ce şi cum a motivat CSM-ul nu pot specula. Doar ei vă pot răspunde”, a răspuns judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa UNJR (Uniunii Naționale a Judecătorilor din România), la întrebarea de ce respectivul dosar nu apare în motivarea deciziei de excludere a Cameliei Bogdan. Aceasta din urmă susţine, pentru RL, că asocierea dosarului respectiv cu excluderea a avut loc doar cu un singur scop: „Ca să-mi fie terfelită imaginea”.

ELENA UDREA: ”Cum puii mei se întâmplă așa ceva?”

Când o văd pe Elena Udrea îmi vin mai nou, în cap, două chestii … una, cinică, ciudată și brutal de reală: ”Sic transit gloria mundi” și a doua, o întrebare: ”Își mai face oare masteratul în fericire la Faculteatea de Teologie?” pentru că dacă îl face, îl face din amintiri. Tare m-aș mira să mai fie fericită când are nevoie de multă concentrare pentru a deosebi procesele în care e implicată și umbra pușcăriei îi cam întunecă orizontul viitorului.

Astăzi, Miercuri, 24 Mai 2017, Elena Udrea, ”dezvăluitorul dedicat”, jurnalistul Dan Andronic și fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, o femeie care întotdeauna îmi inspira o anumită decență, au fost trimiși de procurorii DNA în judecată pentru modul în care s-a finanțat campania electorală din 2009.

Cumva, am recunoscut-o pe Elena Udrea cea care reușea în alte vremuri să fie dezinvoltă îndiferent de situație care, într-o intervenție la B1tv, aceasta a spus:

”Cum puii mei se întâmplă așa ceva?” …  ”Acuzațiile, din punctul meu de vedere, nu sunt de natură penală, țin de legea finanțării partidelor politice, însă, evident că procurorii au preferat varianta acuzării pentru miza politică a acestui dosar”

” … e clar că ținta este Traian Băsescu și, bineînțeles, țină sunt și eu.” – a mai declarat Elena Udrea.

Vizibil enervată, Udrea a mai declarat:

 „Există acestă lege (nr. cea privind finanțarea partidelor) pe care procurorii o ignoră care spune clar că finanțarea în campanie de către persoane private sau firme care au un interes economic este contravenție. Dar dacă nu este așa și vrem neapărat să inculpăm politicieni, iai frate pe toți că nu numai Udrea a participat la campanii electorale. Eu înțeleg că în țara asta cât există campanii în ultimii 10 ani unul singur a făcut asta și ală sunt eu. Cum puii mei se întâmplă chestia asta? Adică până la mine sau în paralel cu mine nu au mai fost lideri politici care să se ocupe de campanie?”

În cursul anului 2009, cu ocazia campaniei electorale  pentru alegerile prezidențiale au fost colectate sume de bani provenite, se pare, din acte de corupție, delapidare și evaziune fiscală, sume care au fost apoi folosite pentru plata unor servicii prestate în campania electorală, după câte susțin procurorii DNA.

Carmen Daniela Dan (diva de la Justiție) și Tudorel Toader (tractoristul de la Justiție) or fi doi din protectorii lui Sebastian Ghiță ?

Aveam cumva senzația că, evident simplificat, atunci când cineva e dat în urmărire internațională lucrurile decurg destul de simplu mai ales când e vorba de două țări vecine având la bază reciprocitatea. 

Ăia îl prind, anunță țara de origine, se trimit actele ba baza cărora a fost dat în urmărire respectivul, un judecător validează asta, individul e împachetat, predat unei echipe trimisă pentru a-l aduce și gata.

Ei, nu e chiar așa. Există tot felul de fandoseli … Interesant e că, în cazul lui Sebastian Ghiță par a se întâmpla lucruri nu tocmai în regulă.

Ministrul de interne, Carmen Daniela Dan spune că Poliția Română a avut informații încă de joi, 13 aprilie că Sebastian Ghiță a fost localizat în Serbia la Belgrad.

”Joi, cu o zi înainte (de prinderea lui Ghiță- n.a.), Poliția română a avut informația că Sebastian Ghiță este în Serbia și am solicitat sprijinul autorităților. Am avut o colaborare bună cu Serbia și am știut că va fi oprit. (…) Acum nu mai avem competență în acest caz”, Carmen Dan, marți,e la Antena 3.

Ghiță a fost reținut în noaptea de joi spre vineri după ce a fost  legitimat de poliția sârbă, fiind însoțit de fratelsău, care avea documente reale, Sebastian Ghiță prezentând documente false, culmea, un document fiind chiar expirat cu o poză lipită peste poza originală.

”Am solicitat informări privind veridicitatea actelor, am fost informați că documentele respective sunt false, seria documentului (prezentat de Ghiță – n.a.) aparținea unui act expirat, apoi, prin Interpol, Poliția română a transmis către sârbi că persoana legitimată cu documente care poartă însemnele slovene este Sebastian Aurelian Ghiță, urmărit internațional de România și am solicitat arestarea lui”, a spus ministrul de Interne.

În acel moment părea că românii mai au de îndeplinit o simplă formalitate, actele cerute de procedura sârbească de extrădare fiind pregătite din vreme cel puțin pentru faptul că presa era foarte atentă la tot ce ținea de Ghiță… 888

Ei, surpriză … în loc ca actele să fie gata de trimis acolo unde urma să fie prins, Ministerul Justiției încă mai așteaptă de la instanţe încheierea verificării legalităţii extrădării din Serbia a fostului deputat Sebastian Ghiţă pentru a putea începe procedurile de aducere în ţară, a anunţat, marţi, ministrul Tudorel Toader citat de news.ro. Aceste proceduri trebuie respectate pentru ca extrădarea să nu fie „lovită de nulitate şi să profite de ea cine are interesul să profite„, a mai precizat el.

Adică deși termenul până la care pot fi trimise actele, justiția mioritică stă și se scarpină balcanic în Trebuci suferind ca Karenina de perfecționism.

„Potrivit legii, instanţele din România emitente ale mandatelor de arestare trebuie să verifice în procedură de urgenţă îndeplinirea condiţiilor legale pentru a solicita extrădarea. Încheierea judecătorului de la prima instanţă este atacată cu contestaţie. Ceea ce înseamnă că nu rămâne definitiv la primă instanţă, ci la cea care verifică acea posibilă contestaţie formulată de către procuror”, a spus Tudorel Toader cel cu față de tractorist nerutierit și cu o indolență greu de imaginat. Procedurile sunt sfinte … uneori … De celeritate nici vorbă să fi auzit dumnealui.

”Ministerul Justiţiei are deja pregătită acea procedură, aşteptăm încheierile de la instanţa de judecată şi imediat dăm drumul la procedură. Până atunci, prevederile legale ne obligă să aşteptăm. Gândiţi-vă ce ar însemna dacă noi nu am respecta procedura. Ar fi lovită de nulitate şi ar profita de ea cine are interesul să profite”, a subliniat Toader, fără a se întreba ce se întâmplă dacă cei de la instanțe o lungesc cu scărpinatul și se trezesc abia după expirarea termenului de trimitere a actelor.

Întrebat dacă va începe negocieri cu ministrul Justiţiei din Serbia pentru ca Sebastian Ghiţă să fie judecat acolo pentru deţinere de acte false, Tudorel Toader a spus că nu are competenţa să negocieze „peste lege” şi să facă sugestii omologului din Serbia.

Autorităţile sârbe au anunţat luni Poliţia Română că Sebastian Ghiţă a fost arestat în Republica Sârbă, în 14 aprilie, pe o perioadă de 18 zile, în vederea extrădării. Mesajul a fost transmis pe canalul de cooperare poliţienească Interpol abia în 17 aprilie, din cauza unor probleme tehnice apărute în sistemul Interpol Belgrad, potrivit Poliţiei Române.

După primirea mesajului de la autorităţile sârbe, Poliţia Română a informat Ministerul Justiţiei, instituţia abilitată să înceapă procedura de extrădare.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.

Te și întrebi pe baza căror acte fost dat în urmărire Ghiță …

P.S. Oare de ce am senzația că doi din cei care freacă mai abitir menta astfel încât timpul să treacă și ducerea lui Ghiță în țară să devină mai grea, dacă nu imposibilă ar fi chiar cei doi demnitari pomeniți mai sus?

Să fie diva de la Interne și tractorisul de la Justiție doi din protectorii lui Ghiță? Poate vom afla vreodată … Poate nu și … la banii pe care îi are Sebastan Ghiță aflăm că acesta a dispărut lăsând sârbii în ceață (vorba vine) și, peste ani, poate vom afla că după ce a fugit din arestul de la Belgrad și-a făcut vre-un rost undeva, într-o țară de care ai noștrii nu doar că nu au acorduri de extrădare ci nici măcar nu se știe pe unde vine. 

Om vedea ce-o mai fi … oricum, treaba pute rău de tot …

 

DEMOCRAȚIA PORCILOR

Iată că ”democrația originală” a lui Ion Iliescu, se dovedește a fi o democrație a porcilor, Liviu Dragnea  și fosta lui soție, Bombonica Prodana fiind două din produsele ei de lux.

Astăzi, în cazul procesului lor de abuz în serviciu Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, urmând ca judecătorii să decidă dacă sesizează Curtea Constituţională… Avocatul acesteia a precizat în sala de judecată că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că în cazul Bombonică Prodana prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar fi sub incidenţa penală.

Absolut halucinant. La cursul zilei de azi euro este 4,55 lei ceea ce înseamnă 227.500 RON, adică nu mai puțin de 2.275.000.000 lei vechi (2,275 miliarde lei vechi)… Câștigul pe vreo 10 ani majorității imbecililor care au votat cu PSD ce avea în frunte un penal condamnat.

Sub această sumă prejudiciul nu ar mai fi sub incidență penală. Dumnezeule mare…

Mă întreb dacă nu cumva, în caz că Dragnea iasă în stradă și împușcă zece oameni nu cumva de a doua zi se va considera că doar de la 12 oameni în sus se considera deranjare a liniștii publice și s-ar pedepsi cu amendă iar de la 20 în sus i s-ar suspenda permisul de port armă …

Nimic nu ar mai fi de mirare după ce CCR parcă face tot ce poate să ne convingă că a devenit o anexă a PSD.

Astăzi, 28.03.2017, fosta soţie Bombonica Prodana a cerut sesizarea CCR privind abuzul în serviciu.

Liviu Dragnea a fost, azi marţi, la sediul instanţei supreme, unde a s-a desfășurat un nou termen din dosarul în care acesta  e judecat pentru instigare la abuz în serviciu. În aceeşi cauză sunt cercetate şi alte persoane, printre care și Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Dragnea, care a cerut sesizarea CCR. Avocaţii au susţinut cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

„Am văzut că toţi avocaţii susţin. L-am întrebat şi a spus că este o cutumă: când un avocat susţine sesizarea CCR, toţi susţin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu”, a declarat  Liviu Dragnea după şedinţa de judecată.

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, urmând ca judecătorii să decidă dacă sesizează Curtea Constituţională, avocatul acesteia precizând  în sala de judecată nici mai mult, nici mai puțin că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că în cazul Bombonică Prodana prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar fi sub incidenţa penală.

Procurorul  DNA prezent la ședința de judecată s-a opus sesizării CCR spunând că deja există o decizie a respectivei curți  privind sintagma „în mod defectuos”, explicată prin „încălcarea legii”.

Pentru 25 aprilie,  termenul următor,  instanţa a cerut ca procurorii să depună la dosar precizări referitoare la decizia CCR, pentru fiecare inculpat în parte. Concret, judecătorii au cerut DNA să explice ce legi au încălcat inculpaţii din dosar. Mai mulţi inculpaţi din cei prezenți au anunţat că îşi recunosc faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.

Alături de Liviu Dragnea a fost trimisă în judecată fosta soţie a acestuia, Bombonica Prodana, sub acuzaţia de abuz în serviciu dar şi Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, fiind acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

În cauză mai sunt judecaţi Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, Rodica Miloş şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman,Constantin Balaban, la data faptei şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica la data faptelor funcţionari publici în cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman, Valentina Marica, fost şef al Complexului de recuperare, Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare.

Procurorii susțin că, „în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.

Astfel, subliniază procurorii DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii subliniază că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

Și totuși, unde sunt probele împotriva Elenei Udrea în dosarul ”Gala Bute” ? Nu prea sunt …

Niciodată nu am considerat că Elena Udrea ar fi cineștie de sfântă sau ușă de biserică.

Dacă a comis oarece nenorociri, mi se pare logic să plătească așa cum e corect. Ce am văzut până acum este că doamnei Udrea i s-au făcut praf imaginea și cariera politică.

Nu pot să nu amintesc de felul în care, taman când începea campania electorală prezidențială (nu că ar fi avut cineștie ce șanse reale) a fost început să fie chemată la DNA să dea declarații, cu tot tam-tam-ul, cu televiziuni, cu tot felul de comentarii mai mult sau mai puțin malițioase, de obicei foarte rele la adresa dânsei, asta în timp ce altui candidat, actualul președinte, Klaus Iohannis i se amâna un proces de incompatibilitate, vezi Doamne, să nu îi fie afectate șansele, culmea fiind că toți cei care au avut un asemenea proces au fost declarați vinovați. Mama  ei de dublă măsură …

Doamna Udrea a stat și la ”Beciul Domnesc”, cariera politică i-a fost demolată  puțin câte puțin, cu barosul, cum se zic, de cătușele cu care era musai să apară, probabil pentru ca nu cumva să sară la bătaie la haidamacii care o păzeau.

Absolut uimitor mi se pare un lucru, probele în cazul dânsei dispar ca un fum, ba mai mult, chiar și martorii cu dor că nu pot repeta declarațiile date, dar și la retrag rând pe rând.

Întreb și eu, așa, de curiozitate, unde sunt acele probe destul de puternice care i-au determinat pe procurori să o țină pe doamna Udrea vreo 70 de zile dacă îmi amintesc bune?

Ba, mai mult. Se pare că tot mai mulți sin cei care făceau din doamna Udrea ditamai balaurele spun că de fapt acele probe de fapt nu există și nu au existat niciodată … ciudat, nu? Și dacă se va întâmpla ca Elena Udrea să fie achitată, cine și cum îi va repara rău făcut? Cine și cum îi se va reda cariera și onoarea? Dacă va fi achitată, oare cei care au produs această situație de fapt vor plăti cu propriile lor cariere sau turma se va mulțumi cu un simplu ”Ne cerem scuze, nouă așa ni s-a părut”… sau nici măcar atât?

În continuare, două articole extrem de consistente, publicate de siteul Lumea Justiției site care, de când îl știu, i-a fost extrem de ostil doamnei Udrea, articole care acum spun că, în dosarul ”Gala Bute”, Elena Udrea s-ar întrepta spre achitare deoarece … nu există probe … 

Lectură plăcută:

RESETAREA SISTEMULUI

RESETAREA SISTEMULUI – Sentinta care se va da in cazul Elena Udrea-Gala Bute va demonstra daca Justitia a iesit din campul tactic al SRI, iar pronuntarile se vor face exclusiv pe probe pertinente. Daca luarea de mita va fi sanctionata in continuare exclusiv pe denunturi, fara dovada remiterii banilor, inseamna ca Binomul SRI-DNA nu si-a incetat existenta. DNA a inculpat-o pe Udrea pentru geanta cu 900.000 euro pe o simpla declaratie. Iata secretele din dosarul Udrea

Inalta Curte de Casatie si Justitie va anunta in 13 martie 2017 sentinta pe fond in celebrul dosar „Gala Bute”. Iar situatia nu este deloc imbucuratoare pentru procurorii DNA. Asta inturcat este foarte posibil ca Elena Udrea sa fie achitata, pe motiv ca parchetul lui Kovesi nu a putut proba, in dosarul facut de procurorii Ana Dana si Marius Bulancea, acuzatiile pe care i le-a adus. Elena Udrea a declarat la finalul ultimului termen, care a avut loc miercuri 1 martie 2017, ca se asteapta la o achitare. Culmea, acelasi lucru l-au spus inclusiv critici declarati ai Elenei Udrea. Spre exemplu, Mircea Badea, unul dintre cei mai vehementi contestatari ai Elenei Udrea, a declarat urmatoarele: “Eu cred ca sunt sanse foarte mari ca doamna Udrea sa fie achitata in dosarul Gala Bute, pentru ca dosarul e o porcarie. Nu e nicio proba. La infractiunea de luare de mita, sunt denunturile, nu e nici macar o proba. Apoi, e acuzata de o fapta pe care nu avea cum s-o comita, ca la acea data nu mai era in functie, iar aia cu abuzul in serviciu e cam la misto. Eu o detest pe fiinta Udrea din ficati, din celule, din mitocondrii. Daca i-am fi facut noi dosarul, ea lua multa parnaie, multa. Facand penibilii de la DNA, care nu sunt nici priceputi, nici mintosi, eu cred ca sansele foarte mari sunt ca Udrea sa ia achitare”.

Acelasi lucru il spunem si noi: in mod normal, Elena Udrea ar trebui sa fie achitata de instanta suprema, intrucat dosarul este unul extrem de slab, facut pe interpretari, impotriva favoritei lui Traian Basescu neexistand probe directe, dupa cum chiar procurorii DNA recunosc.

Lumeajustitiei.ro a studiat dosarul „Gala Bute” si va prezenta modul in care DNA a lucrat in aceasta cauza, nereusind sa produca vreo proba directa impotriva Elenei Udrea. Inainte insa trebuie precizat un aspect extrem de important. Si anume ca sentinta din „Gala Bute”, care urmeaza sa fie pronuntata de judecatoarele Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir, poate fi un moment zero pentru Justitia din Romania. Este momentul ca dosarele sa se judece doar in baza probelor, nu tinand cont de numele inculpatilor. Este momentul sa nu mai existe razbunari si executii, episoade precum Adrian Nastase, Dan Voiculescu, Decebal Traian Remes etc – executati de regimul Basescu – sau precum Alina Bica, Elena Udrea, Victor Ponta etc – executati dupa ce au ajuns pe lista neagra a Binomului SRI-DNA. Chiar si Elena Udrea, cea care a contribuit la instaurarea unui sistem de teroare in Romania si care a fost om de baza a regimului Basescu, trebuie sa fie judecata doar in baza probelor, nu cum au fost judecati adversarii regimului Basescu, spre exemplu Dan Voiculescu sau Adrian Nastase, cazuri fata de care Udrea nu s-a revoltat la momentul respectiv. Udrea poate fi condamnata pentru luare de mita doar pe o declaratie, fara nicio alta proba, asa cum Adrian Gutau a fost condamnat dupa doua achitari pe motiv ca a facut un gest interpretat de DNA ca si cum si-ar fi dat acceptul de a primi spaga, iar Decebal Traian Remes a ajuns la inchisoare doar pentru ca un Complet ICCJ condus de Livia Stanciu, aceeasi care l-a condamnat si pe Gutau, a stabilit ca desi nu se vede ca a primit banii, comportamentul sau a fost de tip infractional, ceea ce inseamna ca a primit banii. Practic, sentinta care se va da in Gala Bute va demonstra daca Justitia a iesit din campul tactic al SRI, iar pronuntarile se vor face exclusiv pe probe pertinente, sau daca luarea de mita va fi sanctionata in continuare doar pe denunturi, fara dovada remiterii banilor, ceea ce inseamna ca Binomul SRI-DNA nu si-a incetat existenta.

Revenind la dosarul „Gala Bute”, presa a relatat ieri despre o gafa a procurorilor, care au acuzat-o pe Udrea ca ar fi comis o fapta in calitate de ministru al Dezvoltarii, desi la acea data Elena Udrea nu mai era ministru al Dezvoltarii. Este spectaculos intr-adevar, dar nu e singura problema din dosar. Astazi, va vom oferi date despre celebra acuzatie cum ca Udrea ar fi primit o geanta cu 900.000 de euro, in biroul sau, geanta pe care nimeni nu a gasit-o, asa cum nu s-a dat nici de urma banilor.

Astfel, in legatura cu cei 900.000 de euro pe care Udrea i-ar fi primit prin intermediul secretarului general al Ministerului Dezvoltarii, Gheorgeh Nastasia, de la omul de afaceri Adrian Gardean, DNA a explicat urmatoarele:

In cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a cerut si a primit de la inculpatul Gardean Adrian, direct si indirect, foloase materiale in valoare de 10% din platile efectuate de minister pentru contractele de lucrari incheiate de S.C. Termogaz Company S.A. si S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., in schimbul garantiei ca finantarile vor fi aprobate la timp.

Astfel, la data de 7 februarie 2011, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Gardean Adrian ca din sumele primite de la minister sa faca mai multe ‘sponsorizari’, transmitandu-i ca trebuie sa discute detaliile cu Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Nastasia Gheorghe sa ii comunice lui Gardean Adrian ca suma solicitata este in cuantum de 10% din valoarea platilor efectuate si care urmau sa fie efectuate in cursul anului 2011.

Urmare acestei solicitari, in vara anului 2011, Gardean Adrian a inmanat 200.000 euro lui Lungu Stefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, insa banii au fost restituiti de acesta dupa o zi, invocand riscul ca fapta sa fie denuntata organelor de urmarire penala.

In data de 06.10.2011 Gardean Adrian a remis suma de 900.000 euro in numerar lui Nastasia Gheorghe, in contul incasarilor care urmau sa fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. si de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Cu acelasi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gardean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, ca suma remisa nu acoperea procentajul solicitat de ministru, avand in vedere valoarea totala a platilor care urmau sa fie efectuate catre cele doua societati, iar pentru diferenta i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei in conturile unei societati controlate de Obreja Rudel.

Suma de 900.000 euro a fost predata de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenta de 3.000.000 lei a fost transferata de S.C. Termogaz Company S.A. in contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, in baza unui contract fictiv de publicitate”.

Nastasia s-a incurcat in declaratii

Asa cum bine se stie, luarea de mita se probeaza prin intermediul unui flagrant. In cazul de fata nu poate fi vorba despre asa ceva. De asemenea, DNA nu a reusit sa dea de urma banilor si sa confirme astfel declaratia privind primirea sumei. Mai mult, declaratiile existente la dosar infirma sustinerile procurorilor DNA. Spre exemplu, in martie 2015, a avut loc o confruntare intre Elena Udrea si Gheorghe Nastasia, in care favorita lui Traian Basescu i-a cerut fostului secretar general din Ministerul Dezvoltarii sa precizeze momentul in care ar fi pretins banii de la Adrian Gardean. Initial, Nastasia a explicat ca a aflat ca Udrea trebuia sa primeasca geanta cu bani de la fostul ministru, consilierul acesteia Stefan Lungu si de la Adrian Gardean, care ii spusesera acest lucru cu ocazia zilei sale de nastere, in 7 februarie 2011: Pentru ca acolo trebuia sa ajunga, eu nu stiam nimic de geanta respectiva, stiu acest lucru din ceea ce imi spusesera Udrea Elena, Stefan Lungu si Gardean Adrian, cu prilejul zilei mele”. Deci, Udrea ar fi cerut o mita in februarie 2011, pentru ca aceasta sa fie livrata opt luni mai tarziu.

Interesant este ca in aceeasi declaratie data in timpul confruntarii cu Udrea, Gheorghe Nastasia a revenit sustinand ca a aflat ca geanta de bani fusese ceruta de Udrea de la aceasta si Stefan Lungu cu prilejul zilei sale de nastere, dar ca de la Adrian Gardean a aflat nu la acel eveniment, ci in momentul in care Gardean a venit cu banii: “Stiu acest lucru din ceea ce imi spusese Udrea Elena si Stefan Lungu cu prilejul zilei mele si Gardean Adrian cand a venit cu geanta”.

Curios este ca nu exista alte detalii despre acest episod, cum ar fi modul in care Elena Udrea ar fi primit banii.

Mituitorul nu stie nimic despre Udrea

Culmea este ca Gheorghe Nastasia a fost singurul care a vorbit despre faptul ca Elena Udrea este cea care a cerut banii. Nici macar mituitorul Adrian Gardean nu a mentionat numele fostului ministru. Astfel, tot in martie 2015, cu prilejul confruntarii cu Elena Udrea, Adrian Gardean, prin intermediul avocatului sau, sustine urmatoarele: “Aparatorul inculpatului Gardean Adrian afirma ca nu exista nicio contradictie intre declaratiile celor doua persoane (n.r. – Elena Udrea si Adrian Gardean), iar domnul Gardean nu a declarat niciodata ca geanta de bani a ajuns la doamna Udrea sau ca ar fi stiut ca trebuia sa ajunga la doamna Udrea”.

Totodata, audiat la instanta suprema, in septembrie 2016, Adrian Gardean a sustinut ca i-a dat geanta cu bani lui Gheorghe Nastasia, pe un scaun, care i-ar fi transmis ca mai este nevoie de inca 3 milioane de lei, caci cei 900.000 de euro nu acopera comisionul de 10% din platile ce urmau sa fie efectuate de minister catre societatile Termogaz Company SA si SC Kranz Eurocenter SRL. Acesta ar fi fost momentul in care Nastasia i-ar fi cerut sponsorizarea cu 3 milioane de lei a firmei lui Rudel Obreja, dar Adrian Gardean arata ca nici in acest caz nu a fost folosit numele Elenei Udrea: “Nastasia Gheorghe nu a facut referire la ministrul Udrea Elena Gabriela cand a discutat referitor la incheierea contractului de sponsorizare cu Rudel Obreja”.

Martorii nu infirma acuzatiile

In dosar au fost audiati si mai multi martori in legatura cu aceasta poveste. Este vorba despre Miron Gardean, fratele lui Adrian Gardean, Corin Boian, patronul societatii S.C. Termogaz Company S.A., si Mariana Mocanu, secretara Elenei Udrea.

Astfel, Miron Gardean a explicat in fata judecatoarelor Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir de la ICCJ ca nu are cunostinta despre faptul ca Udrea ar fi primit cei 900.000 de euro, ci doar ca suma “a fost dusa de fratele sau, Gardean Adrian, la MDRT si predata lui Nastasia Gheorghe, insa nu se cunoaste daca banii au ramas la Nastasia Gheorghe sau au mers la alte persoane”.

Acelasi Miron Gardean a explicat, conform declaratiilor de la dosar, ca fratele sau nu o cunostea pe Elena Udrea si ca acesta nu ia spus niciodata ca fostul ministru i-ar fi cerut sume de bani, nici in cazul sponsorizarii firmei lui Rudel Obreja. In declaratia data la ICCJ de catre Miron Gardean, in septembrie 2016, s-au consemnat urmatoarele: “Martorul Gardean Adrian i-a spus ca a avut discutii referitoare la contractul de publicitate incheiat cu firma lui Rudel Obreja cu Nastasia Gheorghe si posibil cu Lungu Stefan. (…) Il cunostea pe Lungu Stefan de mai multa vreme si acesta i l-a prezentat pe Nastasia Gheorghe, insa fratele sau nu o cunostea pe Udrea Elena Gabriela. (…) Fratele sau nu ii dadea detalii cu privire la ceea ce au discutat in concret, dar nu i-a spus niciodata ca aceste sume de bani ar fi fost solicitate de catre Udrea Elena Gabriela si a inteles de la fratele sau ca sumele de bani au fost solicitate de catre Nastasia Gheorghe. (…) Nu avea cunostinta din discutiile purtate cu fratele sau cu alte persoane daca Udrea Elena Gabriela stia de incheierea contractului de publicitate cu firma lui Rudel Obreja”.

La randul sau, Corin Boian, patronul societatii SC Termogaz Company SA, a povestit la instanta suprema ca a mers cu Adrian Gardean la Ministerul Dezvoltarii, acesta din urma avand asupra sa o suma de 900.000 euro, bani care erau pusi intr-o geanta de culoare neagra “de tipul celor folosite ca si bagaj de mana in avion”. Corin Boian a precizat ca Adrian Gardean i-a dezvaluit ca geanta ii este destinta lui Gheorghe Nastasia, dar in niciun moment nu a pronuntat numele Elenei Udrea. Acelasi martor a relatat ca Gardean, intors din minister, i-a spus ca “au fost discutii tehnice referitoare la sumele de bani ce urmeaza a fi alocate”. De asemenea, potrivit lui Boian, Adrian Gardean nu i-a spus niciodata nimic nici despre o sponsorizare ce i-ar fi fost solicitata de Udrea.

Extrem de importanta in legatura cu pretinsul moment in care Udrea ar fi primit geanta de bani si declaratia data in instanta de secretara acesteia, Mariana Mocanu:

In perioada respectiva, nu am constatat in vreo imprejurare ca Nastasia Gheorghe sa intre in biroul doamnei Udrea Elena Gabriela in lipsa acesteia, iar daca erau anumite documente ce trebuiau predate doamnei ministru, le lasa la cabinet. Asa cum am precizat, notam toate persoanele care doreau sa discute cu ministrul Udrea Elena Gabriela, atat din interiorul ministerului cat si din afara, existand situatii in care il notam chiar si pe Nastasia Gheorghe, in conditiile in care acesta se anunta la doamna ministru si constatam lipsa acesteia de la birou sau imposibilitatea de a fi primit in acel moment. Afirmatia, pe care am facut-o in legatura cu imprejurarea ca nu era posibil ca cineva sa intre in cabinetul ministrului MDRT, fara sa fie vazut de mine sau colega mea, mi-o intemeiez pe faptul ca, in permanenta, in timpul programului de lucru ori cand ministrul Udrea Elena Gabriela se afla la birou, era o persoana in secretariat, ori eu ori colega mea si, prin urmare, puteam constata si anunta acea persoana de a fi primita de doamna ministru.

La data de 06.10.2011 cu siguranta ma aflam la serviciu, la acest moment nu imi amintesc sa fi existat vreun impediment. Nici la acea data si nici cu prilejul vreunei alte intalniri avute cu ministrul Udrea Elena Gabriela, nu am observat ca secretarul general Nastasia Gheorghe sa vina cu vreo geanta asupra sa. In cabinetul ministrului Udrea Elena Gabriela niciuna dintre persoanele programate in audienta nu intrau cu bagaje sau genti, nici macar cu laptop, intrucat era o dispozitie in acest sens data de doamna ministru, iar daca respectivele persoane aveau bagaje ori genti asupra lor, le solicitam sa le lase in secretariat, urmand sa le recupereze la plecare. Daca Nastasia Gheorghe ar fi venit la ministrul Udrea Elena Gabriela cu vreo geanta nu i-as fi cerut sa o lase in secretariat intrucat era seful meu”.

Foarte importanta mai este o alta precizare facuta de secretara Elenei Udrea. Si anume aceea ca nu isi aminteste daca in ziua în care este acuzata ca a primit genata cu bani, 6 octormbrie 2011, Udrea se afla in minister.

Autor: George TARATA

Publicat: Joi, 2 martie 2017

Sursa: luju.ro

…………..

DNA NU O POATE PROBA PE UDREA

DNA NU O POATE PROBA PE UDREA –  Parchetul lui Kovesi a facut praf dosarul “Gala Bute”. Principala tinta a DNA, Elena Udrea, se indreapta catre o achitare sigura pentru acuzatiile de luare de mita. Procurorii au fost incapabili sa demonstreze ca spaga plimbata la nivelul Ministerului Dezvoltarii a ajuns la Elena Udrea. Dosarul este plin de declaratii contradictorii, iar inculpatii implicati in circuitul mitei nici macar nu amintesc numele Elenei Udrea. Denuntatorii s-au contrazis singuri

Continuam dezvaluirile despre unul dintre cele mai mediatizate dosare ale DNA. Este vorba despre dosarul “Gala Bute”, unde vizata este Elena Udrea, si in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas in pronuntare, urmand ca in 13 martie 2017 sa anunte sentinta. Este o sentinta care, asa cum am aratat, poate duce la restarea “Sistemului”, caci hotararea judecatoarelor Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir va demonstra daca Justitia a iesit din campul tactic al SRI, iar pronuntarile se vor face exclusiv pe probe. Asta intrucat, dupa cum am dezvaluit, probele DNA impotriva Elenei Udrea sunt inexistente, favorita lui Traian Basescu fiind trimisa in judecata pe declaratii ale altor persoane impotriva ei, pe interpretari, procurorii invocand modelul “Adrian Nastase – Trofeul Calitatii” unde fostul premier a primit condamnare pe probe indirecte. Or, o condamnare nu poate fi dispusa in conditiile in care nu exista probe, nici macar daca vorbim despre Elena Udrea, om de baza al regimului Basescu, ea insasi numarandu-se printre creatorii odiosului Sistem care in ultimii ani a condus Romania prin teroarea catuselor.

In urma cu cateva zile, v-am prezentat detalii din dosar in legatura cu celebra geanta cu 900.000 de euro despre care procurorii sustin ca a ajuns la Elena Udrea, dar pentru care nu au nicio proba care sa demonstreze ca favorita lui Basescu a luat aceasta suma de bani. Cu alte cuvinte, o presupusa mita pe care DNA nu o poate proba (click aici pentru a citi). Problema parchetului condus de doctorita Laura Kovesi (foto, alaturi de adjunctul DNA Marius Iacob) este ca, dupa cum se va putea observa in cele ce urmeaza, nu poate proba nici celelalte acuzatii de luare de mita pe care i le aduce Elenei Udrea. Caci Udrea este acuzata, pe langa abuz in serviciu si tentativa la folosirea de documente ori declaratii false, de trei presupuse luari de mita. Pe langa episodul cu geanta, DNA, prin rechizitoriul procurorilor Ana Dana si Marius Bulancea, o acuza pe Udrea de alte doua luari de mita, una dintre ele, cea la care ne vom referi in editia de astazi, constand in urmatoarele fapte:

In cursul anului 2010, ministrul Udrea Elena Gabriela a primit in mod indirect, pentru sine si pentru altul, prin intermediul lui Lungu Stefan, foloase materiale de la Gardean Adrian si Gardean Miron, pentru a asigura finantarea la timp a unor contracte de lucrari incheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai multe unitati administrativ teritoriale in cadrul programului ‘Schi pentru Romania’.
La datele de 24.08.010 si 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 lei in patrimoniul unei societati controlate de inculpatul Lungu Stefan, prin intermediul mai multor contracte fictive de achizitie. Suma mentionata reprezinta 10% din valoarea platilor efectuate de minister catre UAT Cavnic si UAT Borsec in contul lucrarilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A.
Din probele cauzei a rezultat ca Udrea Elena Gabriela cunostea imprejurarile esentiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu Stefan a folosit o parte din banii astfel obtinuti, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate si de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata si Organizatia Bucuresti a unui partid”.

Mituitorul demonteaza strategia DNA de a o infunda pe Udrea

Astfel, potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit bani si foloase prin intermediul consilierului ei Stefan Lungu. Cum au reusit sa probeze procurorii DNA aceste acuzatii? Nu prea au reusit credem noi, in conditiile in care la dosarul “Gala Bute”, pe care Lumeajustitiei.ro l-a studiat, nu exista vreo dovada ca Elena Udrea a intrat in posesia banilor, ci doar declaratii ale unor inculpati, care la randul lor sunt oscilante si contradictorii. Sa le luam pe rand.

In ceea acuzatia ca Udrea ar fi primit prin intermediul lui Stefan Lungu foloase materiale de la fratii Adrian si Miron Gardean, ca ar fi stiut despre modul in care erau remise sumele de bani si ca o parte din acestea ar fi fost folosite in interesul PDL, relevanta este confruntarea dintre Elena Udrea si Stefan Lungu existenta la dosar. Astfel, acesta din urma recunoaste ca Udrea nu i-a cerut niciodata sa faca plati la PDL si ca nu a avut relatii financiare cu fostul ministru: “Referitor la persoana lui Adrian Gardean am avut o singura discutie cu doamna ministru, strict profesionala, in 2009, in care mi-a lasat de inteles ca Gardean nu este unul dintre oamenii cu care sa lucreze. Nu am avut alte discutii cu doamna ministru referitoare la Gardean”. Despre presupusa efectuare a unor plati pentru Elena Udrea sau PDL din bani personali primiti de la Adrian Gardean, Stefan Lungu a explicat urmatoarele: “Nu am avut relatii financiare cu doamna Udrea. Nu i-am spus niciodata ca am facut asemenea plati. Nu mi-a cerut niciodata doamna Udrea sa platesc din banii mei ceva pentru dansa sau pentru partid”.

Mai importanta este insa o alta declaratie a lui Stefan Lungu, cea din februarie 2015, data in cursul urmaririi penale in care acesta dezvaluie in fata procurorilor DNA ca nu Elena Udrea ar fi fost beneficiara banilor dati de Adrian Gardean, ci secretarul general al Ministerului Dezvoltarii, Gheorghe Nastasia: “In cursul anului 2010, Gardean Adrian m-a rugat sa ma interesez de ce nu i se aproba platile pentru lucrarile efectuate. L-am intrebat pe Nastasia, iar el mi-a spus ca motivul e ca Gardean este omul lui Tariceanu. I-am transmis raspunsul lui Gardean si l-am sfatuit sa discute direct cu Nastasia. Gardean a avut o intalnire cu Nastasia la care eu nu am participat. Dupa aceasta intalnire, Gardean m-a rugat sa-l ajut sa intermediez achizitia unui post de transformare energie electrica urmand ca pretul sa ajunga la Nastasia. (…) Gardean mi-a spus ca este dispus sa intoarca un procent din sumele de la MDRT si m-a rugat sa vorbesc acest lucru cu Nastasia. Gardean m-a intrebat daca pot vorbi in mod direct cu Elena Udrea, iar eu i-am raspuns ca nu am nicio legatura cu ea pe aceasta zona. Astfel, am aranjat o intalnire la minister in biroul lui Nastasia, prilej cu care acesta i-a spus ceva la ureche lui Gardean. Acesta a fost prilejul cu care s-au stabilit sumele pe care urma sa le plateasca Gardean avand in vedere ca acela era scopul intalnirii. In acest context, Termogaz a facut doua plati in contul societatii mamei mele SC Last Time Studio SRL, o parte din bani i-am dat lui Nastasia in doua randuri”.

Mai mult, nici macar Adrian Gardean nu o indica pe Elena Udrea ca fiind beneficiara banilor: “La inceputul lui 2010, am avut o intalnire cu Nastasia Gheorghe intermediata de Lungu Stefan, in biroul lui Nastasia de la MDRT. Cu acest prilej, Nastasia mi-a confirmat discutiile purtate anterior cu Stefan Lungu referitor la plata unui procent de 10% din sumele incasate pentru deblocarea finantarii pe lucrarile executate. (…) Cand am discutat cu Lungu Stefan despre modalitatea efectuarii platilor si prestatia pe care trebuia sa o dea Termogaz Company SA catre MDRT in anul 2010, Lungu Stefan mi l-a prezentat pe Nastasia Gheorghe, secretar general la acea vreme in cadrul ministerului (…) De fiecare data cand am discutat cu Nastasia Gheorghe, ma deplasam la sediul MDRT si prin intermediul lui Lungu Stefan discutam cu Nastasia Gheorghe in biroul acestuia (…) In perioada mai-iunie 2010, am avut o discutie cu Nastasia Gheorghe la sediul MDRT in prezenta lui Lungu Stefan, iar acesta mi-a confirmat ca procentul de 10% pe care SC Termogaz Company trebuia sa-l plateasca pentru a obtine efectuarea platilor de la MDRT. Nastasia Gheorghe mi-a precizat ca trebuie sa platesc banii in numerar, fara a-mi da insa alte detalii. Am inteles ca banii trebuia sa-i dau lui Lungu Stefan si acesta sa-i remita lui Nastasia. Eu stiam ca banii erau dati pentru Nastasia Gheorghe, intrucat cu acesta discutasem”. Totodata, acelasi Adrian Gardean a explicat ca nu a avut “alte elemente care sa-i sustina aprecierea ca banii ajungeau la Udrea”.

Nu in ultimul rand, fratele lui Adrian Gardean, Miron Gardean, a explicat ca nu a auzit niciodata ca banii ar fi urmat sa ajunga la Elena Udrea, ci doar la Nastasia, acesta din urma fiind cel care a cerut comisionul: “Fratele meu a spus ca a discutat cu Nastasia Gheorghe. Sunt sigur ca fratele meu nu a spus ca aceasta suma de bani ar fi fost solicitata de Elena Udrea”.

Asadar, nimeni nu o indica pe Elena Udrea drept beneficiara finala a spagii. Si atunci cum sa probeze procurorii presupusa luare de mita, daca nici macar cei care ar fi implicati in circuitul spagii nu o amintesc pe favorita lui Basescu?

Fiul lui Nastasia lua banii, DNA nici macar nu l-a audiat. A fost santajat Nastasia cu dosar pentru fiul sau?

Pe de alta parte, in acelasi dosar exista o situatie extrem de stranie, ce ridica mai multe semne de intrebare. Si anume faptul ca procurorii DNA au aflat ca banii pe care Adrian Gardean ii dadea lui Gheorghe Nastasia prin intermediul lui Stefan Lungu ajungeau la fiul lui Gheorghe Nastasia, Alexandru, dar acesta din urma nici macar nu a fost audiat de parchetul anticoruptie. Cel putin nu exista vreo declaratie a lui Alexandru Nastasia. Astfel, Stefan Lungu a explicat ca sumele de bani provenite de la Termogaz erau virate in contul societatii Last Time Studio detinuta de mama sa, iar acestea au ajuns la Gheorghe Nastasia in proportie de cel putin 90%. Mai exact, potrivit lui Lungu, banii i-au fost dati in mana lui Alexandru Nastasia, fiul lui Gheorghe Nastasia, cu care s-a intalnea la Pensiunea “Popasul Vanatorului” detinuta de secretarul general al MDRT (pensiune care conform unor dezvaluiri din presa era plina ochi pe tot parcursul anului, cu grad de ocupare 100%, un lucru rar intalnit in turism). De asemenea, banii au mai fost dati prin plati fictive efectuate in contul unei societati pe care Gheorghe Nastasia o detinea impreuna cu fiul sau.

Iata declaratia lui Stefan Lungu:

Nastasia mi l-a indicat pe fiul sau Alexandru cu care trebuia sa ma intalnesc sa-i dau banii. La intalnirea cu Nastasia, el mi-a indicat ce suma sa-i dau fiului sau Alexandru, insa nu-mi amintesc cuantumul acesteia. Banii din al doilea contract i-am dat lui Nastasia”.

Totusi, asa cum mentionam ceva mai devreme, Alexandru Nastasia nu a fost audiat la DNA, desi acesta putea fi martor cheie privind circuitul banilor. Poate exista insa o explicatie pentru decizia procurorilor. Poate ca Alexandru Nastasia a fost folosit de DNA pentru a-l convinge pe Gheorghe Nastasia sa faca declaratii impotriva Elenei Udrea. Cu alte cuvinte, Nastasia sa fi fost santajat si fortat sa declare ceea ce se dorea, pentru a evita ca fiul sau sa fie arestat, pe modelul Dorin Cocos-Alin Cocos (ne amintim ca Alin Cocos a fost retinut si apoi arestat, iar tatal sau brusc a inceput sa faca denunturi). Este o posibila explicatie, daca ne gandim ca dupa aparitia fiului sau in dosar Gheorghe Nastasia a povestit episodul cu geanta de 900.000 de euro care ar fi ajuns la Udrea, dar pe care nimeni nu a vazut-o.

Nastasia s-a incurcat in declaratii

Un alt aspect interesant din dosarul “Gala Bute” si acuzatiile de mita la adresa Elenei Udrea il are in prim plan tot pe Gheorghe Nastasia. Mai exact, este vorba despre declaratiile contradictorii facute de acesta.

DNA sustine ca Elena Udrea i-ar fi cerut lui Adrian Gardean un comision de 10% din valoarea platilor pe care ministerul urma sa le faca in contul companiilor omului de afaceri, dar si realizarea unor sponsorizari indicate de Gheorghe Nastasia. Solicitarea ar fi fost facuta, conform procurorilor, in 7 februarie 2011, cu ocazia sarbatoririi zilei de nastere a lui Gheorghe Nastasia, la pensiunea acestuia din Busteni. Totul s-ar fi intamplat in decurs de cateva secunde, cat a durat discutia dintre cei doi, care se intalneau pentru prima si ultima data. Cu alte cuvinte, in momentul in care au facut cunostinta, Elena Udrea i-ar fi cerut bani lui Adrian Gardean, de fata cu celelalte persoane aflate la masa. Asta sustin DNA si Adrian Gardean: “Nu a fost o conditionare clara, de genul ‘daca nu dai sponsorizarea nu primesti banii’ de catre doamna Udrea, dar eu am inteles-o ca fiind o conditionare intr-un context general”.

Intreaga constructie pica insa daca avem in vedere declaratiile inculpatilor si martorilor din cauza. Spre exemplu, Miron Gardean, fratele lui Adrian Gardean a declarat urmatoarele: “Din cate stiu, discutii cu Elena Udrea a avut doar la Busteni. Fratele meu nu mi-a spus niciodata ca aceste sume de bani ar fi fost solicitate de catre Udrea Elena. Am inteles de la fratele meu ca sumele de bani au fost solicitate de catre Nastasia Gheorghe”. Totodata, omul de afaceri Corin Boian, partener de afaceri cu Adrian Gardean sustine ca acesta din urma nu i-a spus nimic despre vreo solicitare care sa fi fost facuta de Udrea in februarie 2011. La randul sau, intrebat fiind daca a asistat la vreo discutie intre Udrea si Nastasia, discutie din care sa reiasa ca fostul ministru i-ar fi cerut lui Adrian Gardean, in 7 februarie 2011, sa faca sponsorizari in “Gala Bute”, Stefan Lungu a raspuns: “Nu, nu am asistat la o astfel de discutie”. Nu in ultimul rand, colaboratoarea Elenei Udrea, Luminita Kohalmi, a declarat ca “la petrecerea din februarie 2011 nu a auzit sa se fi purtat discutii intre Udrea Elena Gabriela si persoanele prezente despre sponsorizari”. Deci, singurii care au auzit despre sponsorizari sunt Nastasia si Gardean, dar nici ei nu sunt exacti in relatarea evenimentelor dupa cum vom vedea.

Episodul din 7 februarie 2011 este extrem de important din mai multe puncte de vedere. In primul rand, acesta ar fi momentul pretinderii de catre Elena Udrea a mitei, desi nu exista vreo proba in acest sens, dimpotriva declaratii care o ajuta pe favorita lui Basescu. In al doilea rand, momentul din 7 februarie 2011 este important caci dezvaluie neconcordante in declaratiile lui Gheorghe Nastasia, ceea ce ridica mari semne asupra sinceritatii acestuia, dar si contradictii in gandirea procurorilor.

Initial DNA a sustinut ca presupusa sponsorizare ar fi fost ceruta de Udrea pentru organizarea “Gala Bute”, insa au renuntat la aceasta tema, dupa ce si-au dat seama ca la acea data nici macar nu incepusera discutiile pentru respectivul eveniment, invocand un termen larg al presupusei sponsorizari. De asemenea, Gheorghe Nastasia si Adrian Gardean au sustinut initial ca sponsorizarea ar fi fost ceruta de Udrea pentru “Gala Bute”, pentru ca apoi sa sustina ca fostul ministru nu s-a referit la “Gala Bute” ci la “sponsorizari in general”.

La fel de important este ca initial, in declaratia din 2 februarie 2015, Nastasia a spus ca nu isi aminteste de discutia referitoare la sponsorizare, pentru ca la o zi distanta sa isi aduca aminte brusc despre discutia despre sponsorizari. Nastasia sustine ca “imi amintesc ca se afla in curs de organizare Gala Bute de catre Rudel Obreja prin firma SC Europlus Computers SRL si, daca poate, sa faca aceasta sponsorizare catre societatea lui Rudel Obreja”. Totusi, in confruntarea cu Elena Udrea din 15 martie 2015, Nastasia afirma “nu-mi aduc aminte” in momentul in care a fost intrebat despre momentul in care a aflat ca este nevoie de o sponsorizare pentru “Gala Bute”.

Acelasi Gheorghe Nastasia s-a contrazis singur si in legatura cu prezenta lui Adrian Gardean la ziua sa organizata in 7 februarie 2011, la pensiunea pe care o detine in Busteni. Concret, Nastasia a sustinut nu e adevarat ca Adrian Gardean a venit la ziua sa, pentru ca la scurt timp sa isi schimbe declaratia in sensul ca “e posibil sa fi venit la petrecerea organizata de mine”. Nu este doar atat. Gheorghe Nastasia s-a contrazis singur si in confruntarea pe care a avut-o cu Elena Udrea in martie 2015. Astfel, Nastasia a sustinut ca nu stia ca Adrian Gardean va veni la ziua sa:

Stefan Lungu nu a fost invitat, nu am avut cunostinta ca vine nici la ziua mea, nici insotit de domnul Gardean”.

Ce sa vedeti, Stefan Lungu declara cu totul si cu totul altceva: “Invitatia la ziua lui Gheorghe Nastasia a fost chiar a lui Nastasia catre Adrian Gardean, nu a doamnei Udrea, pentru ca nu putea sa invite pe cineva la ziua domnului Nastasia”.

In fine, sa mai notam o alta contrazicere in declaratiile lui Gheorghe Nastasia. Initial, acesta sustine ca l-a cunoscut pe Adrian Gardean cu ocazia zilei sale de nastere, in 7 februarie 2011, pentru ca dupa cateva momente sa revina cu precizarea ca “e posibil” sa-l fi intalnit pe omul de afaceri anterior. Culmea, asa cum ati putut citi mai sus, la dosar exista detalii despre intalniri pe care Gardean le avea cu Nastasia inca din 2010.

Autor: George TARATA

Publicat: Miercuri, 8 martie 2017

Sursa: luju.ro

 

O.U.G. 14 care abrogă O.U.G. 13 (ordonanța buclucașă), este o escrocherie menită de fapt să ducă la validarea AUTOMATĂ a O.U.G.13

5 Februarie 2017 2 comentarii

dragnea-grindeanu-iordache

Dacă se termină mitingurile împotriva Guvernului maifestanții iau o țeapă cât toate zilele.

Abrogarea buclucașei Ordonanței de Urgență Guvernamentală (OUG 13) nu e decât o altă escrocherie din partea Penalului de Teleorman, Liviu Dragnea, a slugoiului său, Sorin Grindeanu și a celorlalți escroci politici la fel de penali ca șeful lor politică care îi susțin.

ATENȚIE !!! O.U.G. 14, cea adoptată azi, 05.02.2017, care anulează ordonanța buclucașă O.U.G. 13,  este o mare escrocherie deoarece are vicii de constituționalitate care vor duce la declararea sa ca nulă. Asta atrage revitalizarea automată a O.U.G. 13 care VA PRODUCE IMEDIAT CONSECINȚE IREVERSUBILE.

Chiar dacă astăzi a fost anulată OUG 13, aceasta urmează a fi înaintată Parlamentului sub forma unui proiect legislativ

Megaparșivenia constă în faptul că Guvernul Grindeanu a introdus în ordonanța de abrogare adoptata astăzi, nr. 14/2017, un detaliu tehnic, greu de observat, dar care poate arunca în aer actul normativ și deschide ușa revenirii la OUG 13.

În Art 25 al (5) din Codul de Procedura Penala se prevede ca „În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întai, literele e), f), g), i) si j), precum și în cazul prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasă nesolutionata actiunea civilă„.

În Art 16 litera f din CPP la care face referire art 25 se spune ca este impiedicata punerea in miscare si exercitarea actiunii penale „daca a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica„.

Decizia CCR nr. 586/2016 (vezi aicireferitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (5) din Codul de Procedura Penala cu referire la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f) din acelasi act normativ declară drept neconstituțional acest aspect:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Brasov – Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 9.552/197/2014 si constata ca dispozitiile art. 25 alin. (5) din Codul de Procedura Penala, cu referire la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de Procedura Penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste lasarea ca nesolutionata a actiunii civile de catre instanta penala, in cazul incetarii procesului penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.” Deci instanța penală  nu mai poate lăsa nesolutionata cauza civila daca a intervenit prescripția, după cum spune  CCR.

Prin buclucașa O.U.G. 13/2017 (Vezi aici ordonanța buclucașă), Guvernul modificase și asta, deci ELIMINASE PRESCRIPȚIA din cauzele pentru care instanța LĂSA NESOLUȚIONATĂ cauza civila, conform deciziei CCR:

Alineatul (5) al articolului 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins: (5) In caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai, lit. e), f) – cu exceptia prescriptiei, i) si j), in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plangerii prealabile, precum si in cazul prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasa nesolutionata actiunea civila.

Și acum să vezi minunăția …  O.U.G. 14 care abrogă O.U.G. 13, la articolul II, modifică pur și simplu  art 25 al 5 din Codul de Procedură Penală EXACT IN SENS OPUS DECIZIEI CCR,revenind astfel e practic la forma declarata deja drept  neconstiționala de C.C.R., deci cCU PRESCRIPȚIA INCLUSĂ: ” (5) In caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai, lit. e), f), i) si j), in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plangerii prealabile, precum si in cazul prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasa nesolutionata actiunea civila”.

Care ar fi urmarea: Dacă legea de adoptare a O.U.G.14 sau chiar O.U.G.14 sunt atacate la Curtea Constituțională ar putea fi declarată neconstituționale, consecința fiind că OUG13 INTRĂ AUTOMAT ÎN VIGOARE și ÎNCEPE SĂ PRODUCĂ EFECTE IREVERSIBILE.

Astfel, potrivit Deciziei nr.206 din 29 aprilie 2013 a Curții Constituționale a României, se ajunge în situația în care toate deciziile „prin care au fost constatate ca fiind neconstituționale normele abrogatoare au avut ca efect imediat REPUNEREA ÎN VIGOARE a TUTUROR normelor abrogate, consecință necontestata nici în jurisprudenta Instantei Supreme”.

Ca o reacție la ordonanța de abrogare adoptată azi, dl. judecator Cristi Danileț spune că există o mare problemă în textul ordonantei de abrogare a OUG 13.

„Si totusi scrie pe contul său de Facebook dl. judecător Danileț – este o problema: art. 25 alin 5 C.proc.pen. a respectat cerinta impusa de CCR prin decizia 586/2047 in OUG aparut marti noaptea, dar azi nu mai respecta aceasta cerinta in OUG 14/2017, care o inlocuieste. As vrea sa cred ca este o eroare a Guvernului. Oricum, ea va putea fi corectata de Parlament in procedura de aprobare a OUG”.

PROIECTUL DE LEGE CU PREVEDERILE CONȚINUTE ÎN O.U.G.13

Guvernul Grindeanu a inițiat tot azi, 05.02.2017, un proiect de lege CARE NU FOST TRECUT pe ordinea de zi dar care deja este înregistrat la Secretariatul General al Guvernului.

Preiectul de lege incriminat preia integral prevederile O.U.G. 13,  cu modificări destul de mici. În ciuda afirmațiilor că un nou proiect de lege de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penalădoar după o largă consultare a instituțiilor implicate, a partidelor și va conține neapărat măsurile de armonizare cu deciziile C.C.R. .

 

ordonante-1

ordonante-2

 

%d blogeri au apreciat asta: