Arhiva

Archive for the ‘Justiţie – Lege – Legislație’ Category

Ana-Maria Dascălu, judecătoarea de la ÎCCJ care, pensionându-se, a făcut praf dosarele a patru megapenali

6 Septembrie 2017 9 comentarii

Așa cum uneori femelele, mâțe, cățele, vaci etc intră în călduri și ”li se face de mascul”, i s-a făcut brusc de pensie și Anei-Maria Dascălu, Judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Se mai întâmplă, doar că prin pensionarea sa, madam Dascălu a reușit să facă praf dosarele care se apropiau de sentință a patru penali cu greutate: 

 – Liviu Dragnea – dosarul angajărilor fictive din Teleorman;
 – C. A. C. P. Tăriceanu – mărturie mincinoasă;
 – Gabriel Oprea – coloana oficială (moartea polițistului Gigină);
 – Sebastian Ghiță – mituirea primarului din Ploiești, Iulian Bădescu;
– Dan Șova – șpaga primită de la CET Govora.

 

Ana-Maria Dascălu, judecătoarea de la ÎCCJ care, pensionându-se, a făcut praf dosarele a patru megapenali

Tare ciudată pensionarea  judecătoarei Ana Maria Dascălu – scrie Grigore Cartianu azi, 06.09.2017, pe contul său de FacebookDintr-un foc, a pulverizat dosarele unor gușteri grei:

* Liviu Dragnea – dosarul angajărilor fictive din Teleorman;
* C. A. C. P. Tăriceanu – mărturie mincinoasă;
* Gabriel Oprea – coloana oficială (moartea polițistului Gigină);
* Sebastian Ghiță – mituirea primarului din Ploiești, Iulian Bădescu;
* Dan Șova – șpaga primită de la CET Govora.

Toate aceste dosare vor fi refăcute de la zero. Munca de până acum a magistraților de la Înalta Curte a devenit inutilă. Prin pensionarea sa precipitată, Ana Maria Dascălu le-a dat un ajutor formidabil celor pe care-i judeca. Făcea parte dintr-un complet de trei, alături de Ștefan Pistol și Geanina Arghir. de-acum va fi înlocuită de un alt judecător, Constantin Epure.

În vârstă de aproape 67 de ani, Ana Maria Dascălu se putea pensiona de la 65 de ani, dar avea dreptul să judece până la 70 de ani. Deci, până în 2020. Dar s-a oprit brusc la 67. De ce a făcut-o? Multe putem bănui, dar un lucru e sigur: le-a făcut un mare serviciu lui Dragnea, Tăriceanu, Oprea, Ghiță și Șova.

Onoarea de magistrat ar fi obligat-o pe judecătoarea Dascălu să-și ducă la capăt dosarele aflate pe rol, apoi să se pensioneze. Știa care este efectul pensionării sale subite. Putea cere judecarea cu celeritate a acestor dosare. Puteau fi date termene la o săptămână sau chiar la două zile.

Dosarul lui Dragnea ar fi ajuns la sentință în două-trei termene, la fel și cel al lui Tăriceanu. Până la sfârșitul lunii septembrie, cel puțin aceste dosare ar fi putut ajunge la sentință. Apoi, ele ar fi trecut, spre judecata finală, la completul de 5 judecători.

Lașitatea, frica sau complicitatea judecătoarei Dascălu provoacă o mare frustrare în societate. Încrederea în justiție se prăbușește catastrofal. Până la reglementarea acestei fisuri procedurale, doar onoarea magistraților ar putea salva dosarele. Din păcate, onoarea doamnei Dascălu s-a topit în mustața lui Dragnea.

În timp ce noi ne rumegăm frustrarea, judecătoarea Dascălu se pregătește să-și încaseze pensia specială, pe care cu multă trudă vom reuși să i-o plătim.

Sursa:

Contul de Facebook a jurnalitului Grigore Cartianu

Tot despre uimitoarea pensionare a judecătoarei Ana-Maria Dascălu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se vorbește și pe site-ul comisarul.ro:

BOMBA serii! Cine-a convins-o pe judecătoarea lui Dragnea și Tăriceanu să se pensioneze? Amănunte INCENDIARE!

Pensionarea unui judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a scapat pe Liviu Dragnea de o sentinta iminenta si pe Calin Popescu Tariceanu l-a ajutat sa castige timp. In ambele cazuri, judecata se reia de la zero, adica se reia audierea martorilor, suspectilor, se dau termene. Ambele dosare se judeca la Inalta Curte cam de un an de zile, deci e de presupus ca va dura cam tot atat pana cand vor ajunge din nou in faza de acum, adica in pragul unei sentinte. Pensionarea judecatoarei Ana Maria Dascalu va intarzia insa si alte dosare mari. Cum s-a ajuns, totusi, aici?, întreabă Dan Tăpălagă pe HotNews.ro.

Doua decizii CEDO, Cutean vs Romania si Beraru vs Romania, ambele pronuntate in 2014, au sanctionat intre altele Romania pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prin modificarea completului de judecata in prima instanta. In cazul Beraru, de pilda, CEDO a retinut ca Beraru a fost condamnat in prima instanta de un alt judecator decat cel care a efectuat audierile de martori. Or, CEDO a retinut urmatoarele:

„Curtea consideră că un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii în prezenta judecătorului care, în cele din urmă, se pronunţă asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garanţie importantă în procesul penal în cadrul căruia observaţiile făcute de instanţă cu privire la comportamentul şi credibilitatea unui martor pot avea consecinţe importante pentru inculpat. Prin urmare, o modificare adusă compunerii instanţei de judecată ulterior audierii unui martor important ar trebui să determine în mod normal o nouă audiere a martorului respectiv”.

Altfel spus, nu poti cere unui judecator sa-si insuseasca observatii si concluziile pe care le trage un alt judecator daca n-a participat in mod direct la audierile de martor. Unui judecator i se pare, din atitudine, ton si gesturi, ca un martor este nesincer. Daca n-ai participat direct la audiere, cum poti ajunge la aceasta concluzie? Or, in penal, toate probele si marturiile sunt importante in economia unei decizii.

In cazul Cutean, nici unul dintre judecatorii care l-au condamnat in prima instanta nu l-a audiat in mod direct, fiind schimbat completul de judecata. Si de aceasta data CEDO a condamnat statul roman, mai ales ca deja exista precedentul Beraru.

“Curtea constată că schimbarea completului de judecată la instanţa de fond şi faptul că instanţele de apel şi recurs nu i-au ascultat pe reclamant şi pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil.”

Totusi, CEDO a lasat instantelor suficient spatiu de manevra pentru a nu risca sa munceasca in zadar, iar la fiecare schimbare de complet lucrurile sa o ia mereu de la capat. Atat in decizia Beraru, cat si in decizia Cutean, gasim urmatoarea fraza-cheie:

“Totuşi, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicţie a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces (RK. împotriva Finlandei, citată anterior). Pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înţeles în mod corespunzător probele şi argumentele, de pildă, prin asigurarea disponibilităţii în formă scrisă a declaraţiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în chestiune nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanţi înaintea completului nou-format (a se vedea Cauza Mellors, citată anterior, şi P.K. împotriva Finlandei, citată anterior).”

Desi a avut loc de intors, Inalta Curte a suflat si in iaurt si a suprainterpretat cele doua decizii CEDO. De la pronuntarea lor in 2014, practica Inaltei Curti este ca orice schimbare de judecator duce la reluarea procesului. In consecinta, dupa ce judecatoarea Ana Maria Dascalu si-a facut cererea de pensionare si a renuntat sa mai intre in completul de trei alaturi de judecatorii Stefan Pistol si Geanina Arghir, noul presedinte de complet a invocat din oficiu cele doua decizii CEDO, urmand ca procesul in cazul Tariceanu sa o ia de la capat.

Cateva ore mai tarziu, aceeasi decizie s-a luat in cazul Dragnea, judecat tot la completul Pistol-Arghir-Dascalu. Era unul din ultimele termene si instanta era asteptata sa pronunte o solutie in dosarul angajarilor ilegale, in care liderul PSD si fosta sotie sunt acuzati de abuz in serviciu si complicitate la abuz. Cel mai probabil aceeasi soarta o vor si alte dosare mari ajunse la completul din care a iesit judecatoarea Dascalu: Ghita, Oprea, Sova etc. O fi o simpla intamplare ca marile dosare de la Inalta Curte au ajuns la un complet vulnerabil?

Sigur, modul cum a interpretat Inalta Curte pare excesiv si mult prea restrictiv, deoarece CEDO a lasat in mod explicit instantelor posibilitatea sa-si schimbe completele cand apar “factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces”. Este pensionarea unui judecator un asemenea factor? Evident ca este.

Prin urmare Inalta Curte n-avea decat s-o inlocuiasca, sa-i mai dea lui Dragnea si Tariceanu inca unul-doua termene pentru ca noul judecator din completul de trei sa se familiarizeze cu cazul si sa continue procesul, nu sa-l reia de la capat trecand prin toate ciclurile lui.

Putem discuta de ce Inalta Curte a interpretat atat de strict deciziile CEDO. Una din explicatii poate fi amenintarea continua cu raspunderea materiala a magistratilor in cazul in care statul roman va incasa condamnari CEDO. Dar altceva arata bizar.

De aici incolo incep sa apara marile semne de intrebare. De a renuntat judecatoarea Ana Maria Dascalu sa intre in complet, mai ales ca solicitarea de pensionare trimisa la CSM inca nu fusese solutionata? Din punct de vedere strict legal, ea este inca judecator si era obligata sa intra in complet alaturi de colegii ei. De ce a plecat fix inainte de pronuntarea unei sentinte importante?

Ana Maria Dascalu a implinit varsta de pensionare, 65 de ani, pe 31 octombrie 2015. In septembrie 2015 a facut prima cerere la CSM pentru a ramane in functia de judecator dupa implinirea varstei de pensionare. Judecatorii pot fi mentinuti in functie pana la varsta de 70 de ani, dar au nevoie de avizul annual al CSM dupa implinirea varstei de 65 de ani.

Arata straniu pentru toti magistratii si specialistii in drept cu care am vorbit momentul in care judecatoarea Dascalu a decis sa iasa din complet. Tocmai cand trebuia sa pronunte o solutie in dosarul Dragnea, un judecator invoca pensionarea pentru a iesi din complet desi masura nu fusese inca aprobata de CSM. Nimic nu o impiedica pe Ana-Maria Dascalu sa-si duca pana la capat dosarele importante, mai ales ca stia ce efect va avea iesirea ei din complet din moment ce practica formata la Inalta Curte in ultimii doi ani a fost reluarea procesului de la zero. Urat mod de a parasi magistratura, pe usa din dos si cam las!

Se mai ridica cateva probleme dificil de rezolvat: cum facem cu judecatorii pensionabili? Cu cat timp inainte nu le mai repartizam dosare grele tocmai pentru a evita riscul tergiversarilor nesfarsite? CSM ar trebui, la randul sau, sa conditioneze avizarea pensionarilor de finalizarea dosarelor in lucru. Nu poti tranti munca atator oameni pentru ca tu nu mai ai pur si simplu chef sa judeci, te-ai razgandit si vrei sa iesi la pensie, dupa ce in ultimii doi ani ai tot cerut statului sa te mai lase inca putin judecator. Reluarea procesului ar trebui sa aiba loc in conditii exceptionale: moare judecatorul, cade la pat si trebuie format alt complet etc…

Problema pensionarilor in mijlocul procesului va trebui rezolvata rapid, altfel va fi folosita ca o noua arma de tergiversare a proceselor, la fel cum functionau in trecut sesizarile la Curtea Constitutionala care suspendau automat judecata, cu diferenta ca prin pensionarea unui judecator din complet acum risca sa se tot reia sisific.

Mai e ceva de lamurit: a convins-o cineva pe judecatoarea Ana-Maria Dascalu sa se pensioneze tocmai acum sau pur si simplu n-a mai avut puterea sa duca dosare atat de grele pana la capat?

Sursa: comisarul.ro

CSÉP ÉVA ANDREEA, deputată UDMR, consideră că o dată îți poți cafti nevasta dacă după aceea te împaci cu ea

Mai multe proiecte legislative încearcă să stopeze violența familială, prevederile sunt oarecum asemănătoare cu excepție unui proiect depus de deputata UDMR  Csép Éva Andrea care conține o prevedere ce face notă discordantă în ceea ce privește răspunderea penală în sensul că permite dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima doar la prima plângere penală, dar nu şi la următoarele.

Codul Penal și Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie existente permit ca autorul unor fapte penale, cum este cazul unor agresiuni, să fie exonerat de faptele sale în condiţiile în care se ajunge la împăcarea părţilor. Mai exact, la articolul 199 al Codului Penal există prevederea că „împăcarea înlătură răspunderea penală“, ceea ce înseamnă că în condiţiile în care un membru al familiei e convins de un alt membru să renunţe la acuzaţii, nu mai are loc pedepsirea agresorului.

Problema e, în condiţiile în care sunt persoane apropiate,  de obicei agresorii pot face presiuni asupra victimelor; pentru a stopa astfel de cazuri sau cel puţin pentru a le remedia, în Parlament au fost depuse mai multe proiecte, unele discutabile, pentru schimbarea legislaţiei în ceea ce priveşte violenţa în familie, în special fiind vizată violenţa împotriva femeilor.

VARIANTA UDMR: o dată îți poți cafti nevasta

CSÉP ÉVA ANDREEA

La sfârșitul lunii Iunie deputata UDMR  Csép Éva Andrea depunea  un proiect un proiect pentru modificarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Proiectul era semnat de  68 de aleşi din mai multe partide.

„Amendamentele elaborate de UDMR – declara după depunerea iniţiativei legislative deputata UDMR – prevăd posibilitatea ca autorităţile să emită pe loc ordinul de protecţie de urgenţă. Este un progres important faţă de legea actuală care stabileşte un interval de 72 de ore pentru eliberarea acestui ordin, timp în care persoana agresată poate fi oricând victima unor noi acte de violenţă“

Interesant este că varianta de proiect de lege depusă de UDMR are o prevedere cel puțin stranie. În cazul în care există o singură plângere penală, iar părțile, victima și agresorul, ajung la împăcare, acesta să nu mai răspundă penal. 

„Împăcarea părţilor – scrie în proiectul redactat de deputatul UDMR – înlătură răspunderea penală doar în cazul primei sesizări sau plângeri penale de către victimă sau orice persoană care constată actul de violenţă“.  Pe scurt, un soţ denunţat de soţie autorităţilor în ceea ce priveşte o posibilă agresiune va scăpa de sancţiuni sau răspundere penală dacă aceasta îşi retrage plângerea şi dacă el este la prima abatere consemnată în documente oficiale.

Poate cei de la UDMR s-or fi gândit că unguroaicele, fiind mai rele de muscă, au nevoie de o cafteală preventivă, așa, pentru orice eventualitate.

”Organele abilitate – a mai declarat deputata Csép Éva Andrea –  trebuie să aibă posibilitatea de a demara imediat o anchetă, să elibereze pe loc un ordin de protecţie de urgenţă şi să sancţioneze agresorul”

RĂSPUNDEREA PENALĂ NU E ÎNLĂTURATĂ DE ÎMPĂCARE

La sfârșitul lunii Iulie, Adriana Săftoiu, deputat PNL, depunea și ea un proiect de lege conform căruia, în cazul în care un membru al familiei este victima unui abuz din partea partenerului de viaţă, acțiunea penală putându-se declanșa și din oficiu, împăcarea între victimă și agresor neoprind acțiunea penală, răspunderea pnală a făptuitorului continuând să existe.

Această inițiativă a fost semnată de 60 de parlamentari,  de la toate partidele cu excepția UDMR. Modificarea propusă  se referă la Art 199 alin (2) Cod Penal:

„În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea nu înlătură răspunderea penală” – se spune în articolul unic al proiectului de lege, care nici măcar nu a fost repartizat până acum la comisii şi care nu a primit niciun punct de vedere de la Guvern.

”Dacă legea nu este fermă în a-i descuraja ori pedepsi, de la caz la caz, pe agresori, ea riscă să nu fie un instrument adecvat pentru a apăra victimele” – a declarat  Adriana Săftoiu.

„Violenţa domestică –  arată Adriana Săftoiu în expunerea de motive a proiectului legislativ –   este încă o problemă gravă în România.  Statisticile arată că sunt 500.000 de victime anual, dintre care peste 90% sunt femei. Din acest număr, doar 15.000 de femei fac plângeri, şi un procent foarte mic ajunge în instanţă. Din numărul imens de victime ale violenţei în familie, într-un an se emit  puţin peste 1.000 de ordine de restricţie  ceea ce reprezintă o parte infimă din numărul  total de cazuri“.

Deputata PNL a mai subliniat și faptul că, în prezent,  ordinul de restricţie ajută victimele violenţei domestice, dar nu le poate salva.

„Victima este adesea atacată din nou şi, din nefericire, poate fi vătămată corporal grav sau chiar ucisă. În astfel de cazuri, ordinul de restricţie se dovedeşte insuficient“ – a declarat Adriana Săftoiu, aceasta pledând pentru o lege care să-l descurajeze sau să-l pedepsească, de la caz la caz, pe agresor, nu ca în prezent, când există posibilitatea împăcării de formă şi continuarea violenţelor.

Violența în familie e abordată prea relazat în Parlament

Referitor la proiectul legislativ depus de deputata UDMR Csép Éva Andrea, o profesoară, activistă feministă, Oana Băluță consideră că ”parlamentarii nu înţeleg gravitatea actului de violenţă şi faptul că fiecare persoană trebuie ocrotită“.

Aeasta a mai spus pentru presă că  şi faptul că administraţia centrală a arătat de multe ori reticenţă faţă de abordarea temei protecţiei familei, fie că e vorba de copii sau femei.

Tema violenţei este abordată destul de relaxat de Parlament” –  a mai declarat pentru presă profesoara Oana Băluţă.

Schimbarea legilor justiției pentru a scăpa de Codruța Kövesi, un atentat de tip mafiot

O lege  este un act normativ care emană de la organul legislativ  prin care sunt reglementate anumite relații sociale. Practic ele definesc modul în care o societate funcționează.

A schimba legile doar pentru că la un moment dat doar așa anumite categorii care dețin puterea la un moment dat sunt interesate pentru a-și putea atinge anumite obiective este un act gravissim care lovește o societate în fundamentul ei democratic, atacă dreptul indivizilor de a se simți protejați.

Dacă se va ajunge la schimbarea legilor Justiție doar pentru că cineva dorește să scape de  procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kövesi putem vorbi fără teama de a greși de un atentat de tip mafiot.

De ce se schimbă legile Justiției? Pentru lichidarea Codruței Kövesi? 

Legile Justiției au fost, de la aderarea României la Uniunea Europeană, un prag simbolic și intangibil pentru guvernele care s-au perindat de-atunci încoace. Nu pentru că  politicienii n-ar fi vrut să schimbe lucrurile în favoarea lor, ci fiindcă aceste legi au fost negociate cu Bruxelles-ul în așa fel încât să întărească puterea magistraților și independența Justiției. Ministrul Tudorel Toader a anunțat că le va schimba, cu tot cu noile coduri Penal și de Procedură Penală.

Pachetul legilor Justiției – care cuprinde Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii – a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului împreună cu legile care reglementea­ză proprietatea. În 2005, Călin Popescu Tăriceanu și-a pus în joc mandatul de premier pentru promovarea legilor Macovei, care, printre altele, au dus la crearea DNA sub forma în care funcționează și astăzi. Tăriceanu și-a dat, însă, repede seama că devenise un fel de ucenic vrăjitor pentru prietenii lui, îmbogățiți ai tranziției, și a vrut să dea înapoi. S-a împiedicat de Traian Băsescu, devenit, între timp, un aliat în lupta pentru demolarea DNA.

Incoerențele lor au devenit banale într-o țară în care politicienii își fac legi pentru liniștea și bunăstarea lor. De ce ar vrea ministrul Tudorel Toader să modifice legile Justiției de vreme ce ele au fost scrise ținând cont de standardele Uniunii Europene și de peste zece ani au produs efecte, lăudate în toate rapoartele de țară ale Bruxelles-ului? Nu cumva e vorba despre o contrareformă care să aducă tihna de dinainte? Și, eventual, de un tertip care să-i scoată pe Codruța Kövesi și pe ceilalți procurori-șefi din joc, fără să producă mari valuri la Bruxelles și în cancelariile marilor puteri euro-atlantice?

Soluția unificării DNA cu DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism),  propusă de Tăriceanu mai demult, sub pretextul că acesta este un model folosit în unele state UE și că există o suprapunere între faptele de corupție și cele de crimă organizată, ar duce automat la schimbarea întregii conduceri din cele două instituții.

Aruncarea peste bord a șefei Direcției Naționale Anticorupție ar fi doar unul dintre scopuri, mai sunt modificări esențiale pe care le doresc politicienii, pentru descurajarea procurorilor și judecătorilor și, nu în ultimul rând, îndulcirea Codurilor, pentru salvarea lui Dragnea și a baronilor locali complici în diferite afaceri și care sunt pe punctul să-l trădeze pentru a-și scăpa pielea. 

Autor: Sabina Fati

Sursa: romanialibera.ro

Publicat: 10 august 2017 

 

Ana Maria Pătru, mai are un dosar penal pentru escrocherie. A pus mâna pe 200.000 de euro folosindu-se de numele lui Vasile Blaga și al PDL

Iată că Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) care poza în ditamai Madam Ingenua, urmărită deja într-un dosar penal s-a trezit că mai are unul (probabil așa, ca să nu se pictisească primul).

Conform unor surse judiciare, ma*am Pătru e acuzată că între august și septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Anei Maria Pătru, procurorii descoperind că, de fapt, respectiva doar se folosea de numele lui Vasile Blaga, banii păstrându-i pentru sine și că , de fapt, nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga.

Fapta este  prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoașterea faptelor, reducând limitele pedepsei cu o treime  pedeapsa urmând fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Citește mai jos integral articolul publicat de Alexandru Panait pe siteul curentul.info la data de  16 Iulie 2017.

ANA MARIA PĂTRU ARE UN NOU DOSAR LA DNA DUPĂ CE A ESCROCAT O FIRMĂ CU 200.000 DE EURO FOLOSINDU-SE DE NUMELE UNUI ȘEF DE PARTID

Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, nevinovata Ana Maria Pătru are un nou dosar la DNA în care este urmărită penal, au declarat surse judiciare pentru Curentul. Pătru e acuzată că în perioada august-septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Pătru. Cash, adică. Procurorii au intrat pe fir la un moment dat, au efectuat acte de urmărire audiind mai mulți martori și au descoperit că Pătru doar se folosise de numele lui Vasile Blaga, păstrând banii pentru ea. La audierea inițială, Pătru a declarat că i-a dus banii lui Blaga dar pusă în fața probelor procurorilor, Pătru a recunoscut că a luat banii dar că i-a păstrat pentru ea precum și faptul că nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga, ci doar că s-a folosit de numele lui. 
Cum fapta este produsă după intrarea în vigoare a noului Cod penal pedeapsa prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoscând faptele, limitele se reduc cu o treime deci pedeapsa va fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Pe 15 noiembrie 2016, președinta Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, era săltată de poliție la 6 dimineața din vila unde se afla cu tânărul său consilier, căsătorită fiind, pentru că primise de la câțiva oameni de afaceri suma de 275.000 de Euro. Dosarul a pornit de la denunțul fostului amant al lui Pătru cu care aceasta avusese o relație de 3 ani după cum chiar ea a recunoscut în fața judecătorilor care au decis s-o aresteze pentru corupție, adulterul nemaifiind infracțiune de cca 15 ani.

În presă au apărut mai multe Stenograme care arată că știind că a fost denunțată de amant Ana Maria Pătru a încercat înainte de arestare să influențeze declarațiile părților din dosar.

Cu averea sechestrată și cu toate conturile blocate deprocurori, Ana Maria Pătru  a încercat din arest și să o escrocheze pe Irina Socol de 275.000 de Euro, spunând că o să-i fie omorât copilul.

După ce și-a recunoscut faptele inclusiv în fața judecătorilor Pătru a fost plasată în arest la domiciliu  și a început să viseze din nou la cât de inteligentă este ea de fapt și a povestit unor apropiați care au și înregistrat-o că Liviu Dragnea i-a trimis o importantă sumă de bani printr-un senator PSD. Probabil aceștia sunt banii din care ea  acum trăiește, plătește avocați, se laudă că plătește ziariști (ascultă declarația ei AICI), merge la mare unde dă interviuri presei. Înregistrarea cu Pătru ar fi fost deja predată procurorilor. 
În același timp și Pătru susține că are înregistrări cu emisarul lui Liviu Dragnea și că le va folosi în cazul în care va putea beneficia de „un 19” cu ele. Articolul 19 este cel care înjumătățește limitele de pedeapsă în urma unui denunț. Pătru a și recunoscut recent la RTV că i-a denunțat pe Udrea și pe Dragnea și nu a negat că ar fi primit bani de la șeful PSD

Procurorii au descoperit în urma perchezițiilor făcute la domiciliul lui Pătru că  fosta șefă AEP a cheltuit în 8 ani pe imobile 857.607,42 EURO din venituri totale mai mici de 400.000 Euro. 

Pătru este cercetată de procurorii DNA în mai multe dosare penale pentru infracțiuni de corupție cu șpăgi depășind 2 milioane de EURO. Deh, costă mult „eternele ei vacanțe exotice”, intervențiile estetice și tratamentele faciale și corporale când natura n-a fost prea darnică iar femeia e zburdalnică. Uitați-vă cum s-a metamorfozat Pătru din 2008-2009 (foto stânga) în 2015-2016 (foto dreapta) cu banii incasați din diversele șpăgi. Ca să nu mai vorbim de hainele de mega-firmă, bolizii cu numărul de înmatriculare AMP și fițe peste fițe. Măcar Udrea era o bombă sexy!

Autor: Alexandru Panait

Sursa: curentul.info

Publicat: Duminică, 16 Iulie 2017

Argumentele pentru excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură, demolate de ÎCCJ. Similitudini cu cazul judecătoarei Georgiana Pulbere

Eșafodajul argumentativ pe care s-a bazat scoaterea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan pare a fi demolat puțin câte puțin de  Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a ajuns la concluzia că un magistrat care a predat cursuri așa cum a făcut doamna Bogdan nu a încălcat legea.

Decizia ÎCCJ rămasă definitivă pune CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) într-o poziție cel puțin ciudată deoarece l-a lăsat cu nădragii în vine demolându-i principalul argument pe care s-a bazat eliminarea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA.

ÎCCJ a anulat un raport al ANI  (Agenţia Naţională de Integritate) care hotăra că un magistrat din Constanța ar fi fost în incompatibilitate din același motiv.

În 2012 judecătoarea Georgiana Pulbere care a a predat cursuri de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în calitate de prestator-formator, unor funcţionari de la  CNSC (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor), fiind retribuită de o firmă privată. Această speță crează un important precendent în favoarea judecătoarei Camelia Bogdan, eliminată din magistratură pe același motiv, lucru contestat Inspecţiei Judiciare, organ al CSM.

ÎCCJ, la  22 iunie, a admis recursul formulat de  judecătoarea Georgiana Pulbere  la Curtea de Apel Constanţa și a anulat raportul ANI din 2015 prin care magistratul era declarat incompatibil.

Raportul spunea că  în 2012, doamna Georgiana Pulbere  în calitate de prestator-formator, încheiase un contract civil cu SC Omniatest Plus SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea şi susţinerea suportului de curs de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în valoare totală de 1.370 lei. Drept urmare, s-ar fi aflat în afara cadrului legal, deoarece funcţia de judecător „[…] este incompatibilă cu orice altă func­ţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior […]” (Legea 161/2003) şi pentru că „funcţiile de judecător […] sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii” (Legea 303/2004). Rezultatul stării de incompatibilitate este decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Doamna Pulbere la contetarea raportului la Curtea de Apel Bucureşti, susținea că: „implicarea în respectivul proiect a avut raţiuni pur profesionale, justificate şi prin prisma faptului că CNSC este o instituţie administrativ-jurisdicţională ce pronunţă DECIZII ce pot fi atacate în faţa instanţelor competente de contencios administrativ astfel că activitatea prestată în contextul anterior învederat nu contravine dispoziţiilor legale” (fragment din sentinţa 2481/2015 a Curţii de Apel). Ea a mai invocat faptul că „restrângerea exercitării unor drepturi prin instituirea unei incompatibilităţi este justificabilă din punct de vedere legal doar prin existenţa anumitor situaţii personale, care fac să planeze asupra persoanei unele suspiciuni privind exercitarea cu imparţialitate a unei demnităţi/funcţii publice”.

Doamna Pulbere a pierdut acel proces, Curtea spunând că „activitatea prestată de reclamantă în temeiul contractului încheiat cu o societate comercială a generat o stare de incompatibilitate, aşa cum corect a apreciat pârâta (Agenţia Naţională de Integritate – n.r.), câtă vreme nu se înscrie în sfera activităţilor didactice prestate în învăţământul superior, singurele permise de lege în cazul judecătorilor.”  … D-na Pulbere a depus la  22 iunie 2017 a câştigat definitiv procesul, completul de la Înalta Curte casând sentinţa anterioară şi anulând raportul ANI.

Referitor la acest dosar, ANI a transmis că „infirmarea unui raport de evaluare în mod definitiv de către instanţele de judecată are ca efect imediat înlăturarea acestui act administrativ, sub aspectul situaţiilor pe care le cons­tată şi al sancţiunilor pe care le prevede, conform legislaţiei aplicabile … Atâta vreme cât sentinţa nu este motivată, nu mă pot exprima”, a declarat doamna judecătoare Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR (Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.)

Anumite similitudini între cele două spețe există. Starea de incompatibilitate, decisă  după ce, în 2014, d-na Bogdan a participat,ca  formator-lector, la un program de formare profesională destinat func­ţionarilor din cadrul APIA (Agen­ţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), structură din cadrul Ministerului Agriculturii.

Judecătoarea a încheiat, un contract cu o firmă privată, FDI Top Consult SRL, încasând 4.480 euro pentru 16 zile de activitate. Decizia de excludere menţionează, la pagina 47, că Agenţia Naţională de Integritate „într-o situaţie similară, a decis că doamna judecător Georgiana Pulbere s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate atunci când a prestat o activitate de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, activitate pentru care a fost remunerată”.

Cazul Pulbere mai apare încă o dată în decizia de excludere a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind făcută o comparaţie între sumele încasate de cele două judecătoare. Doamna Bogdan a contestat decizia luată în cazul său, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a avea un prim termen stabilit, a doua zi după pronunţarea din cazul Pulbere, Camelia Bogdan era deja la curent cu sentinţa respectivă. „A câştigat. Este cam aceeaşi situaţie ca la mine. Nu este prima dată când un magistrat câştigă un astfel de dosar”, a spus pentru presă  Camelia Bogdan, care şi-a susţinut astfel nevinovăţia.

În public mulți spuneau că eliminarea doamnei Bogdan s-a întâmplat pentru că a primit bani pentru cursuri de la o instituţie. Adică de la Ministerul Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA, pe care Bogdan l-a judecat în aceeaşi perioadă şi în care patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat la zece ani de închisoare. În aceste condiţii, era de aşteptat ca judecătorii să facă cel puţin o paralelă între termenele pe care le-a avut dosarul respectiv, cu numărul 25497/3/2012** (10 iunie, 1 şi 7 iulie, 4 şi 5 august 2014) şi participarea judecătoarei la cursuri (21 iulie-2 august 2014). Pentru excluderea din magistratură, însă, s-a invocat doar art. 99, lit. b din Legea 303/2004, privind „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”. O anchetă anterioară legată de faptul că Bogdan ar fi trebuit să se abţină în Dosarul ICA (art. 99, lit. i) a fost clasată de CSM.

*

Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a fostului ICA (Institut pentru Cercetări Alimentare), a fost la un pas să iasă din închisoare după nici trei ani executați din cei zece primiți. 

O comisie a Penitenciarului Rahova a analizat cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu și i-a dat însă aviz negativ. comisia a decis  că „scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”,cu toate că  Dan Voiculescu a fost considerat  a fi un deținut model,  Voiculescu ținând  conferințe în închisoare și ar fi măturat curtea.

În sala de judecată avocatul lui Voiculescu a spus, citat de Mediafax, a declarat: “Comisia spune că perioada executată efectiv, 1.022 de zile, e prea scurtă. Însă din fracţia obligatorie fac parte şi zilele câştigate, adică peste 380. (…) Comisia susţine că Dan Voiculescu e în regim închis, aşadar nu ar trebui eliberat condiţionat. Ţin să precizez că a refuzat un regim inferior din motive de siguranţă personală. Dan Voiculescu a depăşit fracţia cu aproape opt luni, zile executate şi câştigate. A avut un comportament conform, a participat la activităţi în penitenciar, are 71 de ani și suferă de mai multe afecţiuni, care se regăsesc în documentele depuse. Dan Voiculescu nu trebuie îndreptat. El are o educaţie solidă, probabil a înţeles că a încălcat legea”.

Procurorii de la DNA spun că  fără publicarea unor cărţi, Voiculescu nu ar fi îndeplinit fracţia de o treime din pedeapsă, condiţie necesară pentru formularea unei cereri de eliberare. Procurorul a adăugat că instanţa trebuie să aibă în vedere împrejurările în care au fost realizate lucrările.

“Petentul condamnat a fost disciplinat,” – a spus procurorul de şedinţă al DNA la același termen al procesului- ” a fost recompensat, însă nu e suficient pentru a fi eliberat condiţionat. Instanţa trebuie să îşi creeze convingerea că a fost reeducat. A fost condamnat pentru o infracţiune cu intenţie. A câştigat 57 de zile din muncă, dar 330 de zile din cărţile scrise. Lucrările au fost realizate cu scopul vădit de a induce în eroare comisia şi instanţa. Nu există nicio dovadă că lucrările au fost scrise în penitenciar. Unul dintre manuscrise are 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are 40 de pagini. A fost o modalitate vicleană şi facilă de a ieşi mai repede din penitenciar. Este un profitor al prevederilor legale. A fost obligat la plata a 60 de milioane de euro, prejudiciu care încă nu a fost plătit. Nu au fost achitate nici măcar cheltuielile de judecată. Persoana nu a finalizat niciunul dintre cele 17 programe la care s-a înscris în penitenciar. Fie nu a avut pre­zenţă, fie nu a obţinut calificativ”.

În motivarea deciziei Secţiei pentru Judecători în Materie Disciplinară din 8 februarie 2017 (pag. 25-57) dosarul ICA nu este invocat deloc existând doar unele trimiteri: ”trebuie verificat dacă, în contextul social specific şi din perspectiva observatorului rezonabil, magistratul s-a implicat într-o activitate ce poate să îi compromită, în mod obiectiv, statutul profesional pe care legea i-l conferă”  ………… „modul în care aceasta a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar” ………….. „modalitatea în care doamna judecător a înţeles să se raporteze la obligaţiile legale ce îi reveneau este cu atât mai gravă cu cât unul dintre scopurile avute în vedere prin reglementarea conflictului de interese şi a regimului incompatibilităţilor este acela de a preveni situaţiile care pot genera în­doieli din perspectiva percepţiei publice cu privire la aparenţa de imparţialitate a magistratului în soluţionarea cauzelor cu care a fost învestit” , „prin conduita pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi impar­ţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţa opiniei publice”  … „prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, ca serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei”.

„De ce şi cum a motivat CSM-ul nu pot specula. Doar ei vă pot răspunde”, a răspuns judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa UNJR (Uniunii Naționale a Judecătorilor din România), la întrebarea de ce respectivul dosar nu apare în motivarea deciziei de excludere a Cameliei Bogdan. Aceasta din urmă susţine, pentru RL, că asocierea dosarului respectiv cu excluderea a avut loc doar cu un singur scop: „Ca să-mi fie terfelită imaginea”.

ELENA UDREA: ”Cum puii mei se întâmplă așa ceva?”

Când o văd pe Elena Udrea îmi vin mai nou, în cap, două chestii … una, cinică, ciudată și brutal de reală: ”Sic transit gloria mundi” și a doua, o întrebare: ”Își mai face oare masteratul în fericire la Faculteatea de Teologie?” pentru că dacă îl face, îl face din amintiri. Tare m-aș mira să mai fie fericită când are nevoie de multă concentrare pentru a deosebi procesele în care e implicată și umbra pușcăriei îi cam întunecă orizontul viitorului.

Astăzi, Miercuri, 24 Mai 2017, Elena Udrea, ”dezvăluitorul dedicat”, jurnalistul Dan Andronic și fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, o femeie care întotdeauna îmi inspira o anumită decență, au fost trimiși de procurorii DNA în judecată pentru modul în care s-a finanțat campania electorală din 2009.

Cumva, am recunoscut-o pe Elena Udrea cea care reușea în alte vremuri să fie dezinvoltă îndiferent de situație care, într-o intervenție la B1tv, aceasta a spus:

”Cum puii mei se întâmplă așa ceva?” …  ”Acuzațiile, din punctul meu de vedere, nu sunt de natură penală, țin de legea finanțării partidelor politice, însă, evident că procurorii au preferat varianta acuzării pentru miza politică a acestui dosar”

” … e clar că ținta este Traian Băsescu și, bineînțeles, țină sunt și eu.” – a mai declarat Elena Udrea.

Vizibil enervată, Udrea a mai declarat:

 „Există acestă lege (nr. cea privind finanțarea partidelor) pe care procurorii o ignoră care spune clar că finanțarea în campanie de către persoane private sau firme care au un interes economic este contravenție. Dar dacă nu este așa și vrem neapărat să inculpăm politicieni, iai frate pe toți că nu numai Udrea a participat la campanii electorale. Eu înțeleg că în țara asta cât există campanii în ultimii 10 ani unul singur a făcut asta și ală sunt eu. Cum puii mei se întâmplă chestia asta? Adică până la mine sau în paralel cu mine nu au mai fost lideri politici care să se ocupe de campanie?”

În cursul anului 2009, cu ocazia campaniei electorale  pentru alegerile prezidențiale au fost colectate sume de bani provenite, se pare, din acte de corupție, delapidare și evaziune fiscală, sume care au fost apoi folosite pentru plata unor servicii prestate în campania electorală, după câte susțin procurorii DNA.

Carmen Daniela Dan (diva de la Justiție) și Tudorel Toader (tractoristul de la Justiție) or fi doi din protectorii lui Sebastian Ghiță ?

Aveam cumva senzația că, evident simplificat, atunci când cineva e dat în urmărire internațională lucrurile decurg destul de simplu mai ales când e vorba de două țări vecine având la bază reciprocitatea. 

Ăia îl prind, anunță țara de origine, se trimit actele ba baza cărora a fost dat în urmărire respectivul, un judecător validează asta, individul e împachetat, predat unei echipe trimisă pentru a-l aduce și gata.

Ei, nu e chiar așa. Există tot felul de fandoseli … Interesant e că, în cazul lui Sebastian Ghiță par a se întâmpla lucruri nu tocmai în regulă.

Ministrul de interne, Carmen Daniela Dan spune că Poliția Română a avut informații încă de joi, 13 aprilie că Sebastian Ghiță a fost localizat în Serbia la Belgrad.

”Joi, cu o zi înainte (de prinderea lui Ghiță- n.a.), Poliția română a avut informația că Sebastian Ghiță este în Serbia și am solicitat sprijinul autorităților. Am avut o colaborare bună cu Serbia și am știut că va fi oprit. (…) Acum nu mai avem competență în acest caz”, Carmen Dan, marți,e la Antena 3.

Ghiță a fost reținut în noaptea de joi spre vineri după ce a fost  legitimat de poliția sârbă, fiind însoțit de fratelsău, care avea documente reale, Sebastian Ghiță prezentând documente false, culmea, un document fiind chiar expirat cu o poză lipită peste poza originală.

”Am solicitat informări privind veridicitatea actelor, am fost informați că documentele respective sunt false, seria documentului (prezentat de Ghiță – n.a.) aparținea unui act expirat, apoi, prin Interpol, Poliția română a transmis către sârbi că persoana legitimată cu documente care poartă însemnele slovene este Sebastian Aurelian Ghiță, urmărit internațional de România și am solicitat arestarea lui”, a spus ministrul de Interne.

În acel moment părea că românii mai au de îndeplinit o simplă formalitate, actele cerute de procedura sârbească de extrădare fiind pregătite din vreme cel puțin pentru faptul că presa era foarte atentă la tot ce ținea de Ghiță… 888

Ei, surpriză … în loc ca actele să fie gata de trimis acolo unde urma să fie prins, Ministerul Justiției încă mai așteaptă de la instanţe încheierea verificării legalităţii extrădării din Serbia a fostului deputat Sebastian Ghiţă pentru a putea începe procedurile de aducere în ţară, a anunţat, marţi, ministrul Tudorel Toader citat de news.ro. Aceste proceduri trebuie respectate pentru ca extrădarea să nu fie „lovită de nulitate şi să profite de ea cine are interesul să profite„, a mai precizat el.

Adică deși termenul până la care pot fi trimise actele, justiția mioritică stă și se scarpină balcanic în Trebuci suferind ca Karenina de perfecționism.

„Potrivit legii, instanţele din România emitente ale mandatelor de arestare trebuie să verifice în procedură de urgenţă îndeplinirea condiţiilor legale pentru a solicita extrădarea. Încheierea judecătorului de la prima instanţă este atacată cu contestaţie. Ceea ce înseamnă că nu rămâne definitiv la primă instanţă, ci la cea care verifică acea posibilă contestaţie formulată de către procuror”, a spus Tudorel Toader cel cu față de tractorist nerutierit și cu o indolență greu de imaginat. Procedurile sunt sfinte … uneori … De celeritate nici vorbă să fi auzit dumnealui.

”Ministerul Justiţiei are deja pregătită acea procedură, aşteptăm încheierile de la instanţa de judecată şi imediat dăm drumul la procedură. Până atunci, prevederile legale ne obligă să aşteptăm. Gândiţi-vă ce ar însemna dacă noi nu am respecta procedura. Ar fi lovită de nulitate şi ar profita de ea cine are interesul să profite”, a subliniat Toader, fără a se întreba ce se întâmplă dacă cei de la instanțe o lungesc cu scărpinatul și se trezesc abia după expirarea termenului de trimitere a actelor.

Întrebat dacă va începe negocieri cu ministrul Justiţiei din Serbia pentru ca Sebastian Ghiţă să fie judecat acolo pentru deţinere de acte false, Tudorel Toader a spus că nu are competenţa să negocieze „peste lege” şi să facă sugestii omologului din Serbia.

Autorităţile sârbe au anunţat luni Poliţia Română că Sebastian Ghiţă a fost arestat în Republica Sârbă, în 14 aprilie, pe o perioadă de 18 zile, în vederea extrădării. Mesajul a fost transmis pe canalul de cooperare poliţienească Interpol abia în 17 aprilie, din cauza unor probleme tehnice apărute în sistemul Interpol Belgrad, potrivit Poliţiei Române.

După primirea mesajului de la autorităţile sârbe, Poliţia Română a informat Ministerul Justiţiei, instituţia abilitată să înceapă procedura de extrădare.

Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.

Te și întrebi pe baza căror acte fost dat în urmărire Ghiță …

P.S. Oare de ce am senzația că doi din cei care freacă mai abitir menta astfel încât timpul să treacă și ducerea lui Ghiță în țară să devină mai grea, dacă nu imposibilă ar fi chiar cei doi demnitari pomeniți mai sus?

Să fie diva de la Interne și tractorisul de la Justiție doi din protectorii lui Ghiță? Poate vom afla vreodată … Poate nu și … la banii pe care îi are Sebastan Ghiță aflăm că acesta a dispărut lăsând sârbii în ceață (vorba vine) și, peste ani, poate vom afla că după ce a fugit din arestul de la Belgrad și-a făcut vre-un rost undeva, într-o țară de care ai noștrii nu doar că nu au acorduri de extrădare ci nici măcar nu se știe pe unde vine. 

Om vedea ce-o mai fi … oricum, treaba pute rău de tot …

 

%d blogeri au apreciat asta: