APEL CĂTRE BIZON: ”Nu vrem să te auzim cum urli la mă-ta, vrem să citim cărți adevărate”

Doamna Adriana Stoicescu, fostă președintă a Tribunalului Timiș, cunoscută  cunoscută pentru pozițiile sale critice la adresa modului în care se face justiție în România, face o analiză cruntă a situației actuale.

Dânsa consideră că ipocrizia românilor a atins cel mai ridicat nivel din istoria acestui popor.

(Textul este preluat din Evenimentul Zilei, ediția online, din data de 24 iulie 2021)

 Bizonul și Delta

Alexandra Stoicescu

Ani de zile, bizonul mioritic a fost pios. Și-a descoperit latura profund creștină, motiv pentru care a năvălit constant la Prislop, pentru o doză sfântă de mici și manele.

Asaltat, bietul locaș mânăstiresc s-a transformat, fără voia lui, într-un festival al ipocriziei și prostului gust. Nevoia de a fi în trend l-a determinat pe bizon să o chinuie pe mă-sa mare, care a fost silită să mute mobile prin bucătărie, să tragă frigiderul, doar-doar găsește chipul călugărului pe pătrațică murdară și uleioasă de faianță.

Între timp, subiectul a căzut în desuetudine, așa încât era nevoie de alt hobby. Și ce poate fi mai cool decât să fii ecologist. Așa că, ce și-a zis bizonul, hai în Delta, la Sfântul.

Pentru că sunt altruistă, îți spun, bizonule, că nu e de tine. Crede-mă… Nu ai șosele, deci nu poți să îți plimbi bolidul pe acolo. Plaja e la vreo 2 km de pensiune și mergi numai pe nisip, așa că Iubi nu își poate exhiba nici sandalale Jimmy Choo, nici papuceii cu blăniță. Nisipul nu face bine blăniței…. Sunt țânțari, bizonule, așa că mi-e teamă că silicoanele lui Iubi sunt în pericol, nu știi ce pot face fiarele astea…

„Vrem sa stăm liniștiți, bizonule, să citim cărți adevărate, cu pagini și coperți”

Pe plajă, bizonaș drag, nu îți vinde nimeni porumb fiert și nu are cine sa îi facă masaj la tălpi lui Iubi. Nu urlă manelele. Mai mult, la una din cele doua terase se ascultă (ce oroare, știu…) jazz în surdină.

Ce sa vezi, bizonaș, uneori, pe plaja sălbatică, vin sa se odihnească vacile satului. O companie total nepotrivită, nu-i așa? (cred că și pentru Iubi ar fi greu, nu doar pentru văcuțe…)

Ce mai tura vura, eu te rog, bizonaș, să ne lași Sfântu nouă, fraierilor, care muncim tot anul, cu gândul la bucata asta de rai, în care singura muzică ce se aude este a mării.

Vrem sa stăm liniștiți, bizonule, să citim cărți, cărți adevărate, cu pagini și coperți (repede la “goagăl” să vezi ce sunt alea).

Nu vrem să te auzim cum urli la mă-ta la telefon, povestindu-i ce ai mâncat aseară și cât de mult ai băut.

Nu vrem sa vedem rochiile mulate ale lui Iubi, nici pedichiura atent concepută, ce reproduce Răpirea din serai.

Când ajungem acolo, noi, fraierii, care plătim impozite (știu, știu, te cutremură acest cuvânt), vrem să stăm liniștiți, cu gândurile noastre, cu oboseala noastră și cu marea.

Și, mai ales, bizonule drag, nu vrem să te vedem cum distrugi totul în jurul tău, cum arunci pet-uri în mare și țigări în nisip, cum scuipi pe unde apuci, cum urli la restaurant în timp ce înfuleci mici și bei bere, ca după aceea să râgâi satisfăcut de viața de ecologist.

De aceea, bizonașule, nu vrei să te duci tu……unde ți-e locul? La Mamaia? “Gen”…

RAMONA STRUGARIU: ”Suntem liberi?”

Un emoționant articol publicat de Ramona Strugariu, un articol care, unora născuți înainte de ultima ploaie, le poate trezi nostalgii. Poate, unora, le va aduce și o lacrimă în colțul ochiului …

Eu zic că merită citit.  

Suntem liberi?

Acum 29 de ani, la Revoluţie, trăiam într-un orăşel de provincie, într-un apartament cu caloriferele vopsite în verde. Asta îmi vine în minte prima dată despre locul în care am crescut: ziua în care mama a vopsit caloriferele, pentru că nu mai suporta verdele acela urât, cu iz de mucegai.

Mucegaiul nu era doar o iluzie olfactivă. Era o realitate pe care mama o acoperise, pe cel mai mare perete din sufragerie, cu o pânză uriaşă, pe care cineva pictase o pasăre albă, gata să zboare. Am crescut cu alegoria libertăţii bine înfiptă în minte, singura imagine pe care o am despre epoca lui Ceauşescu în sufrageria noastră este pasărea asta, în zbor. La poalele ei, mama ştergea în genunchi, cu răbdare, mucegaiul, în fiecare iarnă. Tot clorul pe care l-a înghiţit în acei ani, împreună cu rotocoalele de lână netoarsă, care i se strecurau încet în plămâni, în timp ce tricota pardesiuri pentru doamnele care ne aduceau roţi de caşcaval şi pachete de unt, lipite cu bandă izolatoare de corp, pe sub haine, s-a evaporat într-o poveste a curajului şi a supravieţuirii.

Tata făcea trei schimburi la fabrică, mi-l amintesc mereu obosit. Zilele noastre cele mai fericite erau când făcea schimbul trei. Erau zilele când tata era acasă, râdeam o grămadă împreună, meşterea lucruri pentru frati-miu, repara una-alta prin casă. Mai târziu am aflat că erau zilele în care pe lumină ar fi trebuit să doarmă, pentru că toată noaptea muncea. Dar nu mi-l amintesc pe tata dormind.

Mama a fost cea care a spus prima „să nu vă fie frică. Suntem liberi”. Apoi a început să plângă încet, să râdă încet, blând, amestecat, mângâindu-ne părul şi fruntea. N-am înţeles aproape nimic din ce făcea sau vorbea, dar m-am dus în sufragerie şi m-am uitat mult la pasărea aia. Eram convinsă că a doua zi dimineaţă, când mă trezesc, nu o mai găsesc acolo. Ştiam că mama nu minte şi, instinctiv, mă gândeam că libertatea asta era pentru toată lumea din casă. M-am bucurat atunci cel mai mult pentru ea.

Anii de tranziţie au însemnat tot felul de lucruri foarte departe de ce-mi imaginam eu despre libertate. Tata făcea doar două schimburi, dar era la fel de obosit. Bani de cărţi pentru şcoală nu erau, apă caldă am primit la bloc mulţi ani mai târziu. Prima dată când a curs pe ţevi era roşie arămie, am umplut o cadă, mi-aduc aminte că am stat cu frati-miu să ne zgâim cum se adună, băloasă, până la buza de sus a căzii şi el zicea să fac eu baie prima, că ăştia sigur au omorât un om pe undeva. La un moment dat mama s-a angajat şi ni s-a părut trădătoare, apoi s-a îmbolnăvit şi a slăbit 15 kilograme în două luni. Tata devenise o umbră neagră, dar tot se ducea la fabrică şi de acolo ne aducea bocanci cu care mergeam, iarna, la şcoală.

29 de ani mai târziu trăiesc într-o casă din inima Bruxelles-ului care are pe perete un tablou pictat de mama, cu o aripă de pasăre care pleacă din lavă, trece de mare, străpunge linia orizontului şi se înfige, undeva, în spaţiu. Am ajuns aici dintr-o ţară peste care cineva a tras o pânză uriaşă, cu Răpirea din Serai sau cu Ali Baba şi cei 40 de hoţi. La poalele ei, nişte milioane de oameni stau în genunchi şi şterg mucegaiul, cu răbdare. Unii cad. Alţii pleacă. Alţii îşi mângâie pe creştet, cu blândeţe, copiii rămaşi fără medicamente în spitale şi le spun „să nu vă fie frică. O să fie bine.” O mână ţine mâna care crede în promisiunea unui părinte, în cuvântul lui, deasupra oricăror securisme, bolşevisme şi minciuni ale vremurilor. Cealaltă mână freacă, înjurând printre dinţi, peretele de pe care se scurg balele şi putregaiul celor care fură şi fac politică, fură şi fac legi, fură şi promit şcoli, spitale, pensii, salarii, o viaţă mai bună. Freacă, pentru că sufletul de alături nu ştie că nu mai sunt medicamente. Nici de ce. Sufletul de alături se bate pentru viaţa pe care el, părintele acela, i-a dat-o, şi nu vede mucegai. Vede pasărea albă.

N-am avut niciodată curaj să mă uit în ochii mamei şi să o întreb, după atâta suferinţă: suntem liberi? E ca şi cum aş acuza-o că ne-a minţit. Şi n-a făcut-o, a avut doar demnitatea să sufere şi să tacă. Dar mă întorc acasă să vă privesc în ochi şi să întreb: suntem liberi? Mai staţi mult în genunchi, să ştergeţi zoaiele lor? Ridicaţi-vă în picioare, odată, şi aruncaţi pe foc ţoalele care îmbrobodesc minciuna asta nesfârşită în care trăim, bolnav, cu toţii. Ridicaţi-vă, drept, în picioare. Cu o mână în mâna care crede în promisiunea unui părinte, a unui frate sau a unui prieten şi cealaltă pe ştampila de vot. Pe hainele pentru ieşit în stradă. Pe scrisoarea în care îi anunţaţi că nu le mai plătiţi un leu la bugetul de care-şi bat joc.

Crăciun fericit, mamă, tată, promit că ăsta e ultimul an când fac sărbătorile departe de voi. Au trecut 29 de ani, e timpul să facem libertatea asta să fie.

Autor: Ramona Strugariu

Publicat: 22 decembrie 2018

Sursa: adevarul.ro

 

Magda Vasiliu, mesaj de Ziua Națională a României: ”Dupa 100 de ani Romania e cea mai saraca tara europeana …”

Venind în contrast cu discursurile care mai de care mai laudative vomitate ca niște poezii învățate pentru că dau bine de tot felul de pseudopoliticieni sau pseudo jurnaliști căora li se pare cool să prezinte românii ca un pe un fel de supernație fără de care Omenirea ar fi încă prin copaci sau prin peșteri, jurnalista Magdalena Vasiliu postează pe contul său de Facebook o critică extrem de dură la adresa discursurilor patriotarde „pompoase şi lacrimogene“ ale politicienilor în contextul în care România se confruntă cu probleme grave. 

Cunoscută ca având opinii  extrem de dure și lipsite de ipocrizia de a spune ceea ce dă bine la un moment dat, frumoasa jurnalistă explică în termeni simpli că își iubește țara,  pentru ce a fost şi pentru ce ar fi putut fi, dar nu şi pentru cum arată la serbarea Centenarului Marii Uniri.

Magdalena Vasiliu enumeră problemele grave ale României de azi: sărăcia, lipsa autostrăzilor şi a spitalelor, nivelul scandalos de jos al sistemului de învăţământ. 

”Parade militare, discursuri pompoase, lacrimogene, stegulete la oglinzile masinilor, declaratii pline de patos…. – Scrie Magdalena Vasiliu pe  contul său de Facebook – Stam bine la capitolul asta. Foarte bine….Imi iubesc tara. Iubesc ulitele desfundate, cuiburile berzelor, mirosul de fum, iarna, in sate uitate de lume…. Dar, tocmai pentru ca mi iubesc tara nu pot sa nu ma gandesc cu furia izvorata din neputinta de a schimba ceva, la toate cate sunt rele in tara mea…. Dupa 100 de ani Romania e cea mai saraca tara europeana, fara autostrazi, fara spitale, cu o rata record a violentei in familie, pentru ca Romania nu mai are educatie… Nu mai contam in sport decat pe alocuri ( gratie daruirii unor oameni, nu pentru ca s ar investi in sport), n avem cercetare, nu producem mai nimic, avem scoli cu wc ul in curte, batrani care traiesc cu cateva zeci se lei pe luna in case de chirpici… Copiii mor in spitale, adultii la fel… N avem practic nimic. Nimic. Mall – uri, catedrala, si beculete de Craciun…. Asa ca azi sunt trista. Am o strangere de inima gandindu ma la ce s a visat pentru tara asta acum 100 de ani si la ce s a ajuns. E vina tuturor. E si vina mea. Se va schimba vreodata ceva? Habar n am.. Imi iubesc tara pentru ce a fost si pentru ce ar fi putut sa fie…..Nu pentru ceea ce este acum – o tara condusa de niste infractori, la marginea Europei, in care oamenii nu au altceva decat sperante si vise infrante.” – scrie jurnalista în mesajul postat de 1 Decembrie.

Jurnalista Magda Vasiliu este unul din personajele publice care niciodată nu s-a ferit de a condamna, cu subiect și predicat, măgăriile celor de la guvernare, nu odată ea criticând extrem de dur sistemul de sănătate românesc după ce fiul ei, în vârstă de 9 ani, a fost diagnosticat în 2017 cu cancer osos, iar medicii i-au făcut două propuneri care au speriat-o – să-i amputeze un picior şi să-i facă o biopsie invazivă plină de riscuri. În cele din urmă, Magda Vasiliu Stoian şi soţul ei, Cosmin Stoian, au hotărât să caute ajutor în străinătate, în Italia, unde tratamentul a dat roade, iar boala a intrat în remisie completă. 

Înainte de asta Magda Vasiliu a dus adevărate războaie cu biroceația mioritică, a reușit să genereze o amplă dezbatere care a dus la schimbarea unor legi. 

În prezent Jurnalista şi soţul ei trăiesc  în Italia şi vor să continue lupta alături de alte familii care se confruntă cu aceeaşi problemă, aşa că au înfiinţat la Roma asociaţia „Luptă pentru viaţă“. 

”Turiștii” trimiși de Firea pe banii bucureștenilor în Grecia s-au trezit loviți de cufureală

De la populism la cufureală

Mințile românilor, fiind acaparate de scandall cu jandarmi și mitingul Diasporei și de ridicolele povești cu scrisoarea lui Giuliani și ”dezvăluirea” cu tentativa de asasinat asupra lui Dragnea, parțial adevărată, ”atentatorii” fiind, se pare, niște recupertori brazilieni veniți să îi ceară liderului PSD niște bani dintr-o datorie, nu mai prea au loc de alte chestiuni. Mă refer la mologii susținători ai  Gabrielei Firea pe care aceasta i-a trmis în Grecia la tămâiat pe banii bucureștenilor.

E vorba de o excusie gratuită oferită susținătorilor ei de Primarul General al Capitalei taman în Grecia. Probabil că Firea s-a inspirat de la soțul ei, Pandele, onor primar de Voluntari care își trimite băbăciunile la pupat în moaște pe Sfânta Paracheva, niște doamne care, ajunse la locul ”pelerinajului” arborează moaca jmeker de cuconet pălărios de capitală dar cu ungiile necurățate de pământ că te și întrebi dacă nu vezi răsărind de acolo oarece buruieni. Dar să lăsăm asta și să vorbim despre turiștii nevesti lui Pandele.

Cum atunci când faci cadouri și nu ai sufletul tocmai curat, până la urmă treaba se termină atât de prost încât  se dovedește că mai bine nu făceai efortul. Milogii turiști ai Gabrielei Firea, au avut o experiență extrem de neplăcută … s-au  trezit a fi victimele unei crunte cufureli. Deh, mâcarea stricată nu iartă.

Deși  probabil nu a fost o experiană plăcută se te trezeșri cu mațele stricate, totuși, adevărații susținători ai lui Firea nu se dezmint.  

Consilierul de la Primăria Generală a Capitalei, Ciprian Ciucu, pune sub formă de captură foto mesajul prin care o oarecare Ștefania Miron îl anunță în ce lai înfiorător limbaj a la Maria Grapini, că totul a fost perfect:

Într-o postare preluată de adevarul.ro același consilier arată că nu a fost tocmai așa. 

”Taberele la mare  – scrie Ciprian Ciucu pe facebook – plătite de bucureșteni tinerilor, prin PMB, s-au transformat pentru unii dintre ei într-un coșmar: au fost îmbolnăviți, umiliți, batjocoriți.

Am primit 20 ce printscreen-uri cu conversații de pe grupurile lor de WhatApp. Redau aici 4 dintre ele.

Ceea ce avem aici este o afacere care-i îmbogățește pe unii de ani buni. Afacerea este mai veche și a continuat și în ultimii ani, comisioanele și profitul aceleiași firme ajung la milioane de euro.

Televiziunile se scandalizează imediat când vine vorba de copii îmbolnăviți din neglijență. Da, s-au îmbolnăvit de la mâncare. Nu și dacă este vorba de Primăria Capitalei…. Sau să vedem.

Dați mai departe, trebuie să se știe”. – mai spune Ciucu.

Pensionarii şi tinerii care au primit vacanţe gratis de la Primăria Capitalei se plâng de condiţiile de cazare şi anunţă toxiinfecţii alimentare

Consilierul General PNL Ciprian Ciucu a publicat, într-o postare pe Facebook, mai multe conversaţii ale unor tineri care au beneficiat de vacanţe gratis din partea Primăriei Bucureşti, arătând, astfel, că o parte dintre aceştia au ajuns la spital şi au acuzat stări de rău din cauza condiţiilor proaste oferite. Mai mult, nemulţumiţi au fost şi unii dintre pensionarii care au primit de la PMB vouchere de vacanţă în Grecia.

Consilierul general al PMB Ciprian Ciucu a postat marţi, într-o postare pe pagina sa de Facebook, reacţiile mai multor tineri care au beneficiat de vacanţele gratis oferite de Primăria Capitalei pe litoralul românesc. Liberalul a precizat că tipul acesta de ofertă este unul vechi, sugerând că ar fi vorba de o afacere de milioane de euro care sfârşesc mereu în contul aceleiaşi companii

„Taberele la mare plătite de bucureşteni tinerilor, prin PMB, s-au transformat pentru unii dintre ei într-un coşmar: au fost îmbolnăviţi, umiliţi, batjocoriţi. Am primit 20 ce printscreen-uri cu conversaţii de pe grupurile lor de WhatApp. Redau aici 4 dintre ele. Ceea ce avem aici este o afacere care-i îmbogăţeşte pe unii de ani buni. Afacerea este mai veche şi a continuat şi în ultimii ani, comisioanele şi profitul aceleiaşi firme ajung la milioane de euro. Televiziunile se scandalizează imediat când vine vorba de copii îmbolnăviţi din neglijenţă. Nu şi dacă este vorba de Primăria Capitalei…. Sau să vedem. Daţi mai departe, trebuie să se ştie”, a scris consilierul PNL Ciprian Ciucu pe Facebook. 

Printre nemulţumiţi se numără însă nu doar tineri, ci şi unii dintre pensionarii cărora Primăria Capitalei le-a oferit luna trecută vouchere de vacanţă în Grecia. Aceştia anunţă că au fost minţiţi şi că oferta reală era diferită de cea de care au beneficiat când au ajuns la faţa locului. 

Autor:Maria Tufan

Sursa: adevarul.ro

 

Veorika Dăncilă s-a apucat să scrie scrisori la Bruxelles … (deh, dacă nu o duce nimeni la un control la Psihiatrie ce să facă și ea?)

Se spune că atunci când vrea să te piardă Dumnezeu îți ia mai întâi mințile.

Că Viorica Dăncilă e proastă, treacă, ne-am obișnuit și putem trăi cu asta. Că îi consideră pe alții chiar mai proști decât ea, asta e greu de înghițit.

Considerând că cei de la Bruxelles sunt nu doar mai proști decât ea, dar și complet neinformați, Viorica Dăncilă s-a apucat să le scrie o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre protestele din 10 august, ea precizând că s-a încercat prin violență înlăturarea Guvernului, iar Klaus Iohannis a făcut apel la continuarea protestelor. Guvernul nu a făcut până în acest moment o comunicare oficială pe această temă. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat pentru HotNews că scrisoarea a ajuns la Bruxelles și va primi un răspuns. 

Nu știu dacă se plictiseau destinatarii scrisorii până să o primească, după ce au primit-o probabil, dacă nu s-au îngrozit, s-au distrat teribil.

După ce îi face invidioși de cât de teribil crește economia mioritică (uitând că avem cea mai mare inflație din UE, Veorika s-a apucat să se plângă deoarece: ” … evenimentul  din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanți care au instigat la acțiuni violente Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forțare a cordoanelor de jandarmi și de incendiere a unor obiective în spațiul public. ”

”…majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm și la izolarea forțelor perturbatoare a ordinii publice.” … hehehe , și cea mai tare:  ” …funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine Președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor.” (Scrisoarea poate fi văzută integral mai jos – n.a.).

Adică era o tentativă de lovitură de stat și nu a fost scoasă armata cu blindatele în stradă? Wow, suntem unici …

Nu știu ce cred alții, dar mie mi se pare că se impune de urgență ca femeia asta să facă o vizită la o clinică de psihiatrie. Nu poți să fii un premier întreg la cap și să le livrezi celor de la Bruxelles, care știu tot ce mișcă în țara asta, ba mai mult, știu și de ce mișcă, asemenea aberații, să le spui ce creștere barosană au tu când inflația e pe cale să te bage în faliment și când turiști israielieni  sunt scoși din taxi și căsăpiți sau când, turbați parcă, jandarmii atacă cu gaze mame cu copii … Dacă am ajuns ca mamele cu copii dau lovituri de stat, rău am ajuns.

 

 Europarlamentarul Siegfried Mureșan a scris pe contul său de Facebook:

”Scrisoarea prim-ministrului Viorica Dăncilă este o încercare de dezinformare a instituțiilor Uniunii Europene, am declarat astăzi la Digi24.

Prim-ministrul Dăncilă dovedește din nou că este ruptă de realitate. Realitatea este cea pe care o știm și o vedem cu toții. Europa știe foarte clar ce s-a întâmplat săptămâna trecută la protestul din Piața Victoriei: tineri, femei, vârstnici și copii au fost alungați cu brutalitate din piață cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Instituțiile UE au văzut toate aceste lucruri, la fel cum au văzut tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani în România: guvernele domnului Dragnea care încearcă să îndepărteze România de Europa, Ordonanța 13 și slăbirea statului de drept și a justiției, încercarea PSD de a controla toate instituțiile statului, precum și distrugerea treptată a economiei.

Doamna Dăncilă nu va păcăli pe nimeni. Comisia Europeană este în permanență informată, iar doamna prim-ministru va primi un răspuns cu o poziție clară, unitară cu greutatea Comisiei în spate. Iar acest răspuns nu va fi pe placul dumneaei.

Stabilitatea despre care vorbește în scrisoare nu înseamnă că Guvernul poate face ce vrea și noi să tăcem din gură; înseamnă respectarea legilor și o bună guvernare, nu tunuri de apă și gaze lacrimogene, nu ordonanțe de urgență pentru slăbirea justiției și economiei.”

Mai jos este textul întegral al ridicolei scrisori adresate de Viorica Dăncilă președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, despre protestele din 10 august adus de pe hotnews.ro:

„Îmi amintesc cu deosebită plăcere ultima noastră întrevedere, care ne-a oferit prilejul de a purta o discuție sinceră și directă cu privire la situația economicp, socialp și politică din România, precum și de a realiza o evaluare a stadiului actual al pregătirilor pentru asigurarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către România. 

Foarte multe dintre aspectele pe care le-am prezentat atunci s-au regăsit, de altfel, și în bilanțul primelor șase luni de guvernare. Aș menționa că a, continuat implementarea măsurilor sociale care au vizat , în special, creșterea pensiilor, sprijinirea reîncadrării și angajăriipersoanelor fără loc de muncă, precum și creșterea salariilor mai ales în domeniile educației și medical. De asemenea, am continuat măsurile care urmăresc procesul de debirocratizare, precum și cele de simplificare, inclusiv dialogul cu instituțiile europene. 

În prezent, un accent special este pus pe investițiile strategice, atragerea de investiții străine și aplicarea măsurilor convenite pentru intensificarea procesului de absorbție a fondurilor europene. Rezultatele acțiunilor guvernamentale nu au întârziat să apară. Astfel veniturile la bugetul de stat au fost în primele șase luni ale anului cu 12% mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2017. Investițiile străine directe au crescut cu 67,7%, într-un interval de trei ani, atingând 2.21 de miliarde Euro în perioada ianuarie-iunie 2018, fașă de 1,93 de miliarde euro în ianuarie-iunie 2017 și de 1,33 de miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2016. Nu în ultimul rând, sumele primite de România de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere de 19,7% față de anul trecut. 

În același timp, depunem eforturi pentru combaterea pestei porcine și suntem într-un proces de evaluare a pagubelor rezultateîn urma inundațiilor, aproape fără precedent, cu care ne-am confruntat. În ambele situații de criză menționate am intesificat dialogul cu autoritățile europene relevante în materie. 

După întrevederea din luna iulie, am reluat eforturile pentru a lansa un dialog interinstituțional în vederea obținerii unui consens politic, atât cu Administrația Prezidențială, Parlamentul României, cât și cu alte instituții ale statului român. 

Bilanțul primelor șase luni de guvernare a fost receptat pozitiv în mare parte, existând totodată observații și critici legitime într-un sistem democratic european care încurajează diversitatea de opinii. 

În acest context, a fost anunțată o manifestație de protest, la București, pentru data de 10 august, la care urmau să participe reprezentanții din diaspora românească. Pe măsură ce se apropia data evenimentului și având în vedere că obiectivele acestuia nu erau clar definite, asociațiile românilor din străinătate, inițiatoare ale manifestației, s-au retras de la organizarea protestului.  

Astfel, evenimentul  din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanți care au instigat la acțiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forțare a cordoanelor de jandarmi și de incendiere a unor obiective în spațiul public. 

În aceste condiții, forțele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violențelor în conformitate cu legislația în vigoare, iar față de plângerile unor demonstranți care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate. 

Manifestația din 10 august a devenit subiect de dispută politică internă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm și la izolarea forțelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemat la continuarea protestelor, aducând acuze instituțiilor statului, forțelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetățenii de agresiuni și acțiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate. 

De asemenea, funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine Președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor

Stimate domnule …. doresc să vă asigur că respectăm dreptul la liberă exprimare şi de manifestare publică, că actul guvernamental de la Bucureşti este în parametrii normali, că în România există stabilitate şi că Guvernul României se pregăteşte în continuare de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”.

Doamne Ferește  … Ce poți să mai zici în afară de a te uimi că o astfel de năroadă a ajuns să conducă țara?

 

 

Mara Calista, frumoasa deputată PNL, face praf comunicatul INS, declarațiile Olguței Vasilescu, Ministrul Muncii și ale lui Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Finanțelor Publice

Sexy LOV își arată, de câte ori are ocazia, ”respectul” față de români

Ministrul  Muncii, Lia Olguța Vasilescu, Aburitoarea din Bănie, deși tot mai multe categorii sociale sunt în stradă spunând că li s-a dat un leu la salariu dar li s-au tăiat sporuri de 20,nu mai contenește, cu o nesmțire demnă de o cauză mai bună, să susțină că veniturile românilor cresc  mai abitir dect paloșul lui Făt Frumos cu Paloșul Gros…

Roșcovana a declarat cu emfază că scăderile salariale din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale din luna februarie sunt normale, în condiţiile în care în februarie au fost virate salariile din luna ianuarie, când au fost 11 zile nelucrătoare.

Interesant, parcă la începutul mandatului ei declara  TOATE VENITURILE  vor crește ca niciodată altcândva…

 „Creşterile din învăţământ –  a declarat Olguţa Vasilescu – sunt de la data de 1 martie, nu sunt în luna februarie. Au fost în luna februarie (creşteri – n.r.) cu aproximativ 4% pe net. Sigur că în februarie nu au fost alte creşteri, dar în luna martie este o creştere de 20% în învăţământ şi sănătate, unde se creşte direct pe grila din 2022. Dacă mă întrebaţi unde au fost scăderi în luna februarie faţă de luna ianuarie, mai precis în sănătate şi în sectorul de asistenţă socială, vreau să vă spun că e normal să se întâmple acest lucru, dat fiind faptul că în luna ianuarie au fost 11 zile nelucrătoare, mai precis cele opt zile de weekend, şi zilele de 1, 2 şi 24 ianuarie, iar în luna februarie au fost doar opt zile nelucrătoare”. 

Aceeași cucoană declara că salariile încasate vor fi mai mici şi în luna mai, atunci când vor fi virate salariile din luna aprilie, ba, mai mult câştigul salarial mediu net a crescut în februarie cu 11,2%, la 2.487 lei, faţă de luna februarie a anului trecut, cf. Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Aşa cum bine ştiţi  – a mai declarat  Olguța – zilele nelucrătoare în sănătate şi în asistenţă socială se plătesc altfel, pentru că acolo este spor de până la 100%. Este logic că fiind mai multe zile nelucrătoare care se plătesc cu spor de până la 100% în luna ianuarie, să fie mai mari creşterile în ianuarie decât în februarie. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în mai”.

”În sectorul bugetar –  se spune în comunicatul INS – s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%), respectiv în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă”.

Deputata PNL, Mara Calista, într-o postare pe contul său de Facebook, face praf în câteva cuvinte, atât comunicatul INS, cât și declarațiile Olguței și ale Ministrului de Finanțe care, vorbește lumea, nici la coafor nu are bunul simț să își aștepte rândul.

Frumoasa deputată cu zâmbet fermecător, scrie pe contul său de Facebook :

Mara Calista

 

Frumoasă și cu un zâmbet fermecător

Ministerul Muncii a emis un Comunicat de unde reiese clar că nu există scăderi de salarii, ba chiar au crescut, că doar așa a raportat INS!

Este clar că actualii guvernanți, cu precădere ministrul Muncii, nu trăiesc în România zilelor noastre și nu văd protestele spontane sau nu care au loc în spitale peste tot în țară. Să vă spun câte sute de persoane mi-au scris din toată țara că au avut salariile scăzute în segmentul de sănătate?

Între timp, ministrul Finanțelor ne explică în declarațiile publice cam cum vor să ne ofere posibilitatea de a alege între Pilonul I și Pilonul II! Ce fac guvernanții când au nevoie de bani?! Blochează ordonanța de urgență în Parlament în Parlament!

Scad salarii peste tot pe unde se poate deși anunțau cu surle și trâmbițe că românii nu vor face față „creșterilor” de 0% și, mai mult, naționalizează Pilonul II de pensii unde fiecare dintre noi am contribuit pentru o pensie decentă!

Să vă fie rușine! Voi, cei din coaliția de guvernare PSD/ALDE, nu faceți decât să amanetați viitorul românilor! Și mai grav este faptul că o faceți cu zâmbetul pe buze și mințiți cu nonșalanță cu fiecare declarație publică pe care o aveți.

 

Deputata Cosette Chichirău: „ Când simți că pierzi controlul, dai vina pe dușmani imaginari. Așa se întâmplă și cu Liviu Dragnea …”

Mă uitam ieri la Liviu Dragnea, invitat la România TV. 

Parcă vedeam o scenă dintr-o piesă în care personajul principal este bântuit de fantasmele unui delirum tremens când vede gândaci și monștri atacându-l… 

Cu o dezinvoltură ce părea a arăta că e rupt de realitate, că Universul însuși uneltește împotriva sa și a partidului său ( a se citi ”partidul său” cu sensul de proprietate personală) ei fiind cei care au toate soluțiile la problemele țării, dar, oameni răi și forțe oculte li se pun în care de parcă nu doar în urmă cu câteva zile își demolau propriul guvern și spuneau că vor lucra după un alt program de guvernare, deși, cu doar o săptămână mai înainte nu mai puteau de excitați în fața perfecțiunii acestuia.

Cumva, cred că Dragnea, din cauza disperării că indiferent ce face, faptul că va păși pe poarta închisorii e ceva sigur, problema nefiind dacă, ci când se va întâmpla.

Fără a argumenta în nici un fel, spunea că dezvăluirile făcute de jurnaliștii de la Rise Project nu sunt altceva decât niște fabulații făcute la comanda miliardarului George Soros, că el nu are nici un fel de afaceri în Brazilia sau altundeva, aproape că îi vedeam nimbul de Sfântul Liviuț … 

Nu se înșurubează … dacă nu are afaceri, de unde are averea? O avea un batalion de mătuși Tamara? O fi câștigal la loterie?

Ce ciudat, cu doar o zi înainte, intrat la telefon, Teodor Niţulescu, cel care a fost prefect de Teleorman vorbea de un miliard și jumătate de euro, bani deturnați de Dragnea … 

Deputata Cosette Chichirău, într-o postare făcută pe contul său de Facebook consideră că Liviu Dragnea simte că a pierdut controlul și de aceea ar da vina pentru atacurile asupra sa pe George Soros

Când simți că pierzi controlul, dai vina pe dușmani imaginari. Așa se întâmplă și cu Liviu Dragnea: oamenii își pierd încrederea în el, intențiile sale de a-și urmări doar propriul interes sunt din ce în ce mai vizibile, iar colegii de partid, cei care l-au urmat doar pentru a-și atinge scopurile, îl părăsesc acum.

Delirul apărut în urma perioadei sale de glorie mă îngrozește și mă întristează. Cred că e timpul ca Dragnea să își asume soarta și să își dea seama că singura persoană care lucrează la linșajul lui este el însuși, pentru că el e cel care a adunat în portofoliu atât de multe fapte de corupție și trebuia să știe că nu va fi tolerat mult timp și vor ieși curând la iveală.

Doamna deputat postează și un link spre un articol publicat de Iulia Iancu pe siteul România Liberă:

Liviu Dragnea: Tot răul vine de la George Soros. Vor doar să mă înlăture pe mine şi să distrugă PSD

de Iulia Iancu

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, la postul de televiziune România TV, că „marele său dușman și al PSD-ului este miliardarul american George Soros”.

„Transmit şi acum. Nu o să cedez. Totul vine de la George Soros. Tot acest rău. E o campanie începută din februarie 2016 împotriva mea şi a PSD. E bine organizată şi finanţată. Nu pot opri creşterea popularităţii PSD şi a actului de guvernare. Măsurile de guvernare produc efecte. Vor doar să mă înlăture pe mine şi să distrugă PSD. E o chestiune foarte organizată şi se vede cu ochiul liber.”, a spus Dragnea.

Șeful PSD a mai declarat, în luna aprilie, că „atacurile” la adresa sa, desfăşurate de politicieni precum Ponta, Băsescu şi Daniel Constantin, şi de anumite publicaţii sunt coordonate şi că „unii” afirmă că ar fi coordonate de SRI, iar „alţii”, de Soros.

„Există acest pachet de oameni politici şi jurnalişti care sunt foarte bine coordonaţi. Poate este o simplă coincidenţă şi poate domnul Victor Ponta nu are nicio legătură cu dumnealor. Unii spun că are, alţii spun că n-are. Există, se pare, o dorinţă din partea unora ca eu să fiu vulnerabilizat şi în partid şi nu numai”, a adăugat Dragnea.

 

El a arătat că a văzut la „unele” site-uri o „abordare securistă”, întrucât au publicat „aşa-zise anchete jurnalistice care de fapt nu spun nimic”.

„Unii zic că ar fi o coordonare de la SRI. Îmi vine greu să cred. Alţii zic că ar fi o coordonare şi o comandă de la Soros, pe care l-am tot atacat şi am să-l atac întruna pânâ când ţara asta va reuşi să scape de toată influenţa acestui om nefast. (…)„Alţii spun că urmăresc să influenţeze procesul în care mă aflu, să creeze impresia uni om rău şi să influenţeze decizia judecătorilor. Sper că nu se va întâmpla asta”, a adăugat Dragnea.

Întrebat care ar fi miza acestor atacuri „coordonate”, Dragnea a răspuns: „Să mă slăbească foarte mult”.

 

SIMONA TACHE spune ”mulțumesc” celor care: ”… și-au pus viața între paranteze și pentru mine, au făcut eforturi și sacrificii personale și pentru mine. ”

Un text de-a dreptul sentimental postat de Simona Tache pe siteul său, ”Jurnal roz de cazarmă” în care autoarea încearcă, oarecum brutal parcă, să se îndepărteze … ca și cum ar fi la o în fața unui tablou căruia nu vrea să îi vadă tușele de culoare ci imaginea ca ansamblu…

Un text bine și frumos scris, a cărui citire nu e deloc o pierdere de vreme. Zic eu că merită citit…

Mulțumesc

Acest text se adresează acelor oameni care și-au stricat viața și pentru mine în ultimele 10-11-12 luni. Mă refer la o parte dintre tehnocrații care au plecat azi, lăsând loc noului guvern politic. Unii ne sunt cunoscuți, pentru că au fost în prim-plan, alții ne sunt mai puțin cunoscuți sau chiar complet necunoscuți și așa vor rămâne. Există oameni care au avut, în ultimele luni, biroul pe un hol de minister, care și-au adus acolo, seara, copiii, pentru că nu aveau unde să-i lase și pentru că au ales să tragă pe brânci, câte 17 ore pe zi, ca să lase în urmă lucruri care să schimbe ceva într-un anumit domeniu. Poate au ajuns acolo abordând în privat, pe Facebook, un ministru care i-a chemat să-și ducă personal la capăt proiectul propus, pentru ca alți români să nu mai treacă prin ce au trecut ei (puteți citi aici o astfel de poveste). Sau poate au răspuns, lăsând baltă o viață confortabilă, la chemarea unui prieten. Ori la chemarea unui prieten care a răspuns, la rândul lui, la chemarea unui alt prieten.

Există oameni care au convins alte zeci de oameni să li se alăture în regim de voluntariat, ca să pună pe picioare lucruri de care era nevoie. Oameni care și-au lăsat viața lor liniștită dintr-un oraș de provincie și au venit la București, pentru mai puțin de un an, ca să facă pentru bolnavii din țara asta mai mult decât reușiseră să facă deja pe cont propriu. Și-au smuls copiii din viața cu care se obișnuiseră și i-au adus aici, pentru puțină vreme, pentru ca acum, după ce totul s-a încheiat, să-i smulgă din nou și să-i ducă înapoi. Există oameni care nu au mai dormit de multă vreme mai mult de 5 ore pe noapte, care nu și-au mai văzut părinții, partenerii și prietenii, care au uitat cum arată o zi în care să nu faci pur și simplu nimic. La schimb, unii dintre ei au primit nu doar un salariu mult mai mic decât ce câștigaseră înainte să se înroleze în slujba poporului, ci și ranchiună gratuită, mizerie sau calomnii. Sau aroganțe și luări la mișto.

Există oameni (din zona IT, de exemplu, dar nu numai) care și-au lăsat joburi șmechere în țară sau în afară ori și-au pus propriile biznisuri pe hold, ca să meargă să ajute. Au răspuns pur și simplu, într-o zi, la o chemare a unui premier și a unui guvern. S-au mirat de ei până și cei care îi chemaseră. Depășeau numeric așteptările, iar resorturile lor interioare erau de neînțeles. Cum să-ți lași tu, de pe o zi pe alta, viața ta așezată, ca să mergi să lucrezi pentru România? Unde s-a mai pomenit așa ceva? Celor mai mulți dintre oamenii ăștia nu le vom afla vreodată numele, așa că nu îi putem suspecta de vreun interes personal meschin. Nu și-au construit în aceste câteva luni vreo carieră nouă și nici nu au pus bani la saltea, ba chiar au cheltuit din economii.

Există oameni care aveau zero lei în buzunar și în conturi, chiar în timp ce, prin haznalele internetului, erau portretizați ca mafioți cinici. Am întâlnit pe cineva căruia îi curgeau la propriu lacrimile, în timp ce vorbea despre un proiect pe care îl începuse și care ar fi modificat rata de mortalitate la naștere, dar care, odată cu noua guvernare, va fi, mai mult ca sigur, blocat.

Tuturor eu vreau să le spun astăzi “Mulțumesc”. Pe unii dintre ei îi cunosc bine, pe alții îi cunosc doar puțin. Pe cei mai mulți însă nu-i voi întâlni niciodată. Nici măcar nu voi afla că au fost acolo. Dar aș vrea să știe toți că știu și că apreciez ce au făcut. Și că nu cred că efortul lor mi s-a cuvenit. Că nu cred că era obligația lor să presteze muncă în folosul societății, iar a mea să îmi pută superior tot, doar pentru că s-a întâmplat în contextul unei guvernări.

Nu am dat niciun nume, pentru că textul nu este adresat cuiva în particular, cu nume și prenume. Este adresat tuturor celor care, pe parcursul guvernării încheiate ieri, și-au pus viața între paranteze și pentru mine, au făcut eforturi și sacrificii personale și pentru mine. Cei mai mulți dintre oamenii ăștia pleacă azi de unde veniseră, pentru că meseria lor nu e aceea de politicieni, iar scopul lor nu a fost să facă politică. Dacă ar fi fost politicieni, nu aș fi avut de ce să le mulțumesc, dar nu sunt.

Vă sunt recunoscătoare, oameni buni. 🙂 Vă știți voi care sunteți, chiar dacă eu nu vă cunosc și nu vă voi cunoaște niciodată pe toți. Știu că v-a fost greu și ceva îmi spune că nu ați mai avea puterea s-o faceți a doua oară. Dar știți ceva? Eu nu aș fi avut puterea s-o fac nici măcar o dată. Tocmai de aceea nu mi se pare prea mult să vă mulțumesc în mod public.

Mulțumesc. 🙂

Autor: Simona Tache

Sursa: Jurnal roz de cazarmă – siteul jurnalistei

Publicat: 5 JANUARE 2017

P.S. Bravo Simona ! 🙂

PASTILA ELECTORALĂ – Escrocii politici: ”Votați ca proștii nu stați ca boii …”

Vin alegerile. Politicienii, de parcă ar fi de la același partid, ne promit, în esență, cam aceleași lucruri, evident, coafate ca să pară a avea originalitate.

Dacă îi vom vota pe ei, oricare ar fi,  toate problemele nostre se vor duce ca un fum…

Privind însă  în urmă la comportamentul politicienilor vedem că ultima chestie pe agenda lor erau interesele electoratului. I-a interesat orice le putea aduce mai multă bunăstare, mai multă protecție în fața legii pentru mârșăviile pe care le comit… românii continuând să fie pe ultimele locuri în ceea ce privește veniturile, ticăloșii care au furat de au rupt, penalii sunt în continuare protejați cu nesimțire și ne sunt propuși pentru noi mandate, spitalele continuă să ucidă prin infecțiile nosocomiale, nesimțirea și cinismul politicienilor par din ce în ce mai mare.

Ni se tot spune că votul uninominal e o porcărie… Asta deși singurele alegeri curate și democratice sunt cele uninominale în două tururi de scrutin.

Votul mixt care a fost la noi este singura variantă mai proastă decât votul pe liste. Și asta tocmai pentru că și acolo există acele rahaturi de liste propuse de liderii partidelor conform intereselor personale. Alina Gorghiu a și spus cu un tupeu de care nu o credeam capabilă că a propus-o  pe Simona Gerghe de la Antena1 PENTRU CĂ ÎI E PRIETENĂ, da, nu pentru că ar fi avut cine știe ce merite. Halucinant 100% …

Votul uninominal într-un singur tur de scrutin, cum e la locale, de asemenea, este o ordinărie de neimaginat… în 90% din cazuri se alege cineva care nu a fost votat decât de o majoritate relativă. Dacă cineva face 40% are cele mai multe voturi, doar că 60% au votat ÎMPOTRIVA LUI, IAR LA ĂȘTIA MAI ADĂUGĂM ȘI PE CEI CARE NU AU VOTAT.

Democrația lui pește …

De ce să se ducă românii la vot? Doar pentru ca politicienii, care or fi ei, cei aleși, să poată spune că porcăriile pe care le fac le fac în numele celor care au votat?

Să-mi fie cu iertare, dar dacă românii se duc ca proștii la vot, merită să fie tratați apoi ca atare… CA NIȘTE PROȘTI. 

Cum ar trebui să sune de fapt mesajul lor? Cam așa:

”Dragi români, votați-ne și vom fura de vom rupe, vom avea averi, vile, mașini, vacanțe de lux, totul în numele vostru. Vom trăi în numele vostru. Votați-ne ca proștii nu stați ca boi …”

Și dacă Olivia Steer are, totuși, dreptate?

Un articol intitulat Mamografie? Nu, mulțumesc! publicat la 14 Septembrie 2016  de jurnalista Olivia Steer pe siteul personal, ”Scufița Roșie de Olivia Steer”, a cam pus pe bigudiuri mințile unora …

Am văzut tot felul de reacții care mai de care mai apăsate, unii, extrem de convinși de infailibilitatea părerilor lor încercau să îi facă praf articolul jurnalistei, ei fiind extrem de buni cunoscători în ale cancerului, boala nemaiavând pentru ei nici un fel de taine. Practic o puneau la colț.

În contextul în care, niște specialiști la fel de îmbibați de propria pregătire medicală afirmau, prin secolul XIX, la fel de siguri pe cunoștințele lor că fumatul este extrem de sănătos, recomandându-l ca tratament pentru curățarea plămânilor. Un altul lăudându-se că a inventat medicamentul perfect pentru energizarea corpului vindea în farmacie ceea ce acum se numește Coca Cola, ori medicamentul  minune pentru inimă s-a devedit a fi mai ultrautilizat pentru tratamentul disfunctiei erectile, mă refer la Viagra, sau, venind în zilele noastre, când, uneori oamenii iasă din spital cu mai multe boli decât au intrat ori cum, în urmă cu câțiva ani un chirurg considerat de excepție, Ciomu, îl nenorocea pe un pacient sau, câte și mai câte cazuri de malpraxis, ori, câte și mai câte cazuri în care pacienți care păreau vindecabili ajungeau la ”conservă” în cimitir din cauza unor erori medicale, cred că nu e deloc deplasat să mă întreb:

Și dacă frumoasa jurnalistă are dreptate?

Precizez că, oricât de multă simpatie am față de Otilia Steer, nu vreau să mă situez nici pro nici contra vis-a-vis de articolul său. Nu am datele necesare pentru a emite o opinie. Mă întreb doar …

Mai jos se pot citi articolul publicat   pe siteul personal al Oliviei Steer articolul în discuție, dar și un articol în care celebra Prof. Dr. Monica Pop spune că: “Cine crede în Olivia Steer îşi poate ucide copilul”.

Mamografie? Nu, mulțumesc!

Iată o informație despre care nu se suflă un cuvînt în “Luna Internațională a Luptei împotriva Cancerului de Sîn”, care stă să înceapă la întîi ocotmbrie. Și nu se suflă nici la noi, nici aiurea, în lume:

1,3 m-i-l-i-o-a-n-e de femei din America au fost fals diagnosticate și tratate cu metode chimice agresive și letale împotriva unui cancer de sîn pe care nu îl aveau! De către medici incompetenți sau diabolici, chiar!, așa cum a fost cazul oncologului Farid Fata (LINK AICI), condamnat la 45 de ani de închisoare pentru că a fraierit peste 500 de persoane că ar avea cancer, tratîndu-le cu citostatice toxice în valoare de 35 de milioane de doalari (just peanuts for Big Pharma).

Te rog, înainte de orice sprinceană ridicată, zîmbet ironic sau altceva, află că sursa informației nu e vreun blog obscur ori vreo fițuică de scandal sau vreun exaltat în febră mistică, ce-și revarsă obsesiile în spațiul public. Nu. Sursa este New England Journal of Medicine, una dintre cele mai prestigioase publicații de medicină din lume și, de altfel, cea mai veche (1812), cu apariție săptămînală, ce cuprinde nenumărate studii științifice peer-reviewed, publicate de cercetători științifici dintre cei mai stimabili.

 

Uite că, la capătul a peste treizeci de ani de folosire a mamografiei ca principală strategie de luptă împotriva cancerului de sîn, New England Journal of Medicine a ieșit în față și cu toată onestitatea a arătat public, cu dovezi statistice, că metoda asta a fabricat 1,3 milioane de cancere de sîn,  acolo unde nu exista, de fapt, nici unul. Și asta doar în America! (Nu știm și, probabil, nu vom ști cum stă treaba în România, pentru că nimeni nu-și bate capul să facă analize pe subiectul ăsta. Prioritățile sînt altele, la noi!). Cu alte cuvinte, mamografiile sînt un tric murdar, o mașinărie de făcut bani, pe seama naivității și fricii de cancer a femeilor.

Să fi fost vorba de două-trei erori, articolul n-ar mai fi apărut, probabil, niciodată. Sau ar fi purtat, desigur, cu totul alt titlu. Dar erorile sînt în număr de unu-virgulă-trei-milioane! Și tot atîtea femei de peste 30 de ani, amăgite, chinuite inutil, otrăvite. Ca idee, doar în 2008, la nivelul SUA, 70.000 de femei au fost diagnosticate cu cacer de sîn în mod fals. Ca idee, cu 70.000 de suflete umpli mai mult de patru stadioane de fotbal, în Floreasca. Ca idee, înmulțește 70.000 cu 10.000 de dolari (cît e tratamentul cu citostatice, pe lună, în România de azi) ori 12 luni, ca să faci un calcul onest al banilor aruncați pe fereastră pe un singur an. Că suferința inutilă nu o poate calcula nimeni. Nici ca idee.

Intitulat “Efectul a trei decade de investigații mamografice asupra incidenței cacerului de sîn” (LINK AICI), studiul cercetătorilor științifici mai arată că, pe segmentul femeilor mai tinere de 40 de ani, cancerul de sîn a fost în exces și fals diagnosticat:

“Au fost detectate tumori, prin metoda screeningului mamografic, care n-ar fi dus  la simptome clinice niciodată”. (New England Journal of Medicine)

Încă o informație și închei!

Forma principală a cancerului de sîn depistată e carcinomul ductal in situ, cunoscut ca “stadiul zero” sau drept “cancer de sîn noninvaziv”. Spre deosebire de cancerul invaziv, carcinomul ductal nu se mișcă, nu se extinde, nu are simptome și, dacă e lăsat în pace, nu progresează. Și poate chiar să se resoarbă singur, în timp. Dar asta numai și numai dacă nu e depistat precoce, nu e diagnosticat drept cancer și nu e tratat, apoi, cu metode chimice agresive (faimoase pentru faptul, recunoscut oficial, că provoacă alte și alte cancere – despre asta și revista medicală Nature, ce se ocupă cu tipărirea studiilor științifice peer-revewed, a publicat AICI un studiu dezvăluind efectelor dezastruoase ale chimioterapiei).

Cum de mă încumet să spun asta: o altă publicație medicală prestigioasă, Lancet Oncology, a reprodus pe temă (LINK AICI) mai multe studii anul trecut, după ce s-a descoperit că și formele agresive de cancer par sa între în remisie totală, în timp. Cu condiția să fie lăsate în pace.

“Credem că multe cancere de sîn agresive detectate în urma mamografiilor repetate încetează să mai fie vizibile prin screening după șase ani, ceea ce sugerează că mersul natural al tumorilor canceroase la sîn tinde spre regres spontan”.

Între timp, mastectomiile –  măsura de așa-zisă prevenție a cancerului de sîn –  sînt impuse ca proceduri standard pentru sănătatea mamară, din 2004 încoace, ajungînd un trend în rîndul femeilor perfect sănătoase, mai ales după ce Angelina Jolie a recurs la o dublă mamectomie în 2013, cu toate că nu suferea de nici o boală malignă. Pînă și CNN arăta într-o știre (LINK AICI), din martie 2016, proporțiile isteriei: în ultimii zece ani,  numărul dublelor mastectomii s-a triplat, cu toate că procedura nu mărește defel rata de supreviețuire, potrivit studiilor.

Nu știu despre voi și nu mă bag, nu-i treaba mea!, dar despre mine știu cu siguranță ce nu voi face în luna octombrie – luna pănglicuțelor roz, a invitațiilor la screening și mamografii periculoase. Luna rînjetelor farma!

 

Sănătate!

foto credit: en.wikipedia.org

Autor: Olivia Steer

Sursa: Scufița Roșie de Olivia Steet (Site-ul jurnalistei)

Data publicării: 14 Sep 2016

* * * * * * * * * * 

* * * * * * * * * * 

Cazul bebelușilor cu SHU | Prof. Dr. Monica Pop: “Cine crede în Olivia Steer îşi poate ucide copilul”

Olivia Steer

Cazurile bebelușilor diagnosticați cu SHU (Sindrom-hemolitic-uremic), trei dintre ele cu adevărat tragice, iar celelalte destul de grave, au provocat o adevărată isterie la nivel național, asta pentru că părinții nu au mai știut ce să creadă și, mai ales, nu mai știau de ce să-și ferească micuții.

Nici acum nu se știe cu exactitate dacă brânza infectată este adevărata cauză a îmbolnăvirii bebelușilor, este doar o cauză posibilă, așa cum recunosc autoritățile.  Acest lucru a făcut să se vehiculeze tot felul de ipoteze despre sursa infectării copiilor.  Printre variantele vehiculate s-a numărat și cea a vaccinurilor. Mai exact a vaccinului Hexaxim. Printre personele care au susținut această ipoteză s-a numărat Olivia Steer, care nu a făcut niciodată un secret din faptul că este împotriva vaccinări. Ba dimpotrivă și-a exprimat public, de fiecare dată când a avut ocazia, această opinie.

Așadar, și în cazul bebelușilor SHU, Olivia Steer a considerat că este vorba despre o mușamalizare pusă la cale de autorități.

Sursa: libertatea.ro

Data publicării: 03 martie 2016

RALUCA BOBOC: ”La adăpostul Constituției, fără teama sancțiunilor imediate, formațiuni precum PSD, PNL, PDL, UDMR etc, s-au baronizat și au generat corupție în loc de dezvoltare.”

Revizuirea Constituției – singura șansă pentru resetarea clasei politice

Raluca Boboc

Startul pentru alegerile locale este foarte aproape, iar sondajele de opinie înregistrează cote extrem de negative în ceea ce privește încrederea românilor în partidele politice. Conform studiului realizat de IRES, mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la acestea.

Deși electoratul a transmis numeroase semnale de alarmă, reforma celor două partide care domină scena politică este departe de a fi un deziderat realizat. Speranța generată de alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și emoția produsă de dureroasa tragedie de la Colectiv au fost irosite. Resetarea scenei politice, așteptată de un procent semnificativ din electorat, se amână, teoretic,  pe termen nedefinit.

PNL și PSD sunt conduse în continuare la vârf de aceleași figuri obosite și irelevante, incapabile să depășească un anumit prag al încrederii în sondaje, criteriile de integritate au fost puse în vitrină doar pentru a mai păcăli câțiva votanți, iar oferta de candidați reflectă foarte bine incapacitatea celor două partide de a înțelege așteptările electoratului.

Deschiderea reală pentru înnoirea clasei politice există. 41% dintre respondenţi declară că sunt dispuşi să voteze partide noi, însă timpul scurt, complicitățile între vechile formațiuni politice, o piață media extrem de partizană, fragilitatea noilor proiecte sau micile orgolii, caracteristice personajelor mai puțin inițiate în arta subtilităților politice, sunt factori care împiedică pe termen scurt consolidarea și afirmarea partidelor apărute în ultima vreme pe scena politică.

Chiar dacă realitățile politice și datele sociologice indică faptul că în 2016 România nu va avea o Primăvară a înnoirii politice, germenii au fost sădiți. Pe termen lung, pas cu pas, acești germeni vor încolți, se vor dezvolta și vor înflori, transformându-se apoi într-o amenințare reală pentru viața vechilor partide.

Într-o perioadă de un an, maxim doi, o nouă clasă politică își va face loc și se va afirma tot mai accentuat. Conviețuirea cu actualele partide, care în mod cert vor domina administrația locală și centrală, până la alegerile parlamentare din 2020, s-ar putea însă să genereze tensiuni sociale cu consecințe greu de cuantificat în acest moment. De aceea, trebuie identificate mecanismele prin care resetarea clasei politice să se producă pe cale pașnică și democratică.

Alegerile anticipate – punct și de la capăt

Alegerile anticipate au fost identificate în ultimii ani ca fiind cea mai bună soluție pentru rezolvarea crizelor și resetarea clasei politice, fiind susținute cu extremă vehemență chiar în timpul protestelor generate de tragedia de la Colectiv. Însă măsura dizolvării Parlamentului, pârghia constituțională care permite declanșarea anticipatelor, se ia într-o singură situație și trebuie să fie rezultatul eșecului formării Guvernului. Astfel, dacă Parlamentul nu acordă votul său de încredere pentru formarea Guvernului, de cel puțin două ori în termen de 60 de zile de la prima solicitare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

Este adevărat că procedura extrem de complicată prevăzută de actuala Constituție a României pentru declanșarea alegerilor anticipate a acționat în toată perioada aceasta ca un scut de protecție care a permis construirea și consolidarea democrației românești.

Stabilitatea politică a țării a avut cu siguranță o contribuție majoră în atingerea unor obiective extrem de importante precum aderarea la structurile NATO și integrarea în Uniunea Europeană, însă prețul plătit a fost menținerea și stabilizarea în Parlament a actualelor partide politice. La adăpostul Constituției, fără teama sancțiunilor imediate, formațiuni precum PSD, PNL, PDL, UDMR etc, s-au baronizat și au generat corupție în loc de dezvoltare.

Compoziția legislativului a devenit în foarte multe momente incompatibilă cu voința populară, însă posibilitatea ca electoratul să sancționeze în timp real derapajele partidelor a fost redusă chiar de Constituție.

De asemenea, limitările constituționale în privința declanșării alegerilor anticipate au potențat conflictele politice din ultimii ani, împiedicând resetarea jocului politic. S-a ajuns astfel la numeroase blocaje instituționale între președinte și premier (Băsescu – Tăriceanu între 2006-2008 și Iohannis – Ponta în 2015) sau între președinte și parlament (suspendarea din 2007 și cea din 2012).

Dacă până la un moment dat filtrele extrem de exigente prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate au acționat pentru protejarea democrației, odată consolidată viața politică și parlamentară, aceste filtre au acționat în mod evident împotriva democrației.

Revizuirea Constituției – cine își asumă ?

În statele cu o democrație consolidată, dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate reprezintă de cele mai multe ori nu doar o procedură de rezolvare a conflictelor între diferite instituții ale statului, ci și o manevră de consolidare și de reconfirmare a încrederii de care partidul politic care deține puterea se bucură la un moment dat în rândul alegătorilor.

În contextul politic actual, în care PSD și PNL se pregătesc să își împartă sferele de dominație pentru următorii patru ani, revizuirea Constituției și simplificarea procedurilor de dizolvare a Parlamentului, implicit a celor pentru declanșarea alegerilor anticipate, trebuie să constituie nu doar o temă de campanie pentru noile partide, ci și o preocupare profundă atât pentru societatea civilă, cât și pentru factorii de decizie de la cel mai înalt nivel.

Deși Klaus Iohannis s-a poziționat după evenimentul Colectiv drept personajul care poartă întreaga responsabilitate a resetării clasei politice, parteneriatul mediatic cu Dan Voiculescu, unul dintre cei mai puternici adversari ai statului de drept, riscă să-i umbrească autoritatea și legitimitatea. Foarte probabil, Iohannis va sfârși prin a conduce el însuși coaliția anti-reformă PNL-PSD-Antena3.

În acest moment, Dacian Cioloș este este singurul pol de putere capabil să absoarbă energiile pozitive din societate. În funcție de rolul pe care și l-a propus să-l joace pe scena politică românească, Cioloș poate contribui decisiv la procesul de resetare a clasei politice. Premierul – jucător Cioloș poate face acest lucru fie din fruntea unui partid care să participe în alegerile parlamentare din anul acesta cu unic proiect revizuirea Constituției, fie prin lansarea unui proiect de Lege referitor la revizuirea Constituției, pe care să-l transmită președintelui României pentru dezbaterea și aprobarea lui de către viitorul Parlament.

Resetarea profundă a clasei politice și o schimbare a întregii societăți se poate face doar pornind de la legea fundamentală a statului. România are nevoie de o Constituție nouă, modernă, adaptată transformărilor care au maturizat și au consolidat democrația, capabilă să surprindă și să integreze noile energii din societate. O Constituție care să dea mai multă putere poporului !

Autor: Raluca Boboc

Sursa: contributors.ro

Brânză, lapte, pere, mere, Bombonel vrea graţiere …

Puşcăriaşul Adrian Năstase, mai nou preşedinte al organizaţiei interlope numite  Fundaţia Europeană Titulescu, propune pe blogul său personal ca  autorităţile române să ia exemplu de la americani care graţiază oarece puşcăriaşi.

OK, aş fi de acord dacă dumnealui, în marea înţelepciune pe care o are în organul generator de mătreaţă, este de acord ca autorităţile româneşti să adopte şi alte obiceiuri americane:

• Dacă cineva primeşte mai multe condamnări le va executa pe toate, însumat şi nu doar pe cea mai mare,
• La americani scrierea unei cărţi sau depăşirea vârstei de 60 de ani nu sunt considerate motive de reducere a pedepsei.

Deci, dacă dumnealui, puşcăriaşul Năstase este de acord să execute ceea ce nu a executat, însumat toţi anii de pedeapsă nu doar cei ai condamnării celei mai mari, şi ceea ce i s-a rdus mulţumită vârtei şi cărţilor publicate, voi susţine şi eu graţierea … evident, fără criminali sau demnitari … Ăstora aş propune să li se dubleze pedepsele.

Așa, cam prin septembrie aflam că celebrul pușcăriaș, Adrian Năstase a fost reales ca președinte al Fundației Europene Titulescu de către adunarea generală a fundației.

Drept să spun nici acum nu cred că Titulescu ăsta o fi ăla de care am învățat la istorie cu vreun puşcărial mai spălat sau cineştie ce interlop celebru.

Interesant e că din Consiliul fundaţiei s-a decis să facă parte unu Ionel Valerntin Vlad zis Academicianu, şef al unei găşti de interlopi cu nume la fel de interesant: Academia Română, şi unu’ Bogdan Aurescu zis Ministru de Externe.

Au mai fost aleși și alții  pentru funcția de vicepreședinți. Dan Berindei si Razvan Theodorescu, amândoi ziși  „Academicianu”… („Academicianu” fi vre-un titlu de nobleţe probabil), precum şi unu’ Florin Georgescu zis Primviceguvernatoru’.

Secretar general al Fundaţiei a fost numit unu’ Adrian Dobre despre care nu ştiu ce poreclă are.

Printre membrii Fundaţiei mei sunt Cătălin Zamfir, şi ăsta zis tot Academucianu’, Titus Corlăţeanu zis Senatoru’, Gheorghe Tinca şi Paraschiva Băsescu zişi Ambasadoru’, Laurentiu Gutica-Florescu şi Radu Boroianu zişi Directoru’, Liviu Taranu zis Istoricu’, Bogdan Antoniu zis Lectoru’, Radu Timis si Adrian Ursu.

Având în vedere ultimul nume cred că Fundaţia asta este vreo anexă a organizaţiei interlope Fundaţia Voiculescu.

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Dar să lăsăm interlopii cu ale lor şi să vedem ce mai face puşcăriaşul Adrian Năstase, mai nou preşedinte al organizaţiei interlope Fundația Europeană Titulescu.

Păi ce să facă? Face ce a învăţat la puşcărie, scrie pe blog.

Năstase le cere autorităților din România să ia exemplu SUA în privința legii grațierii. Americanii vor elibera în perioada următoare circa 6.000 de deținuți din închisorile federale.

În acest context, Năstase spune, în mod ironic, că decizia SUA cu privire la grațierea colectivă este o măsură compatibilă cu statul de drept, în timp ce în România procurorii și arestările sunt în vogă.

Totodată, puşcăriaşul Năstase „îi îndeamnă” ironic pe români să nu renunțe la supra-aglomerarea pușcăriilor și să ceară la Cotroceni semnarea unui acord în sensul că în următorii 25 de ani nu se va aproba nicio lege de grațiere colectivă.

Zice dumnealui pe blogul personal, aşa:

„Stimate MCV, stimate ministru al justitiei, stimați președinți ai României, ai Camerei Deputatilor si Senatului, stimate ambasador Maior,

In SUA, vor fi grațiate mii de persoane. Este compatibila oare aceasta măsura cu statul de drept, pentru ca in România nu este. Si poziția ambasadei americane la București sau cea a liderilor politici americani in vizita in România a fost foarte clara in aceasta privința. Cred ca poziția ferma si principiata a MCV si a autorităților din România in sensul ca noi nu abdicam de la principiul supra-aglomerării pușcăriilor ar trebui comunicata sub forma de protest si americanilor.

Propun, in acest sens, ca ambasadorul nostru la Washington sa cheme la ambasada pe secretarul de stat american sau pe unul din adjuncții săi pentru a le comunica acest protest. Iar noi, desigur, sa ne păstrăm poziția noastră înțeleapta in aceasta privința, poziție sprijinita atât de partidele istorice cât si de cele post-Revoluționare. Cred ca a venit momentul ca toate partidele parlamentare sa meargă la Cotroceni pentru a încheia un pact in sensul ca in următorii 25 de ani nu vor aproba nicio lege de grațiere colectivă.

PS rog unii jurnaliști care au călătorit in ultimii ani pentru studii in SUA sa nu citească aceasta știre. Ar trebui s-o ignore.”

http://www.agerpres.ro/externe/2015/10/07/sua-vor-elibera-6-000-de-detinuti-din-inchisori-federale-10-38-03q

Sursa:

blogul personal lui Adrian Năstase

Nu am să mă apuc acum să contrazic spusele unei asemenea personalităţi, am să atrag doar atenţia că lincul de la finalul articolului nu duce la o pagină existentă, lucru ccare mi se pare oarecum mirabil.

Pe de altă parte, legat de intenţia americanilor de a graţia oarece puşcăriaşi, dar mai ales de faptul că Năstase recomandă asta şi autorităţilor române, aş avea de făcut o completare, totuşi.

În america nieni nu este eliberat dacă scrie cărţi şi nici nu i se reduce pedeapsa la o treime dacă are mai mult de 60 de ani.

În plus, dacă un om are mai multe condamnări le face pe toate nu doar pew cea mai mare…

Aşa că le-aş propune şi eu ca Adrian Năstase să fie reîncarcerat pentru perioade egale cu suma pedepselor primite plus acea reducere pe care a primit-o pentru că a scris cărţi şi are peste 60 de ani … aşa, ca să fie ca în America.

Aş mai propune să i se renoveze celula deoarece nu peste mult va începe cazul EADS unde dumnealui se pare că are oarece … merite …aşa, de vreo 20 de ani …

P.A. …

P.S. La mulţi ani, domnule Năstase…

DANIELA RAŢIU: „Ați știut și ați tăcut. În termeni juridici, se numește complicitate…”

Moștenirea lui Cristian Panait

Ați știut și ați tăcut. În termeni juridici, se numește complicitate. Ați știut cu toții și ați pus umărul la destructurarea unui stat. Jurnaliști, politicieni, funcționari, procurori, judecători, medici, asistente medicale, profesori, portari, polițiști, primari, consilieri, cetățeni. Cu toții ați închis ochii.

Ați dat vina pe copii, rate, case, frigiderul gol, vacanțe în care ați vrut să mergeți și nu ați fi putut altfel, haine de firmă la care visați și pe care altfel nu vi le-ați fi permis, case cu piscină la care visați atunci când locuiați între betoane, la grămadă cu ”săracii și naivii”, mașinile de lux cu scaune din piele bej la care visați atunci când conduceați un hârb de mașină luată de la second. V-ați uitat în oglindă și v-ați spus că trebuie să o faceți pentru că nu aveți încotro, că o faceți pentru copiii voștri (deși vă e greu să recunoașteți egoismul sălbatic care v-a orbit, era doar pentru voi, obsesia compulsivă a acaparării de bunuri, terenuri, oameni).  

Vedeați în jurul vostru cum alții trăiau pe picior mare și atunci v-ați lăsat conduși de invidia care vă mușca din inimă. Puțin câte puțin, mecanismul justificării a orice și a oricum învârtea rotiță cu rotiță până când totul s-a relativizat. Linia roșie a devenit invizibilă. Ați trecut de cealaltă parte. Și când ați ajuns acolo, în lumea lor, când ați văzut că făceați parte dintre ei v-a umplut un sentiment de putere. Nimic și nimeni nu se putea atinge de voi, așa simțeați alături de cei la ale căror mese stăteați la început stingheri, băgându-vă în seamă, spunând câte ceva cu glasul gâtuit de emoție. Vă uitați în jur și vi se umplea inima de bucurie că sunteți parte din Marea Șmecherie Națională.

Ați văzut cum se țes intrigile, interesele cum interferează, cum barierele politice și instituționale  sunt atât de elastice. Toți își făceau curaj unul altuia spunând într-una, ca o mantră, ”nouă nu ni se poate întâmpla nimic. Îi avem pe toți la mână!”. Deja făceați parte dintre ei. Și ați văzut că, cu timpul, a început să se fure tot mai mult, era un fel de nebunie care vă cuprinseseră pe toți. Furtul era la drumul mare, haiducește, în haită: rafinării, păduri, fabrici, bugetul de stat la îndemână, oameni de toate felurile. Toți cuprinși de febra hoției, ca niște lăcuste. Televiziunile vă serveau și o fac în continuare pentru că jurnaliștii au venit cu voi la furat. În horă v-ați prins cu toții: politicieni, jurnaliști, procurori  și judecători corupți, funcționari. De ”săraci și naivi” aveți nevoie doar ca să îi băgați în față atunci când aveți nevoie să se bată pentru voi să urle isterizați că voi sunteți doar ”victime politice”. Nu ați făcut nimic pentru ei pentru că cu banii lor v-ați îndestulat conturile, v-ați cumpărat case, mașini, afaceri și oameni. Fiecare dintre voi aveți un mic/mare alai de fraieri cărora le aruncați oase de la masa voastră și pe care îi puneți să semneze pentru voi.

Această luxuriantă junglă a corupției pe care ați construit-o și din cauză căreia în România parcă nu se mai vede soarele, din când în când, ”Panaiții” o străbat și taie fără milă, încercând să taie din rădăcină, răul care ne sufocă, răul care pentru voi a devenit respirabil, de care sunteți dependenți. Acești Panaiți sunt tot mai numeroși. La început a fost doar el, Cristian Panait. Dar el a lăsat urme, ca niște pietricele într-o junglă întunecată, populată de fiare, iar pe urmele lăsate de el, ca niște jaloane, sunt tot mai mulți. Nu sunt doar procurori. Sunt și judecători, funcționari, jurnaliști, cetățeni. Sunt tot mai mulți. Și da!, le e foame de aer curat, de dreptate, de justiție, de principii, de normalitate.

Filmul lui Tudor Giurgiu, ”De ce eu?”, pornind de la cazul procurorului Cristian Panait, tocmai această complicitate vinovată o devoalează. Această complicitate ca o pânză de păianjen țesută în ultimii 25 de ani de toți cei mânați de frică, de teamă, de foamea de bani. Pe asta s-a construit sistemul putred care astăzi pocnește ca un puroi. Așa precum i se spune în film protagonistului care joacă rolul lui Panait, asta caută Sistemul: unde vede foamea și nerăbdarea acolo se oferă bani, ascensiune, toate cadourile strălucitoare pe care le poate refuza doar un caracter puternic, construit pe valori fundamentale. Filmul lui Tudor Giurgiu a venit când trebuia. Acum câțiva ani acest film nu ar fi produs aceeași emoție. Astăzi, ”De ce eu?” marchează moștenirea lui Cristian Panait: continuarea a ceea ce el a început.

Autor: Daniela Raţiu – jurnalist şi scriitor

Sursa: evz.ro

VICTOR PONTA: „În lumea asta toate femeile sunt hoaţe în afară de mama şi sora mea, dar să nu uităm că şi ele sunt femei”…

Victor Ponta este extrem de enervat că presa îşi permite să vorbească despre sora şi mama lui … cică ar fi linşate. Adică dacă se spune ca ştire că cele două trbuie să dea cu subsemnatul se comit un fel de blasfemie.

Interesant … niciodată nu a fost deranjat de linşajul la care se pretează  Antena 3 şi România TV la Traian Băsescu, la familia şi la apropiaţii acestuia. Ca să nu mai zicem de linşajul la adresa Elenei Udrea…

Mie chestia asta îmi pare un fel de semiplagiat la Napoleon.   Sună cam ca şi cum ponta ar fi spus:

„În lumea asta toate femeile sunt hoaţe în afară de mama ş sora mea, dar să nu uităm că şi ele sunt femei”…

Bine, Napoleon ar fi spus curve în loc de hoaţe …

Simfonia Romanica Blue

Altele erau comparatiile pe care le cautam.
Altele trebuiau sa fie rezultatele , conform astreptarilor mele.
Nu am reusit sa gasesc o nisa, sa ies din perdeaua de fum, sa schimb tonalitatea….
Va recomand spre analiza urmatorul articol , aparut in 17/04/2013 ani intr-un magazin istoric si politic, sub semnatura theophyle si totodata, va intreb, ce s-a schimbat? 

De ce nu iesim din bucla asta temporala?

Ce s-a schimbat ?

Vânzări politice – […] În ianuarie 1925, Iuliu Maniu a adresat partidelor de opoziţie un nou apel de a se uni pentru a pune capăt dominaţiei liberale şi a „reinstaura un regim democratic în România” [ un fel de USL, daca doriti] Argetoianu [un om inteligent si abil de o rautate proverbiala, asemanatoare cu cea a lui Felix Varanu’ zilelor noastre] l-a convins pe Iorga să accepte fuziunea cu PNR, folosind cu mare abilitate „arta linguşirii”. Iorga se pregătea să plece la Paris, când Argetoianu i-a cerut o întrevedere înainte de plecare. Au discutat despre literatură, despre Sofocle şi dramele scrise de Iorga, care nu se bucurau de prea mare succes la public. Argetoianu a recitat din memorie pagini întregi din dramele lui Iorga, spre încântarea acestuia. La despărţire, Argetoianu i-a spus: „A, era să uit, domnule profesor. Dumneata pleci pentru mai multă vreme. Nu crezi că ar fi bine să dai cuiva, în care ai mai multă încredere, delegaţia de a trata fuziunea cu domnul Maniu?” Răspunsul a venit pe loc: „Dar se înţelege. Iată, să-ţi dau o delegaţie în scris; ai din partea mea depline puteri”. A doua zi, Argetoianu s-a prezentat la Maniu. Trei zile mai târziu, pe 8 martie 1925, fuziunea dintre cele două partide a fost ratificată, iar Nicolae Iorga a devenit co-preşedinte al partidului. Divergenţele de opinie au fost determinate de fuziunea cu Partidul Ţărănesc, ceea ce l-a determinat pe savantul român să îşi reînfiinţeze vechea formaţiune pe 28 septembrie 1926, sub denumirea de Partidul Naţional. Această hotărâre n-a fost urmată de o activitate politică şi organizatorică corespunzătoare, astfel încât partidul său a rămas o organizaţie politică minoră. […] Aveti aici sursa pe Politeia Doctrinara.

Nici metodele si nici practicile nu s-au schimbat. Aceleasi aliante, care nu erau bazate pe absolut nimic altceva decat dorinta puterii, satisfacerea  clientelei politice si imbogatire, desi majoritatea erau putred de bogati.  Nu cred ca exista multe figuri politice interbelice mai malefice decat cea a lui Argentoianu. Tizul perfect al lui Voiculescu-Varanu.’ Bineinteles diferenta ar fi la nivel intelectual, lipsa de moralitate a fost insa identica. Traseismul si alipirea de partide cu electorat, fara ca formatiunile pe care le-a condus sa valoreze ceva electoral – Argentoianu. Bineinteles ca m-am distrat copios cand Jurnalul National a publicat amintirile lui, acum cativa ani. Ce ironie!

Traseism. […] După alegerile parlamentare din iunie 1926, Iuliu Maniu şi Ion Mihalache au început negocierile pentru fuziunea Partidului Naţional Român cu Partidul Ţărănesc. Totul s-a petrecut peste capul lui Argetoianu şi al lui Iorga, fapt ce i-a nemulţumit. Dacă Iorga a decis, la 28 septembrie 1926, să-şi refacă vechiul partid, Argetoianu s-a declarat „independent”. Din acestă calitate, a participat în guvernul condus de Barbu Ştirbey (4 iunie 1927 – 20 iunie 1927) ca ministru al Agriculturii şi Domeniilor, portofoliu pe care îl va păstra şi în cabinetele prezidate de Ionel Brătianu şi Vintilă Brătianu, până la 3 noiembrie 1928.

Argetoianu a gândit că ar putea ajunge el într-o zi preşedintele partidului şi s-a înscris în PNL încă din 1927, declarând că fusese în multe bordeluri, dar acum dorea „să sfârşească într-o casă cinstită”. După trecerea PNL în opoziţie, personalitatea care s-a afirmat cel mai puternic în acest partid a fost I. G. Duca, iar Argetoianu şi-a dat curând seama că nu avea şanse pentru şefia partidului. La începutul lunii iunie 1930, Argetoianu se afla într-o excursie de plăcere pe coasta Dalmaţiei, când a aflat că principele Carol a venit în ţară, fiind proclamat rege la 8 iunie 1930. În prima audienţă, Argetoianu l-a sfătuit pe rege să instaureze un regim de mână forte. Regelui i-a plăcut ce a auzit şi l-a menţinut în cercul sfătuitorilor de taină. În noiembrie 1930, a fost chemat la Sinaia, unde regele i-a dictat un „interviu”, care a apărut în Universul din 30 noiembrie 1930 şi a făcut multă vâlvă, determinându-l pe Vintilă Brătianu să ceară excluderea lui Argetoianu din partid (10 decembrie 1930).

Atitudinea sa de fidelitate faţă de şeful statului, l-a determinat pe acesta să îl folosească în primăvara anului 1931, când a decis să formeze un guvern de „uniune naţională” format din apropiaţii şi susţinătorii regelui. Profitând de criza politică, Carol l-a desemnat prim-ministru pe Nicolae Iorga pe 18 aprilie 1931, deoarece savantul se bucura de un prestigiu ireproşabil în ochii opiniei publice şi în străinătate, ceea ce constituia o „perdea de fum” pentru restul clasei politice. În fapt, regele deţinea puterea indirectă, iar Argetoianu, din funcţia de ministru al Internelor, s-a ocupat de manevrele de culise pentru a asigura succesul guvernului în alegeri. […]  Aveti aici sursa pe Politeia Doctrinara.

Cat de asemanatori sunt majoritatea liderilor politici actuali in comportamentul lor amoral si traseismul “floarea soarelui” in cautarea luminii puterii. Sareau dintr-o caruta in alta fara nici o remuscare, imbatati de licoarea puterii fara limite, intr-o lume fara reguli si fara  justitie, la fel ca cea de astazi. Omul se putea pierde in “sala pasilor pierduti”, daca nu avea suficienti gologani pentru a-si putea cumpara dreptatea si de multe ori chiar libertatea. Credeti ca ceva s-a schimbat? Nici vorba! Ministerul de Interne a fost atunci, ca si acum, ministerul cheie in castigarea alegerilor. Bataliile au fost pierdute mai intotdeauna la nivel MAI si vorba lui Ponta – cine fura mai eficient!

Primul Partid al Poporului a fost infiintat de Alexandru Averescu, mare erou al poporului român, nici un fel de comparatie cu caricatura DD. Averescu a condus armata română spre marile victorii de la Mărăşti şi Oituz în Războiul pentru Întregirea Neamului.

Vanzari si cumparari de partide, si bineinteles traseism. […] Generalul Alexandru Averescu a reprezentat un caz aparte în istoria politică a României. Speculând la maximum nemulţumirile oamenilor după Primul Război Mondial, şi-a întemeiat propriul partid, cu care a reuşit să se impună pe scena politică a primului deceniu interbelic. În primii ani de după război, s-a creat un adevărat mit în jurul său, ţăranii considerându-l un „Mesia al neamului românesc”. Acesta se va spulbera rapid în timpul guvernărilor sale, când s-a văzut limpede că între imaginaţia colectivă şi realitate este o mare diferenţă. A acceptat influenţa politică dominantă a lui Ion I. C. Brătianu, prin intermediul căruia a ajuns de fiecare dată prim-ministru, iar când a încearcat o oarecare politică guvernamentală de independenţă, fruntaşul liberal l-a „pedepsit” aspru. Astfel, de la alegerile din iulie 1927, când partidul său nu a mai întrunit scorul electoral necesar accederii în Parlament, eroul general Averescu nu a mai avut un cuvânt important de spus în viaţa politică. Aveti aici sursa pe Politeia Doctrinara.

Ce s-a intamplat atunci si ce poate sa se intample si acum? Probleme materiale, aceleasi poate sau si mai grele, dezechilibre sociale grave, coruptie si lipsa unei justitii functionale. Un om providential cu adevarat demn si care a insemnat ceva in istoria tarii este aprope impins de politicienii care intelegeau ca nu mai sunt eligibili. Incearca o reforma, aparand in fata publicului ca un adevarat “mesia.”  Incet, Averescu intelege ca problemele sunt nerezolvabile si ca de fapt este exploatat de cei care nu se mai puteau prezentau in fata publicului. Sabotat,   vandut si tradat se va retrage de pe scena politica. Mare diferenta dintre un mare general si o mare marioneta. Faptele, sperantele, poporul acelasi. Aceasi politicieni si clienti din umbra imping eroi veritabili sau eroi de mucava pentru a linisti poporul prin promisiuni imposibile.

Vom ramane asa pana in clipa cand cineva sau un grup de oameni vor reusi sa scrie  si sa ÎNFAPTUIASCĂ ceva asemanator cu textul de mai jos:

« Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță și Fericire. » Formulat probabil de Thomas Jefferson – Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii , 4 iulie  1776.

____________________________________________

Sursa articolului: politeia.org.ro

Marturisesc, initial eram in cautare de citate ale unor mari personalitati politice si artistice , pentru aceleasi conjuncturi. Doream sa sa fac o comparatie, sa arat puncte de vedere si abordari diferite, solutii diferite pentru situatii similare.

Nu exista.

Opiniile tuturor acestor mari personalitati sunt identice, pentru situatii identice. Solutiile, recomandarile, deasemenea. De aceea am decis sa insist asupra unei situatii actuale, care de fapt a fost mereu actuala pe minunatele noastre plaiuri.

„Perdeaua de fum” a devenit o strategie evidenta, e folosita si acum.

Si totusi, nu iesim din bucla asta ….

Ce votează omul cu mâna lui se numeşte lucru manual …

V-aţi săturat de:
– Penali,
– Obraznici,
– Nesimţiţi,
– Ticăloşi,
– Aroganţi?

Votaţi nemţeşte …

 

Tineretul votează cu Ponta explicit … în special fetele …

După mitingurile electorale ale PSD pentru susţinerea lu Victor Ponta cu puţini mici şi multă bere tineretul care urmează a vota pentru prima dată s-a exprimat cât se poate de entuziasmat că va vota pentru alegerea lui Ponta în cea mai importantă funcţie în stat . În special fetele… cică ar fi cel mai tinerel şi mai frumuşel.

Întrebarea care se pune este de ce foloseau afişele cu Ponta …

Oare doreau să nu murdărească peisajul sau doreau doar, instinctiv, să îşi marcheze teritoriul?

Tinerii votează explicit şi masiv cu Victor Ponta. În special fetele

 

SORINA IONAŞC (studenta lui Robert Turcescu): ” …domnule Turcescu, nu este corect să compromiteţi o întreagă breaslă din cauza unor interese.”

Domnule profesor Robert Turcescu, sunt eu, Sorina, studenta dumneavoastră

Când mama ta îţi spune că te iubeşte, verifică din trei surse. Când Robert Turcescu spune că a fost ofiţer acoperit, te-ntrebi dacă a luat-o razna. Nu este corect, domnule Turcescu, nu este corect să compromiteţi o întreagă breaslă din cauza unor interese. Dacă aveaţi probleme de conştiinţă, trebuia să vă spovediţi la un preot, nu în faţa internetului şi a audiovizualului.

Când am intrat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, am avut ocazia de a-l prinde profesor pe însuşi Robert Turcescu. Numele sonore din presa din România nu erau plătite de facultate, doar li se asigurau resursele necesare predării. Iar pe lista celor disponibili pentru a-mi fi tutori se numărau, pe lângă Turcescu, şi Val Vâlcu, Dan Turturică, Lucian Mîndruţă şi alţii. Aşa că am zis c-am picat minunat.

În singurul semestru în care ne-a fost îndrumător, Robert Turcescu a fost printre extrem de puţinii profesori din facultate care a ne-a redat imaginea reală a presei, care ne-a dărâmat din temelii luminile strălucitoare prin care erau văzuţi jurnaliştii şi care ne-a adus cu picioarele pe pământ românesc. Prin modul destul de dur în care vorbea despre jurnalism, dar cu o pasiune vizibilă, a reuşit să ne facă pe unii, puţini, e drept, să ne dorim cu adevărat să devenim jurnalişti şi să ne facem meseria cu maximă onestitate şi pasiune.

Ne-a spus eternul „când mama ta îţi spune că te iubeşte, tu trebuie să verifici din trei surse”. Ne-a învăţat să scriem cu sufletul, nu doar cu mintea, să redăm în cuvinte chiar şi lucrurile care nu se văd pe imagini şi să-l facem pe cititor să vadă lumea pe care ai văzut-o tu, fără a încerca să-l manipulezi. Robert Turcescu a fost unul dintre puţinii profesori care au reuşit să transmită ceva, nu doar să predea, care s-a apropiat de studenţi şi care, într-un fel, a arătat că-i pasă de viitorul presei.

O bună vreme am rămas cu imaginea pe care el mi-a creat-o încă din primele săptămâni de facultate. Mi-am dorit nespus de mult să devin jurnalist şi mi-am dat toată silinţa să nu cedez din cauza mizeriilor. Aveam în cap doar pasiunea pe care a reuşit să mi-o înrădăcineze Robert Turcescu.

Zilele acestea, după aşa-zisa dezvăluire a lui, mi-am amintit. Când mama ta îţi spune că te iubeşte, verifică din trei surse. Când Robert Turcescu spune că a fost ofiţer acoperit, te-ntrebi dacă a luat-o razna. Nu ai cum să înghiţi fără să mesteci asemenea informaţii. Că e adevărat, că e doar un joc murdar cu tentă politică, prea puţin contează acum.

În primele zile de Parlament după dezvăluirea lui Robert Turcescu, senatorii şi deputaţii m-au întrebat, mai în glumă, mai în serios, dacă sunt ofiţer acoperit. Apoi îmi spun că fiecare jurnalist este pus sub semnul întrebării. De către ei! Fix ei, care în fiecare zi a existenţei lor ca demnitari, fac cel puţin o măgărie, fix ei se uită cruciş la mine, la ceilalţi colegi jurnalişti, de parcă am fi de cea mai joasă speţă, aşa că putem fi subiect de glume nesărate.

Nu este corect, domnule Turcescu, nu este corect să compromiteţi o întreagă breaslă din cauza unor interese. Dacă aveaţi probleme de conştiinţă, trebuia să vă spovediţi la un preot, nu în faţa internetului şi a audiovizualului. Nu ştiu şi nici nu mă interesează ce v-a determinat să faceţi asta. Şi nici nu mă interesează dacă e adevărat sau nu, dacă veţi retracta sau nu. Mă interesează doar că tot ce le-aţi predat studenţilor la jurnalism, tot ce aţi reprezentat în presă şi tot ce aţi spus vreodată în calitate de jurnalist este pus acum sub semnul întrebării. De fapt, nu vă pasă de soarta presei. Ce credibilitate mai puteţi avea acum? Ce credibilitate mai putem avea noi, cei care am reuşit să ne croim un drum în presă, după aşa-zisa mărturisire?

Poate pentru asta ar trebui să vă pară rău. Pentru toate greşelile pe care le-aţi făcut în calitate de jurnalist, corect ar fi fost să plătiţi dumneavoastră şi numai dumneavoastră, nu să târâţi prin mocirlă zeci, poate sute de oameni oneşti, care încă încearcă să mai aibă puţină autoritate, puţin respect, fără a fi batjocoriţi de o adunătură de penali, şi care se luptă, cu demnitate, cu un sistem corupt. Pentru asta, domnule Turcescu, nu veţi mai fi acel mentor, ci doar un profesor. Sub acoperire.

P.S. I-aţi criticat în nenumărate rânduri pe alţi colegi din presă, care au încălcat acel cod deontologic al jurnalismului. Însă niciunul dintre aceia nu a făcut ce aţi făcut dumneavoastră, nu a compromis atât de mult întreaga breaslă. L-aţi criticat vehement pe Dan Voiculescu, fost colaborator al Securităţii. În definitiv, şi el a fost tot profesor.

Autor: Sorina Ionaşc – redactor al ziarului Gândul

Sursa: gandul.info

Comentariu Blue (pentru autoare): 

Parafrazând … Sorina, nu cerceta aceste legi că-nnebuneşti  de le-nţelegi …

SABIN GHERMAN: „Înainte puşcăria era ruşine, azi e bravadă”

*

Opinie de Sabin Gherman: Măi voiculeştilor, anii voştri de puşcărie sunt anii noştri de libertate!

*

Opinie de Sabin Gherman Pentru că n-am fost în stare să facem o tranziţie onestă de la socialism la capitalism, o altă spirală ne-a ocupat istoria ultimilor 25 de ani: ne-am nesimţit. Sau ne-am obişnuit cu nesimţirea.

Înainte de democraţia originală, cădeau cerurile peste familie dacă intra vreunul la puşcărie. “A lu’ Cutare e la Gherla” echivala cu o pecete ruşinoasă, fier încins pe frunte. Ieşeau ăia de prin puşcării şi lumea se ferea de ei. La bufet stăteau singuri la masă şi-şi admirau tatuajele cu inimioare şi săgeţi.

Asta pare un pic paradoxal, pentru că, tot înainte, puţini erau cei care plecau din fabrici fără vreun transformator sau măcar o mână de cuie sau o diodă – că “nu se ştie când ai nevoie”.

Cu astfel de ciudăţenii ne-am despărţit de comunism.

Apoi: de la diode, şmecheraşii au trecut la mărci, dolari, forinţi. Şi mai apoi: descurcăreţii de tranziţie au vrut respect şi au intrat în politică. Mai întâi consilieri locali, judeţeni şi uimirea n-a fost mare să-i vezi în Parlament.

Cazul Voiculescu e un pic diferit doar din cauza proporţiilor. “Greii” au fost fascinaţi şi de puterea presei şi de presa puterii. Şi, dacă guvernele ar fi investit în educaţie măcar un sfert din banii sifonaţi către sindrofiile de partid, altfel ar fi arătat ţara asta. Numai că un popor educat nu acceptă slugăreala pe la baroni, deci ce interes să aibă baronetul să-şi educe poporul?… Presa, la fel: la ora cinci umple ecranul cu manele, pentru ca la ştirile de la şapte să deplângă manelizarea ţării.

Aminteşte-ţi: a existat în sfertul ăsta de secol vreun partid sau lider care să-şi înceapă campania electorală vorbind despre muncă? Eu n-am auzit, dar ştiu că asistenţa socială era mereu în capu’ listei.

*

Opinie de Sabin Gherman Uită-te atent: înainte puşcăria era ruşine, azi e bravadă. Becali, Remeş, Fenechiu și da, inclusiv Mircea Băsescu – încă sunt plânşi. După ce a pus bâta pe spinarea României, Miron Cosma e invitat să comenteze democraţia românească. Năstase se poate lăuda prin celulă că deţine încă “Steaua României”. Colaborator dovedit al Securităţii dictatorului Ceauşescu, Dan Voiculescu perorează azi împotriva “dictaturii”.

Ani la rând ne-am risipit copiii prin Occidenturi doar pentru că ăstora nu le mai ajungea ţara. Ani la rând le-am spus copiilor să nu ne facă de ruşine şi noi îi ruşinam din patru-n patru ani, la vot. Le-am povestit despre demnitate şi am tăcut când şmecheraşii de partid împărţeau făină şi ulei, şi zahăr.

Alde Voiculescu trebuie să ştie o treabă: nu mai mult de o sută de oameni au trecut ţara asta de la şalvari la redingotă – pur şi simplu au ţinut cu dinţii de principii şi de valori. N-au creat paradis, dar ne-au împins către Europa. Mutatis mutandis, domnilor tovarăşi Voiculescu, Năstase, Becali, Fenechiu sau Mircea Băsescu, cam asta fac cei o sută de judecători care judecă “grei” ai României.

Astea trebuie spuse. Nu răcorire, ci memorie. Nu satisfacţia că aţi scăpat săpunul la duş, ci nevoia de amintiri morale.
Pentru că – domnilor tovarăşi Voiculescu, Năstase, Becali sau Fenechiu – în manualul de istorie va scrie aşa:
da, anii voştri de puşcărie sunt de fapt anii noştri de libertate.

Autor: Sabin Gherman

Sursa: Vocea Transilvaniei

Comentariu Blue:

Subscriu 100% …

Claudia Boghicevici: „Avem o Lege a uceniciei, nu este nevoie de un bacalaureat second-hand!”

În momentul de faţă, ţara noastră se confruntă cu o criză a locurilor de muncă. Cum vedeţi dv. rezolvarea acestei probleme?

Obiectivul de bază în perioada cât am fost ministru al Muncii a fost acela de a susţine crearea de locuri de muncă. Am pus în aplicare noua legislaţie în domeniul muncii prin Codul muncii, legislaţie foarte flexibilă. Atât din postura de ministru, cât şi din cea de deputat, am promovat Legea uceniciei şi este o lege care produce efecte în viaţa reală. Condiţia de bază este, însă, susţinerea financiară a măsurilor promise prin această reglementare legală, astfel încât să venim în sprijinul angajatorilor care doresc să formeze ucenici la locul de muncă.

Concret ce aduce nou Legea uceniciei faţă de abordarea din anii trecuţi?

Prevederile Legii uceniciei au fost mult modificate pentru că Legea uceniciei aşa cum a fost ea construită, începând cu anii 2002-2003, nu a produs deloc efectele aşteptate. Noi am flexibilizat foarte mult această lege, s-au văzut efectele în viaţa reală. Beneficiile aduse prin lege se văd în viaţa de zi cu zi a angajatorilor, dar în aceeaşi măsură şi în cea a ucenicilor. Am muncit la adoptarea Legii uceniciei, dar şi a Legii zilierilor care au creeat premisele angajarii multor români. Este vorba de Legea 106/2011 privind ucenicia la locul de  muncă şi Legea 52/2010 privind zilierii.

Cum vedeţi ucenicia la locul de muncă în comparaţie cu bacalaureatul profesional?

Eu am promovat şi m-am luptat pentru aplicarea uceniciei la locul de muncă, este o lege bună. Nu cred că bacalaureatul profesional, care seamănă cu un bacalaureat second-hand este o soluţie. Cred că deja avem legi bune în acest domeniu, trebuie doar să vrem să le şi susţinem.  Nu este corect să vii în mijlocul anului şcolar şi să introduci modificări de substanţă, cum este bacalaureatul profesional. În acest fel diploma adevărată de bacalaureat îşi va pierde valoarea.

Tot la capitolul proiecte pentru care aţi luptat este şi conceptul de „şcoală după şcoală” (after-school). Este un proiect care are susţinere şi aplicabilitate?

Pot să vă spun că, la nivelul judeţului Arad, conceptul de after-school a prins contur. În urmă cu doi ani am spijinit crearea primei ludoteci pentru copiii rromi pe strada Cocorilor, în sistem after-school. Am dovedit că se poate, trebuie doar să existe multă voinţă. La fel există un proiect tot pentru copiii rromi şi la Şcoala generală nr. 2 din municipiu şi la câteva şcoli din judeţ.

Alianţa România Dreaptă este de acord cu specialiştii care au demonstrat că cea mai importantă perioadă pentru educaţia unui copil este între 6 şi 10 ani, de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a. Este important să asigurăm gratuit tuturor copiilor de până la clasa a IV-a un program de şcoală după şcoală (after-school) minim până la ora 16. Astfel, acumulările pe care copii le fac acum acasă individual (tema, învăţărea lecţiei), pot fi făcute în regim organizat, după orele de curs. În plus, asigurăm şi acea siguranţă a copiilor, care astfel nu vor mai fi singuri în perioada dintre terminarea cursurilor şi venirea părinţilor de la serviciu.

Sursa: boghicevici.ro