Arhiva
DECIZIA DE RETRAGERE A PRIVILEGIILOR LUI TRAIAN BĂSESCU AR PUTEA FI ILEGALĂ
În timp ce Traian Băsescu este internat la spital, avocata sa, Eliza Ene Corbeanu, spune că decizia de retragere a privilegiilor fostului președinte este ilegală. Avocata le-a subliniat reprezentanților RAAPPS în ce condiții pot retrage drepturile fostului șef de stat.

Eliza Ene Corbeanu
Avocata a precizat faptul că drepturile lui Traian Băsescu pot fi retrase doar în cazul unei condamnări cu executare, în niciun caz pentru o decizie cu privire la colaborarea cu securitatea. Eliza Ene Corbeanu le reamintește reprezentanților RAPPS faptul că fostul președinte a primit dreptul de a locui în vila din București după încetarea mandatului de președinte.
”Pot să vă spun că din punctul meu de vedere RAAPPS se afla într-o eroare. A încurcat cauzele de încetare a drepturilor. Aceste drepturi s-au născut la momentul în care a încetat mandatul de preşedinte al României, în 2014. Legea prevede ca aceste drepturi încetează în urma unei condamnări la o pedeapsa cu executare, nu în urma verdictului de colaborator” – a explicat avocata la România TV.
Și Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării, a făcut declarații cu privire la sancțiunile impuse fostului președinte.
La scurt timp după ce a aflat de evacuarea lui Traian Băsescu din vila RAAPPS, Elena Udrea a declarat că fostul președinte nu este un simplu cetățean și că el are nevoie de protecție și de drepturile pe care le-a obținut în urma mandatului său.
„E o problemă a statului, pentru că Traian Băsescu nu este el, cetățeanul. Cetățeanul poate să meargă cu taxiul, n-a fost niciodată un politician arogant, n-a fost niciodată un politician care să-i placă să se afișeze în lux. Poate să meargă și cu tramvaiul, și cu autobuzul.
Dar Traian Băsescu este o instituție, este instituția unui fost președinte. Atât timp cât statul își permite riscul să lase un fost președinte fără pază, fără protecție, și nu orice președinte. A fost președintele care a discutat cu Joe Biden despre scutul de la Deveselu. Ce s-ar întâmpla dacă din greșeala ambulanța care l-a luat pe Traian Băsescu de la Bruxelles îl ducea la Moscova?” – a declarat Elena Udrea.
Moțiunea de cenzură semnată cu semnături scanate sau ștampile …
În fotbal există un obicei. Atunci când o echipă joacă sub valoarea ei se găsește o scuză: ”Jucătorii nu au avut motivație”. Adică ești plătit cu un salariu de 10.000 de euro, uneori mult mai mult și tu nu găsești motivație pentru a juca? Cel puțin ciudat …
În aceste zile se consumă o mulțime de timp pe la televiziunile de știri pentru a se comenta în fel și chip faptul că Daniel Fenechiu, a cerut verificarea semnăturilor semnăturilor pentru moţiunea de cenzură înregistrată, luni, 6 septembrie, la Parlament.
Unii spun că moțiunea este OK, alții spun că nu e în regulă că s-au folosit semnături scanate sau ștampile. Probabil d. Fenechiu are dreptate de vreme ce legea cere ca semnăturile să fie olografe, adică făcute cu mâna semnatarului folosind o ustensilă de scris. Ce nu este în regulă cu semnăturile scanate sau cu ștampilele. Niciuna nu garantează faptul că semnătura aceea e pusă de semnatar. Scanarea o poate face oricine are în mână un document semnat de cel în cauză în două minute.
OK, treaba va fi analizată de cine trebuie și se va da un răspuns….
Partea cu adevărat gravă în această poveste este alta. Adică acei oameni au ajuns cum au ajuns în anumite funcții și nu mai fac nici măcar efortul minim de a semna actele pe care și le asumă? Dacă asta li se pare greu, ce mai caută în acele funcții? Ce ar putea spune oare, un amărât care lucrează la +30 de grade sau minus 15 grade afară, în plină caniculă sau în ger cumplit pe niște sume pe care un parlamentar le lasă la frizer, coafor sau la restaurant le ospătar? De ce ar trebui acel amărât să se mai prezinte la vot unde să își piardă ore întregi la coadă pentru a vota niște îmbuibați cărora li se pare sub demnitatea lor să semneze cu mâna lor și pun o secretară să folosească o semnătură scanată sau o ștampilă?
Cred că, de fapt, totul se reduce la cea mai cruntă nesimțire … la impostură și dispreț …
P.S. Oare cum ar fi să scriem niște cereri de demisie și să punem pe ele semnăturile scanate ale unor miniștri sau parlamentari? Dacă tot spun că sunt la fel de bune ca cele făcute cu un pix nu mâna semnatarului …
Guvernul României a promis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reformarea Curții Constituționale a României
În sfârșit, a dat Domnul. Guvernul României a transmis Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un document în care promite că va reforma Curtea Constituțională a României în contextul în care România a fost sancţionată pentru că magistraţii CCR i-au interzis Laurei Codruţa Kovesi accesul la o instanţă administrativă, în care să conteste temeiurile revocării din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Documentul face parte din procedura de executare a deciziei CEDO prin care România a fost sancţionată pentru modul în care a fost revocată Kovesi. Guvernul României şi-a propus oficial să elimine factorii care au dus la politizarea deciziilor Curţii Constituţionale a României.
Documentul este o premieră în politica românească; pur și simplu nu există proceduri prin care să se poată ajunge la obiectivul menționat, una din schimbările dorite fiind posibilitatea de revizuire a deciziilor CCR în cazul în care CEDO constată încălcări ale drepturilor fundamentale; aceeaşi reglementare de revizuire a deciziilor CCR este vizată şi în cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) constată că a fost încălcat principiul supremaţiei dreptului european.
Procedural, după ce o decizie a CEDO rămâne definitivă, guvernul sancţionat trimite Serviciului de Executări a Hotărârilor CEDO un plan de măsuri prin care se implementează decizia. Planul este apoi evaluat de Comitetul Miniştrilor de Externe din ţările membre ale Consiliului Europei. Instituţia de contact din România prin care se derulează procedura este Agentul Guvernamental pentru CEDO, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Datele cazului Decizia în cazul Kovesi a fost pronunţată pe 5 mai 2020 şi a devenit definitivă pe 5 august acelaşi an. Conform sentinţei, România a fost sancţionată pentru că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost interzis expres, de către Curtea Constituţională, accesul la o instanţă administrativă, în care să conteste temeiurile revocării.
Curtea Constituțională a României a decis că procedura revocării se bazează pe raporturi pur constituţionale între actorii implicaţi, care nu pot fi judecate de instanţa de contencios administrativ, ci numai de către de instanţa de contencios constituţional. CEDO a stabilit însă că prin acest fapt a fost încălcat accesul la Justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
CEDO a sancționat și faptul că printre capetele de acuzare aduse de ministrul Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, în sprijinul revocării au fost criticile aduse de Kovesi schimbărilor legislative promovate de guvernarea PSD în domeniul penal şi al organizării judiciare, ceea ce a încălcat dreptul la liberă exprimare. S-a ajuns la această situație în urma memorandumului transmis de Forumul Judecătorilor şi Iniţiativa pentru Justiţie la Strasbourg. Cele două asociaţii de magistraţi s-au referit la implementarea corespunzătoare a deciziei Kovesi vs. România. Astfel au fost propuse mai multe măsuri de natură constituţională şi legislativă care vizau reformarea Curţii Constituţionale. În această speţă deosebit de sensibilă, CCR a fost considerată principala responsabilă pentru sancţionarea României.
„În ceea ce priveşte reglementarea posibilităţii de a fi revizuite deciziile Curţii Constituţionale a României în cazul în care CEDO constată încălcarea drepturilor fundamentale sau Curtea de Justiţie a Uniunii Europene constată o încălcare a principiului supremaţiei dreptului european, Ministerul Justiţiei informează că analizează oportunitatea de modificare a legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
În fine, Ministerul Justiţiei informează că, în programul de guvernare al actualului Executiv, a fost prevăzut obiectivul reformării CCR în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor sale şi, în acest scop, a fost decisă crearea unei comisii parlamentare care trebuie să prezinte un proiect de reformare a CCR până la finalul primului an de guvernare” – spune ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în comunicatul pe care l-a transmis Comitetului Miniştrilor prin Agentul Guvernamental.
Și totuși, DECIZIILE CCR POT FI REVIZUITE
CCR se face vinovată de un lung șir de abuzuri. Unul din ele este că, în luna mai, a emis un comunicat de presa foarte agresiv în care sustine, absolut halucinant, că deciziile sale „nu sunt supuse procedurii revizuirii”. Practic, indirect, CCR își declară SUVERANITATEA în România..
Pur și simplu CCR se consideră licuriciul suprem din țara asta, comunicatul respectiv situând-o deasupra a orice, incusiv a poporului, încălcând astfel chiar Art 2 al Constituției care spune:
ARTICOLUL 2 SUVERANITATEA
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Într-un articol publicat de site-ul Actual24 la data de 7 mai 2020 sub semnătura Ioanei Hurdea, domnul Judecător Cristi Danileț contrazice infailibilitatea CCR cu argumente juridice.

CRISTI DANILEȚ
Judecător
„Zice CCR astazi, intr-un comunicat de presa, ca hotararile sale nu pot fi revizuite. Eu zic ca trebuie sa ne asumam greselile si sa le indreptam. Si exista o cale. Iat-o:
– art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CCR: ‘Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte’.
Sa ne amintim ca ministrul justitiei a propus revocarea sefului DNA. Presedintele statului a refuzat. Guvernul a contestat la CCR. CCR a spus ca Kovesi trebuie data afara ca asa vrea ministrul, iar Presedintele trebuie sa execute asta, actul sau neputand fi apoi cenzurat in justitiei. Presedintele a semnat revocarea. Or, CEDO a spus ieri ca au fost incalcate drepturile lui Kovesi. CCR are ocazia sa indrepte situatia, reconsiderandu-si practica. Asta pentru ca ceea ce spune CEDO e obligatoriu pentru CCR, conform art. 11 si 20 din Constitutie.
Apropo, avem un exemplu: anul trecut CC Moldova a dat niste decizii, apoi a recunoscut ca a gresit, si-a revizuit hotararile dupa care judecatorii si-au dat demisia” – a scris dl. Danileț pe contul dânsului de Facebook.
Declarația domnului judecător apărea în contextul emiterii de către CCR a unui comunicat de presă în care susținea absolut halucinant că solicitarea Președintelui Iohannis de a-și revizui decizia în cazul Kovesi în acord cu hotărârea CEDO era o „atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai”. Cred că trebuie precizat că nu toti judecatorii CCR au fost de acord cu aceasta poziție a Curtii. Decizia nu a fost luata cu unanimitate de voturi.
În continuare:
COMUNICATUL INTEGRAL AL CCR
Avand in vedere Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronuntata in cauza Kovesi impotriva Romaniei, Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei, cu majoritate de voturi, face urmatoarele precizari:
1. Desi comentariile din spatiul public au promovat ideea incalcarii de catre Curtea Constitutionala a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kovesi si a invalidarii Deciziei Curtii Constitutionale nr.358/2018, se constata ca CEDO nu a efectuat un control cu privire la rationamentul juridic si solutia pronuntata de Curtea Constitutionala. De altfel, nici nu avea competenta sa o faca.
2. Hotararea CEDO a stabilit incalcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior si fara legatura cu cel analizat prin decizia Curtii Constitutionale. Acest cadru juridic se refera la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si nu la cel vizat prin decizia Curtii Constitutionale, respectiv art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie.
3. In decizia mentionata Curtea Constitutionala a decis cu caracter general obligatoriu si pentru viitor care sunt raporturile constitutionale intre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, precum si natura actelor acestora, in procedura revocarii procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in baza unei atributii prevazute de Constitutie. Decizia astfel pronuntata nu poate fi cenzurata de nicio alta autoritate.
4. Doamna Kovesi nu a fost parte si nici nu putea fi parte in procedura de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala prevazuta de art.146 lit.e) din Constitutie, care vizeaza exclusiv raporturile dintre autoritatile publice cu privire la exercitarea competentelor lor constitutionale, si nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implica persoane fizice. De altfel, in toate legislatiile statelor care prevad in competenta curtilor constitutionale solutionarea conflictelor de competenta dintre autoritatile publice, instantele constitutionale nu analizeaza drepturi si libertati fundamentale.
5. Asadar, Curtea Constitutionala nu putea sa incalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv ca in procedura in fata Curtii Constitutionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, in mod exclusiv, competentele autoritatilor publice.
6. In discursul lor public, autoritatile publice, si anume Presedintele Romaniei si prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete si inexacte, fara a corobora natura, continutul si obligatiile rezultate din cele doua acte jurisdictionale [Decizia Curtii Constitutionale si Hotararea CEDO], ceea ce pune la indoiala comportamentul constitutional loial al autoritatilor publice la adresa Curtii Constitutionale.
7. In spatiul public sunt transmise unele informatii care nu prezinta problema de drept in ansamblul sau. Curtea Constitutionala recomanda citirea celor doua hotarari cu buna-credinta si comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse in cele doua hotarari.
8. Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.
9. Indemnarea publica la revizuirea deciziilor Curtii Constitutionale este o atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai.
10. Legiuitorului ii revine obligatia de a da curs Hotararii CEDO, in masura in care devine definitiva, prin identificarea solutiei legislative corespunzatoare in considerarea cadrului juridic vizat de aceasta hotarare, si nu a celui vizat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.358/2018.
Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a anunțat propunerile sale pentru conducerile marilor parchete: Gabriela Scutea pentru Parchetul General, Crin Bologa pentru DNA, Giorgiana Hosu pentru DIICOT
Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a decis care vor fi propunerile sale pentru conducerile Parchetului General, DNA, și DIICOT.
Aceste propuneri sunt Gabriela Scutea pentru Parchetul General, Crin Bologa pentru DNA, Giorgiana Hosu pentru DIICOT. Lista urmează a fi trimisă pentru avizare la CSM după care va fi trimisă Președintelui Iohannis.
Propunerile vor fi trimise la Sectia pentru procurori din CSM care urmeaza sa dea un aviz consultativ. Decizia finala apartine presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis.
PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR GENERAL – GABRIELA SCUTEA
”Gabriela Scutea a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar depus. O prestație pertinentă și plină de hotărâre. Este un procuror care nu prezintă necunoscute. A fost cel mai bun proiect din cele prezentate” – a declarat Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a mai precizat că Gabriela Scutea a prezentat cel mai bun plan de management și că este un procuror care cunoaște bine MCV.
Gabriela Scutea a îndeplinit funcția de Procuror General Adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi din perioada 2006-2013, precum și funcția de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016. A ocupat și funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiției 2016-2017.
Gabriela Scutea s-a născut la 31 iulie 1973. A absolvit Facultatea de Științe Juridice la Universitatea Lucian Blaga la Sibiu (1995) și are un master la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București (2008)
În 2012, a absolvit un program postuniversitar de formare și dezvoltate profesională la ”Colegiul Național de Informații”în cadrul Academiei Române, a fost cadru didactic la Universitatea ”Transilvania” din Brașov, Facultatea de Drept și Sociologie, specializare ”Drept Procesual Penal (2003-2004), cf CV-ului publicat pe siteul Ministerului Justiției.
Din punct de vedere profesional: In perioada 1995-2006 a fost procuror in teritoriu, fiind, pe rand: procuror stagiar la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov si Parchetul de pe langa Judecatoria Rupea (nov. 1995-dec. 1997); procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov (dec. 1997- iun. 1998); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (iul. 1998-nov. 1999); prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov (nov. 1999-mai 2002); prim-procuror adjunct delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (iun. 2002-aug. 2003); prim-procuror delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (aug. 2003-sept. 2004); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (oct. 2004-oct. 2005); procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov (oct. 2005-nov. 2006) – conform aceleiași surse.
Între 2006 și 2013 a fost adjunctul Procurorului General (PICCJ), fiind responsabilă cu activitatea Secției Judiciare, activitatea de resurse umane și documentare, ordonator principal de credite, responsabilă cu implementarea programelor cu finanțare externă si audit.
După Parchetul General (2006-2013), Gabriela Scutea a fost, în perioada 2013-2016, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeana pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalitatilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticoruptie. Din aceasta poziție a ajuns, în ianuarie 2016, secretar de stat în mandatul Ralucai Pruna la Ministerul Justiției.
PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF LA DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR ȘI CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM (DIICOT) – GIORGIANA HOSU
Ministrul Justiției a spus despre propunerea sa la conducerea DIICOT, Giorgiana Hosu, că stăpânește cel mai bine „dimensiunile anchetelor transfrontaliere”.
Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. Hosu se ocupă de dosarul crimelor din Caracal.
Printre alte dosare instrumentate: cazul Sorin Beraru, unul dintre dosarele lui Omar Hayssam.
Motivul pentru care Giorgiana Hosu a plecat în 2016 de la DIICOT a fost faptul că ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună, nu a mai propus-o pentru un nou mandat în structura de conducere a Direcţiei.
PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF LA DNA – CRIN NICI BOLOGA
„Crin Bologa cunoaște foarte bine această unitate de parchet – a spus Cătălin Predoiu. Ministrul Justiției a mai adăugat că Bologa a prezentat, în cadrul interviurilor, un ”proiect de management complet, cu soluții aplicate”, subliniind că este de părere că ”aduce garanția că lupta anticorupție va continua energic”.
Cătălin Predoiu a transmis şi un mesaj pentru magistraţii propuşi: „Reparaţi vulnerabilităţile identificate, mobilizaţi procurorii, relansaţi combaterea energică şi eficientă a tuturor formelor de infracţionalitate! Libertatea şi siguranţa cetăţenilor sunt valori esenţiale. MJ vă va fi partener în aceşti parametri”
„Ceea ce este important este adecvarea la funcţie, dincolo de stăpânirea legilor, a tehnicilor profesionale, e importantă capacitatea de a conduce un sistem, forţa, echilibrul, viziunea de ansamblu. Sunt lucruri pe care le vom lua în considerare”, a mai declarat Predoiu.
Revenind la Crin-Nicu Bologa, propunerea pentru șefia DNA a Ministrului Justiției, este prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în trecut a deținut funcția de șef al DNA Cluj.În proiectul său, Bologa a scris că vrea ca inculpații să intre în DNA prin altă ușă de acces, pentru a nu mai fi surprinși de presă.
Comform presei, Crin Bologa, în vârstă de 47 de ani, este cel care a preluat, la vârsta de doar 33 de ani, șefia DNA Cluj. Acesta și-a început cariera ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, în 1995, iar din 1999 și până în 2005 a fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Totodată, până în 2008 a condus parchetul teritorial DNA Cluj
În prezent, Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Jurnalista Sorina Matei vine cu informații controversate despre Bologa:
„Crin Nicu Bologa este prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, fost procuror şef al DNA Cluj între 2005 şi 2008/tabăra Monica Macovei, Laura Coruţa Kovesi, înstărit, plecat din DNA în urma unor controverse, acuzat că a îngropat printr-un NUP un dosar al afaceristului Arpad Zoltan Paszkany. Fără rezultate profesionale remarcabile în instrumentare de dosare.
Surse judiciare arată că Crin Nicu Bologa, propusul pentru şefia DNA, impus şi susţinut la şefia DNA de nenumărate ori de Cristian Ban de la Secţia de procurori din CSM, are deja 2 note în DNA din momentul când a plecat de la şefia DNA Cluj, ca să nu fie revocat. Notele arată motivele şi controversele pentru care Crin Nicu Bologa a plecat de la şefia DNA în 2008 ca să nu fie revocat.
“Bună dimineaţa, votca taie greaţa!” Aşa şi-ar fi întâmpinat jovial şi spiritual dar spre disperarea colectivului, colegii de la DNA Cluj, din 2005 şi până în 2008, cât a stat la şefia instituţiei, Crin Nicu Bologa, şi a plecat invocând motive personale ca să nu fie revocat din funcţie, relatează surse din magistratură” – scrie Sorina Matei
RALUCA TURCAN: ”… am evitat ca anul viitor să avem o scădere bruscă a numărului magistraţilor …”
Este adevărat că, fie în campania electorală, fie după, politicienii trebuie să facă declarații … Lumea trebuie să știe de ce își încasează indemnizațiile babane.
Trebuie să mărturisesc că pe Raluca Turcan am considerat-o întotdeauna un politician ceva mai decent decât pe marea majoritate a politicienilor.
Atunci când văd, însă, în cascadă, tot felul de subiecte despre care populimea discută, parcă apar oarece îndoieli în ceea ce privește intenția de a și aplica ce spune, parcă se trezesc semne de întrebare.
Mai apar îndoieli și atunci când anumite chestiuni apar în declarații ca fiind chestiuni deja rezolvate când, de fapt, e vorba doar de proiecte legislative.

Raluca Turcan
Acum vreo două zile, vicepremierul spunea că PNL A CORECTAT ”măsura PSD care putea conduce la blocarea sistemului de justiţie: pensionarea anticipată a magistraţilor începând cu 1 ianuarie 2020”, șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, declarând că e vorba de faptul că ”Guvernul a dezbătut, în primă lectură, un proiect de lege…”
„Astăzi, am evitat ca anul viitor să avem o scădere bruscă a numărului magistraţilor şi, implicit, o diminuare a eficienţei şi calităţii actului de justiţie. Am decis în şedinţa de Guvern de astăzi să prorogăm termenele din legile justiţiei mutilate de către PSD, care prevedeau pensionarea anticipată a magistraţilor, trecerea de la complete de doi la cele de trei judecători şi trecerea de la patru la doi ani în ceea ce priveşte şcolarizarea pentru INM” – scria vicepremierul Turcan, într-o declaraţie postată vineri seara pe Facebook.
„Avem acordul scris al CSM în legătură cu aceste modificări care evaluează că peste 2000 de magistraţi cu experienţă ar fi putut să iasă din sistem prin pensionare anticipată, în paralel cu o îngrădire a condiţiilor de intrare în magistratură. Dublarea perioadei de şcolarizare pentru INM ar fi însemnat ca, timp de doi ani, să nu mai existe absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii din rândul cărora să fie numiţi judecători şi procurori stagiari” – a mai precizat Turcan.
Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a declarat că Guvernul a dezbătut, în primă lectură, un proiect de lege, pentru care urmează să decidă, în următoarea şedinţă, angajarea răspunderii privind unele măsuri care trebuie prorogate pentru anul 2020 în domeniul justiţiei. Dancă a precizat, în privinţa proiectului de lege privind justiţia, că s-a decis ca pensionarea anticipată a magistraţilor să se amâne ”de la 1 ianuarie 2020 la 1 ianuarie 2021”.
”Prevederile legate de completurile de judecată pentru instanţele de apel cu 3 judecători se amână, de asemenea, de la 1 ianuarie 2020 până la 1 ianuarie 2021 şi în aceleaşi termene se prorogă termenele legate de organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere la Institutul Naţional de Magistratură” – a completat Dancă.
Raluca Turcan mai are în vedere și eliminarea pensiilor speciale, cu excepţia celor ale magistraţilor şi ale cadrelor militare.
”Vreau să menţin un angajament ferm, şi anume, drepturile câştigate nu se pierd şi legislaţia se aplică. Din perspectiva pensiilor, noi dorim să eliminăm pensiile speciale. Cu anumite excepţii: ale magistraţilor care beneficiază de o decizie a Curţii Constituţionale şi ale militarilor, care sunt în sistemul de apărare NATO” – a spus Turcan
Ea a explicat că renunţarea la pensiile speciale înseamnă, de fapt, să se ajungă la situaţia în care acestea să fie calculate pe bază de contributivitate.
„Noi mergem cu actuala lege a pensiilor în aplicare, cu creşterea pensiilor de la 1 ianuarie, aşa cum s-a întâmplat de la 1 septembrie, cu creşterea salariului minim şi pe măsură ce avansăm, pregătim o lege a pensiilor care să introducă pentru toate pensiile din România sistemul contributivităţii şi dacă la un anumit moment legea nouă cu legea în vigoare se întâlnesc, avantajele câştigate nu se diminuează, însă se elimină inechităţile din sistemul de pensii” – a mai accentuat Turcan, potrivit presei.
P.S. Dacă, din cauza specificității ocupației de militar, oarecum este, parțial, de înțeles existența unor pensii speciale … repet, parțial, nu pot să înțeleg de ce magistrații trebuie să fie considerați un fel de zei care nu pot fi încadrați într-un sistem de pensii bazat pe contributivitate și trebuie să se bucure de tratament special CU ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 16 din Constituție, alin (1) și (2). Acestea prevăd clar:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
În fond magistrații prestează o muncă retribuită și nu ar sărăci dacă ar contribui și ei ca restul lumii la fondul de pensii.
Să fie, oare, vorba de faptul că politicienii știu că au în cap destule … bube și libertatea lor poate depinde de decizia unui magistrat? Oare de ce asta pare a fi un fel de autoincriminare indirectă?
Justiția terfelită de puterea politică protestează
În principiu legile sunt niște reguli care trebuie respectate de toată lumea, nerespectarea acestora putând duce la pulverizarea societății. Astfel, Justiția, are rolul de a veghea asupra respectării regulilor și de a sancționa eventualele devieri, precum și de a arbitra controversele dintre membrii societății.
Pentru a-și putea îndeplini rolul, Justiția se bucură de un anumit prestigiu și are mare nevoie să fie independentă. Când independența acesteia este pusă în pericol de un grup ajuns să dețină puterea politică lucrurile pot degenera, societatea riscând să cadă în prăpastia dictaturii.
România a ajuns pe marginea prăpastiei, prin schimbarea legilor justiției ajungându-se în situația ca anumiți indivizi să evite răspunderea în fața legii, să poată jefui în voie fără a putea fi trași la răspundere, practic ei devenind din conducători, stăpânii țării.
O reacție la pericolul care se profilează vine din partea magistraților care, fiind de specialitate înțeleg cel mai bine cât e hâd rânjește dictatura care se profilează prin terfelirea demnității de magistrat în interesul salvării de răspunderea penală și de salvare a averilor dobândite prin fraudă. Nu știu dacă în lume se mai pot găsi cazuri când magistrații au ieșit, in córpore, să protesteze împotriva abuzurilor puterii politice. La noi s-a întâmplat.
Despre terfelirea demnității de magistrat prind refuzul unui dialog real se vorbește într-un comunicat emis de Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” publicat de doamna procuror Alexandra Carmen Lăncrăjan pe contul său de Facebook:
C O M U N I C A T
Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție”
reiterează faptul că modificările aduse O.U.G. nr. 7/2019 prin O.U.G. nr.12/2019 ignoră voturile a mii de magistrați, exprimate în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești și parchetelor, în sensul luării de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanțele de urgență subsecvente criticate de Comisia de la Veneția, Comisia Europeană și GRECO, precum și revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar.
Lipsa unui dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor, într-un demers nemaiîntâlnit în sistemul judiciar și care va continua în același ritm și zilele viitoare, libertatea de exprimare a magistraților români neputând fi îngrădită arbitrar.
Aceste proteste principiale aparțin miilor de judecători și procurori români care le desfășoară zilnic, neavând legătură cu susținerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, și au singurul scop de a contribui la menținerea statului de drept în România, independența justiției fiind esențială în acest sens.
Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România. Opinia unui președinte de instanță, care are rol exclusiv administrativ într-o instanță, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică. Ne întrebăm retoric ce soluție întrezăresc și ce anume au întreprins în acest sens acești judecători cu funcții de conducere sau Consiliul Superior al Magistraturii în contextul în care Guvernul nu a ținut seama nici măcar de mandatul de negociere dat președintelui CSM, introducând texte noi prin O.U.G. nr.12/2019, nesupuse avizării CSM sau dezbaterii magistraților?
Reamintim că sute de adunări generale de la instanțe și parchete au solicitat respectarea competențelor și a rolului fiecărei Secții a Consiliului Superior al Magistraturii și implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituției, dar și renunțarea la modificarea propusă cu privire la art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în teza privind condiția referitoare la lipsa cazierului fiscal, dacă se apreciază că nu se impune menținerea în funcție, ce constituie o reglementare lipsită de previzibilitate și claritate, fiind vădit disproporționată în raport de scopul urmărit.
Adoptarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului cu privire la sistemul judiciar, fără respectarea unor rigori minime de transparență decizională și fără consultarea reală și efectivă a corpului magistraților, este contrară angajamentelor internaționale ale Statului român și a fost dezaprobată de Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO, numeroase asociații ale judecătorilor și procurorilor din Europa, dar și de majoritatea covârșitoare a corpului magistraților români. Dreptul la informare al entităților europene sau internaționale menționate presupune posibilitatea acestora de a dialoga în mod liber și fără presiuni cu magistrații români, fie că sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai asociațiilor de judecători și procurori ori că nu au vreo afiliere asociativă.
Starea de protest din magistratură poate înceta atunci când se va dovedi diligență în punerea în aplicare a recomandărilor entităților internaționale precizate anterior, respectiv atunci când Guvernul României va elimina limitările adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor, va abroga dispozițiile referitoare la înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, va renunța imediat și pe termen lung la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii și la cele care elimină meritocrația în magistratură, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare, dar și promovarea în funcții de conducere urmând a se face numai pe baza meritocratice, fără interviuri formale, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu tragerea la sorți a tuturor membrilor comisiilor de concurs, iar nu numirea lor directă de Secția pentru judecători a CSM.
Un apel către CSM, pentru redarea demnității magistraților, face, la 11.03.2019, pe siteul juridice.ro și doamna judecător Amelia Farmathy, judecător la Curtea de Apel București sub titlul ”30 de arginți” :
30 de arginți
”Am scroll-at o listă – scurtă ce-i drept – care cere CSM-ului să fie redată ”demnitatea” magistraturii.
Să vă vorbesc puțin despre ce înseamnă demnitatea în sfera pierdută a căutării /reafirmării reflexelor unor funcții de conducere pe care le-am mai văzut/trăit pe la începutul anilor 2000: să muncești până crăpi sau ieși la pensie, fără să crâcnești, să te simți ”asigurat” că gândește altul pentru tine – eventual unii care îți vor susura în ureche inepții de genul cât de recunoscător trebuie să te simți că o structură specială de anchetă (pe când un Tribunal Popular 20-20, că, dacă s-a putut în anii 50, de ce nu s-ar putea imagina unul și în viitorul apropiat) a fost special creată să te investigheze, pardon, să te protejeze -, să te arăți amabil sau, mai bine, să lipsești naibii, de la ”fastuozitățile” de bilanț, unde se ivesc doamnele justiției (uneori și domnii), care o să va spună, pe un ton important, cât de bine ați muncit, evident sub atenta coordonare a unora dintre cei care s-au regăsit pe lista scurtă a… sferelor despre care vă vorbeam, să nu reacționezi, ci să fii, instinctiv, proactiv doar atunci când ți se sugerează sau chiar cere, într-un cuvânt să te lipești de scaunul tău ”umil ” de jude, căci din jilțul dă șăf se vede perspectiva, pardon, demnitatea mai bine.
Trist este că aproape niciunul dintre cei de pe ”lista scurtă”, probabil cu vreo câteva excepții (la Călărași, lucrurile, adică oamenii și funcțiile nu se schimbă, doar se… rotesc, domnul Vice semnatar, amabil de altfel, pe vemea când ne-am intersectat, prin 2004 dacă îmi amintesc eu bine, era, și atunci, Vice, dar la Judecătoria Călărași), nu erau șefi în anii 2000, ci erau fie pe la începutul carierei, fie nu erau deloc prin magistratură – eu, spre exemplu, ca judecător definitiv, am ”prins-o” pe doamna Preș de la Timișoara, proaspătă jude pe la Sectorul 1, intrată în magistratură, cred pe canatul avocaturii, după 2004 sau prin preajma acelui an, și zău dacă i-aș fi bănuit vocația de astăzi -, ceea ce arată că subzistă o anumită tradiție la momentul preluării funcției: nu o preiei tu – magistrat judecător, căci, da, doamnelor și doamnelor pre-șe-dinți, asta sunteți: judecători, iar șefi doar o perioadă limitată, până urcați spre următoarea treaptă (a șefiei) :))))) -, ci te pre(A)ia ea pe tine.
De ce se întâmplă așa? Oh, asta e relativ simplu, un sistem de concurs pentru accesul în funcții de conducere perfect în aparență, extrem de criticabil în realitate pentru că, prin impunerea unor probe al căror rezultat nu poate fi contestat, se poate elimina, cu maximă și… incontestabilă eficiență, nedorita concurență, după cum modalitatea de desemnare a membrilor comisiilor de examinare de pe nu știu ce liste cu formatori, cu rezultatul că, în fiecare an, sau, maxim, la interval de vreo 2-3 ani, revezi aceleași chipuri, în loc ca examinatorii să fie trași la sorți dintr-o bază foarte largă, deschide subiectul foarte delicat al unor aprecieri al căror subiectivism – să mă exprim elegant – ar trebui evitat.
Or dacă subzistă și cea mai mică posibilitate de eliminare a concurenței sau aceasta devine irelevantă (adică dacă ți se trântește o notă ridicol de mică la ceea ce este denumit proiect de management, ți-ar trebui nu 10 la scris, ci 12 sau 13 ), oare nu te gândești, ipotetic desigur, tu, conducător de destine pe hârtie, că depinzi, la al doilea mandat sau în cariera de conducător în general, de bunăvoința celor cărora simți nevoia să le reamintești că ”lupți” pentru redarea ”demnității” magistraturii?
Apropo de asta, în câte ședințe intrați, așa, lunar și câte dosare motivați, tot lunar? La fel de multe cu ale colegilor care protestează?
M-aș bucura să munciți, cu aceștia, cot la cot, iar, dacă îmi veți vorbi despre cât de greu e să conduci, nu e cazul, se întâmplă să știu cam cât e hârțogăreală în actul conducerii și cam cât timp pierdut în delegarea sarcinilor către alții.
Doamnelor și domnilor semnatari, în afară de faptul că sunteți destul de… puțini – eu propun ca doamna Gârbovan să vă primească și pe dvs., VIP-urile demnității, în liliputana-i asociație, așa poate ajunge și domnia sa la o cifră pe care să aibă curajul să o dea publicității -, apelul, scrisoarea, misiva ori cum vreți să îi spuneți vă arată așa cum sunteți: cam caragialesc învăluiți de mantia demnității, un soi de pânză de păianjen cu pretenții de armură a demnității (era să scriu divinității, dar sunt convinsă că blasfemia a fost doar sugerată).
Iar elefantul pe care vreți să îl legănați, recte CSM-ul, ar trebui să înșface ghioaga demnității și să o pună pe spinarea celor care, în ruptul capului, nu vor să priceapă cât le e de bine cu secție de investigare ”proprie” și, în general, cât le e de bine atunci când li se vorbește despre bine.
De se va lăsa sau nu cu… ghioage, vom vedea, dar prețul l-ați plătit deja: cu vârf (de peniță) și… semnat.
P.S. Anul trecut, un cuvânt a făcut istorie, și acel cuvânt mi-a stat pe buze citindu-vă apelul. Animată de cele mai puternice asentimente, mi-am șoptit: …UNIRE! (dacă v-ați gândit la altceva, fiți pe pace, va veni și altceva).
Judecător Amelia Farmathy”
În viitorul luminos adus de PSD, cei calomniați de prostituatele media, obediente Partidului, vor fi pedepsiți dacă vor face plângere pentru calomnie …
PSD își fidelizează prostituatele din media care îl vor susține în acțiunile viitoare. Oamenii calomniați de aceștia vor fi pedepsiți dacă vor îndrăzni să se adreseze Justiției depunând plângere pentru calomnie.
Joi, 21 februarie românii au putut avea imaginea modului în care va arăta această țară după ce PSD va reuși să o încalece definitiv…
Românii vor avea dreptul să tacă și să înghită. Iar asta le va fi prezentată ca o mare victorie. Televiziununile de știri care nu se vor trezi închise vor calomnia pe toți cei care vor îndrăzni să creadă că mai au drepturi.
Dacă cineva va avea tupeul să dea în judecată pe una sau mai multe din prostituatele media se vor trezi amendați.
Cam asta i s-a întâmplat lui Mălin Bot, oricine a mai făcut greșala să se uite din când în când la Antena 3 a putut vedea calomniile și limbajul incalificabil folosit la adresa sa.
Mircea Badea, de exemplu, și-a făcut din calomnierea lui Mălin Bot un modus vivendi. La Mircea Badea este singurul mod de exprimare pe care îl cunoaște ( laș fiind, de când a încasat-o de la motociclist nu mai îndrăznește să promită bătaie).
Pe scurt, Mălin Bot, devenit țintă a prostituatelor media de la Antena 3 a avut tupeul să dea în judecată postul Antena 3 și câțiva prestatori cu mult mai bine plătiți decât știe fiscul. La Tribunalul București jurnalistul câștigă, urmând ca pârății să îi plătească suma de 250.000 de euro, despăgubiri morale. Surpriza a venit la Curtea de Apel unde în martie 2018, C.A: ”Respinge ca nefondat apelul reclamantului. Admite apelurile pârâţilor. Schimbă sentinţa în sensul că respinge în tot acţiunea. Obligă apelantul reclamant la plata sumei de 110 lei reprezentând cheltuieli de jduecată, către fiecare din apelanţii pârâţi. Cu recurs în 30 zile de la comunicare.”
Procesul a ajuns apoi la ÎCCJ, unde decizia definitivă este cea de mai sus. În cele din urmă, Mălin Bot trebuie să plătească cheltuielile de judecată în valoare de 4.522 de lei.
Mișto, nu? Cu ce seamănă asta? Dacă un om e lovit pe trecerea de pietoni de o mașină a d.lui Importantu, în prima fază omul câștigă, apoi, după ce se trece prin toate fazele, la Înalta Curte de casație și Justiție omul e condamnat să plătească despăgubiri și cheltuieli de judecată.. Ce despăgubiri? Pentru că și-a permis să nu moară când a fost lovit de mașină.
Da… de acum înainte românii vor avea un singur drept … să tacă și să înghită.
De teama pușcăriei, Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și slugile lor, pun în pericol relația României cu SUA
De data aceasta cele două curve politice, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu și slugile lor au comis-o rău de tot.
Îngroziți de perspectiva pușcăriei, condamnatul penal Dragnea , cercetat pentru fapte grave de corupție și Tăriceanu, cercetat pentru mărturie mincinoasă, cum ar veni Coruptul și Mincinosul, sperând să evite implacabila răspundere în fața legii pentru faptele lor, fără nici un fel de scrupule, pun în pericol chiar relația dintre România și SUA care ne oferă o protecție antirusească la un nivel cum nu am mai avut.

Dragnea și Tăriceanu, curvele politice penale care, pentru a evita pușcăria, pun în pericol securitatea României
Cu un tupeu greu de imaginat de o minte normală, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, îngroziți de perspectiva de a se vedea locatari ai ”pensiunilor cu gratii” au reproșat ÎN NUMELE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI diplomației americane că se bagă unde nu îi fierbe oala, după ce SUA au îndemnat ca în legile Justiţiei să nu fie incluse prevederi care afectează lupta împotriva corupţiei.
Obedient, PSD a sărit plin de indignare, face bătături la lingurică spunând că SUA a încălcat suveranitatea României. La rândul său, opoziția afirmă că PSD calcă în picioare Justiția.
Echivalentul Ministerului American de Externe, Departamentul de Stat al SUA a reproșat Parlamentului României că, prin modificările aflate în prezent la comisia specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache, autorul OUG 13, aduse legilor Justiției duc la subminarea luptei anticorupţie şi afectează independenţa sistemului judiciar.
„Statele Unite constată cu îngrijorare – se spune în mesajul Departamentului de Stat al SUA, luni seară – că Parlamentul României ia în considerare modificări legislative care ar putea submina lupta anticorupţie şi ar putea slăbi independenţa Justiţiei în România. Această legislaţie, care a fost iniţial propusă de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani în construirea unor instituţii juridice puternice protejate de interferenţe politice. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta anticorupţie“. Declaraţia este semnat de Heather Nauert, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Cu alura ei de politruc dedicat trup și suflet șefului, Lia Olguţa Vasilescu a declarat că „Poate fi interesant care articol din legile Justiţiei deranjează“, lucru care subliniază, dacă mai era nevoie, că Mnistrul Muncii vorbește … cu gânditul e maiu greu la roșcvană.
Florin Iordache, cel mai obedient Ministru al Justiție care a trăit vreodată în spațiul carpato danubiano pontic, autorul OUG 13, a negat fără rușine luni noapte (oare de ce noaptea?), că în dezbaterile din comisia pe care o conduce ar fi luat vreo decizie controversată.
„Ceea ce avem noi în dezbatere nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei. Eu v-am cerut dvs. (n.r.-moderatorului emisiunii) un singur articol care, în modul în care a fost propus către plen, afectează într-un fel sau altul independenţa justiţiei“ – a declarat Ciordache la TVR.
Prea lași de felul lor pentru a face o declarație tranșantă, Tudorel Toader, Ministrul Justiției și Teodor Meleșcanu au încercat să se fofileze, primul, pentru a nu putea spune șeful lui că tace a spus că Departamentul de Stat „se exprimă cât şi cum i se permite“ (considerând că Departamentul de Stat American e la fel de laș ca Ministerul român de Externe al cărui șef a pasat responsabilitatea reacţiei la comunicatul SUA către Parlament, instituţia care se ocupă de legile Justiţiei.
Sperând să crească în ochii lui Dragnea, senatorul Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD de la senat, scoțând parcă flăcări pe nări, cu indignare proletară, a tunat şi a fulgerat la adresa administraţiei americane. Comunicatul a fost catalogat „extrem de bizar“ şi „destul de ofensator“ şi a cerut ca reacţia oficială să vină din partea preşedintelui Klaus Iohannis, cu toate că şeful statului nu a fost deloc prins în circuitul redactării modificărilor la legile Justiţiei. În cele din urmă, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, au dat publicităţii un comunicat în care susţin că „Parlamentul României a luat act cu neplăcută surprindere de comunicatul emis în data de 27 noiembrie 2017 de către Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii referitor la dezbaterea privind reforma Justiţiei“.
Cei doi lideri au enumerat mai multe decizii ale Parlamentului care ţineau de relaţia cu SUA, printre care şi achiziţia de rachete Patriot. Ideea centrală a lor era că Parlamentul a fost bun când a votat alocarea a 2% din PIB pentru Apărare sau trimiterea de trupe militare române pe teatrele de operaţiuni, dar acum nu mai e aşa, ceea ce ridică semne de întrebare. Nu în ultimul rând, poziţia celor doi a fost prezentată drept poziţia Parlamentului, ceea ce a dus la un lanţ de reacţii ale Opoziţiei care a subliniat că se delimitează de Dragnea şi Tăriceanu.
Deputatul PMP Robert Turcescu le-a transmis celor doi preşedinţi ai Camerelor că „Am luat act cu furie şi cu greaţă de toate mizeriile pe care le puneţi la cale de atâta amar de timp“, a afirmat deputatul PMP.
USR a anunţat că refuză să accepte ca numele Parlamentului României să fie târât într-o luptă pentru apărarea intereselor personale ale lui Dragnea şi Tăriceanu.
La rândul său PNL a reacţionat prin intervenţiile a mai multor senatori care au subliniat că Dragnea şi Tăriceanu nu vorbesc în numele lor. Întrebat dacă tonul SUA a fost prea dur, Ludovic Orban, preşedintele PNL, a spus: „Sub nicio formă“.
CE I-A IRITAT PE AMERICANI
După ce Comisia Parlamentară condusă de însuși Ciordache Altăîntrebare a adus modificări la legile Justiției, americanii au considerat că două din aceste modificări aduc atingere Statului de Drept. Decizia PSD-ALDE prin care preşedintele ţării a fost scos din procedura de numire a şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Legea în vigoare îi lasă preşedintelui puterea de a respinge propunerile venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, dar cu o condiţie: refuzul să fie unul motivat. Amendamentul adoptat de „Comisia Iordache“ îl transformă pe şeful statului în primar: Klaus Iohannis va fi obligat să accepte propunerile venite din partea CSM, fără drept de refuz. Deşi CSM este, teoretic, garantul independenţei Justiţiei, instituţia este măcinată de jocuri politice. „Lucrurile trebuie clarificate şi trebuie lămurite şi o să mă implic constituţional, corect, în acest parcurs”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, deposedat de puteri de către majoritatea PSD-ALDE.
Pe scurt, cam tot e mai poate face Președintele reducându-se la posibilitatea de a întoarce legile înapoi la Parlament, lucru care ar fi doar o tragere de timp, deoarece majoritatea va putea retrimite legile la Președinte, acesta nemaiavând decât posibilitatea de a promulga, singura lui reacție putând fi aceea de a trimite o sesizare la CCR.
Peoblema fiind, conform specialiștilor în drept constituţional, deşi prevederile PSD pot fi considerate imorale, e greu de dovedit neconstituţionalitatea lor. Aşa că, foarte probabil, Iohannis va fi nevoit să promulge legile Justiţiei în forma adoptată de Parlament, adică de PSD-ALDE.
HALUCINANT … DREPTATEA VA FI ÎMPĂRȚITĂ DE JUDECĂTORI PENALI
Comisia lui Ciordache s-a întrecut pe sine. A adoptat un amendament referitor la suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. În prezent u magistrat e automat suspendat din funcție de către CSM atunci când e trimis în judecată. PSD a adăugat doar un cuvânt, dar care schimbă radical sensul legii. Noua formă precizează că judecătorul sau procurorul trimis în judecată „poate fi suspendat de CSM“. Deci suspendarea nu se mai aplică automat, ci în urma unui vot al CSM, o instituţie în care politicul are mare influeanță.
Avocat de profesie, Daniel Fenechiu, deputat PNL, arată paradoxul modificării operate de majoritatea PSD-ALDE: un judecător cu probleme penale ar ajunge în situaţia de a ajudeca o altă persoană, evident, cu probleme penale. „Judecătorul sau procurorul, ţineţi-vă bine, trimis în judecată poate fi suspendat de CSM… poate… În vechea reglementare, suspendarea era de drept la punerea în mişcare a urmăririi penale (trimiterea în judecată- n.r.). Ăştia, ca să-l scape pe Dragnea, sunt în stare să facă complete de judecată şi cu judecători de la Rahova şi Jilava. Vă daţi seama ce corect vor judeca judecătorii trimişi în judecată?“, a declarat Fenechiu contul său de Facebook.
Guvernul s-a apucat de sport: Fuga de răspundere
Când se vorbește de paternitatea privind legile justiției, PSD și guvernul nu mai știu cum să își paseze responsabilitatea.
Deputatul PSD Florin Iordache a susţinut că mesajul transmis de SUA se referă la pachetul iniţial de legi elaborat de Ministerul Justiţiei, dar care a fost ulterior modificat în Comisia parlamentară. „În comunicatul Departamentului de Stat se face referire la legile propuse de Guvern. Faţă de legile propuse de Guvern, eu şi colegii care am semnat iniţiativele legislative avem o serie de modificări importante, iar în dezbatere am ţinut cont de toate observaţiile pe care le-a făcut sistemul juridic“, a spus Iordache, în ideea că acum totul e OK, lucru fals deoarece tocmai modificările operate de Comisia Iordache aduc atingere statului de drept.
Dincolo, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că deși el a elaborat pachetul legislativ, parlamentarii PSD sunt cei care l-au depus, tehnic, în Parlament, deci partidul e responsabil. „Comunicatul Departamentului de Stat vorbeşte despre proiectul de lege care se află în Comisia specială, proiect de lege care apare ca iniţiativă parlamentară a unui număr de 11 parlamentari, proiect de lege care se află în dezbatere la Comisie“, a subliniat Tudorel Toader.
Până la urmă Legile Justiţiei au fost preluate şi însuşite, mai de voie, mai de nevoie, de majoritatea PSD-ALDE, după ce premierul Mihai Tudose a refuzat să-şi asume paternitatea politică a proiectului elaborat de Tudorel Toader. Întrebat dacă e de acord cu modificările operate de Comisia Iordache la legile Justiţiei, în condiţiile în care proiectul a pornit de la Ministerul Justiţiei, premierul a răspuns: „Nu sunt legile Ministerului Justiţiei. Dacă erau ale Ministerului Justiţiei, erau la guvern, plecau de la guvern ca proiect de lege iniţiat de guvern“.
CÂND E VORBA DE JUSTIȚIE AMERICANII NU SE JOACĂ
Comunicatul emis de către Departamentul de Stat al SUA cu privire la modificarea legilor Justiției oferă sintetic dar extrem de apăsat cea mai severă evaluare pe care ne-o face partenerul nostru strategic în ultimele trei decenii, egalată ca gravitate doar cu poziţiile exprimate de SUA pe vremea răposatului Nicolae Ceauşescu.
„România: propuneri care afectează independenţa Justiţiei
Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere o legislaţie care ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi ar putea slăbi independenţa sistemului judiciar din România. Această legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani de a construi instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţe politice. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei.“
Deși este un comunicat scurt, gravitatea sa este maximă, arată clar faptul că discuțiile discrete dintre Guvernul SUA și Autoritățile Române au eșuat, din cauza limbajului dublu folosit de București.
Departamentul de Stat al SUA a mai intervenit și cu alte ocazii critice pri trimiterea de mesaje prin intermediul ambasadorilor, neînțelegerile menținându-se între anumite limite, rămânând în limitele a ceea ce se numește dialog. De data aceasta însă, comunicatul dur emis de Washington este un semnal care va ajunge peste tot în lume.
Replicile date de liderii bucureșteni, Iordache, Olguța rămânând neauzit între frontierele spațiului mioritic, realațiile altor țări cu România metamorfozându-se, probabil, și în funcție de mesajul american nu pe bălmăjeala obedientă de la București…
Ce se va reține e că America trage un puternic semnal de alarmă că în România se întâmplă lucruri îngrijorătoare în ceea ce priveşte Justiţia.
Dacă lui Dragnea și slugilor lui li se pare cumva că SUA o va lăsa mai moale odată cu trecerea timpului se înșeală. America nu se joacă atunci când e vorba de justiție, la fel cum nu se joacă nici alte țări cu o democrație solidă. Semnalul american fiind doar primul … vor urma și altele, probabil din ce în ce mai apăsate. Nici nu vreau să mă gândesc unde se poate ajunge.
ROVANA PLUMB, intangibila penală … (i s-a colmatat brațul Pavel, deh, deci Insula Belina nu mai e insulă)
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Constituția României; Art. 16 – Egalitatea în drepturi
Încă odată parlamentarii români încalcă articolul 16 al Constituției României opunându-se mersului normal al Justiției.
Ieri, 16.10.2017, deputații majorității penalilor din Camera Deputaților au decis, la fel de halucinant ca și în alte ocazii că Rovana Plumb nu poate fi anchetată în dosarul Belina. A toate știutorul Deputatu Eugen Nicolicea, a susținut cu o naturalețe de escroc veritabil că Insula Belina și brațul Pavel (care o despărțea de mal) au dispărut ca măgaru-n ceață.
Plenul Camerei Deputaţilor din parlamentul penal al României (având în vedere că încalcă în mod regular Constituția, cred că nu e nici o greșală în a-l numi ”Parlamentul Ilegal”) a respins la 16.10.2017, prin vot secret, solicitarea de aprobare a cererii de începere a urmăririi penale faţă de Rovana plumb, ministrul demisionar al Fondurilor Europene, suspectată de procurorii DNA de a complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.
Nu mai puțin de 184 de deputaţi au votat contra cererii DNA, doar 99 votând în favoarea cererii.
Mai multe partide au încălcat astfel iar separația puterilor în stat votând în favoarRovanei Plumb, în condiţiile în care Dragnea anunţase înainte de plen că va vota împotriva solicitării, ( de fapt nici nu știu de ce s-a mai votat, Liviu Dragnea fiind deținătorul unui control absolut asupa Parlamentului și Guvernului, al Puterii Executive și a celei Legislative – n.a), deputatul Varujan Vosganian, deputatul găinar ce pare a umbla cu șapca în gură, ca un ordinar lingău armean ce este, a făcut o pledoarie pentru solidarizarea aleşilor cu ma`am Plumb.
Evident că, la cei 167 de deputaţi ai famigliei de penali PSD-ALDE, şi-au mai adus aportul şi reprezentanţi ai UDMR, ai minorităţilor sau neafiliaţi. Pe de altă parte, PMP, PNL şi USR au anunţat că vor vota „pentru“ cererea DNA. Nu trebuie să uităm că mizeria politică și ilegală UDMR are parlametari care, deși au jurat credință României când și-au luat în primire mandatele nu ae ezitat să devină transfugi și să se pună sub protecție premierului filohortyst al Ungariei, Viktor Orban,
Cu o nerușinare greu de imaginat, nesimțita exministresă Rovana Plumb şi-a susţinut nevinovăţia într-un discurs în care a subliniat că anumite instituţii caută să dea jos guvernele PSD (evident ea fiind un fel de Sfânta Fecioară Imaculată), şi să se împotrivească rezultatului alegerilor din 2016. „Ne aflăm în faţa unui joc periculos al percepţiei. Se încearcă permanent inducerea în eroare prin folosirea de metode menite să servească aceluiaşi scop: demonizarea PSD, compromiterea unui întreg program de guvernare şi, dacă se poate, răsturnarea votului popular aşa cum s-a întâmplat şi la referendum, şi la votul din disaporă la alegerile prezidenţiale“, a afirmat Plumb, care după vot a declarat că prin ceea ce s-a întâmplat în Parlament ieri, aleşii au demonstrat că au fost respectate „principiile statului de drept“.
Nicolicea, cel jurist şi geograf
Dar persoana care a inventat de apărare a lui madam Plumb a fost lindăul social-democratul Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, o lepră care dă impresia că, atunci cât îi convine știe Constituția din scoarță în scoarță, evident înțelegând anapoda orice lege, dacă e cazul.
Încă de cu o seară mai înainte, lepădătura și-a pregătit terenul explicând că acuzaţiile care li se aduc lui Sevil Shhaideh şi Rovanei Plumb nu sunt susţinute legal deoarece, pe de o parte, braţul Pavel nu mai există pentru că s-ar fi colmatat şi, prin urmare, nici insula Belina nu mai există. Deci Belina asta e un fel de ceva ca virginitatea blondelor, uneori există, alteori ba.
„Albia minoră înseamnă între mal şi mal, insula din interior. În momentul în care un curs de apă a dispărut – braţul Pavel – atunci malul s-a mutat pe partea ailaltă a insulei, firesc, deci nu mai există în albia minoră (…) Braţul Pavel s-a colmatat, a creat patru lacuri care nu mai au legătură cu Dunărea, nu mai există nicio albie a râului“, a declarat Nicolicea, precizând că nu se mai poate vorbi de o apă curgătoare, lucru care pare a aarăta că el considera că se găsește în fața unei audiențe formate din cretini retardați cum e audiența celor doup mezerii media pe unde își face veacul, România TV și Antena 3
MOTIV DE DOSAR DNA: Hidrocentrală, aquapark
În realitate nici vorbă de colmatarea Brațului Pavel .. asupra acestuia au avut loc mai multe intervenţii de-a lungul timpului, în perioada 1978-1983 fiind demarată construcţia unei microhidrocentrale la care s-a renunțat, în 2012, Guvernul Ponta, din care făceau parte Liviu Dragnea şi Rovana Plumb, a încercat, pe hârtie, amenajarea unui complex turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca“, având aquapark şi zonă de plajă. Totul era prins în Hotărârea de Guvern din 27 noiembrie 2013, prin care Braţul Pavel şi Insula Belina ajungeau în administrarea CJ Teleorman, fiind trecute aici de la Apele Române.
Pe de altă parte, deputatul PSD a citat şi din Legea privind bunurile de proprietate publică unde se precizează că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului. „După transfer, aceste bunuri (Braţul Pavel şi Insula Belina – n. r.) au rămas tot în proprietatea publică a statului. În Legea 213 (privind bunurile de proprietate publică – n. r.) se spune aşa: trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului“, a mai grohăit cu nesimțire Nicolicea
”Ascultându-l pe Nicolicea am crezut că se cere urmărirea penală a procurorului general, nu a Rovanei Plumb.” – a declarat hâtru Corneliu Bichineţ, deputat PMP
Dar şi aici trebuie făcută o menţiune. Braţul Pavel nu este colmatat, aşa cum spune Nicolicea. El a căpătat actuala configuraţie (patru lacuri de acumulare în loc de un curs continuu) prin lucrări hidrotehnice, întrucât Ceauşescu voia să facă acolo o hidrocentrală. Iar Legea Apelor spune că „Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 kmp”. În ceea ce priveşte amenajările hidrografice, aceeaşi lege spune: „Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafeţele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului, asimilându-se cu noţiunea de albie minoră”.
Pe de altă parte, Constituţia spune că apele cu potenţial hidrografic valorificabil fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Iar insula Belina şi braţul Pavel au un asemenea potenţial, din moment ce s-a intenţionat construirea acolo a unei hidrocentrale.
DNA consideră că s-au încâlcat grav patru legi
Procurorii DNA spun că: „prin modalitatea de adoptare a acestei Hotărâri de Guvern au fost încălcate prevederile Constituţiei României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 şi cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că Insula Belina şi braţul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanţelor Publice şi de Ministerul Justiţiei, în perioada premergătoare adoptării hotărârii“.