Arhiva

Archive for the ‘Justiţie – Lege – Legislație’ Category

ROVANA PLUMB, intangibila penală … (i s-a colmatat brațul Pavel, deh, deci Insula Belina nu mai e insulă)

17 Octombrie 2017 Lasă un comentariu

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Constituția României;  Art. 16 – Egalitatea în drepturi 

Rovana Plumb – intangibila penală

Încă odată parlamentarii români încalcă articolul 16 al Constituției României opunându-se mersului normal al Justiției.

Ieri, 16.10.2017, deputații majorității penalilor din Camera Deputaților au decis, la fel de halucinant ca și în alte ocazii că Rovana Plumb nu poate fi anchetată în dosarul Belina. A toate știutorul Deputatu Eugen Nicolicea, a susținut cu o naturalețe de escroc veritabil că Insula Belina și brațul Pavel (care o despărțea de mal) au dispărut ca măgaru-n ceață.

Plenul Camerei Deputaţilor din parlamentul penal al României (având în vedere că încalcă în mod regular Constituția, cred că nu e nici o greșală în a-l numi ”Parlamentul Ilegal”) a respins la 16.10.2017, prin vot secret, solicitarea de aprobare a cererii de începere a urmăririi penale faţă de Rovana plumb, ministrul demisionar al Fondurilor Europene,  suspectată de  procurorii DNA de a complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.

Nu mai puțin de 184 de deputaţi au votat contra  cererii DNA, doar 99 votând în favoarea cererii.

Mai multe partide au încălcat astfel iar separația puterilor în stat votând în favoarRovanei Plumb, în condiţiile în care Dragnea anunţase înainte de plen că va vota împotriva solicitării, ( de fapt nici nu știu de ce s-a mai votat, Liviu Dragnea fiind deținătorul unui control absolut asupa Parlamentului și Guvernului, al Puterii Executive și a celei Legislative – n.a), deputatul Varujan Vosganian, deputatul găinar ce pare a umbla cu șapca în gură, ca un ordinar lingău armean ce este, a făcut o pledoarie pentru solidarizarea aleşilor cu ma`am Plumb.

Evident că, la  cei 167 de deputaţi ai famigliei de penali  PSD-ALDE, şi-au mai adus aportul şi reprezentanţi ai UDMR, ai minorităţilor sau neafiliaţi.  Pe de altă parte, PMP, PNL şi USR au anunţat că vor vota „pentru“ cererea DNA. Nu trebuie să uităm că mizeria politică și ilegală UDMR are parlametari care, deși au jurat credință României când și-au luat în primire mandatele nu ae ezitat să devină transfugi și să se pună sub protecție premierului filohortyst al Ungariei, Viktor Orban,

Cu o nerușinare greu de imaginat, nesimțita exministresă Rovana Plumb şi-a susţinut nevinovăţia într-un discurs în care a subliniat că anumite instituţii caută să dea jos guvernele PSD (evident ea fiind un fel de Sfânta Fecioară Imaculată), şi să se împotrivească rezultatului alegerilor din 2016. „Ne aflăm în faţa unui joc periculos al percepţiei. Se încearcă permanent inducerea în eroare prin folosirea de metode menite să servească aceluiaşi scop: demonizarea PSD, compromiterea unui întreg program de guvernare şi, dacă se poate, răsturnarea votului popular aşa cum s-a întâmplat şi la referendum, şi la votul din disaporă la alegerile prezidenţiale“, a afirmat Plumb, care după vot a declarat că prin ceea ce s-a întâmplat în Parlament ieri, aleşii au demonstrat că au fost respectate „principiile statului de drept“.

Nicolicea, cel jurist şi geograf

Dar persoana care a inventat  de apărare a lui madam Plumb  a fost lindăul social-democratul Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, o lepră care dă impresia că, atunci cât îi convine știe Constituția din scoarță în scoarță, evident înțelegând anapoda orice lege, dacă e cazul.

Încă de cu o seară mai înainte, lepădătura și-a pregătit terenul explicând  că acuzaţiile care li se aduc lui Sevil Shhaideh şi Rovanei Plumb nu sunt susţinute legal deoarece, pe de o parte, braţul Pavel nu mai există pentru că s-ar fi colmatat şi, prin urmare, nici insula Belina nu mai există. Deci Belina asta e un fel de ceva ca virginitatea blondelor, uneori există, alteori ba.

„Albia minoră înseamnă între mal şi mal, insula din interior. În momentul în care un curs de apă a dispărut – braţul Pavel – atunci malul s-a mutat pe partea ailaltă a insulei, firesc, deci nu mai există în albia minoră (…) Braţul Pavel s-a colmatat, a creat patru lacuri care nu mai au legătură cu Dunărea, nu mai există nicio albie a râului“, a declarat Nicolicea, precizând că nu se mai poate vorbi de o apă curgătoare,  lucru care pare a aarăta că el considera că se găsește în fața unei audiențe formate din cretini retardați cum e audiența celor doup mezerii media pe unde își face veacul, România TV și Antena 3

MOTIV DE DOSAR DNA: Hidrocentrală, aquapark

În realitate nici vorbă de colmatarea Brațului Pavel .. asupra acestuia au avut loc mai multe intervenţii de-a lungul timpului, în perioada 1978-1983 fiind demarată construcţia unei microhidrocentrale la care s-a renunțat, în 2012, Guvernul Ponta, din care făceau parte Liviu Dragnea şi Rovana Plumb, a încercat, pe hârtie, amenajarea unui complex turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca“, având aquapark şi zonă de plajă. Totul era prins în Hotărârea de Guvern din 27 noiembrie 2013, prin care Braţul Pavel şi Insula Belina ajungeau în administrarea CJ Teleorman, fiind trecute aici de la Apele Române.

 Pe de altă parte, deputatul PSD a citat şi din Legea privind bunurile de proprietate publică unde se precizează că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului. „După transfer, aceste bunuri (Braţul Pavel şi Insula Belina – n. r.) au rămas tot în proprietatea publică a statului. În Legea 213 (privind bunurile de proprietate publică – n. r.) se spune aşa: trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului“, a mai grohăit cu nesimțire Nicolicea

Ascultându-l pe Nicolicea am crezut că se cere urmărirea penală a procurorului general, nu a Rovanei Plumb.” – a declarat hâtru Corneliu Bichineţ, deputat PMP

Dar şi aici trebuie făcută o menţiune. Braţul Pavel nu este colmatat, aşa cum spune Nicolicea. El a căpătat actuala configuraţie (patru lacuri de acumulare în loc de un curs continuu) prin lucrări hidrotehnice, întrucât Ceauşescu voia să facă acolo o hidrocentrală. Iar Legea Apelor spune că „Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 kmp”. În ceea ce priveşte amenajările hidrografice, aceeaşi lege spune: „Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafeţele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului, asimilându-se cu noţiunea de albie minoră”.

Pe de altă parte, Constituţia spune că apele cu potenţial hidrografic valorificabil fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Iar insula Belina şi braţul Pavel  au un asemenea potenţial, din moment ce s-a intenţionat construirea acolo a unei hidrocentrale.

DNA consideră că s-au încâlcat grav patru legi 

Procurorii DNA spun că: „prin modalitatea de adoptare a acestei Hotărâri de Guvern au fost încălcate prevederile Constituţiei României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 şi cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că Insula Belina şi braţul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanţelor Publice şi de Ministerul Justiţiei, în perioada premergătoare adoptării hotărârii“. 

Sexy roșcovana Olguța o fi având oarece mâncărimi (la limbă), sau are o nestrămutată dorință de a-și satisface stăpânul, Penalul de Teleorman?

23 Septembrie 2017 2 comentarii

Ca de obicei, Lia Olguța Vasilescu, Ministrul Muncii, prezentă în studioul România TV nu putea pierde prilejul de a bate câmpii.

Roșcovana olteancă este de părere că începerea urmăririi penale pe numele lui Sevil Shhaideh şi al Rovanei Plumb nu trebuie să aducă demisia acestora, ținta adevărată a întregului demers al procurorilor avându-l, de fapt, ca țintă pe Liviu Dragnea.

„Din punct de vedere legal – a spus sexy ministresa – nu există niciun fel de hotărâre de Guvern că se adoptă transferuri de proprietate între administraţii. Mai mult decât atât, nu s-a înstrăinat această proprietate, adică ea a rămas tot a statului. Este în patrimoniului Consiliului Judeţean, nu a fugit nimeni cu lacul, nu l-a mutat de acolo, nu l-a dat altcuiva. (…) Bineînţeles că ţinta este Liviu Dragnea. Când vrei să loveşti într-o structură, loveşti la cap ca să poţi să o distrugi”.

Tocmai aici e problema … se pare că acea hotărâre există și este semnată de Victor Ponta și legea a fost forțată cât încape.

Întrebată dacă totuși Rovana Plumb şi a lui Sevil Shhaideh au intenția de a demisiona, ministresa, a spus că după părerea sa exact a asta se urmăreşte, ea fiind de părere că nu e bine să o facă (deh, așa e cu penalii, la ei a avea probleme cu legea este starea naturală, să nu uităm că însăși Olguța este protagonistul unui dosar de corupție, faptul că încă mai e ministru datorându-se trimiterii la refăcut a dosarului și nu declararea sa nevinovată).

„Nu ştiu (dacă vor demisiona – n.a), dar sper că n-o vor face, pentru că asta se urmăreşte”, a mai spus Olguța Vasilescu. Între noi fie vorba, chiar dacă i s-ar fi pus pe masă sentința în care cele două penale ale PSD, roșcovana ar fi spus același lucru … victimele Binomului, nu?

Procurorii DNA au pus-o pe vicepremierul  Shhaideh sub urmărire penală pentru abuz în serviciu în Dosarul „Insula Belina” conform anunțului făcut vineri de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Urmărirea penală a fost extinsă asupra lui Sevil Shhaideh, la vremea respectivă, secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P.), a Ionelei Stoian, director în cadrul M.D.R.A.P, a Marianei Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, a  Rodicăi Guşă, asistent-registrator în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, a Anduţei Alexandrina Diaconu, registrator-şef în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman. ( Între noi fie vorba, numai femei, crește rolul femeii în societate, ce să zic … Aș fi curios cam ce spun feministele care susțin că femeile sunt mai greu de implicat în acte de corupție din cauza nu mai știu cărui instinct de conservare.  Poate româncele sunt așa, mai atipice – n.a).

Infracțiunile de care sunt acuzate cucoanele mai sus citate, sunt acuzate  de abuz în serviciu şi, respectiv, complicitate la abuz în serviciu.

Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, aflate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea acestui transfer de proprietate, au fost adoptate hotărârea de guvern 943/2013 şi hotărârea de guvern 858/2013, acte prin care, potrivit DNA, au fost încălcate prevederi din Constituţie, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale şi Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

De asemenea, în cărțile funciare ale imobilelor insula Belina respectiv braţul Pavel, pentru a se masca adevăratul titular al dreptului de închiriere, astfel ușurându-se adoptarea hotărârilor de guvern,  lucru care îndeamnă o gravă încălcare a  Codului Civil.

„În susţinerea acestor demersuri – se arată într-in comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – persoane cu funcţii de decizie din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi din Oficiul de Cadastru Teleorman, Biroul de Cadastru Alexandria, Administraţia Naţională „Apele Române” şi Consiliul Judeţean Teleorman au servit intereselor unei societăţi particulare, încălcând dispoziţii prevăzute în mai multe legi”.

Altfel spus, procurorii DNA spun că deoarece Insula Belina şi Braţul Pavel se  află în albia minoră a Dunării fac parte din domeniul public al statului, lucru care are ca și consecință faptul că nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege. Ignorând asta, la  26 iulie 2013, Consiliul Judeţean Teleorman a înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P) o notă de fundamentare pentru trecerea acestora din administrarea Ministerului Mediului – Administraţia Naţională „APELE ROMANE” în proprietatea publică a judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Pretextul a fost realizarea .complexului turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, cu ocazia primului proiect de hotărâre de guvern, au atenționat  că scoaterea din domeniul statului şi din administrarea “Apelor Române” a celor două obiective nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de guvern. 

Totuși, era nevoie ca  Insula Belina şi Braţul Pavel să pară a nu fac parte din domeniul public al statului aflate în administrarea “Apelor Române”, pentru ca transferul dreptului de proprietate să se poată realiza prin hotărâre de guvern.

„În şedinţa de guvern din data de 6 noiembrie 2013 – arată Direcţia Naţională Anticorupţie –   s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificaţie ale Insulei Belina şi Braţului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenenţa acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparenţa că trecerea lor în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern. Modalitatea de adoptare a H.G. 858/2013, act cu caracter normativ, s-a abătut de la prescripţiile normelor legislative, inclusiv prin aceea că proiectul de hotărâre nu a avut, la momentul adoptării, avizele Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Finanţelor Publice”.

Procurorii insistă că Rovana Plumb, ministru al Mediului la acea vreme, a fost înițiatoarea de factoși a promovat ilegal hotărârea de guvern 858/2013, proces care a durat, surprinzător,  doar 17 ore. Mai târziu, la 27 noiembrie 2013, hotărârea de guvern prin care Insula Belina şi Braţul Pavel au fost trecute din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman a fost adoptată.

DNA subliniază  că adoptarea hotărârii de guvern s-a putut face în condiţiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, Sevil Shhaideh şi-a însuşit conţinutul notei de fundamentare şi a proiectului de hotărâre de guvern, a iniţiat şi a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfinţea transferul, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.

Pe Ionela Vasile Stoian, directoare la Direcţia Juridică, Relaţia cu Parlamentul şi Relaţii Internaţionale din M.D.R.A.P., procurorii DNA o acuză, în acest dosar, că a sprijinit întreg demersul prin faptul că nu a întocmit note referitoare la observaţiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare, respectiv ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice.

Extrem de important este că, înaintea acestor demersuri, mari suprafețe din Insula Belina şi Braţul Pavel fuseseră deja închiriate cu contracte unei firme private.

„Pentru a nu atrage atenţia administraţiei publice centrale cu privire la existenţa unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina şi braţul Pavel, s-a dorit obţinerea unor extrase de carte funciară curate, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părţi Administraţia Apele Române şi această societate comercială. Astfel, sub pretextul îndreptării unei erori materiale, suspectele Gheorghiu Mariana Sanda cu complicitatea suspectelor Guşă Rodica şi Diaconu Alexandrina Anduţa, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au acţionat astfel încât să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată” – mai spune DNA, precizând că, astfel, a fost prejudiciat statului român, dar şi A.N.A.R.

Procurorii anticorupție atrag atenția, de asemenea,  că în forma finală a HG 943/2013, s-a renunţat la exprimarea “pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, adică exact motivul invocat iniţial  pentru trecerea celor două obiective imobiliare la Consiliul Judeţean. Respectiva formulare fiind înlocuită cu exprimarea mai generală  “în vederea reabilitării şi valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Braţul Pavel”.

P.S. Cum ziceai, madam Olguța? ”Din punct de vedere legal nu există niciun fel de hotărâre de Guvern că se adoptă transferuri de proprietate între administraţii”… Aha  înțeleg …

De fapt nu înțeleg… sexy roșcovana Olguța  o fi având oarece mâncărimi (la limbă), sau are o nestrămutată dorință de a-și satisface stăpânul, Penalul de Teleorman??

De-om trăi, om vedea, de nu, nu mai contează.

Ana-Maria Dascălu, judecătoarea de la ÎCCJ care, pensionându-se, a făcut praf dosarele a patru megapenali

6 Septembrie 2017 9 comentarii

Așa cum uneori femelele, mâțe, cățele, vaci etc intră în călduri și ”li se face de mascul”, i s-a făcut brusc de pensie și Anei-Maria Dascălu, Judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Se mai întâmplă, doar că prin pensionarea sa, madam Dascălu a reușit să facă praf dosarele care se apropiau de sentință a patru penali cu greutate: 

 – Liviu Dragnea – dosarul angajărilor fictive din Teleorman;
 – C. A. C. P. Tăriceanu – mărturie mincinoasă;
 – Gabriel Oprea – coloana oficială (moartea polițistului Gigină);
 – Sebastian Ghiță – mituirea primarului din Ploiești, Iulian Bădescu;
– Dan Șova – șpaga primită de la CET Govora.

 

Ana-Maria Dascălu, judecătoarea de la ÎCCJ care, pensionându-se, a făcut praf dosarele a patru megapenali

Tare ciudată pensionarea  judecătoarei Ana Maria Dascălu – scrie Grigore Cartianu azi, 06.09.2017, pe contul său de FacebookDintr-un foc, a pulverizat dosarele unor gușteri grei:

* Liviu Dragnea – dosarul angajărilor fictive din Teleorman;
* C. A. C. P. Tăriceanu – mărturie mincinoasă;
* Gabriel Oprea – coloana oficială (moartea polițistului Gigină);
* Sebastian Ghiță – mituirea primarului din Ploiești, Iulian Bădescu;
* Dan Șova – șpaga primită de la CET Govora.

Toate aceste dosare vor fi refăcute de la zero. Munca de până acum a magistraților de la Înalta Curte a devenit inutilă. Prin pensionarea sa precipitată, Ana Maria Dascălu le-a dat un ajutor formidabil celor pe care-i judeca. Făcea parte dintr-un complet de trei, alături de Ștefan Pistol și Geanina Arghir. de-acum va fi înlocuită de un alt judecător, Constantin Epure.

În vârstă de aproape 67 de ani, Ana Maria Dascălu se putea pensiona de la 65 de ani, dar avea dreptul să judece până la 70 de ani. Deci, până în 2020. Dar s-a oprit brusc la 67. De ce a făcut-o? Multe putem bănui, dar un lucru e sigur: le-a făcut un mare serviciu lui Dragnea, Tăriceanu, Oprea, Ghiță și Șova.

Onoarea de magistrat ar fi obligat-o pe judecătoarea Dascălu să-și ducă la capăt dosarele aflate pe rol, apoi să se pensioneze. Știa care este efectul pensionării sale subite. Putea cere judecarea cu celeritate a acestor dosare. Puteau fi date termene la o săptămână sau chiar la două zile.

Dosarul lui Dragnea ar fi ajuns la sentință în două-trei termene, la fel și cel al lui Tăriceanu. Până la sfârșitul lunii septembrie, cel puțin aceste dosare ar fi putut ajunge la sentință. Apoi, ele ar fi trecut, spre judecata finală, la completul de 5 judecători.

Lașitatea, frica sau complicitatea judecătoarei Dascălu provoacă o mare frustrare în societate. Încrederea în justiție se prăbușește catastrofal. Până la reglementarea acestei fisuri procedurale, doar onoarea magistraților ar putea salva dosarele. Din păcate, onoarea doamnei Dascălu s-a topit în mustața lui Dragnea.

În timp ce noi ne rumegăm frustrarea, judecătoarea Dascălu se pregătește să-și încaseze pensia specială, pe care cu multă trudă vom reuși să i-o plătim.

Sursa:

Contul de Facebook a jurnalitului Grigore Cartianu

Tot despre uimitoarea pensionare a judecătoarei Ana-Maria Dascălu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se vorbește și pe site-ul comisarul.ro:

BOMBA serii! Cine-a convins-o pe judecătoarea lui Dragnea și Tăriceanu să se pensioneze? Amănunte INCENDIARE!

Pensionarea unui judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a scapat pe Liviu Dragnea de o sentinta iminenta si pe Calin Popescu Tariceanu l-a ajutat sa castige timp. In ambele cazuri, judecata se reia de la zero, adica se reia audierea martorilor, suspectilor, se dau termene. Ambele dosare se judeca la Inalta Curte cam de un an de zile, deci e de presupus ca va dura cam tot atat pana cand vor ajunge din nou in faza de acum, adica in pragul unei sentinte. Pensionarea judecatoarei Ana Maria Dascalu va intarzia insa si alte dosare mari. Cum s-a ajuns, totusi, aici?, întreabă Dan Tăpălagă pe HotNews.ro.

Doua decizii CEDO, Cutean vs Romania si Beraru vs Romania, ambele pronuntate in 2014, au sanctionat intre altele Romania pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prin modificarea completului de judecata in prima instanta. In cazul Beraru, de pilda, CEDO a retinut ca Beraru a fost condamnat in prima instanta de un alt judecator decat cel care a efectuat audierile de martori. Or, CEDO a retinut urmatoarele:

„Curtea consideră că un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii în prezenta judecătorului care, în cele din urmă, se pronunţă asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garanţie importantă în procesul penal în cadrul căruia observaţiile făcute de instanţă cu privire la comportamentul şi credibilitatea unui martor pot avea consecinţe importante pentru inculpat. Prin urmare, o modificare adusă compunerii instanţei de judecată ulterior audierii unui martor important ar trebui să determine în mod normal o nouă audiere a martorului respectiv”.

Altfel spus, nu poti cere unui judecator sa-si insuseasca observatii si concluziile pe care le trage un alt judecator daca n-a participat in mod direct la audierile de martor. Unui judecator i se pare, din atitudine, ton si gesturi, ca un martor este nesincer. Daca n-ai participat direct la audiere, cum poti ajunge la aceasta concluzie? Or, in penal, toate probele si marturiile sunt importante in economia unei decizii.

In cazul Cutean, nici unul dintre judecatorii care l-au condamnat in prima instanta nu l-a audiat in mod direct, fiind schimbat completul de judecata. Si de aceasta data CEDO a condamnat statul roman, mai ales ca deja exista precedentul Beraru.

“Curtea constată că schimbarea completului de judecată la instanţa de fond şi faptul că instanţele de apel şi recurs nu i-au ascultat pe reclamant şi pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil.”

Totusi, CEDO a lasat instantelor suficient spatiu de manevra pentru a nu risca sa munceasca in zadar, iar la fiecare schimbare de complet lucrurile sa o ia mereu de la capat. Atat in decizia Beraru, cat si in decizia Cutean, gasim urmatoarea fraza-cheie:

“Totuşi, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicţie a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces (RK. împotriva Finlandei, citată anterior). Pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înţeles în mod corespunzător probele şi argumentele, de pildă, prin asigurarea disponibilităţii în formă scrisă a declaraţiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în chestiune nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanţi înaintea completului nou-format (a se vedea Cauza Mellors, citată anterior, şi P.K. împotriva Finlandei, citată anterior).”

Desi a avut loc de intors, Inalta Curte a suflat si in iaurt si a suprainterpretat cele doua decizii CEDO. De la pronuntarea lor in 2014, practica Inaltei Curti este ca orice schimbare de judecator duce la reluarea procesului. In consecinta, dupa ce judecatoarea Ana Maria Dascalu si-a facut cererea de pensionare si a renuntat sa mai intre in completul de trei alaturi de judecatorii Stefan Pistol si Geanina Arghir, noul presedinte de complet a invocat din oficiu cele doua decizii CEDO, urmand ca procesul in cazul Tariceanu sa o ia de la capat.

Cateva ore mai tarziu, aceeasi decizie s-a luat in cazul Dragnea, judecat tot la completul Pistol-Arghir-Dascalu. Era unul din ultimele termene si instanta era asteptata sa pronunte o solutie in dosarul angajarilor ilegale, in care liderul PSD si fosta sotie sunt acuzati de abuz in serviciu si complicitate la abuz. Cel mai probabil aceeasi soarta o vor si alte dosare mari ajunse la completul din care a iesit judecatoarea Dascalu: Ghita, Oprea, Sova etc. O fi o simpla intamplare ca marile dosare de la Inalta Curte au ajuns la un complet vulnerabil?

Sigur, modul cum a interpretat Inalta Curte pare excesiv si mult prea restrictiv, deoarece CEDO a lasat in mod explicit instantelor posibilitatea sa-si schimbe completele cand apar “factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces”. Este pensionarea unui judecator un asemenea factor? Evident ca este.

Prin urmare Inalta Curte n-avea decat s-o inlocuiasca, sa-i mai dea lui Dragnea si Tariceanu inca unul-doua termene pentru ca noul judecator din completul de trei sa se familiarizeze cu cazul si sa continue procesul, nu sa-l reia de la capat trecand prin toate ciclurile lui.

Putem discuta de ce Inalta Curte a interpretat atat de strict deciziile CEDO. Una din explicatii poate fi amenintarea continua cu raspunderea materiala a magistratilor in cazul in care statul roman va incasa condamnari CEDO. Dar altceva arata bizar.

De aici incolo incep sa apara marile semne de intrebare. De a renuntat judecatoarea Ana Maria Dascalu sa intre in complet, mai ales ca solicitarea de pensionare trimisa la CSM inca nu fusese solutionata? Din punct de vedere strict legal, ea este inca judecator si era obligata sa intra in complet alaturi de colegii ei. De ce a plecat fix inainte de pronuntarea unei sentinte importante?

Ana Maria Dascalu a implinit varsta de pensionare, 65 de ani, pe 31 octombrie 2015. In septembrie 2015 a facut prima cerere la CSM pentru a ramane in functia de judecator dupa implinirea varstei de pensionare. Judecatorii pot fi mentinuti in functie pana la varsta de 70 de ani, dar au nevoie de avizul annual al CSM dupa implinirea varstei de 65 de ani.

Arata straniu pentru toti magistratii si specialistii in drept cu care am vorbit momentul in care judecatoarea Dascalu a decis sa iasa din complet. Tocmai cand trebuia sa pronunte o solutie in dosarul Dragnea, un judecator invoca pensionarea pentru a iesi din complet desi masura nu fusese inca aprobata de CSM. Nimic nu o impiedica pe Ana-Maria Dascalu sa-si duca pana la capat dosarele importante, mai ales ca stia ce efect va avea iesirea ei din complet din moment ce practica formata la Inalta Curte in ultimii doi ani a fost reluarea procesului de la zero. Urat mod de a parasi magistratura, pe usa din dos si cam las!

Se mai ridica cateva probleme dificil de rezolvat: cum facem cu judecatorii pensionabili? Cu cat timp inainte nu le mai repartizam dosare grele tocmai pentru a evita riscul tergiversarilor nesfarsite? CSM ar trebui, la randul sau, sa conditioneze avizarea pensionarilor de finalizarea dosarelor in lucru. Nu poti tranti munca atator oameni pentru ca tu nu mai ai pur si simplu chef sa judeci, te-ai razgandit si vrei sa iesi la pensie, dupa ce in ultimii doi ani ai tot cerut statului sa te mai lase inca putin judecator. Reluarea procesului ar trebui sa aiba loc in conditii exceptionale: moare judecatorul, cade la pat si trebuie format alt complet etc…

Problema pensionarilor in mijlocul procesului va trebui rezolvata rapid, altfel va fi folosita ca o noua arma de tergiversare a proceselor, la fel cum functionau in trecut sesizarile la Curtea Constitutionala care suspendau automat judecata, cu diferenta ca prin pensionarea unui judecator din complet acum risca sa se tot reia sisific.

Mai e ceva de lamurit: a convins-o cineva pe judecatoarea Ana-Maria Dascalu sa se pensioneze tocmai acum sau pur si simplu n-a mai avut puterea sa duca dosare atat de grele pana la capat?

Sursa: comisarul.ro

CSÉP ÉVA ANDREEA, deputată UDMR, consideră că o dată îți poți cafti nevasta dacă după aceea te împaci cu ea

Mai multe proiecte legislative încearcă să stopeze violența familială, prevederile sunt oarecum asemănătoare cu excepție unui proiect depus de deputata UDMR  Csép Éva Andrea care conține o prevedere ce face notă discordantă în ceea ce privește răspunderea penală în sensul că permite dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima doar la prima plângere penală, dar nu şi la următoarele.

Codul Penal și Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie existente permit ca autorul unor fapte penale, cum este cazul unor agresiuni, să fie exonerat de faptele sale în condiţiile în care se ajunge la împăcarea părţilor. Mai exact, la articolul 199 al Codului Penal există prevederea că „împăcarea înlătură răspunderea penală“, ceea ce înseamnă că în condiţiile în care un membru al familiei e convins de un alt membru să renunţe la acuzaţii, nu mai are loc pedepsirea agresorului.

Problema e, în condiţiile în care sunt persoane apropiate,  de obicei agresorii pot face presiuni asupra victimelor; pentru a stopa astfel de cazuri sau cel puţin pentru a le remedia, în Parlament au fost depuse mai multe proiecte, unele discutabile, pentru schimbarea legislaţiei în ceea ce priveşte violenţa în familie, în special fiind vizată violenţa împotriva femeilor.

VARIANTA UDMR: o dată îți poți cafti nevasta

CSÉP ÉVA ANDREEA

La sfârșitul lunii Iunie deputata UDMR  Csép Éva Andrea depunea  un proiect un proiect pentru modificarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Proiectul era semnat de  68 de aleşi din mai multe partide.

„Amendamentele elaborate de UDMR – declara după depunerea iniţiativei legislative deputata UDMR – prevăd posibilitatea ca autorităţile să emită pe loc ordinul de protecţie de urgenţă. Este un progres important faţă de legea actuală care stabileşte un interval de 72 de ore pentru eliberarea acestui ordin, timp în care persoana agresată poate fi oricând victima unor noi acte de violenţă“

Interesant este că varianta de proiect de lege depusă de UDMR are o prevedere cel puțin stranie. În cazul în care există o singură plângere penală, iar părțile, victima și agresorul, ajung la împăcare, acesta să nu mai răspundă penal. 

„Împăcarea părţilor – scrie în proiectul redactat de deputatul UDMR – înlătură răspunderea penală doar în cazul primei sesizări sau plângeri penale de către victimă sau orice persoană care constată actul de violenţă“.  Pe scurt, un soţ denunţat de soţie autorităţilor în ceea ce priveşte o posibilă agresiune va scăpa de sancţiuni sau răspundere penală dacă aceasta îşi retrage plângerea şi dacă el este la prima abatere consemnată în documente oficiale.

Poate cei de la UDMR s-or fi gândit că unguroaicele, fiind mai rele de muscă, au nevoie de o cafteală preventivă, așa, pentru orice eventualitate.

”Organele abilitate – a mai declarat deputata Csép Éva Andrea –  trebuie să aibă posibilitatea de a demara imediat o anchetă, să elibereze pe loc un ordin de protecţie de urgenţă şi să sancţioneze agresorul”

RĂSPUNDEREA PENALĂ NU E ÎNLĂTURATĂ DE ÎMPĂCARE

La sfârșitul lunii Iulie, Adriana Săftoiu, deputat PNL, depunea și ea un proiect de lege conform căruia, în cazul în care un membru al familiei este victima unui abuz din partea partenerului de viaţă, acțiunea penală putându-se declanșa și din oficiu, împăcarea între victimă și agresor neoprind acțiunea penală, răspunderea pnală a făptuitorului continuând să existe.

Această inițiativă a fost semnată de 60 de parlamentari,  de la toate partidele cu excepția UDMR. Modificarea propusă  se referă la Art 199 alin (2) Cod Penal:

„În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea nu înlătură răspunderea penală” – se spune în articolul unic al proiectului de lege, care nici măcar nu a fost repartizat până acum la comisii şi care nu a primit niciun punct de vedere de la Guvern.

”Dacă legea nu este fermă în a-i descuraja ori pedepsi, de la caz la caz, pe agresori, ea riscă să nu fie un instrument adecvat pentru a apăra victimele” – a declarat  Adriana Săftoiu.

„Violenţa domestică –  arată Adriana Săftoiu în expunerea de motive a proiectului legislativ –   este încă o problemă gravă în România.  Statisticile arată că sunt 500.000 de victime anual, dintre care peste 90% sunt femei. Din acest număr, doar 15.000 de femei fac plângeri, şi un procent foarte mic ajunge în instanţă. Din numărul imens de victime ale violenţei în familie, într-un an se emit  puţin peste 1.000 de ordine de restricţie  ceea ce reprezintă o parte infimă din numărul  total de cazuri“.

Deputata PNL a mai subliniat și faptul că, în prezent,  ordinul de restricţie ajută victimele violenţei domestice, dar nu le poate salva.

„Victima este adesea atacată din nou şi, din nefericire, poate fi vătămată corporal grav sau chiar ucisă. În astfel de cazuri, ordinul de restricţie se dovedeşte insuficient“ – a declarat Adriana Săftoiu, aceasta pledând pentru o lege care să-l descurajeze sau să-l pedepsească, de la caz la caz, pe agresor, nu ca în prezent, când există posibilitatea împăcării de formă şi continuarea violenţelor.

Violența în familie e abordată prea relazat în Parlament

Referitor la proiectul legislativ depus de deputata UDMR Csép Éva Andrea, o profesoară, activistă feministă, Oana Băluță consideră că ”parlamentarii nu înţeleg gravitatea actului de violenţă şi faptul că fiecare persoană trebuie ocrotită“.

Aeasta a mai spus pentru presă că  şi faptul că administraţia centrală a arătat de multe ori reticenţă faţă de abordarea temei protecţiei familei, fie că e vorba de copii sau femei.

Tema violenţei este abordată destul de relaxat de Parlament” –  a mai declarat pentru presă profesoara Oana Băluţă.

Schimbarea legilor justiției pentru a scăpa de Codruța Kövesi, un atentat de tip mafiot

O lege  este un act normativ care emană de la organul legislativ  prin care sunt reglementate anumite relații sociale. Practic ele definesc modul în care o societate funcționează.

A schimba legile doar pentru că la un moment dat doar așa anumite categorii care dețin puterea la un moment dat sunt interesate pentru a-și putea atinge anumite obiective este un act gravissim care lovește o societate în fundamentul ei democratic, atacă dreptul indivizilor de a se simți protejați.

Dacă se va ajunge la schimbarea legilor Justiție doar pentru că cineva dorește să scape de  procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kövesi putem vorbi fără teama de a greși de un atentat de tip mafiot.

De ce se schimbă legile Justiției? Pentru lichidarea Codruței Kövesi? 

Legile Justiției au fost, de la aderarea României la Uniunea Europeană, un prag simbolic și intangibil pentru guvernele care s-au perindat de-atunci încoace. Nu pentru că  politicienii n-ar fi vrut să schimbe lucrurile în favoarea lor, ci fiindcă aceste legi au fost negociate cu Bruxelles-ul în așa fel încât să întărească puterea magistraților și independența Justiției. Ministrul Tudorel Toader a anunțat că le va schimba, cu tot cu noile coduri Penal și de Procedură Penală.

Pachetul legilor Justiției – care cuprinde Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii – a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului împreună cu legile care reglementea­ză proprietatea. În 2005, Călin Popescu Tăriceanu și-a pus în joc mandatul de premier pentru promovarea legilor Macovei, care, printre altele, au dus la crearea DNA sub forma în care funcționează și astăzi. Tăriceanu și-a dat, însă, repede seama că devenise un fel de ucenic vrăjitor pentru prietenii lui, îmbogățiți ai tranziției, și a vrut să dea înapoi. S-a împiedicat de Traian Băsescu, devenit, între timp, un aliat în lupta pentru demolarea DNA.

Incoerențele lor au devenit banale într-o țară în care politicienii își fac legi pentru liniștea și bunăstarea lor. De ce ar vrea ministrul Tudorel Toader să modifice legile Justiției de vreme ce ele au fost scrise ținând cont de standardele Uniunii Europene și de peste zece ani au produs efecte, lăudate în toate rapoartele de țară ale Bruxelles-ului? Nu cumva e vorba despre o contrareformă care să aducă tihna de dinainte? Și, eventual, de un tertip care să-i scoată pe Codruța Kövesi și pe ceilalți procurori-șefi din joc, fără să producă mari valuri la Bruxelles și în cancelariile marilor puteri euro-atlantice?

Soluția unificării DNA cu DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism),  propusă de Tăriceanu mai demult, sub pretextul că acesta este un model folosit în unele state UE și că există o suprapunere între faptele de corupție și cele de crimă organizată, ar duce automat la schimbarea întregii conduceri din cele două instituții.

Aruncarea peste bord a șefei Direcției Naționale Anticorupție ar fi doar unul dintre scopuri, mai sunt modificări esențiale pe care le doresc politicienii, pentru descurajarea procurorilor și judecătorilor și, nu în ultimul rând, îndulcirea Codurilor, pentru salvarea lui Dragnea și a baronilor locali complici în diferite afaceri și care sunt pe punctul să-l trădeze pentru a-și scăpa pielea. 

Autor: Sabina Fati

Sursa: romanialibera.ro

Publicat: 10 august 2017 

 

Ana Maria Pătru, mai are un dosar penal pentru escrocherie. A pus mâna pe 200.000 de euro folosindu-se de numele lui Vasile Blaga și al PDL

17 Iulie 2017 1 comentariu

Iată că Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) care poza în ditamai Madam Ingenua, urmărită deja într-un dosar penal s-a trezit că mai are unul (probabil așa, ca să nu se pictisească primul).

Conform unor surse judiciare, ma*am Pătru e acuzată că între august și septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Anei Maria Pătru, procurorii descoperind că, de fapt, respectiva doar se folosea de numele lui Vasile Blaga, banii păstrându-i pentru sine și că , de fapt, nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga.

Fapta este  prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoașterea faptelor, reducând limitele pedepsei cu o treime  pedeapsa urmând fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Citește mai jos integral articolul publicat de Alexandru Panait pe siteul curentul.info la data de  16 Iulie 2017.

ANA MARIA PĂTRU ARE UN NOU DOSAR LA DNA DUPĂ CE A ESCROCAT O FIRMĂ CU 200.000 DE EURO FOLOSINDU-SE DE NUMELE UNUI ȘEF DE PARTID

Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, nevinovata Ana Maria Pătru are un nou dosar la DNA în care este urmărită penal, au declarat surse judiciare pentru Curentul. Pătru e acuzată că în perioada august-septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Pătru. Cash, adică. Procurorii au intrat pe fir la un moment dat, au efectuat acte de urmărire audiind mai mulți martori și au descoperit că Pătru doar se folosise de numele lui Vasile Blaga, păstrând banii pentru ea. La audierea inițială, Pătru a declarat că i-a dus banii lui Blaga dar pusă în fața probelor procurorilor, Pătru a recunoscut că a luat banii dar că i-a păstrat pentru ea precum și faptul că nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga, ci doar că s-a folosit de numele lui. 
Cum fapta este produsă după intrarea în vigoare a noului Cod penal pedeapsa prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoscând faptele, limitele se reduc cu o treime deci pedeapsa va fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Pe 15 noiembrie 2016, președinta Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, era săltată de poliție la 6 dimineața din vila unde se afla cu tânărul său consilier, căsătorită fiind, pentru că primise de la câțiva oameni de afaceri suma de 275.000 de Euro. Dosarul a pornit de la denunțul fostului amant al lui Pătru cu care aceasta avusese o relație de 3 ani după cum chiar ea a recunoscut în fața judecătorilor care au decis s-o aresteze pentru corupție, adulterul nemaifiind infracțiune de cca 15 ani.

În presă au apărut mai multe Stenograme care arată că știind că a fost denunțată de amant Ana Maria Pătru a încercat înainte de arestare să influențeze declarațiile părților din dosar.

Cu averea sechestrată și cu toate conturile blocate deprocurori, Ana Maria Pătru  a încercat din arest și să o escrocheze pe Irina Socol de 275.000 de Euro, spunând că o să-i fie omorât copilul.

După ce și-a recunoscut faptele inclusiv în fața judecătorilor Pătru a fost plasată în arest la domiciliu  și a început să viseze din nou la cât de inteligentă este ea de fapt și a povestit unor apropiați care au și înregistrat-o că Liviu Dragnea i-a trimis o importantă sumă de bani printr-un senator PSD. Probabil aceștia sunt banii din care ea  acum trăiește, plătește avocați, se laudă că plătește ziariști (ascultă declarația ei AICI), merge la mare unde dă interviuri presei. Înregistrarea cu Pătru ar fi fost deja predată procurorilor. 
În același timp și Pătru susține că are înregistrări cu emisarul lui Liviu Dragnea și că le va folosi în cazul în care va putea beneficia de „un 19” cu ele. Articolul 19 este cel care înjumătățește limitele de pedeapsă în urma unui denunț. Pătru a și recunoscut recent la RTV că i-a denunțat pe Udrea și pe Dragnea și nu a negat că ar fi primit bani de la șeful PSD

Procurorii au descoperit în urma perchezițiilor făcute la domiciliul lui Pătru că  fosta șefă AEP a cheltuit în 8 ani pe imobile 857.607,42 EURO din venituri totale mai mici de 400.000 Euro. 

Pătru este cercetată de procurorii DNA în mai multe dosare penale pentru infracțiuni de corupție cu șpăgi depășind 2 milioane de EURO. Deh, costă mult „eternele ei vacanțe exotice”, intervențiile estetice și tratamentele faciale și corporale când natura n-a fost prea darnică iar femeia e zburdalnică. Uitați-vă cum s-a metamorfozat Pătru din 2008-2009 (foto stânga) în 2015-2016 (foto dreapta) cu banii incasați din diversele șpăgi. Ca să nu mai vorbim de hainele de mega-firmă, bolizii cu numărul de înmatriculare AMP și fițe peste fițe. Măcar Udrea era o bombă sexy!

Autor: Alexandru Panait

Sursa: curentul.info

Publicat: Duminică, 16 Iulie 2017

Argumentele pentru excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură, demolate de ÎCCJ. Similitudini cu cazul judecătoarei Georgiana Pulbere

Eșafodajul argumentativ pe care s-a bazat scoaterea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan pare a fi demolat puțin câte puțin de  Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a ajuns la concluzia că un magistrat care a predat cursuri așa cum a făcut doamna Bogdan nu a încălcat legea.

Decizia ÎCCJ rămasă definitivă pune CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) într-o poziție cel puțin ciudată deoarece l-a lăsat cu nădragii în vine demolându-i principalul argument pe care s-a bazat eliminarea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA.

ÎCCJ a anulat un raport al ANI  (Agenţia Naţională de Integritate) care hotăra că un magistrat din Constanța ar fi fost în incompatibilitate din același motiv.

În 2012 judecătoarea Georgiana Pulbere care a a predat cursuri de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în calitate de prestator-formator, unor funcţionari de la  CNSC (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor), fiind retribuită de o firmă privată. Această speță crează un important precendent în favoarea judecătoarei Camelia Bogdan, eliminată din magistratură pe același motiv, lucru contestat Inspecţiei Judiciare, organ al CSM.

ÎCCJ, la  22 iunie, a admis recursul formulat de  judecătoarea Georgiana Pulbere  la Curtea de Apel Constanţa și a anulat raportul ANI din 2015 prin care magistratul era declarat incompatibil.

Raportul spunea că  în 2012, doamna Georgiana Pulbere  în calitate de prestator-formator, încheiase un contract civil cu SC Omniatest Plus SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea şi susţinerea suportului de curs de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în valoare totală de 1.370 lei. Drept urmare, s-ar fi aflat în afara cadrului legal, deoarece funcţia de judecător „[…] este incompatibilă cu orice altă func­ţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior […]” (Legea 161/2003) şi pentru că „funcţiile de judecător […] sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii” (Legea 303/2004). Rezultatul stării de incompatibilitate este decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Doamna Pulbere la contetarea raportului la Curtea de Apel Bucureşti, susținea că: „implicarea în respectivul proiect a avut raţiuni pur profesionale, justificate şi prin prisma faptului că CNSC este o instituţie administrativ-jurisdicţională ce pronunţă DECIZII ce pot fi atacate în faţa instanţelor competente de contencios administrativ astfel că activitatea prestată în contextul anterior învederat nu contravine dispoziţiilor legale” (fragment din sentinţa 2481/2015 a Curţii de Apel). Ea a mai invocat faptul că „restrângerea exercitării unor drepturi prin instituirea unei incompatibilităţi este justificabilă din punct de vedere legal doar prin existenţa anumitor situaţii personale, care fac să planeze asupra persoanei unele suspiciuni privind exercitarea cu imparţialitate a unei demnităţi/funcţii publice”.

Doamna Pulbere a pierdut acel proces, Curtea spunând că „activitatea prestată de reclamantă în temeiul contractului încheiat cu o societate comercială a generat o stare de incompatibilitate, aşa cum corect a apreciat pârâta (Agenţia Naţională de Integritate – n.r.), câtă vreme nu se înscrie în sfera activităţilor didactice prestate în învăţământul superior, singurele permise de lege în cazul judecătorilor.”  … D-na Pulbere a depus la  22 iunie 2017 a câştigat definitiv procesul, completul de la Înalta Curte casând sentinţa anterioară şi anulând raportul ANI.

Referitor la acest dosar, ANI a transmis că „infirmarea unui raport de evaluare în mod definitiv de către instanţele de judecată are ca efect imediat înlăturarea acestui act administrativ, sub aspectul situaţiilor pe care le cons­tată şi al sancţiunilor pe care le prevede, conform legislaţiei aplicabile … Atâta vreme cât sentinţa nu este motivată, nu mă pot exprima”, a declarat doamna judecătoare Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR (Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.)

Anumite similitudini între cele două spețe există. Starea de incompatibilitate, decisă  după ce, în 2014, d-na Bogdan a participat,ca  formator-lector, la un program de formare profesională destinat func­ţionarilor din cadrul APIA (Agen­ţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), structură din cadrul Ministerului Agriculturii.

Judecătoarea a încheiat, un contract cu o firmă privată, FDI Top Consult SRL, încasând 4.480 euro pentru 16 zile de activitate. Decizia de excludere menţionează, la pagina 47, că Agenţia Naţională de Integritate „într-o situaţie similară, a decis că doamna judecător Georgiana Pulbere s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate atunci când a prestat o activitate de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, activitate pentru care a fost remunerată”.

Cazul Pulbere mai apare încă o dată în decizia de excludere a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind făcută o comparaţie între sumele încasate de cele două judecătoare. Doamna Bogdan a contestat decizia luată în cazul său, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a avea un prim termen stabilit, a doua zi după pronunţarea din cazul Pulbere, Camelia Bogdan era deja la curent cu sentinţa respectivă. „A câştigat. Este cam aceeaşi situaţie ca la mine. Nu este prima dată când un magistrat câştigă un astfel de dosar”, a spus pentru presă  Camelia Bogdan, care şi-a susţinut astfel nevinovăţia.

În public mulți spuneau că eliminarea doamnei Bogdan s-a întâmplat pentru că a primit bani pentru cursuri de la o instituţie. Adică de la Ministerul Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA, pe care Bogdan l-a judecat în aceeaşi perioadă şi în care patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat la zece ani de închisoare. În aceste condiţii, era de aşteptat ca judecătorii să facă cel puţin o paralelă între termenele pe care le-a avut dosarul respectiv, cu numărul 25497/3/2012** (10 iunie, 1 şi 7 iulie, 4 şi 5 august 2014) şi participarea judecătoarei la cursuri (21 iulie-2 august 2014). Pentru excluderea din magistratură, însă, s-a invocat doar art. 99, lit. b din Legea 303/2004, privind „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”. O anchetă anterioară legată de faptul că Bogdan ar fi trebuit să se abţină în Dosarul ICA (art. 99, lit. i) a fost clasată de CSM.

*

Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a fostului ICA (Institut pentru Cercetări Alimentare), a fost la un pas să iasă din închisoare după nici trei ani executați din cei zece primiți. 

O comisie a Penitenciarului Rahova a analizat cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu și i-a dat însă aviz negativ. comisia a decis  că „scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”,cu toate că  Dan Voiculescu a fost considerat  a fi un deținut model,  Voiculescu ținând  conferințe în închisoare și ar fi măturat curtea.

În sala de judecată avocatul lui Voiculescu a spus, citat de Mediafax, a declarat: “Comisia spune că perioada executată efectiv, 1.022 de zile, e prea scurtă. Însă din fracţia obligatorie fac parte şi zilele câştigate, adică peste 380. (…) Comisia susţine că Dan Voiculescu e în regim închis, aşadar nu ar trebui eliberat condiţionat. Ţin să precizez că a refuzat un regim inferior din motive de siguranţă personală. Dan Voiculescu a depăşit fracţia cu aproape opt luni, zile executate şi câştigate. A avut un comportament conform, a participat la activităţi în penitenciar, are 71 de ani și suferă de mai multe afecţiuni, care se regăsesc în documentele depuse. Dan Voiculescu nu trebuie îndreptat. El are o educaţie solidă, probabil a înţeles că a încălcat legea”.

Procurorii de la DNA spun că  fără publicarea unor cărţi, Voiculescu nu ar fi îndeplinit fracţia de o treime din pedeapsă, condiţie necesară pentru formularea unei cereri de eliberare. Procurorul a adăugat că instanţa trebuie să aibă în vedere împrejurările în care au fost realizate lucrările.

“Petentul condamnat a fost disciplinat,” – a spus procurorul de şedinţă al DNA la același termen al procesului- ” a fost recompensat, însă nu e suficient pentru a fi eliberat condiţionat. Instanţa trebuie să îşi creeze convingerea că a fost reeducat. A fost condamnat pentru o infracţiune cu intenţie. A câştigat 57 de zile din muncă, dar 330 de zile din cărţile scrise. Lucrările au fost realizate cu scopul vădit de a induce în eroare comisia şi instanţa. Nu există nicio dovadă că lucrările au fost scrise în penitenciar. Unul dintre manuscrise are 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are 40 de pagini. A fost o modalitate vicleană şi facilă de a ieşi mai repede din penitenciar. Este un profitor al prevederilor legale. A fost obligat la plata a 60 de milioane de euro, prejudiciu care încă nu a fost plătit. Nu au fost achitate nici măcar cheltuielile de judecată. Persoana nu a finalizat niciunul dintre cele 17 programe la care s-a înscris în penitenciar. Fie nu a avut pre­zenţă, fie nu a obţinut calificativ”.

În motivarea deciziei Secţiei pentru Judecători în Materie Disciplinară din 8 februarie 2017 (pag. 25-57) dosarul ICA nu este invocat deloc existând doar unele trimiteri: ”trebuie verificat dacă, în contextul social specific şi din perspectiva observatorului rezonabil, magistratul s-a implicat într-o activitate ce poate să îi compromită, în mod obiectiv, statutul profesional pe care legea i-l conferă”  ………… „modul în care aceasta a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar” ………….. „modalitatea în care doamna judecător a înţeles să se raporteze la obligaţiile legale ce îi reveneau este cu atât mai gravă cu cât unul dintre scopurile avute în vedere prin reglementarea conflictului de interese şi a regimului incompatibilităţilor este acela de a preveni situaţiile care pot genera în­doieli din perspectiva percepţiei publice cu privire la aparenţa de imparţialitate a magistratului în soluţionarea cauzelor cu care a fost învestit” , „prin conduita pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi impar­ţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţa opiniei publice”  … „prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, ca serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei”.

„De ce şi cum a motivat CSM-ul nu pot specula. Doar ei vă pot răspunde”, a răspuns judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa UNJR (Uniunii Naționale a Judecătorilor din România), la întrebarea de ce respectivul dosar nu apare în motivarea deciziei de excludere a Cameliei Bogdan. Aceasta din urmă susţine, pentru RL, că asocierea dosarului respectiv cu excluderea a avut loc doar cu un singur scop: „Ca să-mi fie terfelită imaginea”.

%d blogeri au apreciat asta: