Archive

Archive for the ‘Presă’ Category

ADRIAN HALPERT: „Incredibil cum a ajuns (presa)! Slută, boită, tuberculoasă, plină de bube (a se citi insolvențe) dar fudulă nevoie mare…”

9 noiembrie 2014 1 comentariu

ProstituatePRESA, CENTURISTA DE SERVICIU A LUI VICTOR PONTA

Adrian Halpert

Adrian Halpert

Incredibil cum a ajuns! Slută, boită, tuberculoasă, plină de bube (a se citi insolvențe) dar fudulă nevoie mare…

Cei care nu urmăresc neapărat fenomenul media probabil că nu observă cum au întors armele aproape toți: unii mai pe față, alții mai ferit încercând să mențină o aparență de doamnă onorabilă. Am o veste: degeaba vă ascundeți, că se vede tot! E fusta prea scurtă!

Astăzi a fost una dintre acele zile de cotitură. Și stați să vedeți ce mai urmează! În contextul ăsta, vă dau cuvântul meu că mai onorabili, mai puțin nocivi mi se par cei de la Antena 3 & RTV. Măcar ăia nu se ascund, sunt consecvenți! Mai periculoși sunt ceilalți, cucoane mari, care mimează independența și deontologia…

E foame mare! Dar tocmai când e foame mare sunt suficienți și doi arginți. Se prestează ieftin și eficient.

Urmăriți nuanțele să vedeți cum se schimbă. Citiți dincolo de titluri. Mi-e silă! Și mi-e rușine de rușinea lor și de aceea nici n-o să dau exemple. Fiecare privește, ascultă, citește și înțelege ce poate. Dar din păcate pentru voi, cei care credeți că puteți fi și cu sufletu-n Rai și cu slănina în pod, mulți au înțeles deja mai bine decât credeți…

P.S: Interesant de urmărit azi la 18.30 (sau mai târziu) conferința Elenei Udrea, în care va anunța ce a decis pentru turul al doilea. S-ar putea să înțelegem mai bine de ce au întors unii armele. S-ar putea foarte bine să mă înșel eu (și îmi cer scuze anticipat pentru asta) dar, din păcate, de obicei nu mă prea înșel…

PPS: M-am inselat pe jumatate… Udrea a recomandat vot anti-Ponta intr-un discurs ciudat, cu lovituri de ambele parti. Dacă as fi fost fan Elena Udrea, după un asemenea discurs, n-as merge pe 16 la vot… Intre timp, am primit informatii noi cu privire la negocieri de vineri cu niste televiziuni cu patroni cu probleme. Puscarie, chestii, lucruri grele. In fine, nu conteaza, rezultatul este cel pe care il vedeti cu totii zilele astea ‘pe sticla’.

Autor: Adrian Halpert 

Sursa: Pagina de Facebook a jurnalistului Adrian Halpert

Etern uimita domnişorică Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice habar n-are care e termenul la care trebuia să prezinte proiectul de buget pe 2015 Parlamentului

4 noiembrie 2014 1 comentariu

Etern uimita domnişorică Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice şi-a dat iar măsura valorii arătând că habar n-are care e termenul la care trebuia să prezinte proiectul de buget pe 2015 Parlamentului …

Deh, când te recomandă vocea, talentul şi familia se mai întâmplă.

Serios vorbind, ce dracu caută asta în funcţia de ministrul al Finanţelor Publice?

Ioana Petrescu

Ministrul Finanţelor nu ştie termenul legal până la care era obligată să prezinte Parlamentului bugetul pe 2015

Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice (MFP), a arătat marţi seară, în cadrul unei dezbateri televizate, că nu ştie termenul legal până la care trebuia să prezinte proiectul de buget pe 2015 Parlamentului. Chiar şi aşa, Petrescu a precizat că ministerul lucrează „în mare” la bugetul pe anul viitor, în condiţiile în care numeroşi economişti, dar şi Comisia Europeană au avertizat asupra dificultăţilor de echilibrare a bugetului în contextul măsurilor adoptate de Guvern.

Precizăm că, potrivit legii, Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului un buget până la data de 15 octombrie.

”După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an”, se arată în Legea finanţelor publice.

În ciuda faptului că moderatoarea a făcut referire în repetate rânduri la faptul că actualul Guvern ar urma să încalce legea, deoarece ar trebui să prezinte un buget până pe 15 noiembrie, Ioana Petrescu a preferat să folosească drept argument în favoarea întârzierii posibilitatea ca România să aibă un alt Guvern după alegerile prezidenţiale.

Petrescu a precizat totodată că nu există nici măcar un draft al viitorului buget, în ciuda faptului că în urmă cu trei săptămâni, ministrul Finanţelor declara într-un interviu că elaborarea acestui document reprezintă o prioritate pentru structura pe care o conduce.

”Ceea ce facem în momentul de faţă sunt estimări la cât se poate colecta anul viitor, în mare, care sunt cheltuielile. Vorbim de lucuri în mare, nu de alocări de cheltuieli pe diferite bugete. Nu există un draft (de buget, n.r.)”, a spus Petrescu.

Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă, a apreciat marţi Comisia Europeană.

Autor: 

Alexandra PELE 

redactor la ziarul Gândul

Sursa: gandul.info

Comentariu Blue: Eu n-am înţeles de unde şi până unde atâtea pretenţii… fata asta e foarte ocupată deocamdată  să înţeleagă cum e cu MTO … 

Ioana Petrescu

Confruntarea MONICA MACOVEI vs ELENA UDREA în turul întâi la alegerile prezidenţiale – cheia turului doi

31 octombrie 2014 4 comentarii

De ce trebuie votată Monica Macovei şi nu Elena Udrea?

Pentru că votând Udrea i se oferă lui Băsescu posibilitatea de a decide că preşedintele trebuie să fie Ponta şi nu Iohannis. Nu e o aberaţie… pe Ponta l-a desemnat de două ori ca Premier deşi nu era obligat să o facă şi se jura că nu o să o facă sub nici un motiv.

De ce nu l-ar duce calculele sale la aceeaşi concluzie?

Monica Macovei, Elena Udrea

Fie că ne place sau nu, prezenţa în turul doi a alegerilor prezidenţiale este lămurită. 

În primul rând, după o realmente omniprezentă hegemonie de jumătate de secol a lui ESCU (indiferent dacă în faţă a fost „Ceauş”, „Ili”, „Constantin” sau „Băs”) iată că nici măcar în finală ESCU nu va mai fi.

Dacă nu îi cade lui Ponta sau lui Iohannis meteoritul ăla care nu mai vine în cap, ei doi sunt finaliştii.

Avem şi doi arbitri care pot, prin voturile lor, să îi dea unuia sau altuia piciorul în dos care să fie exact impulsul necesar pentru a face un  pas înainte. Elena Udrea şi Monica Macovei. Tăriceanu nu poate fi considerat un arbitru, el fiind de fapt o anexă, o prelungire underground a lui Ponta pentru a „agăţa” voturi de pe dreapta, voturile acordate lui Tăriceanu fiind de fapt  o rezervă pentru suplimentare în turul doi a voturilor lui Ponta. De asemenea, voturile lui Dan Diaconescu sunt plata pentru că Ponta, prin pritenul său Sebastian Ghiţă, patronul România TV a permis să apară iar OTV deşi acesta a fost închis. Deci, orice vot acordat lui Tăriceanu  sau D.Diaconescu îi e acordat de fapt lui Ponta.

Elena Udrea, că ne place sau nu, este parte din sistem şi e dispusă, dacă interesele o cer, să opteze pentru a le recomanda alegătorilor ei să voteze cu Ponta, de fapt împotriva lui Iohannis. 

E adevărat, votanţii ei sunt de fapt „băsiştii” (fără conotaţii bune sau rele) de cea mai pură rasă şi aparent pare imposibil să o vedem cum recomandă să fie votat Ponta. Aparent doar pentru că ar trebui să ne amintim  că oricât s-ar bălăcări Băsescu şi Ponta, acesta din urmă a fost de două ori desemnat de Băsescu drept premier deşi nu ere obligat să o facă. 

Dacă ne gândim că Parlamentul este la degetul mic al lui Ponta, deci şi Guvernul, Udrea s-ar pute alege cu un fotoliu într-un guvern post prezidenţiale, guvern al cărui Premier ar urma să îl desemneze Ponta.

 Iohannis în schimb, ocupă un loc pe care, probabil, îl viza cu mai multă sau mai puţină speranţă chiar Elena Udrea (atunci când vorbea de necesitatea refacerii CDR).

Monica Macovei însă, chiar dacă îl mai atacă pe Iohannis, în nici un caz nu se va duce spre Ponta şi aproape sigur (90-95%) va opta pentru Iohannis în turul doi.

Despre asta vorbeşte şi Andreea Pora pe pagina sa de Facebook:

De ce trebuie votata Macovei si nu Udrea

Andreea Pora

Andreea Pora

Pozitia a treia devine astfel foarte importanta. De acolo ar putea veni grosul voturilor pentru Iohannis in turul doi. Daca Macovei este sustinuta masiv si cucereste acest loc cu un scor intre 7 si 10%, Ponta este infrint. Am certitudinea ca Macovei, chiar daca l-a atacat pe Iohannis pina acum, chiar daca nu are incredere in el (o inteleg), nu va avea ezitari sa-si indemne electoratul sa-l voteze.

Udrea este parte a “sistemului ticalosit”. Prin fostul sot Cocos, prin anturaj, prin relatiile cu indivizi corupti- Pinalti, Niro etc, prin tot ce reprezinta ea. Nu are prea mare interes in independenta justitiei-afirmatie strict electorala si politicianista- din moment ce unele dosare se apropie periculos de propria-i persoana. Udrea va purta negocieri subterane pentru tururul doi, va incerca sa-si “vinda” voturile cit mai scump. Cui ii va oferi protectie si avantaje de tot felul.

Un vot masiv pentru Macovei in detrimentul favoritei prezidentiale ar diminua mult acest riscul ca Ponta sa ajunga presedinte. Votul pentru Macovei este astfel extrem de util din punct de vedere pargmatic.

Sursa: https://www.facebook.com/andreea.pora.7

Jurnalista Andreea Pora dezvoltă acest subiect într-un articol publicat azi 31.10.2014 în revista22.

Macovei, un vot util vs. Udrea si un Basescu de nerecunoscut

M-am saturat de teoria “raului cel mai mic”. O aud de ani de zile. In privinta prezidentialelor, nu cred ca este valabila, pentru stinga in niciun caz si, partial, nici pentru dreapta. Singura exceptie pentru votantii antifesenisti este anul 2000 cind unii (nu chiar asa de multi) au strins din dinti punind stampila pe Iliescu, evident “raul cel mic” in comparatie cu Vadim. Personal, n-am experimentat-o, am stat acasa. In rest, si pentru unii, si pentru altii, candidatii care i-au reprezentat au fost “binele”, iar adversarii acestora “raul cel mare”. Sa nu-mi spuneti ca Iliescu nu a fost votat cu maximum de entuziasm si convingere de electoratul fesenist in 1990, 1992 si 2000. Poate Geona sa le fi produs niste dubii, era, saracutul, cam “prostanac”, in schimb pe Basescu il vedeau ca diavolul in persoana, “satana”, cum le spunea partidul mama si tata. Pentru electoratul de dreapta lucrurile au fost la fel de clare (2000, exceptia), in 1990 Ratiu sau Campeanu s-au bucurat de o sustinere mica, dar de o implicare totala, Constantinescu a ajuns presedinte pe un val de entuziasm anticomunist ( aduceti-va aminte de uriasul miting din Piata Universitatii din seara anuntarii rezultatelor), ce a urmat dupa, e alta poveste. Dar Basescu? A fost votat, de doua ori la rind, din convingere, cu pasiune chiar, nu doar din furie impotriva PSD si ca reactie la campania mizerabila facuta de Vintu si Voiculescu. Deci, care “raul cel mai mic” la prezidentiale? De ce atita miorlaiala si autovictimizare acum? Nu ma refer la universalscirbitiisi vesnicstatatoriiacasa, ci la electoratul implicat. Desi anul acesta situatia este infinit mai complicata din cauza divizarii dreptei pe falia celor trei candidati, exista pentru primul tur cel putin posibilitatea votului din convingere. Pentru Macovei.

Cred ca pentru electoratul de dreapta, mai ales din perspectiva ultimelor dosare de coruptie, justitia chiar este prioritate. Intelege foarte bine ca venirea lui Ponta la Cotroceni este un pericol enorm- epoca Nastase va fi parfum de tei. Anchetele procurorilor arata un monstru rapace, pus pe jumulit Romania si castrat justitia. Mai arata insa continuitatea, rezistenta coruptiei indiferent de regim. Sistemul a supravietuit, asa cum am scris deja in articolul “Udrea- Basescu si sistemul ticalosit”, cu toate imbirligaturile dintre politiceni, afaceristi, servicii. Pare ca totul e putred si nu mai exista speranta, alta in afara de DNA. Ca si mine, majoritatea celor de dreapta sunt convinsi in forul lor interior ca singurul candidat care poate oferi certitudinea ca justitia, esentiala in actualul peisaj, va continua sa functioneze si sa-i vire pe corupti dupa gratii este Monica Macovei. Motivul fundamental, dincolo de onestitatea deja demonstrata, e ca nu face parte din “sistemul ticalosit”, nu e o rotita in acest infernal angrenaj. Deci, in privinta lui Macovei cred ca nu se pune problema a alege “raul cel mai mic”, ba din contra, ar fi omul providential din acest punct de vedere. Daca Macovei ar intra in turul doi, nu mai spun sa iasa presedinte, ar fi sansa pe care Romania o asteapta de 25 de ani.

Sa fim insa lucizi. Contraargumentele la votul pentru Macovei tin de pragmatism. Le-au pus in discutie Andrei Cornea ( Glontul decisiv, la basisti: si „Moartea basismului” ) si destui altii. Sunt de acord cu unele dintre ele, dar mortul de la groapa nu-l mai poti intoarce. Dezbinarea dreptei e un fapt, canibalizarea voturilor altul, coalitia anti-Iohannis functioneaza. Mai ales din perspectiva turului doi, eu insami am criticat-o pe Macovei pentru atacurile la Iohannis, dirijate fatis de PSD si Udrea-Basescu. I-am spus sa se opreasca, orice actiune de slabire a dreptei facind jocul lui Ponta. (Citeste “Ultima sansa a dreptei: abandonati coalitia anti-Iohannis”). Pragmatismul invocat se refera in esenta (mai sunt si altele, dar nu vreau s-o lungesc) la certitudinea ca Iohannis va intra in turul doi si la “votul util”, o diferenta prea mare intre Ponta si Iohannis in primul dur facilitind victoria PSD. E insa un contraargument care nu tine seama de evolutiile din campanie. Acestea ma fac sa spun ca votul pentru Macovei va fi unul extrem de util.Am sa explic.

1. Importanta pozitiei a treia pentru Macovei

Nu cred ca pentru primul tur Iohannis mai are de unde sa creasca prea mult, a fost pur si simplu macelarit intr-o campanie mizerabila instrumentata de PSD si televiziunile- valet. Mult mai important, are legat de picior bolovanul procesului de incompatibilitate, care l-a vulnerabilizat. A avut o campanie destul de flasca pentru cloaca autohtona, a pastrat o superioara distanta, nu s-a lansat in atacuri sub centura, nu a folosit cuvinte grele, a fost un domn. Pare din alt film, unul care nu are cum sa joace cu casa plina in Romania. Acest lucru i-ar putea fi insa foarte util in turul doi, exact prin contrast cu Ponta. Deocamdata, pare ca stagneaza in sondaje undeva la putin peste 30%.

Pozitia a treia devine astfel foarte importanta. De acolo ar putea veni grosul voturilor pentru Iohannis in turul doi. Daca Macovei este sustinuta masiv si cucereste acest loc cu un scor intre 7 si 10%, Ponta este infrint. Am certitudinea ca Macovei, chiar daca l-a atacat pe Iohannis pina acum, chiar daca nu are incredere in el (o inteleg), nu va avea ezitari sa-si indemne electoratul sa-l voteze. Putini oameni inteleg mai bine decit Macovei pericolul pe care il reprezinta Ponta pentru Justitie si o putere concentrata complet in mina PSD pentru Romania. Tocmai pentru ca ea este cea care a infiintat DNA si a luptat ani de zile pentru el, nu va face niciun gest care sa-l dea pe mina lui Ponta. Desigur, ii va pune o serie de conditii lui Iohannis, il va obliga probabil sa se angajeze ferm in sustinerea independentei justitiei si in special a DNA. E firesc asa si e bine asa. Iohannis trebuie sa iasa dintr-un soi de ambiguitate si dea un semnal mult mai clar in directia statului de drept. O va face pentru ca fara Macovei pierde alegerile. 

Se spune despre electoratul lui Macovei ca este radicalizat si va sta acasa in turul doi pe principiul “ori Monica, ori nimic”. Nu cred. In primul rind, parte a acestui electorat provine din tabara nehotaritilor, a derutatilor de situatia confuza, alta parte, consistenta, din cea a “basistilor” sustinatori consecventi ai justiei. Ca si Macovei, ei inteleg prea bine ce ar insemna Ponta. Sunt convinsa ca Macovei va gasi argumentele prin care sa-si scoata la vot sustinatorii. Ca votul masiv pentru ea in turul 1 va fi astfel extrem de “util” impotriva lui Ponta.

2. Riscul Udrea si un Basescu de nerecunoscut

Ce se intimpla insa daca Udrea va fi in pozitia a treia? Asa cum vedem tot mai mult in ultimele saptamini si zile, Udrea este parte a “sistemului ticalosit”. Prin fostul sot Cocos, prin anturaj, prin relatiile cu indivizi corupti- Pinalti, Niro etc, prin tot ce reprezinta ea. Nu are prea mare interes in independenta justitiei-afirmatie strict electorala si politicianista- din moment ce unele dosare se apropie periculos de propria-i persoana.Udrea va purta negocieri subterane pentru tururul doi, va incerca sa-si “vinda” voturile cit mai scump. Cui ii va oferi protectie si avantaje de tot felul. 

Dar cel mai important, presedintele Basescu ar putea continua sa indemne la boicot. Se acopera punind semnul egal intre Ponta si Iohannis. Este o incredibila duplicitate aici. Pe de o parte il acuza pe Iohannis ca a fost “premierul Grivco” din 2009, ca este presedintele PNL, partid care l-a suspendat de doua ori si fata de care are “o mare problema”, ii reproseaza ca nu s-a dezis ferm nici de vara lui 2012, nici de “martea neagra”, iar pe de alta, il pune pe picior de egalitate cu Ponta, artizanul puciului din 2012, “mitomanul”, “ticalosul” si “demolatorul statului de drept”. Mai mult, spune- joi seara la emsiunea de la B1 Tv- ca l-ar fi preferat pe Antonescu. Ca daca in locul lui Iohannis era Antonescu l-ar fi votat. Pucistului numarului doi, atacatorului la baioneta al statului de drept, celui care voia sa opreasca Parlamentul sa voteze validarea referendumului, individului care a semnat cu Dogaru protocolul prin care se angaja sa desfiinteze DNA si CCR, Traian Basescu ii gaseste acum lui Antonescu o singura vina: ca i-a tras presul de sub picioare lui Iohannis. E o culme a reevaluarii!

Sustinerea pentru Elena Udrea pur si simplu i-a intunecat mintile! A ajuns pina acolo incitsa acuze servicul francez de informatii ca i-a filat protejata la Paris, afirmatie de o extrema gravitate. Poarta un razboi la scena deschisa cu serviciile romanesti, in principal cu SIE, acuzindu-le ca se implica in campanie (fara ncio dovada, bineinteles), sustine ca au ajuns “prea puternice”, ca si cum nu el le-a facut asa si si-a creat singur cu migala imaginea de “stapinul serviciilor”. Le vrea aduse sub control parlamentar, adica a acelui parlament despre care chiar el sustine ca este o adunatura de corupti si incompetenti. Il apara si pe sotul doamnei pina in pinzele albe, acuzind public procurorii DNA ca mint atunci cind spun ca Dorin Cocos a luat de la Pescariu 9 milioane de euro ches. Imi pare rau, dar Traian Basescu este de nerecunoscut la acest final urit de mandat.

Trec peste teoria “blatului” sustinuta de multi analisti si chiar de fapte. Trec si peste interesul pe care l-ar avea ca Ponta si nu Iohannis sa iasa presedinte, situatie care i-ar facilita punerea in aplicare a strategiei “seful opozitiei”. Le consider colaterale in analiza momentului. Dar nu pot sa trec peste irationalitatea, orbirea udrista de care da dovada si care il impinge la gesturi care pareau de neconceput acum mai putin de un an. Si nici peste forta distructiva cu care darima tot ce a construit nu pot sa trec.

De aceea, cred ca presedintele chiar daca nu va indemna la boicot pe fata, nici nu va da un semnal clar de vot pro-Iohannis. Din pacate, electoratul care i-a ramas aproape, taliban basist, este fanatizat si il va asculta pe Basescu. Situatie in care Ponta are mari sanse sa iasa presedinte. 

Nu discut varianta ca Tariceanu sa se claseze pe pozitia a treia. Aici lucrurile sunt deja clare.

In concluzie, un vot masiv pentru Macovei in detrimentul favoritei prezidentiale ar diminua mult acest riscul ca Ponta sa ajunga presedinte. Votul pentru Macovei este astfel extrem de util din punct de vedere pragmatic.

In plus, chiar nu vad de ce nu am putea imbina pragmatismul cu idealismul. De ce nu am vota in prim tur cu “binele cel mare”, din convingere si cu speranta. Care, totusi, moare ultima.

Autor:  Andreea Pora

Sursa: revista22

Monica Macovei: ” Au măsluit stenogramele, au făcut o şedinţă de Guvern seara târziu, a sunat Ponta şi-a zis ‘ daţi comunicatul ăsta, schimbaţi tot ‘ ? „

30 octombrie 2014 Lasă un comentariu

Monica Macovei: Stenogramele şedinţei de guvern pot lămuri scandalul modificării Codului Penal

Monica Macovei

Monica Macovei

Propunerea legsilativă de modificare a Codului Penal care pedepseşte dezvăluirea de informaţii din dosare aflate în curs de cercetare este o îngrădire a libertăţii presei, a declaat, joi, candidatul independent la preşedinţie, Monica Macovei. Ea a adăugat că stenogramele din şedinţa de Guvern sunt cele care pot lămuri dacă Executivul a dat aviz favorabil sau negativ acestui proiect.

„Nu poţi să crezi nimic. Şedinţa de Guvern avusese loc, sunt stenograme. După aceea a apărut un comunicat cum că avizul nu mai e pozitiv, e negativ. Ce-au făcut? Au măsluit stenogramele, au făcut o şedinţă de Guvern seara târziu, a sunat Ponta şi-a zis ‘daţi comunicatul ăsta, schimbaţi tot’? Stenogramele sunt acolo. Hai să le cerem. Ni le dă? (…) Trebuie cerute stenogramele, nu putem să-i credem”, a comentat Macovei, la RFI.

Ea a adăugat că în legea amintită „este vorba de creşterea pedepsei pentru jurnalişti sau oricine altcineva, dar jurnaliştii sunt aceia care publica în presă probe din dosarele penale”.

„Sunt dosare cu politicieni, sunt de interes public, deci e normal ca lumea să le ştie (…). Ei nu se gândesc cum să se oprească din furat, ei se gândesc cum să nu aflăm noi, să nu mai vadă lumea aceste stenograme, la asta se gândesc. Când voi fi preşedintele României, această lege nu va trece şi nu cred că va ajunge foarte repede la promulgare. Nu se poate aşa ceva, este o îngrădire majoră a libertăţii presei şi a dreptului publicului la a fi informat”, a menţionat Macovei.

Guvernul precizează, joi, că „dintr-o eroare tehnică” în comunicatul de presă emis după şedinţa de guvern de miercuri s-a transmis informaţia eronată că toate proiectele discutate în şedinţă au primit aviz favorabil, pe listă figurând şi modificarea Codului Penal.

Autor:  Roxana Preda

Sursa: evz.ro

SORINA MATEI: ” … Sebastian Ghiță mi-a propus, prin avocatul său, o înțelegere financiară confidențială pe care, evident, am refuzat să o semnez.”

22 octombrie 2014 5 comentarii

Zicea odată J.R.Ewing, detestatul personaj din filmul „EWING OIL COMPANY”  că orice om poate fi cumpărat, important e să nimereşti preţul.

În cele mai multe cazuri e adevărat. Se pare că, deşi suntem în România, există şi cazuri în care această logică nu fincţionează.

Scrie Sorina Matei pe siteul său:

Victorie de etapă. Înfrângere pentru Sebastian Ghiță

Sorina MateiInstanța Tribunalului București a admis astăzi chemarea în garanție și implicit în proces a lui Sebastian Ghiță, a Ridzone Computers SRL (RTV) și a unei părți din conducerea RTV în procesul cu Dan Voiculescu.
Instanța Tribunalului București a admis astăzi și toate probele pe care le-am depus în dosar.

După ce l-am întrebat pe 18 Februarie 2014 pe Sebastian Ghiță de ce a făcut totul și ce fel de om este dacă a putut să facă asta, Sebastian Ghiță mi-a propus, prin avocatul său, o înțelegere financiară confidențială pe care, evident, am refuzat să o semnez.
De atunci mă judec în instanță cu cei mai puternici oameni din România:Sebastian Ghiță și Dan Voiculescu.

Nu voi fi niciodată, dar niciodată, la mâna niciunui politician, a niciunui oligarh, a nimănui, indiferent de cât de puternici ar fi acești oameni, așa cum n-am fost niciodată până acum în 18 ani de meserie. Sunt un om cinstit și așa voi rămâne întotdeauna.

Mulțumesc public tuturor oamenilor care au fost și sunt alături de mine!

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Comentariu Blue: 

Nu pot să spun decât  „Bravo Sorina Matei!”

Cât despre : Mulțumesc public tuturor oamenilor care au fost și sunt alături de mine!” … Cu mare bucurie, 100%, întotdeauna şi necondiţionat …

Categorii:Presă Tags:

NEURONII MEDIATICI PUŞI PE BIGUDIURI ŞI OFIŢERUL ACOPERIT

13 octombrie 2014 Lasă un comentariu

În loc de motto: Povestea cu ofiţerul acoperit nu e altceva decât un dispozitiv de pus pe bigudiuri mintea celor care sunt chemaţi să voteze nişte candidaţi incapabili să ofere un proiect de ţară pentru România.

* * * * * 

Despre Traian Băsescu se spune că are o bună ştiinţă a comunicării. 

Poate că se poate numi şi aşa. Cert este că are un talent pe care pare a şi-l fi cultivat cu mare atenţie de a pune presa cu mintea pe bigudiuri.

Aruncă un  subiect care îi face pe jurnaliştii cu mintea încreţită de dorinţa de a face frumos în faţa celor care le plătesc salariile să sară la ciolan crezând că au pus mâna pe Sfântul Graal al bombelor de presă, dovedindu-se că, oricât ar întoarce povestea pe toate părţile, nu ajung la nici o concluzie.

Dace te detaşezi şi priveşti retrospectiv povestea cu ofiţerul acoperit realizezi că pe la televiziuni s-a mâncat foarte mult timp cu discuţii care nu au dus nicăieri, fie care avansând fel de fel de ipoteze care s-au dovedit ele însele a fi nişte baloane de săpun care dipăreau ca un  fum  la o analiză mai atentă.

S-au făcut conexiuni siderante menite de fapt să arunce un blam asupra tuturor contracandidaţilor celor susţinuţi de barosanii din media…

Cine sunt cei la care se referea? Aceasta era întrebarea la care jurnaliştii au tot încercat să răspundă. Evident că nu s-a ajuns decât la concluziile la care şi-ai promis jurnaliştii să ajungă.

A venit şi povestea cu Robert Turcescu.

Ceva nu s-a întrebat nimeni. Cum îşi putea asigura Turcescu o perioadă de concediu care să se suprapună peste luna de miere pe care acum o trăieşte liniştit?

Putea să facă o cerere de concediu fără plată. Avea acest drept, dar cum dracu să îţi iei concediu fără plată exact când presa fierbe cu ocazia campaniei electorale? Păi nu i se ducea dracului imaginea lui de jurnalist dedicat trup şi suflet telespectatorilor (fanilor, dacă unii preferă acest terment).

Ce au spus Turcescu şi Băsescu? Au folosit termenul de ofiţer acoperit … al cui? Ei aici şmecheria.

De fapt e o forţare logică. Teremenul corect ar fi „agent acoperit”. 

Turcescu a folosit acelaşi termen. „Ofiţer acoperit”. Păi să vedem …

Ce „dovezi” a adus Turcescu?

Două fotocopii Livretului Militar din care reiese că este OFIŢER ÎN REZERVĂ ca multe mii sau zeci de mii de români.

La numărul unităţii militare există de fapt numărul a ceea ce în viaţa civilă ar fi codificarea serviciului de personal, iar la specializare aceea de jurnalist. Adică poate oricând să fie activat şi trimis în zone de conflict ca jurnalist de front de exemplu sau la un eveniment al armatei de unde să relateze cine pupă poala cui.

A mai publicat nişte „fluturaşi” de salariu (soldă). Cui şi pentru ce i-au fost treimişi? Nu reiese…

Turcescu a mai ieşit şi cu alte şmecherii. De exemplu a spus că respectivele acte i-au fost date personal…

Niciunul din ameţiţii jurnalişti nu a contactat u  ofiţer ca să îl întrebe cum vine asta.

Păi, ia să ne gândim cum ne-au fost date tuturor Cartea de Identitate, Permisul de Conducere, Livretul Militar celor care îl avem… nu s-au dat personal trebuind să ne ducem la sediul instituţiei care le elibera unde a trebuit să semnăm de primire. Turcescu nu a spus niciodată că i-a fost aduc de un ofiţer sau măcar de un furier (curier în termeni militari).

De asemene nu a spus niciodată că ar fi ofiţer al unui serviciu secret… a spus că e ofiţer şi basta …

Care este de fapt logica întregii poveşti?

Aruncarea unei umbre asupra tuturor candidaţilor  CU EXCEPŢIA Elenei Udrea pentru simplul fapt că nimeni nu îşi poate imagina că Udrea ar putea fi ofiţerul cu pricina … De asemenea a încercat probabil canalizarea unei mari părţi a bătăliei de campanie spre o direcţie pe care o poate controla.

De fapt, ofiţer în rezervă al armatei ar putea fi chiar Traian Băsescu, la fel cum sunt toţi candidaţii deoarece sunt absolvenţi ai unei instituţii de invăţământ superior…

Cine ar putea fi (sau ar putea să fi fost, deşi din această ocupaţie ieşi doar cu picioarele înainte şi cu preotul la cap) totuşi, agenţi a ai unor servicii secrete? 

Din cei cunoscuţi ar putea fi Ponta (la el firul logic ar duce spre servicii secrete ruse) din câte umblă zvonul, ar putea fi Tăriceanu care avea relaţii de afaceri cu fostul şef al  rezidenţei spionajului unguresc în România (Rudas Erno), sau Klaus Johannis aflat în relaţii … interesante cu Germania, despre el apărând zvonuri în Sibiu imediat ce a devenit  primar când a explodat  povestea cu implicarea lui în traficul de copii dar şi anumite legături cu firme nemţeşti  extrem de puternice (de ex. BMW, Bavarian Motor Works ). Poate şi alţii …

Foşii agenţi ai unor servicii secrete ar fi consideraţi într-un anumit sens şi colaboratorii fostei Securităţi, asta neînsemnând că ar fi fost ofiţeri ai acesteia. De exemplu, Ion Iliescu, atunci când era Primsecretar la Iaşi avea în subordine Securitatea Judeţeană … deci coloaborarea a existatind iferent cât ar nega. Fişa postului o impunea.

Oare cum ar fi ca toţi jurnaliştii care comentează lucrurile astea să se intereseze cam cum e cu treburile acestea, să vadă care e diferenţa dintre un ofiţer în rezervă şi un agent acoperit de vreme ce habar n-au care e diferenţa dintre o mitralieră şi un pistol mitralieră sau dintre bombă, rachetă (bombă aeropurtată) şi  o mină, să zicem… 

Habar n-au despre ce este vorba, dar comentează şi comentează …

Băsescu niciodată nu ar putea devoala nu doar numele unui agent al unui serviciu secret românesc, dar nici faptul că ştie de exeistenţa unuia. E interzis de lege şi l-ar putea costa.

De asemenea, Robert Turcescu poate arăta că e ofiţer în rezervă, dar nu că a colaborat cu un serviciu secret ca agent acoperit. La ora asta era la bulău.

Cum a explodat şi a luat o asemenea amploare toată paranoia aceasta în jurul marelui nimic?

Simplu … se făcea un melanj logic între două expresii: „ofiţer în rezervă”, „agent secret” al unui serviciu secret, ori „ofiţer” al unui serviciu secret.

Legat de Ponta, Tăriceanu şi Iohannis, există ceva care ar cam demola povestea…

Contrainformaţiile, probabil, au făcut verificările necesare şi dacă era ceva serios, sunt ferm convins că la ora aceasta erau dispăruţi din viaţa publică. Şi nu oricum ci pur şi simplu plecau singuri…

Nu există în lume Serviciu Secret care să nu îşi controleze 100% colaboratorii. Un telefon care să spună „dacă nu dispari aminteşte-ţi de chestia cutare…” … poze, discuţii şi alte chestii compromiţătoare, chiar şi chitanţe de polată pe la diferite hoteluri pe unde nu ar fi trebuit să fie se pot confecţiona uşor.

De exemplu ce ar fi mai uşor decât să apară o chitanţă car să arate că Tăriceanu a fost cazat la cineştie ce centru de odihnă al unui serviciu secret unguresc sau de exemplu nota de plată de la un Întâi Decembrie  (când era premier) a unui sejur făcut cu nevasta la un cunoscut hotel budapestan? Şi nici măcar să nu fie pomenit ci doar să reiasă că aceasta a fost achitată de fostul lui colaborator, Rudas Erno. Pur şi simplu, orice încercare a lui Tăriceanu de a nega l-ar acuza. Hotelul are camere de supraveghere şi probabil există înregistrări. Simpla lui prezenţă acolo poate fi interpretată oricum. Nici nu mai spun de acele poze în care, întâmplător mai trece cineva prin acel hol… Tot întâmplător respectivul ar putea fi un agent de influenţă.

Asta dacă s-ar dori ca el să dispară…

E drept, aceşti indivizi ar putea avea un satut de agent dublu. Adică să fi fost „întorşi” de un serviciu secret român şi folosit pentru a controla de face serviciul străin secret pe plaiuri mioritice.

Oare de ce turma de jurnalişti care s-au implicat în această poveste nu au făcut ceea ce era logic? Să ceară un interviu unui ofiţert activ al unui serviciu secret mioritic? De exemplu SIE sau SRI… nici nu trebuia să îi devoaleze indentitatea …

Probabil pentru că astfel povestea murea din faşă şi ei, jurnaliştii. nu îşi mai puteau câştiga pâinea mult prea albă.

 E mult mai interesant să stai şi să aberezi făcând rating şi încasând cecuri grăsălane.

Toată lumea a văzut ce căsoi are Turcescu .. oare de unde a luat banii? Din activităţile lui de James Bond? Nu … din rahatul pe care l-a mâncat în carieră, din tot felul de momente de aburire a nărărăilor care îl admiră necondiţionat (în special admiratoare).

Mă întreb dacă nu ar fi mai interesat ca evoluţia candidaţilor în campanie să se refere la calităţile lor şi la ce ne propun ca să le dăm votul decât să încerce să arunce mai mult sau mai puţin voalat cu mizerii asupra adversarilor… Oare asta nu înseamnă că de fapt candidaţii sunt nişte impostori chitiţi să ajungă să aibă un CV în care, înaintea numelui să scrie Preşedinte al României?

Totul pute rău  manipulare … 

Am găsit un exemplu de articol menit să-i pună cititorului neuronul pe bigudiuri.

E vorba de o jurnalistă al cărei principal atu este faptul că e blondă natur: Sabina Fati.

Dacă tot are ocazia să dea cu manichiura în tastatură, de ce să nu încerce şi ea să „planteze” în mintea cititorilor anumite anumite suspiciuni?

Articolul se numeşte „Responsabilitatea secretului: Băsescu şi ofiţerul acoperit” şi a fost publicat de Sabina Fati la 10 Septembrie 2014.

Consider că modul în care acest articol trebuie citit pentru a ieşi de sub forţa manipulării este acela ca cititorul să se detaşeze de simpatiile şi antipatiile politice sau faţă de presa mioritică.

Responsabilitatea secretului: Băsescu și ofițerul acoperit

Sabina FatiÎn România, serviciile secrete își pot infiltra oamenii la cel mai înalt nivel al politicii? Traian Băsescu spune aproape explicit acest lucru atunci când vorbește despre pericolul ca viitorul președinte să fie nevoit să răspundă la „două butoane“, unul al funcției pe care o va deține și celălalt controlat de o structură de informații. Altfel spus, deja se întâmplă acest lucru, dacă într-adevăr unul dintre candidați este înregimentat într-o structură secretă, de unde ar putea primi ordine prin superiorul său, pentru că toți cei angrenați în cursa electorală dețin funcții publice importante.

Ar putea fi Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu în această situație? Și, dacă da, de ce a tăcut până acum Traian Băsescu? Tăcând, președintele împarte responsabilitatea cu cel aflat în culpă. Nu e la fel de periculos sau de nedemocratic să lași un ofițer de informații să fie prim-ministru și să spună „da, să trăiți“ atunci când îl sună superiorul, despre care nu știm nimic? Democrația înseamnă transparență, de aceea cei care vor să fie aleși într-o funcție publică trebuie să se așeze pe masa de disecție, pentru ca alegătorii să știe exact cine sunt și ce vulnerabilități au.

Sau ofițerul acoperit ar putea fi Klaus Iohannis, cel care a reușit să convingă Luxemburgul să se asocieze cu Sibiul în cursa pentru Capitala culturală a Europei? Dar dacă Iohannis ar fi lucrat pentru un serviciu secret, oare Traian Băsescu nu ar fi trebuit să spună public acest lucru atunci când primarul neamț a fost propus pentru fotoliul de premier din partea coaliției care milita pentru restaurația regulilor guvernării Năstase? Ar putea fi Monica Macovei ofițerul acoperit pe care urmează să-l demaște președintele? Greu de crezut că intră în tiparele celor pe care-i recrutează serviciile: prea inflexibilă, prea încăpățânată, prea independentă.

Elena Udrea nu încape probabil pe această listă a suspecților, fiindcă e puțin probabil să credem că președintele vrea să-și îngenuncheze favorita, deși în ultima vreme pare puțin mai reținut și mai circumspect în ceea ce o privește.

Peste tot în lume serviciile secrete își infiltrează oamenii în structuri politice, economice, mediatice, dar au grijă ca aceștia să rămână în planuri secundare, în așa fel încât să fie utili fără să pericliteze serviciul din care fac parte. Dar ce se întâmplă cu cei care au lucrat pentru asemenea structuri ca ofițeri acoperiți până la un moment dat și apoi au trecut în rezervă? Pot ei să-și treacă în curriculum vitae această experiență? Sau contractul cu structura din care au făcut parte le interzice orice publicitate în acest sens? Și dacă le interzice, oare nu înseamnă că ei pot fi activați la nevoie? Poate rata, spre exemplu, un serviciu secret ocazia de a-și folosi pionul, dacă acesta ajunge în fruntea unei bănci importante? Sau la vârful unui partid de guvernământ? Sau la conducerea unui minister? Greu de crezut, dar, în acest caz, ce fel de democrație avem în România? Una bazată pe o putere ascunsă?

Traian Băsescu amintește că, potrivit legii, serviciile nu-și pot deconspira rețelele și ofițerii, de aceea își asumă el acest rol. Ceea ce înseamnă că serviciile l-au informat de la început pe șeful statului despre apartenența ofițerului acoperit la structura respectivă. A fost între timp șantajat cel care răspunde la „două butoane“? De către cine? Cine l-a racolat? În ce circumstanțe? Cine a fost sau este superiorul lui? Și cum justifică Traian Băsescu faptul că a ascuns acest lucru? 

Autor: Sabina Fati

Data publicării: 10 septembrie 2014

Sursa: romanialibera.ro

SIMONA IONESCU: „Niciodată, în 25 de ani, nicio asociație de părinți nu a ieșit în stradă ca să protesteze față de guvernanți pentru că experimenteză pe copiii lor metode de învățământ puerile și interesate pecuniar.”

6 octombrie 2014 Lasă un comentariu

EDITORIALUL EVZ. Generația pe care am ucis-o ca neghiobii. Tu simți că ai vreo vină?

În decembrie 1989, cei mai mulți oameni care au ieșit în stradă fără să le pese de consecințe au fost tineri cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Din sufletele lor au explodat, ca un curcubeu pe cer, celebrele cuvinte: „De Crăciun, ne-am luat rația de libertate”.

 Simona IonescuCâți ani au astăzi acei tineri din „generația revoluționară”? 45 – 50 – 55 de ani. Sunt părinți, unii chiar bunici. Au clădit o societate nouă, au educat o generație, au format „schimbul de mâine” – parcă așa spuneau comuniștii la evenimentele lor festiviste, foarte asemănătoare cu ceea ce vedem la congresele și mitingurile PSD. V-ați gândit, însă, vreodată, ce greșeli am comis noi, maturii de astăzi, față de generația născută după 1990? Cum, trași în malaxorul unei vieți încărcate de năzuințe și marcată puternic de politică, am uitat de micile lucruri bune care ar fi făcut și din copiii noștri o generație cultă și puternică, aptă să evite greșelile părinților, să sesizeze manipulările politice de orice culoare? Am uitat să-i facem să fie mai buni și să trăiască mai frumos și mai liber decât generația noastră, ucigându-le viitorul ca neghiobii. Cei mai mulți au fost educați să fie șmecheri, să-și deschidă ușile mituind sau să plece să-și facă un rost în afara țării.

Niciodată, în 25 de ani, nicio asociație de părinți nu a ieșit în stradă ca să protesteze față de guvernanți pentru că experimenteză pe copiii lor metode de învățământ puerile și interesate pecuniar. Părinții nu s-au revoltat vizibil atunci când au constatat că fiii și fiicele lor vin acasă cu manuale ce conțin aiureli, ci au asistat aproape impasibili la drumul lor prin școală până la dușul de la BAC. E doar unul din exemple, deși aș putea să mă gândesc și la pacienții care stau și se uită la cardul de sănătate pe care nu-l pot folosi din cauză că medicii de familie nu vor să cumpere cu 10 sau 100 de euro indispensabilele cititoare.

Familia românească și-a schimbat obiceiurile și a făcut loc cu aviditate tehnologiei, iar aceasta și-a pus parșiv amprenta pe formarea adolescenților. Părinții au uitat să cumpere cărți copiilor, înainte de a le pune telefonul mobil în mână sau tableta. Rafturile din casă sunt ocupate cu CD-uri, iar celebrele „lecturi suplimentare” din școala părinților au rămas doar amintiri. Nici măcar obișnuitul ziar de dimineață, comentat de către mama și tata în prezența tânărului vlăstar, nu-și mai are loc decât în viața puținelor familii conservatoare. Copilului i se permite să-și construiască propriul univers în mediul online de pe mobil, rar pătruns spre supraveghere de către părinți.

La ce să-i folosească noianul de cărți când există google de unde afli orice informație?, am auzit des întrebarea. Dezarmant. Fără o bază cultural-educativă care să-i dezvolte copilului capacitatea de selecție și sinteză, internetul nu-i este de foarte mare ajutor în înțelegerea unor situații. Iar profesorii de altădată, acum în prag de pensie, nu se deosebesc de cei de azi decât prin frica de partidul lui Nea Nicu, așa cum fostul sistem de învățământ nu poate fi considerat nu știu ce mare performanță atât timp cât era împănat cu mult balast. Importantă era, în trecut, îndrumarea părinților și a profesorilor cu vocație către lucruri cu adevărat importante pentru elev.

Azi suntem atenți la marea corupție, aplaudăm DNA când trimite în spatele gratiilor politicieni și oameni de afaceri aserviți lor, însă încurajăm copiii, prin propriile exemple, să se obișnuiască cu șpăguța ca făcând parte din cotidian. Dai „o atenție” la școală, la circa financiară, la portarul de la spital sau de la liceu, la casa de la multipex când vrei să obții niște bilete bune etc., etc. „Șmecherii mereu reușesc”, e conceptul care li se imprimă adolescenților. Pentru toate acestea, generația adultă și „revoluționară” poartă o vină majoră, care în drept s-ar numi „ucidere din culpă”.

Autor: Simona Ionescu

Sursa: evz.ro

Urmăresc

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 112 alți urmăritori

%d blogeri ca acesta: