Arhiva

Archive for the ‘Politicăraie – Partide – Politicieni’ Category

LIGIA DECA (consilier prezidențial): ”… Legea (Educației) conține anumite articole cu un impact semnificativ asupra principiilor care stau la baza Legii educației aflată în vigoare.”

Ligia Deca, consilier al lui Iohannis, despre legea intoarsa de presedinte la Parlament: O mare parte dintre prevederile legii au potentialul de a produce efecte nedorite in sistem

Iohannis a retrimis luni Parlamentului pentru reexaminare legea de aprobare a OUG 96/2016, care modifica semnificativ Legea Educatiei. „În afară de chestiunile de tehnică legislativă, legea include o serie de prevederi neclare sau imposibil de implementat, care se contrazic între ele sau intră în contradicție cu alte norme în vigoare”, spune Ligia Deca, consilier de stat pentru educatie, intr-un interviu pentru HotNews.ro.

Interviul integral:

Rep: Care sint prevederile cu cel mai pronuntat impact negativ din legea retrimisa Parlamentului?
Ligia Deca: O mare parte dintre prevederile legii analizate și discutate în cererea de reexaminare au potențialul de a produce efecte nedorite în sistem. În afară de chestiunile de tehnică legislativă, legea include o serie de prevederi neclare sau imposibil de implementat, care se contrazic între ele sau intră în contradicție cu alte norme în vigoare. De asemenea, legea conține anumite articole cu un impact semnificativ asupra principiilor care stau la baza Legii educației aflată în vigoare (Legea 1/2011).

În acest sens, un exemplu relevant este excluderea sindicatelor, federațiilor studențești și asociațiilor profesionale din rândul partenerilor de dialog sociali din învățământul superior. Este evident că nu se pot lua decizii legitime, care să aibă susținerea celor afectați de ele, fără a-i consulta pe principalii actori implicați.

Un alt exemplu este modificarea prevederilor referitoare la evaluarea școlilor doctorale. Modificările aduse legii în loc să clarifice acest subiect care trenează de peste cinci ani, aduc și mai multă confuzie, adăugând încă o prorogare cu doi ani a termenului până la care școlile doctorale vor fi evaluate. 

Exemplele pot continua, de la modificări care afectează procesele de asigurare a calității în învățământul superior și în formarea profesională, până la chestiuni care țin de principiul educației incluzive de calitate în învățământul preuniversitar. 

Rep: Ati avut dvs. sau presedintele discutii cu reprezentantii coalitiei de guvernare sau cu noul ministru al Educatiei pentru a va asigura ca viitoarea forma a legii va respecta criteriile de coerenta si calitate?
Ligia Deca: După preluarea mandatului de către noul Guvern, am avut o discuție, de principiu, cu domnul Ministru Liviu-Marian Pop despre necesitatea corelării eforturilor noastre pentru a da coerență schimbărilor produse la nivel de sistem. Ministerul are în plan, conform prevederilor din programul de guvernare, revizuirea legii educației. Pentru a avea o șansă ca legea educației să nu fie ulterior modificată în mod repetat este esențial un demers participativ.

Proiectul ”România educată” oferă premisa predictibilității și convergenței de opțiuni necesară oricărei modificări legislative, care să răspundă nevoilor societății românești pe termen scurt, mediu și relativ lung (2030). În acest sens, parteneriatul între Administrația Prezidențială și Ministerul Educației continuă, domnul ministru declarând că susține ideea ca viitorul demers legislativ să fie bazat pe consensul atins în cadrul viziunii și strategiei privind educația, în contextul proiectului prezidențial ”România educată”. Menționăm că acest parteneriat este unul de durată, el datând încă de la lansarea proiectului, în februarie 2016, indiferent de schimbările de la Ministerul Educației.

Rep: Daca legea se va intoarce in aceeasi forma, o va ataca presedintele la CCR?
Ligia Deca: Nu putem face speculații privind forma în care legiuitorul va considera de cuviință să răspundă cererii de reexaminare. În momentul în care textul legii se va întoarce la promulgare, vom analiza atât prevederile acestuia, cât și opțiunile pe care Președintele României le are în acel moment pentru a garanta respectarea coerenței legislative, precum și a unor principii precum performanța, integritatea și echitatea în educație.

Rep: Prima obiectie se refera la funcționarea învățământului special și a învățământului special integrat, presedintele aratand in cerere ca „această soluție legislativă se poate constitui într-un pas înapoi în ceea ce privește integrarea acestor copii în sistemul educațional de masă”. Mai exact, cum ar putea fi afectata educatia copiilor cu nevoi speciale?
Ligia Deca: OUG nr. 96/2016, în forma sa inițială, prevedea explicit și detaliat deschiderea învățământului de masă pentru copii cu cerințe educaționale speciale, în măsura în care condiția lor fizică și psihică permitea acest lucru. Astfel, copiilor vizați de această prevedere li s-a dat o speranță privind integrarea lor reală în învățământul de masă, art. 49 al OUG 96/2016, fiind un pas în față făcut de învățământul românesc în direcția diminuării fenomenului segregării școlare. 

Abrogarea lui de legea propusă spre promulgare ar fi presupus un semnal de întoarcere la situația anterioară în ceea ce privește măsurile de desegregare, revenindu-se la prevederile legale inițiale, care au permis perpetuarea fenomenului de separare a copiilor cu cerințe educaționale speciale care pot participa la învățământul de masă. 

Rep: A doua obiecție e legată de stabilirea numărului maxim de studenți, calificativul primit de noua dispoziție legala fiind „arbitrar”. Cine ar fi beneficiat de pe urma acestei decizii arbitrare?
Ligia Deca: Considerăm arbitrară decizia de a fixa raportul de cadre didactice la numărul de studenți înmatriculați la 1:35, întrucât nu ține cont de specificul programului de studiu sau de corelarea cu cifra de școlarizare. Până acum, cifra de școlarizare se stabilea de către Ministerul Educației, prin Hotărâre de Guvern, pe baza recomandării făcute de către Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Superior (ARACIS), și era un factor în garantarea calității programelor, în funcție de specificul lor (de ex: un program de regie-film impune un alt raport de cadre didactice la numărul de studenți, față de un program de economie). Este nevoie de criterii clare și transparente pentru stabilirea raportului optim între numărul maxim de studenți pe care un program de studii îl poate școlariza și numărul cadrelor didactice; de aceea, considerăm utilă clarificarea legăturii între specificul programului, diversele standarde de calitate constatate de ARACIS și acest raport.

Rep: O alta obiectie a presedintelui e legata de acordarea de diplome universitare (art. I pct. 5, care completează art. 150 din Legea nr. 1/2011). Care e miza acestei prevederi?
Ligia Deca: Nu putem specula asupra mizei introducerii acestor prevederi, însă putem anticipa eventualul impact al implementării lor. Astfel, dacă legea ar fi fost promulgată, începând cu anul universitar următor (2017-2018), Ministerul Educației ar fi emis mai multe tipuri de diplomă pentru absolvenții programelor de licență, astfel: diplomă de licență, diplomă de urbanist, diplomă de inginer, diplomă de medic, diplomă de arhitect. De asemenea, în textul legii, se folosesc concomitent termenii “studii universitare”, “învățământ superior” și “învățământ superior tehnic”, fără a clarifica relația între ei și dreptul pe care diferitele tipuri de diplome de absolvire le conferă.

Rep: Presedintele a reclamat si neclaritatea noilor prevederi legate de evaluarea școlilor doctorale. Daca Parlamentul va elimina neclaritatile reclamate, dar va pastra noul mecanism instituit (opțiunea pentru evaluarea la nivel de Instituție Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), în detrimentul unei evaluări la nivel de program de studii doctorale sau de școală doctorală), o va promulga presedintele?
Ligia Deca: Este responsabilitatea Parlamentului, cu consultarea Ministerului Educației și a actorilor în domeniu, să facă o opțiune privind modul și nivelul de evaluare al ciclului doctoral. Dată fiind situația școlilor doctorale și a suspiciunilor privind calitatea anumitor programe doctorale, evidențiate inclusiv de numeroasele cazuri de plagiat dovedite sau sesizate, este urgentă evaluarea acestora printr-o metodologie specifică. Indiferent de opțiunea legiuitorului, procesele de asigurare a calității acestui nivel de studiu trebuie să fie clare pentru toți actorii implicați și coerente cu celelalte politici din domeniu.

Rep: Presedintele a respins si art. I pct. 9, care abroga dispoziția din art. 192 alin. 11 din Legea nr. 1/2011. Cum calificati incercarea majoritatii parlamentare de a elimina din Legea Educatiei aceste prevederi?
Ligia Deca: Legea Educației Naționale prevede, în acord cu angajamentele României aferente Procesului Bologna, posibilitatea desfășurării activității de evaluare externă pe teritoriul României de către Agenții înscrise în EQAR. Acesta este Registrul European al Agențiilor de Asigurare a Calității care garantează că agențiile înscrise respectă în activitatea lor principiile agreate de statele membre ale Procesului Bologna.

În momentul de față în România există un vid legislativ la nivelul legislației secundare: nu este clar cum se pot folosi rezultatele unor astfel de evaluări în deciziile Ministerului Educației de a autoriza provizoriu, acredita sau de a aloca cifra de școlarizare pentru programele / instituțiile evaluate de agenții externe, întrucât nu este clar cum Ministerul Educației se asigură că aceste agenții au înțeles și aplicat corect normele naționale de asigurare a calității în vigoare. Articolul abrogat de legea trimisă pentru reexaminare definea faptul că MEN este responsabil de crearea unei metodologii pentru clarificarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o astfel de agenție pentru a putea contribui la fundamentarea unei decizii a MEN. Prin abrogarea propusă, legea ne readucea în situația de vid legislativ acoperit în toamnă de OUG 96/2016.

Pentru respectarea angajamentelor pe care România și le-a asumatla nivel internațional, pasul natural după adoptarea OUG 96/2016 ar fi fost elaborarea legislației subsecvente – adică a metodologiei la care se făcea referire – și nu aborgarea art. 192 din LEN.

Sursa: hotnews.ro

Data publicării:  20 iulie 2017

Dan Voicuescu a fost alungat de la Pata Rât cu pietre și picioare în dos …

Dan Voiculescu pare a nu avea liniște după eliberarea de la închisoare.

După eliberarea de la închisoare, lăudacii de serviciu ai lui Voiculescu, Mihai Gâdea și Mircea Badea, nu mai conteneau spunându-i ce popularitate incredibilă  a căpătat cât a stat închis ca un martir. I-ar fi dat și procente … ar avea 83,57% simpatie și la o eventuală candidatură ar câștiga detașat.

Extrem de entuziasmat de cele aflate, Voiculescu ar fi plecat intempestiv la Cluj Napoca unde are și o rețea de bișnițari. Acolo a încărcat niște camioane cu haine, mâncare și mobilă și a vrut să le ducă pe post de ajutoare locuitorilor de la groapa de gunoi de la Pata Rât. 

Deși, la intrare, era pus un indicator unde se spunea clar că îi e interzis accesul, Voiculescu a trecut totuși de barieră. Când l-au recunoscut locuitorii au avut o reacție incredibilă. L-au alungat cu pietre atât pe Varan și pe șoferii camioanelor. Mașinile cu marfă au fost reținute în contul campaniilor electorale anterioare când l-au votat și nu le-a mai plătit ce avea de plătit.

Gelu Suzuky Lăcătuș zis Englezu` deoarece o perioada a fost la Londra și a făcut avere practicând Alba Neagra și furtul din magazine și din buzunare, un fel de lider al comunității și pastor, a declarat că ei nu îl pot primi pe Voiculescu deoarece oricum acolo pute de te trăznește, dacă mai merge și Varanul mulți copii, gravide și bătrâni ar risca să moară până vine salvarea.

Înconjurat de un adevărat harem de pirande, Englezu`, proaspăt tuns și dat cu briantină și cu mustața aranjată artistic, i-a declarat galant celebrei noastre reportere Alinuța Cecurai:

”Haoleo mâncaț-aș pipota ta de frumușață … Când te-am vazut atâta de halbă printre țâgăncile de pe haici am crezur că o vinit sfârșitul lumii și ne-o tremis Dumnezo un înjer să ne pedepsască sau să ne fericească după păcatele noastre cum spun frații penticostali … 

Despre domu Voiculescu, da, îi hadevărat mâncaț-aș … l-am fugărit cu chetri și picioare în cur. Noi am pus acolo, la entrare un sămn de circuație care zâce că îi este interzis să mai calce pe haici. 

Îi periculos, mai ales pe căldura hasta … oricum gunoiu` ăsta pute ca dracu. Dacă mai vine și dumnealui cu duhoarea aia de mațe putrăzâte murim haici șa șobolanii … Îi drept că marfa i-am confescat-o. Ca plată pentru data trecută când ne-o promis că dacă îl votăm ne dă la fiecare câte o tablă de slănină și o uiagă de spirt sanitar că nu putem mânca slănina fără spirt că face colesterol …”

Se pare că profesorul Voiculescu a fost cules de pe stradă de un taximetrist milos care l-a dus la  un spital să își facă analizele. 

UPDATE

Veste bună. Se pare că analizele i-au ieșit perfect Varanului, mișcarea prinzându-i bine…. Mațele încâlcite se pare că i s-au descâlcit.

Daciana Sârbu, soția lui Victor Ponta, în topul celor mai sexy politiciene din lume

Siteul  BUSINESS MAGAZIN afirmă că publicaţia mondenă canadiană Qc Lifestyle a realizat un top cu cele mai sexy politiciene din lume.

Surpriză, pe locul șapte este nimeni alta decât soția lui Victor Ponta, Daciana Sârbu care ocupă locul șapte.

Politicienele pe care  Qc Lifestyle le consideră a fi cele mai sexy, sunt:

1. Mara Carfagna – Italia – Ministrul pentru Egalitate 2008-2011

2. Eva Kaili – membru al Parlamentului European – Grecia – 2017

3. Eunice Olsen – membru al Parlamentului din Singapore – 2004-2009

4. Natalia Poklonskaya – deputată din Rusia – 2017

5. Vanja Hadzovic – Ministrul Afacerilor Externe al Serbiei – 2013

6. Yuri Fujikawa – consilier local în Japonia

7. Daciana Sârbu – membru al Parlamentului European – România – 2017

8. Elizabeth Halseth – Membru al Senatului – Statele Unite – 2017

9. Nikita Klaestrup – deputată daneză

 

 

SURPRINZĂTOAREA ANA MARIA PĂTRU

Așa, la prima vedere, Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, pare un fruct frumos și apetisant. În realitate e ca o ceapă. Cu cât îi desfaci mai multe din foile în care este învelită, cu atât îți dau larimile, lacrimi de furie, lacrimi de dispreț …

Ana Maria Pătru

LENJERIE ȘI GENȚI DE 800.000 DE EURO

De pe siteul comisarul.ro aflăm că procurorii DNA, când au descins la lociunțele Anei Maria Pătru au avut o mare surpriză. Au descoperit chitanțe și mărfurile aferente cumpărate cu respectivele chitanțe. Lenjerie de lux și genți în valoare de aproape 800.000 de euro (opt sute de mii de euro).

Întrebată nu justifică această sumă cheltuiră pe lenjerie și genți, ma*am Pătru ar fi spus că a ”avut mulți admiratori potenți financiar”… ATENȚIE !!! … Unul din acești admiratori ar fi fost nimeni altul decât Liviu Dragnea.

Nu ai cum să nu te întrebi cam cine și câți o fi fost acei admiratori galanți, dar, mai ales, cam ce presta pentru ei. Oricum ai lua-o, 800 de mii de euro sunt o sumă considerabilă. Dealtfel, autorul articolului publicat pe comisarul.ro încheie micul articol uimit: ”Fraților, voi realizați în ce țară trăim? Că vorbim despre chitanțe de 800.000 rămase în casă. Câte o mai fi aruncat la gunoi?”.

Șpagă: 275.000 de euro constând în:  

în 2009, 210.000 euro, contravaloarea unui apartament în 2009 și

în 2011, 65.000 de euro din care și-a cumpărat un autoturism Land Rover.

Dintr-un alt articol, de data aceasta unul publicat, de data aceasta, de adevarul.ro aflăm ale fațete ale nostimei foste șefe a AEP. 

Numită la doar 31 de ani la AEP, Ana Maria Topoliceanu a recunoscut că a luat 275.000 (două sute șaptezeci și cinci de mii de euro), cea mai mare parte din bani venind de la firma Siveco, societate care derula mai multe contracte cu AEP.

„Recunosc toate faptele care s-au reţinut în sarcina mea. Nu solicit alte probe în apărarea mea şi cer să se renunţe la administrarea probelor propuse de mine în apărare şi admise prin ordonanţa care mi-a fost comunicată prin intermediul apărătorului ales. Nu solicit alte probe în apărarea mea la acest moment şi nu am alte cereri de formulat în prezenta cauză”, îşi începea declaraţia, pe 13 decembrie 2016, Ana Maria Pătru, care avea rang de secretar de stat,  recunoștea integral acuzaţiile procurorilor DNA: trei infracţiuni de trafic de influenţă şi două infracţiuni de spălare a banilor.

Este vorba de o sumă totală de 275.000 de euro, în 2009 ar fi primit 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti, iar în 2011 ar mai fi luat 65.000 de euro din care şi-ar fi achiziţionat un autoturism Land Rover.

„Recunosc faptele – a notat, pe declaraţia de inculpat,  Pătru – astfel cum le-am relatat, le regret”. Procurorii DNA au cerut judecătorilor confiscarea a 275.000 de euro şi au pus sechestru asigurator pe mai multe bunuri, pentru a  recupera banii.

Fosta şefă a AEP a fost arestată în acest caz aproximativ o lună, iar pe 30 decembrie 2016 a fost trimisă în judecată în stare de arest la domiciliu. Detaliile apar în dosarul de corupţie care a ajuns pe masa judecătorilor Tribunalului Bucureşti.

”Ana Consulting” firma controlată de soțul ei, Florin Ştefan Pătru, a fost parte din traseul șpăgii.

Ana Maria Pătru era președinte la AEP din 2012, votată fiind de Parlament la propunerea PDL și a demisionat,  după reţinere, în noiembrie 2016.

Firma soţului, pe traseul şpăgii  Între 2005 şi 2007 a fost director coordonator al filialei sud-vest Oltenia a AEP. Regretele ei şi le-a mărturisit după ce a văzut probele procurorilor DNA: denunţuri, declaraţii de martori, mărturiile unor martori cu identitate protejată, transferuri bancare şi actele de vânzare-cumpărare, asta după ce, în prima fază a anchetei, ea a negat acuzaţiile.

Societatea Siveco, controlată de milionara Irina Socol,a fost  firma favorizată de Pătru în relaţiile cu AEP. Socol a confimat totul la DNA şi este, la rândul ei,  cercetată într-un dosar separat de acest caz, pentru cumpărare de influenţă. Pentru a ajunge în posesia apartamentului, Pătru a folosit fima Ana Consulting, controlată de soţul său, Florin Ştefan Pătru. Bărbatul este cercetat, într-un dosar separate, pentru complicitate la trafic de influenţă. Ana Consulting a primit banii după ce a  încheiat un contract de consultanţă cu o firmă indicată de Socol. Pătru a explicat la DNA că soţul său nu ştia de unde proveneau banii.  

„Recunosc că în perioada 2009, pentru a menţine în derulare contractele încheiate cu Autoritatea Electorală Permanentă de către Siveco România SA vizând furnizarea unor servicii IT, am primit un apartament în valoare de aproximativ 200.000 de euro, respectiv apartamentul care face obiectul acuzaţiilor care mi se aduc”, a declarat Pătru.

”Land Rover”-ul înmatriculat cu inițialele ei, AMP

Autoturismul Range Rover Sport Autobiography 3.0D (în valoare de aproximativ 75.000 de euro), de culoare albă, achiziţionat Ana Maria Pătru în 2011, pe numele unei verişoare. Era vorba de ultimul model al acestui autoturism şi care valora aproximativ 75.000 de euro. O parte din bani proveneau din şpagă, potrivit mărturiei fostei şefe a AEP: 15.000 de euro din partea fimei Siveco, iar 50.000 de euro din partea unui afacerist, pentru a-i facilita o audienţă la ministrul Economiei, Ion Ariton. Audienţa a avut loc.

Ana Maria Pătru a  făcut o gafă când a înmatriculat maşina pe numele verişoarei. Ea şi-a luat un număr care conţinea iniţialele prenumelor şi numelui ei, „AMP”. De asemenea, martorii au declarat că Pătru a solicitat ca maşina să fie dotată cu televizoare şi sistem video pentru pasagerii din spate, urmărind ca fiul său să le folosească pe ruta Bucureşti – Vâlcea, pe care o parcurgea în mod frecvent.  Fosta şefă a AEP ar fi fost singura care a condus acest autoturism.  

Surse: 

DESCOPERIREA anului pentru DNA! Lenjerie intimă și genți de 800.000 de euro găsite acasă la Ana Maria Pătru! Gagica le-a spus procurorilor că a fost curtată de Dragnea! 

Publicat pe siteul: comisarul.ro

Fosta şefă a AEP, Ana Maria Pătru, şi-a pus iniţialele pe maşina cumpărată din şpagă. „Recunosc toate faptele care s-au reţinut în sarcina mea”

Publicat pe siteul: adevarul.ro

Ana Maria Pătru, mai are un dosar penal pentru escrocherie. A pus mâna pe 200.000 de euro folosindu-se de numele lui Vasile Blaga și al PDL

Iată că Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) care poza în ditamai Madam Ingenua, urmărită deja într-un dosar penal s-a trezit că mai are unul (probabil așa, ca să nu se pictisească primul).

Conform unor surse judiciare, ma*am Pătru e acuzată că între august și septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Anei Maria Pătru, procurorii descoperind că, de fapt, respectiva doar se folosea de numele lui Vasile Blaga, banii păstrându-i pentru sine și că , de fapt, nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga.

Fapta este  prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoașterea faptelor, reducând limitele pedepsei cu o treime  pedeapsa urmând fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Citește mai jos integral articolul publicat de Alexandru Panait pe siteul curentul.info la data de  16 Iulie 2017.

ANA MARIA PĂTRU ARE UN NOU DOSAR LA DNA DUPĂ CE A ESCROCAT O FIRMĂ CU 200.000 DE EURO FOLOSINDU-SE DE NUMELE UNUI ȘEF DE PARTID

Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, nevinovata Ana Maria Pătru are un nou dosar la DNA în care este urmărită penal, au declarat surse judiciare pentru Curentul. Pătru e acuzată că în perioada august-septembrie 2014 a cerut unei firme suma de 200.000 de Euro pentru PDL, spunând că a fost trimisă de Vasile Blaga. Conducerea firmei respective a înmânat suma de 200.000 de Euro lui Pătru. Cash, adică. Procurorii au intrat pe fir la un moment dat, au efectuat acte de urmărire audiind mai mulți martori și au descoperit că Pătru doar se folosise de numele lui Vasile Blaga, păstrând banii pentru ea. La audierea inițială, Pătru a declarat că i-a dus banii lui Blaga dar pusă în fața probelor procurorilor, Pătru a recunoscut că a luat banii dar că i-a păstrat pentru ea precum și faptul că nu a avut nicio discuție în acest sens cu Vasile Blaga, ci doar că s-a folosit de numele lui. 
Cum fapta este produsă după intrarea în vigoare a noului Cod penal pedeapsa prevăzută de articolul 291 este închisoarea de la 2 la 7 ani. Recunoscând faptele, limitele se reduc cu o treime deci pedeapsa va fi cuprinsă între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni. Cum deja mai are un dosar pe rol unde și-a recunoscut faptele – 3 infracțiuni de trafic de influență și 2 de spălare a banilor, această eventuală pedeapsă va fi contopită adică se va aduna o treime din ea la pedeapsa principală.

Pe 15 noiembrie 2016, președinta Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, era săltată de poliție la 6 dimineața din vila unde se afla cu tânărul său consilier, căsătorită fiind, pentru că primise de la câțiva oameni de afaceri suma de 275.000 de Euro. Dosarul a pornit de la denunțul fostului amant al lui Pătru cu care aceasta avusese o relație de 3 ani după cum chiar ea a recunoscut în fața judecătorilor care au decis s-o aresteze pentru corupție, adulterul nemaifiind infracțiune de cca 15 ani.

În presă au apărut mai multe Stenograme care arată că știind că a fost denunțată de amant Ana Maria Pătru a încercat înainte de arestare să influențeze declarațiile părților din dosar.

Cu averea sechestrată și cu toate conturile blocate deprocurori, Ana Maria Pătru  a încercat din arest și să o escrocheze pe Irina Socol de 275.000 de Euro, spunând că o să-i fie omorât copilul.

După ce și-a recunoscut faptele inclusiv în fața judecătorilor Pătru a fost plasată în arest la domiciliu  și a început să viseze din nou la cât de inteligentă este ea de fapt și a povestit unor apropiați care au și înregistrat-o că Liviu Dragnea i-a trimis o importantă sumă de bani printr-un senator PSD. Probabil aceștia sunt banii din care ea  acum trăiește, plătește avocați, se laudă că plătește ziariști (ascultă declarația ei AICI), merge la mare unde dă interviuri presei. Înregistrarea cu Pătru ar fi fost deja predată procurorilor. 
În același timp și Pătru susține că are înregistrări cu emisarul lui Liviu Dragnea și că le va folosi în cazul în care va putea beneficia de „un 19” cu ele. Articolul 19 este cel care înjumătățește limitele de pedeapsă în urma unui denunț. Pătru a și recunoscut recent la RTV că i-a denunțat pe Udrea și pe Dragnea și nu a negat că ar fi primit bani de la șeful PSD

Procurorii au descoperit în urma perchezițiilor făcute la domiciliul lui Pătru că  fosta șefă AEP a cheltuit în 8 ani pe imobile 857.607,42 EURO din venituri totale mai mici de 400.000 Euro. 

Pătru este cercetată de procurorii DNA în mai multe dosare penale pentru infracțiuni de corupție cu șpăgi depășind 2 milioane de EURO. Deh, costă mult „eternele ei vacanțe exotice”, intervențiile estetice și tratamentele faciale și corporale când natura n-a fost prea darnică iar femeia e zburdalnică. Uitați-vă cum s-a metamorfozat Pătru din 2008-2009 (foto stânga) în 2015-2016 (foto dreapta) cu banii incasați din diversele șpăgi. Ca să nu mai vorbim de hainele de mega-firmă, bolizii cu numărul de înmatriculare AMP și fițe peste fițe. Măcar Udrea era o bombă sexy!

Autor: Alexandru Panait

Sursa: curentul.info

Publicat: Duminică, 16 Iulie 2017

GABRIELA FIREA O FI POSEDATĂ DE SPIRITUL LUI CEAUȘESCU?

Gabriela Firea reîncălzește ciorba lui Ceaușescu

Gabriela Firea pare posedată de fantoma lui Nicolae Ceaușescu. Acesta intenționa să construiască pe Esplanada din centrul Bucureștiului cea ce urma să fie un  „Centrul Naţional de Creaţie şi Cultură Cântarea României”.

Prin 2014 a apărut ideea să să facă acolo un cartier al justiției unde ar fi urmat să fie construite sediile mai multor instituţii, precum CSM, Inspecţia Judiciară, judecătoriile Capitalei, parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dar şi Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Valoarea investiţiei s-ar fi ridicat la 270 de milioane de euro.

Gabriela Firea propune ca acolo să se facă un  centru multifuncțional unde vor fi amplasate clădiri de birouri, spaţii culturale, parcări şi o zonă de agrement, potrivit unui proiect care se va fi luat în discuție  în şedinţa Consiliului General, în data de 19 iulie, adică exact ce dorea Nicolae Ceaușescu.

Primărița Generală a Capitalei nu e la primul proiect al lui Ceaușescu reînviat. la un moment dat vorbea despre un canal Giurgiu-București, care ar fi urmat să transforme Bucureștiul în port la Dunăre, proiect dovedit a fi nefezabil.

Firea are și în comportament multe caracteristici care se regăseau la Ceaușescu. Narcisismul ei evident a făcut-o să organizeze adevărate spectacole în care să se laude cu marile sale împliniri, dar, cum nu avea cu ce împliniri să se laude, se lăuda cu ce va urma să facă.

Parcă Firea ar fi posedată de spiritul lui Ceaușescu …

”CARTIERUL JUSTIȚIEI” prevăzut în programul PSD, o ciorbă de prin 2014, reîncălzită

În programul de guvernare al PSD exista un proiect de care Liviu Dragnea era Foarte mândru. De fapt era vorba de reîncălzirea ciorbei cu așazisul Cartier al Justiției de care se vorbea de prin 2014.  

Cartierul pentru Justiţie din București trebuia realizat din fondurile Ministerului Dezvoltării, pe terenul din Bulevardul Unirii, vizavi de Tribunalul București. Aici urma să fie realizat un complex urbanistic destinat sediilor unor instituţii aparţinând sistemului judiciar, precum: CSM, Inspecţia Judiciară, CAB, Judecătoriile sectoarelor 2 şi 3, Parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, INM şi Şcoala Naţională de Grefieri. Conform declarațiilor de atunci ale lui Dragnea, proiectul era estimat atunci la 270 de milioane de euro. Legat de accesul la Justiție, PSD vrea să introducă proiectul Dosarului electronic, care urmărește reducerea costurilor de administrare a instanţelor cu hârtia, spaţiile de arhivare, dar şi costurile de deplasare şi copiere suportate de persoane şi companii.

”Programul partidului scria cotidianul.ro  la 05 ianuarie 2017 mai poate însă aștepta, căci primele declarații ale lui Florin Iordache după validarea de către Parlament privesc o lege a grațierii despre care ministrul a spus că poate fi discutată şi adoptată în Parlament după ce va fi analizată cu societatea civilă. Totodată, Iordache a mai declarat că își dorește „revitalizarea“ articolului 132 din Constituţie, care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“.
Autorul tentativelor de modificare a legilor penale din „marțea neagră“, ajuns acum în fotoliul de la Justiție, a spus după avizarea de către Parlament că susţine „o politică penală umanistă“, care să stabilească egalitatea între armele acuzării și apărării și cu scopul să se întărească puterea judecătorului, care trebuie să fie independent de factorul politic, iar acesta „să împartă dreptatea aşa cum prevede legea“. Binevenite aceste doleanțe ale sale, dar ele sunt deja stipulate în legislația românească, iar formal cel puțin, noutatea acestora datează de pe vremea Imperiului Roman. Invocând fără nicio noimă „principiul securității juridice“, care stabilește predictibilitatea normelor și raporturilor juridice, Iordache a afirmat pe parcursul audierilor că va „propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală“.

La rândul său, premierul desemnat, Sorin Grindeanu, a declarat că lupta anticorupţie trebuie să continue, însă decidenţii trebuie să fie „la fel de fermi“ şi în protejarea drepturilor omului, astfel încât cei vinovaţi să fie pedepsiţi, dar cei oneşti „să fie apăraţi“. În virtutea acestei declarații probabil că a acționat și avocatul poporului, Victor Ciorbea, care a decis să conteste joi la Curtea Constituţională Legea 90/2001, care îi interzice unui condamnat penal să ocupe funcţii în guvern, după cum scriu cei de la HotNews.ro. În cazul în care CCR va admite contestația, Dragnea ar putea deveni premier. El nu poate face parte acum din Guvern, deoarece a fost condamnat definitiv în dosarul referendumului, la o pedeapsă cu suspendare.”

”CARTIERUL JUSTIȚIEI”  cu care umbla Dragnea în coadă e transformat de Gabriela Firea în ”centru multifuncţional”

Se pare că Primăria Municipiului București dorește să construiască pe Esplanada din centrul Bucureștiului, în loc de un cartier al justiției un centru multifuncțional unde vor fi amplasate clădiri de birouri, spaţii culturale, parcări şi o zonă de agrement, potrivit unui proiect care se va fi luat în discuție  în şedinţa Consiliului General, în data de 19 iulie.

Conform siteului  PMB municipalitatea doreşte trecerea în proprietatea sa a unui imobil situat între Bulevardul Unirii, Strada Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga şi Bulevardul Mircea Vodă. Mai exact, terenul se află vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti, lângă Biblioteca Naţională şi sală de operetă a Capitalei. „Pe amplasament se va realiza un Centru multifuncţional, care va cuprinde: spaţii administrative, spaţii birouri, centrul de afaceri, investiţii culturale, zonă verde şi de agrement şi de parcări”, se arată pe siteul Primăriei Generale a Capitalei

Necesitatea  construirii unui astfel de centru este precizată în Expunerea de motive. Acolo se spune că în București există un deficit major cu privire la bunurile imobile destinate dezvoltării şi implementării unor proiecte în domeniul urbanismului, a amenajării teritoriului şi a unor proiecte în domeniul cultural.

Nicolae Ceaușescu intenționa să construiască în acea zonă cea ce urma să fie un  „Centrul Naţional de Creaţie şi Cultură Cântarea României”.

După 1989 respectivul teren a fost administrat de Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în prezent fiind în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Conform datelor Primăriei Capitalei, terenul are o suprafaţă totală de 106.000 de metri pătraţi, iar 4.640 de metri pătraţi au fost cumpăraţi deja de municipalitate, prin contracte de vânzare-cumpărare.

În trecut, fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, dar şi şeful PSD, Liviu Dragnea, au anunţat că pe acest teren se doreşte construirea „Cartierului Justiţiei”. Astfel, în acest loc ar fi urmat să fie construite sediile mai multor instituţii, precum CSM, Inspecţia Judiciară, judecătoriile Capitalei, parchetele de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dar şi Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Valoarea investiţiei s-ar fi ridicat la 270 de milioane de euro.

 

Ana Maria Pătru zice că nu i-a turnat pe Udrea și Dragnea dar se autoacuză de sperjur

13 Iulie 2017 2 comentarii

Prezentă la România TV în emisiunea lui Victor Ciutacu, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, a făcut declarații legate de Elena Udrea și Liviu Dragnea.

După ce s-a aflat în presă că Pătru i-ar fi dat în gât pe Udrea și Dragnea la DNA, aceasta a ieșit în public cu declarații. Spune că nu ar fi adevărat că a turnat pe cei doi, dar a fost forțată să mintă (!), avocatul Ovidiu Bulai, impus de Irina Socol i-ar fi promis că va avea parte de o celulă protejată dacă spune ceva de Liviu Dragnea.

Ana Maria Pătru spune că se simțea vulnerabilă și era dispusă să declare în instanță orie i se cere doar să ajungă iar să își vadă fiul: 

„E o minciună gogonată. Nu e nimic adevărat. M-au forţat să mint. Bulai, avocatul impus de Socol, mi-a spus că voi primi celulă protejată numai să spun ceva de Dragnea. Oamenii ăştia m-au forţat să spun lucrurile astea. M-au forţat să mint. În ţara asta trebuie să spui orice despre oricine. Eram vulnerabilă şi puteam să spun orice despre oricine. Să verificaţi la DNA dacă l-am turnat pe Dragnea. O să depun în instanţă şi o să le aveţi. M-am săturat. Tot ce mi s-a întâmplat mi s-a tras de la un interviu pe care l-am dat la Evenimentul Zilei.

Socol are relaţii în presă, în continuare. Imaginea mea şi suferinţa copilului meu nu se vor mai schimba. M-am săturat de mizerii de genul ăsta. Şantajul la care am fost supusă a fost la DNA Ploieşti. Socol aducea pizza şi bomboane. Nu am făcut niciodată nimic ilegal. Socol îşi face veacul acolo la DNA Ploieşti. Am fost scoasă din arest. Socol mă şantaja la infinit. Eram în stare de orice ca să ajung acasă să îmi văd copilul. Plăteşte presa şi pe urmă tot ea mă dă pe mine în judecată. Nu îţi baţi joc de viaţa unui copil, a spus Ana Maria Pătru.

„Ea îmi cerea mie să spun ceva despre Dragnea. Nu am avut relaţii de prietenie cu acest om, doar instituţionale. Până când să suport mizeria asta şi să îmi terorizez copilul cu această femeie?, a mai declarat Pătru.

Mărturisesc că nu știu cum e să fii supus unei asemenea presiuni, cât de vulnerabil poți să te simți, probabil nu e cea mai fericită postură și nici viitorul nu îl vezi prea colorat în roz, totuși, am o mare dilemă. Cum se poate ca atunci să fi fost dispusă la orice de frică și în emisiunea lui Ciutacu să aibă destul curaj să mărturisească toate astea? 

Nu prea se înșurubează. Mai ales dacă de gândim că cei de la România TV sunt de o lașitate cronică, niște fricoși ca iepurii.

Îmi amintesc că odată, după ce au început să scoată întregistrările cu Sebastian Ghiță care era dispărut ca măgarul în ceață și au fost chemați să spună e știu despre acele înregistrări și-au umplut budigăii de rahatul fricii și se lamentau de nu se mai poate, că, vezi Doamne, ei, megajurnaliștii sunt chemați să dea explicații.

Oare de ce am senzația că în frumosul și inocentul căpșor al lui madam Pătru ar exista un fel de plan de genul, ”vedeți, eu am fost o doamnă și nu v-am dat în gât, așa că puneți-vă dosurile la treabă și scăpați-mă că, dacă nu, zic ce știu și dracu vă ia pentru că știu multe”.

Dacă m-ar întreba cineva, nu aș băga mâna în foc, dar cred că madam Pătru nu doar că i-a dat în gât pe Udrea și pe Dragnea pentru că a fost forțată, cred că a cerut ea să o lase să îi toarne, poate și pe alții dintr-un calcul simplu.  Tenismenul Dinu Pascariu care a turnat-o pe Elena Udrea e bine merci, ba mai mult, a rămas și cu câteva milioane de euro.

Și poate motivul nu ar fi doar banii… A.M.Pătru  are un motiv foarte bun … copilul. De obicei o mamă e dispusă la orice pentru fiul său.

P.S. Ar trebui să îi spună cineva că, indiferent dacă minte în instanță când e sub jurământ din proprie inițiativă sau forțată de cineva, tot sperjur se numește și asta atrage agravarea situației sale. Dacă însă a mințit în emisiunea lui Ciutacu și ăia îi cer dovezi pe care ea nu le poate produce, iar nu e bine. O pot acuza de calomnie… iar nu e bine pentru ea. 

Pentru conformitate:

Declarația Anei Maria Pătru este preluată de pe evz.ro 

dintr-un articol semnat de  Andrei Arvinte 

publicat joi, 13 iulie 2017, 

%d blogeri au apreciat asta: