Arhiva

Archive for the ‘Presă’ Category

DE LA GOLANIADĂ LA GOLĂNIE – Cine l-a impus pe Marian Munteanu drept candidat al PNL? Să fie Munteanu omul SRI-ului?

De Marian Munteanu foarte mulți ani nu am mai auzit mare lucru, la un moment dat, a reapărut în atenţie atunci când o jurnalistă de la o televiziune de ştiri era pusă la colţ pentru că a întrebat în direct: „Cine este Marian Munteanu?”.

Pusă la colţ de unii, scuzată de alţii, întrebarea jurnalistei a prilejuit discuţii despre Munteanu.

Apoi l-am văzut la Rareş Bogdan la Realitatea TV într-o discuţie care avea ca pretext evenimentele legate de Piaţa Universităţii.

Ambele întâmplări mi s-au părut un pic forţate. Omul era readus în atenţie.

Brusc apoi vine momentul în care, din candidat la Primăria Generală a Bucureştiului, Ludovic Orban devine candidat la Beciul Domnesc (Că veni vorba, mulţi se întreabă de numele televiziunilor la care acesta ar fi dat şpagă pentru a fi primit. Cred că era destul să se uite un pic la televizor să vază pe unde apare Orban … Antena 3 şi România TV. La aceasta din urmă era cam la fel de prezent ca un abţibild lipăit pe ecran. Nu zicea mare lucru, dar nici nu era contrazis chiar dacă avea păreri care nu erau în concordanţă cu concluziile la care li s-a trasat realizatorilor că ar trebui să ajungă).

Legat de candidaturile propuse de PNL pentru Primăria Generală a Capitalei, toţi candidaţii propuşi au o caracteristică, nu au nici o legătură cu Administraţia. E drept, Ludovic Orban a ocupat la un moment dat un post în Administraţie, dar e ca şi cum nu ar fi ocupat acel post.

După retragerea candidaturii lui Orban ar fi fost în atenţie pentru o candidatură Adriana Săftoiu. Nici asta nu a condus ceva la viaţa ei, modul în care s-a strucurat în PNL e unul cel puţin ciudat. Părea că a venit de la Preşedinţie, unde a fost consilieră a lui Băsescu, având u fel de agendă în care notase tot ce făcea acesta şi pe care o dădea publicităţii bucată cu bucată devenindu-le utilă celui care mai doreau să îi tragă o flegmă în moacă fostului preşdinte.

Deşi nu era nici ea mai brează decât ceilalţi, în ceea ce priveşte Administraţia, a fost cel puţin mirabim modul în care a explodat candidatura lui Marian Munteanu după ce bârfitoarea ma’am Săftoiu îşi dăduse acordul verbal pentru candidatură.

Omul uitat practic de toţi şi care era pomenit (totmai rar) doar când venea vorba de mineriade sau Golaniadă apare a un fel de Cel Aşteptat.

Întrebarea care se pune este: Cine l-a impus pe Marian Munteanu drept candidat al PNL? Să fie omul SRI-ului?

Sabina Fati şi Clarice Dinu cam asta par a încerca să spună…

Marian Munteanu, omul impus de SRI?

Marian Munteanu, omul impus de SRI?

Cui foloseşte candidatura lui Marian Munteanu? Din culisele unei decizii „în plic”

Clarice Dinu

Clarice Dinu

„O piramidală imbecilitate, un semn că PNL se află într-o totală derivă morală, politică, ideologică”, i-a spus Toader Paleologu. „O nemaiîntâlnită deschidere către societatea civilă”, i-a spus Marian Munteanu. Candidatura fostului lider al Pieţei Universităţii la Primărie din partea liberalilor a fost surpriza zilei de marţi. Sub psihoza DNA şi a serviciilor de informaţii, PNL a renunţat la un candidat de partid, pentru care copreşedintele Vasile Blaga garantase cu o zi înainte, lansându-l în cursa pentru primărie pe Marian Munteanu.

Candidatura fostului lider al Pieţei Universităţii scoate la iveală disoluţia în care se află în acest moment PNL. Fără o reprezentare a situaţiei de fapt în care a ajuns partidul, luptele pentru supremaţie între vechii liberali şi pedelişti i-au rupt practic de realitate pe lideri. O parte a gărzii vechi a PNL, grupate în spatele lui Eduard Hellvig, şeful SRI, şi a lui Klaus Iohannis, convişi de un sprijin necondiţionat al acestora, au declanşat o luptă surdă în partid, susţinută activ în mass-media apropiată.

Candidatura lui Ludovic Orban i-a nemulţumit, deoarece planurile lui vizau conducerea partidului, iar problemele acestuia cu DNA i-au scutit de la o mutare de forţă de schimbare a sa înainte de alegeri. Înaintea scoaterii din cursă a lui Orban de către procurori, pe piaţă a fost lansat scenariul unei înţelegeri cu Nicuşor Dan. După şocul de luni, în faţa camerelor de filmat Vasile Blaga garanta un candidat de partid. În cărţi au reintrat Cătălin Predoiu şi Adriana Săftoiu. Lucrurile s-au precipitat rapid, iar tabăra apropiată tandemului Hellvig-Iohannis, prin portavocea lor din partid Teodor Atanasiu, au venit cu propunerea lui Marian Munteanu.  Oficial, Vasile Blaga a anunţat că acesta a fost asumată de Cătălin Predoiu. Neoficial, susţin surse din partid pentru gândul, „poate doar Blaga ştia dinainte de mutare”.

În interior, au declarat aceleaşi surse, Alina Gorghiu, Mihai Voicu şi Teodor Atanasiu, care a şi venit împreună cu Munteanu, s-au întrecut în discursuri omagiale, explicându-se colegilor de partid cât de bună este această variantă pe care le-au propus-o.

Festivismul a fost întrerupt de deputatul Ioan Cupşa, care le-a spus colegilor, că nu este niciun moment de sărbătoare şi că este de condamnat „cinismul unor lideri de partid” care prezintă ca o victorie faptul că liberalii nu au găsit un candidat propriu pentru Primărie şi că este clar pentru toată lumea că partidul este în criză.

Unii liberalii l-au întrebat pe Marian Munteanu dacă are vreun punct vulnerabil, iar acesta le-a răspuns că ştie că ar avea un dosar la CNSAS, dar nu ştie ce conţine deoarece nu l-a putut consulta, au mai spus aceleaşi surse.

Ce a obţinut garda veche a PNL prin această mutare sub psihoza DNA-SRI?

I-au scos definitiv din joc pe foştii PDL-işti şi şi-au consolidat influenţa prin oferirea unui prezumtiv protectorat garantat Hellvig-Iohannis. La congresul pentru alegerea noii conduceri după fuziune, sunt singurii care pot emite pretenţii, indiferent de scorul de la locale şi de testul extrem de important din Bucureşti. Dacă Marian Munteanu câştigă, meritul va fi asumat de ei. Dacă Marian Munteanu pierde o mare parte din responsabilitate va fi transferată către fostul PDL care prin Cătălin Predoiu nu şi-a asumat o bătălie deschisă cu PSD. Practic, Cătălin Predoiu a fost scos definitiv din joc, iar în perspectiva alegerilor din toamnă nu mai poate emite pretenţii la funcţia de premier.

Va rezolva candidatura lui Marian Munteanu problema PNL în Bucureşti? Fostul lider al Pieţei Universităţii a mai cochetat cu politica. În 1992 partidul său, Mişcarea pentru România, a obţinut un scor de 0,12%. În 2000, a încercat o candidatură la prezidenţiale din partea PNR, partidul fostului şef al SRI, Virgil Măgureanu, unul dintre personajele cheie în 1990 în cazul reprimării manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

Ca şi atunci, şi acum, Marian Munteanu intră în cursă într-un context în care discursul naţionalist are tot mai mulţi adepţi. Din acest punct de vedere, liberalii au, în parte, şanse să-l scoată în decor pe fostul preşedinte Traian Băsescu, potenţial candidat la primărie, care s-a înscris pe aceeaşi turnantă.

O parte a liberalilor se tem însă că această variantă nu îi va mobiliza la vot nici măcar pe toţi cei din electoratul dur al partidului care ar fi nemulţumit că nu au un om de partid în cursă. De asemenea, un punct nevralgic ar fi capacitatea lui Marian Munteanu de a mobiliza din electoratul nehotărât, mai ales că acesta esta format în mare majoritate din tineri, mai puţin sensibili la discursul mistico-religios şi naţionalist al fostului lider al Pieţei Universităţii.

Quintus s-a abţinut la vot

Chiar dacă Alina Gorghiu a anunţat că Marian Munteanu a fost votat în unanimitate candidat la Bucureşti, a existat totuşi o abţinere. Aceasta a venit din partea preşedintelui de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus.

„Nu a fost o abţinere împotriva lui Marian Munteanu pe care îl cunosc şi care, după părerea mea este o legendă a Bucureştiului, ci m-am abţinut împotriva conducerii partidului din care fac parte pentru că nu am fost pregătiţi pentru şocul de acum. Am fost luaţi prin surprindere, s-a găsit soluţia asta, dar un om politic trebuie întotdeauna să aibă şi un plan de rezervă şi noi nu am avut”, a explicat preşedintele de onoare al PNL, întrebat de ce s-a abţinut la votul din Biroul Politic Naţional (BPN) al PNL.

Întrebat dacă susţinerea lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei este o variantă bună, Quintus declarat că ”o variantă mai bună nu s-ar putea găsi”.

Autor: Clarice DINU

Sursa: gandul.info 

Marian Munteanu: liderul-supapă al SRI?

Sabina Fati

Sabina Fati

În România postdecembristă, extremismul politic a fost mai mereu ținut sub control de profesioniștii informațiilor, iar atunci când depășea măsura părea să o facă tot „controlat“. De aceea intrarea bruscă în politica de vârf a liderului studenților din vremea Pieței Universității ar putea fi un experiment dirijat, dacă nu cumva este doar o mișcare de marketing a liberalilor aflați în degringoladă.

 Simbol al degradării istoriei, Marian Munteanu (MM) are certe calități de lider. Vorbește liber, este un universitar serios și studios, ajuns pe propriile speze să-și facă un doctorat strălucit, are idei și, ceea ce este foarte rar în politica autohtonă, are idealuri. Pe scurt, omul crede în „românism“, în dreptul autohtonilor de a se bucura de bogăția țării lor, militează pentru susținerea capitalului românesc – „singurul interesat să pună în centrul oricăror strategii de dezvoltare spațiul național“, își dorește o reîntoarcere la „valorile fondatoare ale civilizației românești“: „familia, satul, școala, biserica, armata, credința creștină, limba română, reperele spirituale, culturale și istorice“. Marian Munteanu propune în Proclamația  Alianței Noastre „blocarea oricăror tentative politico-administrative de a modifica, prin diferite forme de constrângere, actualul profil – etnic, cultural sau religios – al României“.
 
Proclamația Alianței Noastre (organizația-fanion înființată de MM, după multe altele care au eșuat) este instrumentul politic prin care Marian Munteanu s-a pregătit să-și reia rolul de lider. Textul acesteia se încheie cu o formulă dragă multor români: „Î̂mpreună, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuși!“. Publicată acum trei săptămâni, ca și cum Marian Munteanu și-ar fi negociat deja poziția de candidat la Primăria Bucureștiului, Proclamația menționează importanța orientării euro-atlantice a țării, pentru ca în acest fel să fie înlăturate orice suspiciuni venite dinspre intelectualii sceptici, dintre care mulți stăteau odinioară în genunchi în Piața Universității de câte ori Marian Munteanu le cerea să se roage împreună.
 
Acum un sfert de secol, MM era un tânăr cu tendințe mistice, care vorbea de la balconul Universității ca și cum ar fi fost în amvon. În spatele lui s-au încolonat atunci nu doar nostalgicii care purtau cămăși verzi și centuri, preluate din vremea bună a legionarilor, ci și bucureșteni educați înfricoșați de perspectiva de a rămâne în capcana neo-comuniștilor. Apoi, a devenit martir, a fost bătut și dus în beciurile poliției de securiști îmbrăcați în mineri. Dar MM i-a iertat, fiindcă el e un credincios adevărat, așa că zece ani mai târziu negocia la aceeași masă cu Virgil Măgureanu, primul șef al SRI.
 
Revenirea lui MM ar avea legătură, după cum scrie Clarice Dinu în Cui foloseşte candidatura lui Marian Munteanu? Din culisele unei decizii «în plic» (Articolul de mai sus), cu noul director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, iar Klaus Iohannis și-ar fi dat acordul. Ar fi acesta un semn că SRI ar vrea să (re)creeze o mișcare extremistă, pentru a preveni o derivă naționalistă și xenofobă spontană? Există, oare, indicii că și România ar putea cădea în plasa extremiștilor, așa cum s-a întâmplat deja în Polonia și în Ungaria? Că ne-am putea sincroniza cu Vestul Europei prin apariția unei formațiuni naționaliste cu toate ingredientele tradiționale, cum ar fi ortodoxiste și anti-occidentale?
 
Marian Munteanu ar fi în acest caz liderul-supapă „controlat“, care să răspundă frustrărilor celor, tot mai mulți, care cred că liberalismul dăunează familiei, că firmele străine jecmănesc țara, că politicienii sunt toți niște hoți și că doar Dumnezeu și un lider mesianic ne-ar mai putea salva.

Autor: Sabina Fati

Sursa: romanialibera.ro

Tot Clarice Dinu publică şi o foarte scurtă biografie a lui Marian Munteanu.

De la Petre Ţuţea la Virgil Măgureanu. Scurtă biografie a lui Munteanu

Născut pe 19 iunie 1962, Marian Munteanu, fostul lider al Pieţei Universităţii, a fost un apropiat al lui Petre Ţuţea, dar şi al lui Ioan Coja, relaţia cu cei doi făcând ca în anii 1988-1989 să fie arestat şi interogat în mai multe rânduri. El a fost acuzat de „propagandă crestină, ostilă ideologiei marxist-leniniste“.

În 23 decembrie 1989, a înfiinţat Liga Studenţilor, în anul următor fiind coordonatorul Pieţei Universităţii, primul mare protest al societăţii civile, după Revoluţie.

În perioada, Mineriadei din 1990, Marian Munteanu, care fusese arestat în 13 iunie şi ulterior eliberat, este prins şi bătut  cu brutalitate în dimineaţa zilei de 14 iunie în sediul Universităţii. A fost transportat în stare gravă la spital, în moarte clinică, iar după patru zile a fost arestat şi încarcerat la Jilava, fiind eliberat după două luni de detenţie, la presiunea internaţională, dar şi organizaţiilor naţionale.

În noiembrie 1992, Marian Munteanu a înfiinţat „Mişcarea pentru România, organizatia politică de orientare national-democrată, care şi-a încheiat activitatea în 1995.

Marian Munteanu a revenit în prim-planul politicii în 2000, când a fost propus candidat la preşedinţie al PNR-ului condus de Virgil Măgureanu. El nu s-a mai înscris oficial în cursă, renunţând la statutul de prezidenţiabil după scurt timp, pe motiv că nu i-a fost acceptată condiţia ca pe listele de candidaţi să fie promovaţi tineri.

„În politica mare trebuie să încerci să găseşti o soluţie, când situaţia este atât de gravă. Iar în România noi aveam următoarele două alternative: Ion Iliescu şi Vadim Tudor. Punct. Acceptam orice sprijin, numai să putem găsi o soluţie să ieşim din această dihotomie care nu cred că vi se pare foarte plăcută. Dl Iliescu, care a şi devenit preşedinte, cu tot ce s-a întâmplat după asta, sau putea să fie dl Vadim Tudor. Ticăloşia a fost că lumea a prezentat că eu aş fi candiat – n-am candidat nicăieri, nici măcar nu m-am înscris în partid, în alianţa aia. A fost o discuţie care, evident, nu a putut ajunge la un rezultat final. Dar criticii care m-au tot acuzat după aceea mulţi ani de zile sunt cei care au susţinut Partidul Democrat, în care aceste două partide au intrat. Deci era rău dacă eu eram sprijinit în alegeri de către membrii acelor partide, dar dacă ele l-au sprijinit pe dl Băsescu au devenit brusc bune”, a explicat Munteanu, într-un interviu la Digi24, asocierea cu fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu.

Licenţiat al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, Marian Munteanu are titlul academic de doctor,  specializarea etnologie si folclor, cu teza „Folclorul detenţiei – Ideea de libertate în cultura tradiţională românească”.

Autor: Clarice DINU

Sursa: gandul.info

EMILIA ŞERCAN: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare.

EMILIA ŞERCAN: O întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare. Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi” nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de spionare a Laurei Codruţa Koveşi.  

Emilia Șercan

Un înalt oficial din SRI, implicat în spionarea Laurei Codruţa Koveşi – presa israeliană

Ciudatul caz al spionării procurorului general anticorupţie

Presa din Israel a publicat săptămâna trecută o informaţie care pune într-o lumină cu totul nouă cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către angajaţii firmei Black Cube. Ziarul „Yediot Aharonot” (Ultimele ştiri), citând surse implicate în acest caz, susţine că cel care a angajat Black Cube pentru a afla informaţii despre Koveşi este „un oficial de rang înalt din SRI”. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a refuzat să comenteze informaţia şi a declarat că SRI rămâne consecvent principiului său de a nu face declaraţii pe marginea unor articole de presă.  

Puţine informaţii certe, oficiale, şi foarte multe necunoscute există la acest moment în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către firma israeliană Black Cube. O întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare. Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi” nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de spionare a Laurei Codruţa Koveşi.  

Dincolo de informaţiile publice, care au fost vehiculate în media din România, vă propun o scurtă analiză a subiectului din perspectiva declaraţiilor şi informaţiilor apărute în presă de la noi şi din Israel sau în comunicatele oficiale.  

  1. Marţi, 5 aprilie 2016, aproape de ora 12,00 noaptea, Rise Project publică articolul „Şefa DNA spionată de fima unui fost director Mossad”. Din articol aflăm că patru cetăţeni israelieni sunt anchetaţi de DIICOT pentru spionarea comunicaţiilor şi tentative de compromitere a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA. Doi suspecţi – Ron Weiner şi David Geclowicz – au fost reţinuţi în data de 3 aprilie pentru 24 de ore, şi tot în data de 3 aprilie au fost duşi la Tribunalul Bucureşti care a emis mandate de arestare de 30 de zile pe numele celor doi. Alţi doi suspecţi sunt în stare de libertate – Dan Zorella şi Avi Yanus -, amândoi co-fondatori şi directori executivi ai firmei israeliene de investigaţii Black Cube. Potrivit Rise Project, „Meir Dagan, fostul șef al Mossad între anii 2002 și 2011, a fost președintele de onoare al firmei până acum două săptămâni, când a murit (17 martie 2016). În afacere, activează mai mulți foști ofițeri de spionaj și contraspionaj din Israel”.
  1. Miercuri, 6 aprilie 2016, DIICOT face public un comunicat de presă în care precizează că „în cauză, există suspiciunea rezonabilă că, pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul firmei israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel, cât şi în Londra /UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora”.

Comunicatul DIICOT nu menţioneză în clar numele lui Dan Zorella şi Avi Yanus, însă acestea se regăsesc în mandatul de arestare făcut public de Rise Project. 
     

         Miercuri, 6 aprilie 2016, publicaţia online The Times of Israel  a obţinut o declaraţie din partea firmei Black Cube, care recunoaşte că doi dintre angajaţii săi au fost arestaţi în România, însă a respins  informaţiile potrivit cărora aceştia ar fi comis fapte ilegale, respingând, de asemenea, faptul că Dan Zorella şi Avi Yanus ar fi anchetaţi în România, informaţie pe care a catalogat-o ca fiind „flasă”.

„Recent, compania a efectuat un proiect în România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în guvernul român şi în agenţiile sale. În timp ce efectuau această muncă, doi dintre angajaţii  companiei au fost arestaţi după ce au făcut descoperiri semnificative” se precizează în declaraţia Black Cube. „Inutil să precizăm, toţi angajaţii Black Cube respectă la literă legea locală, iar acuzaţiile la adresa lor sunt nefondate şi neadevărate. Avem deplină încredere că adevărul va ieşi la suprafaţă şi amândoi vor fi eliberaţi în condiţii de siguranţă pentru a reveni acasă zilele următoare”.   

Aceeaşi declaraţie a Black Cube este citată şi de The Associated Press în data de 6 aprilie, singura informaţie în plus fiind faptul că „atunci când desfăşoară o activitate internaţională, Black Cube lucrează îndeaproape cu consilierul juridic profesional din fiecare jurisdicţie vizitată”.

  1. Joi, 7 aprilie 2016, ziarul de de limbă ebraic Yediot Aharonot (Ultimele ştiri) publică în ediţia tipărită un text în care se vorbeşte despre implicarea unui „oficial de rang înalt din SRI” în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi. Fragmente din acest text au fost preluate în zilele care au urmat şi de presa din România, însă nicio publicaţie din România nu face referire la pasajul în care se vorbeşte despre „oficialul de rang înalt din SRI”.

Articol Israel

Paragraful tradus este următorul (foto): „Cu toate acestea, surse implicate în acest caz susţin că Black Cube a fost angajată de un oficial de rang înalt din SRI, echivalentul Shin Bet-ului din Israel, instituţie care este şi ea angajată în lupta împotriva corupţiei”. Sursele susţin că acest oficial a intrat în intrat în conflict cu insituţia condusă de Koveşi şi ar fi angajat compania israeliană pentru a aduna informaţii incriminatorii împotriva acesteia”. Textul în care apare acest pasaj nu a fost publicat nici pe pagina de internet în limba ebraică a Yediot Aharonot şi nici pe site-ul în varianta engleză.  

Sâmbătă, 9 aprilie 2016, publicaţia online Ynetnews.com a publicat o nouă declaraţie a companiei Black Cube, mult mai consistentă decât precedenta: „Black Cube este un grup internaţional de elită care numără mai mult de o sută de veterani ai intellicence-ului israelian. Firma operează în multe părţi ale lumii şi primeşte consiliere juridică profesională în fiecare ţară în care desfăşoară activităţi. În ultimele săptămâni, compania a lucrat cu agenţii guvernamentale din România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în sistemul guvernamental românesc. Ca parte a proiectului, doi dintre angajaţii companiei, care au ajuns la realizări semnificative, au fost arestaţi. Angajaţii au lucarat în conformitate cu legislaţia locală, iar acuzaţiile împotriva lor sunt false. Suntem încrezători că adevărul va ieşi la suprafaţă în zilele următoare, iar ei vor fi eliberaţi pentru a se întoarce la casele lor”.

  1. Marţi, 12 aprilie 2016, compania Black Cube a afimat într-o declaraţie pentru The Times of Israel că activitatea acesteia în România a fost efectuată în accord cu autorităţile române. „Nu este nicio îndoială că Black Cube a acţionat în România în acord cu legislaţia şi cu autorizaţia şi permisiunea celui mai înalt eşalon posibil şi că va continua să acţioneze cu întrega sa forţă cu scopul de a ajunge la un final reuşit în această chestiune şi pentru întoarcerea imediată acasa a lui Ron şi David”.  

Autor: Emilia Şercan

Sursa: emiliasercan.blogspot.ro

Sorina Matei despre dosarul de la DNA al lui Sebastian Ghiţă …

Sorina Matei

Sorina Matei

Când am zis că Sorina Matei este o jurnalistă de mare clasă, nu greşeam.

Cred că Sebastian Ghiţă are o grămadă de coşmaruri cu bruneta. Bravo Sorina Matei … 🙂

EXCLUSIV. DOSARUL EXPLOZIV AL DNA CARE CERE ARESTAREA LUI SEBASTIAN GHITĂ

  • Avalanşă de denunţuri la DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă în cel de-al 4-lea dosar penal: 5 denunţuri, 35 de martori şi martori cu identitate protejată, un suspect şi o multitudine de documente
  • Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie i-au arestat deja în cauză pe Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, pe Aurelian Mihăilă, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, pe Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova şi pe Constantin Ispas, şef DGA Prahova

Procurorii DNA Ploieşti au cerut pe 23 Martie 2016 Camerei Deputaţilor reţinerea şi arestarea deputatului Sebastian Ghiţă, acuzat de două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de influenţă şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere. 

Procurorii arată în documentele aflate la Parlament că al patrulea dosar în care este cercetat Sebastian Ghiţă a plecat, de fapt, de la dosarul Cosma- Alexe, speţă trimisă în judecată de DNA din 11 Aprilie 2014, aflată deja pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aşa se face că, “în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, (din care au rezultat şi fapte de corupţie cercetate într-un dosar înregistrat la nivelul D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti cu nr. 183/P/2013 şi finalizat cu rechizitoriu)”, Sebastian Ghiţă “folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, i-a capacitat pe Mihail Liviu Tudose – la acel moment procuror genaral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Viorel Dosaru – la acel moment inspector şef al I.P.J. Prahova să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul nr. 465/P/2013 aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul avea interesul să-i protejeze pe Cosma Vlad Alexandru şi Alexe Răzvan, implicaţi în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei: SC CONECO SRL  şi SC MEDIA FANTASY SRL”, susţin procurorii.

CUM A FOST DENUNŢAT SEBASTIAN GHIŢĂ ÎN AVALANŞĂ

PRIMUL MARTOR. Documentele aflate la Parlament arată că un martor a declarat în faţa procurorilor DNA că, la început, Răzvan Alexe a încercat să obţină informaţii din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi o soluţionare favorabilă iar pentru asta a apelat la Vlad Cosma (foto) care, la rându-i i-a cerut ajutorul lui Sebastian Ghiţă, despre care “se ştia ca are relaţii apropiate atât cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihail Liviu Tudose, cât şi cu şeful IPJ Prahova, chestorul de poliţie, Viorel Dosaru”.

GHIŢĂ LE-AR FI SPUS LUI ALEXE ŞI COSMA CĂ SUNT INTERCEPTAŢI TELEFONIC ŞI SUPRAVEGHEAŢI AMBIENTAL

“În urma discuţiilor pe care Alexe Răzvan şi Vlad Cosma le-au purtat cu deputatul Ghiţă Sebastian, au aflat de la acesta că sunt interceptaţi telefonic şi supravegheaţi ambiental, iar cauza în care sunt cercetaţi este instrumentată de procurorul Negulescu Mircea care lucrează cu trei poliţişti detaşaţi de la Serviciul Economic din cadrul I.P.J. Prahova. (…) Sebastian Ghiţă ar fi promis că se va face tot posibilul pentru a afla şi alte date concrete din dosar, la una dintre întâlnirile dintre Alexe Răzvan, Vlad Cosma şi Sebastian Ghiţă, ultimul prezentând date certe despre obiectul dosarului, având inclusiv informaţia că în dosar sunt cercetate şi societăţi comerciale cu administratori de origine sârbă. Interesul lui Ghiţă Sebastian în această cauză era determinat  şi din faptul că, în cadrul dosarului erau cercetate şi societăţi comerciale controlate în fapt de acesta”, mai susţin procurorii în documentele din Parlament.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI MERS LA LOCUINŢA PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI SĂ AFLE DATE DIN DOSAR

AL DOILEA MARTOR. În faţa procurorilor DNA Ploieşti şi un al doilea martor a confirmat cele spuse de primul, dar a adăugat, spun procurorii, “că are cunoştinţă despre o întâlnire dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu (foto), care a avut loc în locuinţa ultimului din comuna Păuleşti, judeţul Prahova, în cadrul căreia procurorul l-a informat pe Ghiţă Sebastian în legătură cu existenţa unui dosar  pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, obiectul dosarului, persoanele cercetate, măsurile de supraveghere dispuse, procurorul de caz şi ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în respectiva cauză”.

SEBASTIAN GHIŢĂ –  RĂZVAN ALEXE, ÎNTÂLNIRE LA VIENNA CAFE DIN PLOIEŞTI

Conform declaraţiei aceluiaşi martor, în vara anului 2013, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit cu Răzvan Alexe (foto) la restaurantul Vienna Cafe din Ploieşti, “ocazie cu care i-a relatat date relevante din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pe care le cunoştea de la procurorul general Tudose Liviu”.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI FACILITAT PROCURORULUI GENERAL TUDOSE O ÎNTÂLNIRE CU PONTA ÎN CARE ACESTA  I-A OFERIT ŞEFIA DLAF

Mai mult, “referitor la relaţia dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu”, procurorii mai deţin informaţii că “în cursul anilor 2013-2014, în timp ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti instrumenta dosarul nr. 465/P/2013, pentru a-l recompensa pentru sprijinul informativ acordat, Ghiţă Sebastian i-a facilitat lui Tudose Liviu o întâlnire cu premierul Victor Ponta, care a avut loc în mun. Bucureşti, prilej cu care procurorului i s-a oferit funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă (…) Pentru a justifica desele întâlniri pe care le are cu procurorul general Tudose Liviu, Ghiţă Sebastian i-a propus acestuia să devină naşul de cununie al unui apropiat de-al său Iacobescu Vlad (foto de la nuntă), lucru care s-a şi materializat în cursul lunii august 2013, la eveniment fiind prezent şi Victor Ponta care a stat la masă cu procurorul general”, se susţine în documentele din Parlament.

PRIMA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ – DOSARU, ŞEFUL IPJ PRAHOVA, LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI

Documentele procurorilor arată că “datele furnizate de procurorul Tudose Liviu luiGhiţă Sebastian, l-au determinat pe acesta din urmă să stabilească o întâlnire cu inspectorul şef al I.P.J. Prahova – Dosaru Viorel (foto), întâlnire care a avut loc la restaurantul Best din Ploieşti. În cadrul acestei întâlniri, Ghiţă Sebastian l-a chestionat pe ofiţer în legătură cu datele pe care le deţine despre cauza instrumentată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Dosaru Viorel confirmându-i deputatului faptul că trei poliţişti din cadrul structurii pe care o conduce sunt detaşaţi în cadrul respectivei unităţi de parchet. (…) Tot cu acea ocazie, Ghiţă Sebastian i-a cerut chestorului de poliţie să discute cu poliţiştii din subordine pentru a afla mai multe date din dosarul 465/P/2013, Dosaru Viorel afirmând că nu poate face acest lucru întrucât poliţiştii detaşaţi la parchet sunt coordonaţi de adjunctul acestuia Parepa Gheorghe, cu care nu se află în relaţii bune”.

A DOUA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ- DOSARU , ŞEFUL IPJ PRAHOVA LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI

“După un timp, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit din nou cu Dosaru Viorel (foto), ocazie cu care acesta din urmă l-a informat că a aflat prin intermediul lui Dobre Ştefan – ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Serviciului Economic al I.P.J. Prahova, că în respectiva cauză au fost dispuse măsuri speciale de supraveghere tehnică “, arată procurorii.

GHIŢĂ, INTERES PERSONAL PENTRU DOSAR DIN CAUZA FIRMELOR ŞI RETRAGERILOR DE NUMERAR DE 80 DE MILIARDE LEI VECHI CARE AR FI AJUNS LA FRATE

AL TREILEA ŞI AL PATRULEA MARTOR. Alţi doi martori au declarat procurorilor DNA Ploieşti că “Ghiţă a manifestat un interes personal în dosarul 465/P/2013, în sensul că în respectiva cauză era cercetată şi SC CONECO SRL,societate care ar fi avut retrageri de numerar în cuantum de 80 de miliarde lei vechi, bani ce ar fi ajuns la fratele deputatului Ghiţă Sebastian (foto dreapta). (…) În acest context trebuie precizat că deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian era deosebit de interesat şi deMEDIA FANTASY SOLUTION, societate care era de asemenea cercetată în dosarul nr. 465/P/2013”, spun procurorii care susţin că au şi înscrisuri în acest sens.

MARTOR: GHIŢĂ, INFLUENŢĂ ÎN ANAF PRIN VICEPREŞEDINTELE FLORIN ROMEO ŞI ŞTIA DATE DIN DOSARE PENALE AFLATE ÎN LUCRU

“De asemenea, mai ştiu că Sebastian Ghiţă a avut o influenţă hotărâtoare în numirea lui Florin Nicole Romeo (foto) în funcţia de vicepreşedinte al ANAF şi, odată cu înfiinţarea Direcţiei Antifraudă Fiscală”, această instituţie a fost subordonată ANAF, instituţie al cărei vicepreşedinte era Florin Nicole Romeo. (…) Cunosc că în Februarie 2014, Daniel Petre a fost chemat de Sebastian Ghiţă la domiciliul său din Ploieşti, unde acesta din urmă s-a interest de nişte verificări ce se efectuau de angajaţii Finanţelor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dorind să afle în mod special date şi relaţii în legătură cu firma CONECO SERV din Blejoi.(…) Sebastian Ghiţă avea foarte multe informaţii referitoare la dosarele penale aflate în lucru la parchete şi poliţie”, a mai declarat un alt martor în faţa procurorilor DNA.

ÎNTÂLNIRE ŞEFUL DGA PRAHOVA, CONSTANTIN ISPAS – RĂZVAN ALEXE, ÎNAINTE CA ALEXE SĂ PĂRĂSEASCĂ ROMÂNIA

AL TREILEA MARTOR le-a declarat procurorilor că ştie şi despre întâlnirea pe care Răzvan Alexe a avut-o cu Constantin Ispas, şeful DGA (foto), în 2013, în urma căreia omul de afaceri a părăsit ţara. Ispas ar fi spus că poate obţine informaţii de la un procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Unul dintre martori a mai spus în faţa DNA Ploieşti că ştie şi cum în 2013, Vlad Cosma l-a rugat pe Sebastian Ghiţă să-i faciliteze lui Păvăleanu Marcel o întâlnire cu procurorul general Tudose Liviu”, pentru că Alexe era cercetat într-un dosar şi dorea să fie ajutat.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT LA DNA PLOIEŞTI CĂ L-A PRIMIT PE GHIŢĂ ACASĂ ŞI I-A DAT INFORMAŢII DIN DOSAR

În faţa procurorilor DNA, procurorul general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose (foto) a confirmat declaraţia unuia dintre martori spunând că îl ştie pe Ghiţă şi că „este posibil” ca în cursul anului 2013, în  perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul 465/P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din Păuleşti, judeţul Prahova, pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat.Procurorul general al PCA Ploieşti a mai spus în faţa procurorilor DNA că „este posibil” să-l fi informat pe Ghiţă Sebastian  despre numele procurorului de caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză. Liviu Tudose nu mai ştie însă dacă i-a spus lui Ghiţă şi despre măsurile de supraveghere tehnică dispuse în dosar.

Procurorul general al PCA Ploieşti a spus procurorilor că Ghiţă, din toamna anului 2013, venea din ce în ce mai des la el acasă, la Păuleşti, “cel mai des cu Vlad Iacobescu şi foarte rar cu Alexandru Iacobescu, solicitându-i, în mod insistent, „să-l salvez pe moşu” referindu-se la Mircea Cosma, întrucât pe măsură ce avansau cercetările în respectiva cauză, era previzibil că se va ajunge la Mircea Cosma, la acel moment fiind de notorietate faptul că societăţile agreate plăteau şefului Consiliului Judeţean Prahova comisioane pentru acordarea lucrărilor”.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT ŞI ÎNTÂLNIREA CU PONTA, A CONFIRMAT CĂ I S-A OFERIT ŞEFIA DLAF SAU POST LA OFICIUL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR

Acelaşi procuror general al PCA Ploieşti,Liviu Tudose (foto) a recunoscut în faţa procurorilor DNA că la începutul lui 2014, împreună cu Sebastian Ghiţă a mers la întâlnirea cu Victor Ponta care i-a oferit o funcţie de conducere, respectiv director DLAF  sau o funcţie de execuţie în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată.

Tudose a mai spus că Sebastian Ghiţă, în discuţiile pe care le avea, folosea expresia „omul meu” în legătură cu multe persoane pe care lăsa să se înţeleagă că le controlează, în acest sens referindu-se şi la Adrian Rădulescu – fost inspector şef adjunct al IPJ Prahova, Viorel Dosaru– fost inspector şef al IPJ Prahova şi Daniel Daniel – fost şef al DGRFP Prahova.

În faţa procurorilor DNA, Liviu Tudose a spus că Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova este un apropiat al lui Ghiţă, fiind posibil ca acesta din urmă să-i fi spus că el l-a susţinut pe Dosaru Viorel în ocuparea funcţiei şi în menţinerea acesteia.

AL CINCILEA MARTOR a confirmat în faţa procurorilor DNA o serie de aspecte relatate de ceilalţi patru. “Funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă a fost oferită procurorului general Tudose Liviu Mihail pentru sprijinul informativ oferit de acesta’, arată în documente procurorii.

AU DENUNŢAT ŞI RĂZVAN ALEXE ŞI MARCEL PĂVĂLEANU

În faţa procorurilor DNA, Răzvan Alexe (foto dreapta, în spatele lui Mircea Cosma şi Victor Ponta) a spus, prin denunţ, că în vara lui 2013, a fost informat de către administratorul CONI că procurorii fac cercetări cu privire la activitatea lor economică, prilej cu care l-a rugat ca “prin relaţiile pe care le are” să se intereseze despre ce este vorba. Aşa se face că Alexe l-a contactat pe Constantin Ispas, şeful DGA Prahova, pe care l-a rugat să afle detalii. Ca atare, Ispas printr-un subordonat, Iulian Bălănescu, a programat o întâlnire cu Alexe şi i-a zis că în urma unei discuţii pe care a avut-o cu un procuror cu funcţie de conducere în Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, a aflat că Alexe este cercetat într-un dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu. Mai mult, Ispas l-a atenţionat pe Alexe că ar putea fi urmărit de procurori. La întâlnire, Alexe a venit însoţit de Marcel Păvăleanu iar în faţa procurorilor şi Păvăleanu ( foto, în stânga) a confirmat întâlnirea şi discuţiile.

În faţa procurorilor DNA, şi alţi martori au vorbit despre alte întâlniri care vizau aflarea de informaţii şi aflarea măsurilor de supraveghere dispuse de procurori în dosarul Cosma-Alexe.

PROCURORUL CARE A INSTRUMENTAT DOSARUL COSMA- ALEXE, SUPUS LA PRESIUNI INCREDIBILE DE CĂTRE ŞEFII PARCHETULUI ŞI CAPII POLIŢIEI PRAHOVA

În paralel cu toate aceste acţiuni, se desfăşurau şi altele. Aşa se face că o depoziţie importantă în dosar a dat şi procurorul Mircea Negulescu, cel care la începutul lunii Mai 2013 s-a hotârât să declanşeze o investigaţie penală, motiv pentru care şi-a informat şefii. În acel moment,Aurelian Constantin Mihăilă (foto), arată documentele aflate la Parlament, adjunctul procurorului general PCA l-a întrebat “dacă nu ştie cine Răzvan Alexe”, şeful său afirmând că acesta este milionar în euro şi este şi mâna dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.

Deşi procurorul Negulescu demarase cercetări, începuse urmărirea penală şi obţinuse de la instanţă măsuri speciale de supraveghere tehnică, în Iulie- August 2013, în timp ce se afla în biroul procurorului şef adjunct Mihăilă iar în acelaşi birou se afla şi şeful DGA-Constantin Ispas, Mihăilă l-a felicitat pe procuror în legătură cu demersurile judiciare făcute, moment în care a realizat că şi şeful DGA cunoştea aceste demersuri.

Un alt episod cu procurorul care făcea ancheta se desfăşoară în Octombrie 2013, susţin documentele. După ce luase chiar măsuri preventive în cauză, procurorul Negulescu a fost chemat de acelaşi adjunct al procurorului general, Aurelian Mihăilă (foto sus) în birou şi i-a fost solicitat să predea referatul cu propunere de arestare preventive întocmit în cauză, pe motiv că în document se afla şi un prieten de-al lui Mihăilă care lucra la una dintre firmele cercetate. Discuţia este filmată.

Datele procurorilor arată că procurorul Negulescu a predat referatul abia după ce şi l-a securizat, transformându-l în format PDF, pentru a nu putea fi modificat de şeful său. De altfel, la percheziţie, acelaşi referat predat lui Mihăilă a fost găsit în biroul şefului DGA- Constantin Ispas.

Până şi procurorul general al PCA, Liviu Tudose a recunoscut în timpul anchetei că solicitările făcute de adjunctul său, Aurelian Mihăilă erau “personale şi ilegitime”. Aspectele au fost confirmate şi de alţi martori audiaţi de procurorii DNA în dosar.

CAPII POLIŢIEI FĂCEAU PRESIUNI PE POLIŢIŞTII DELEGAŢI LA PARCHETUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI CA SĂ AFLE DATE DIN DOSAR

Din cauza presiunilor mari făcute pe acest caz pentru aflarea de informaţii şi, implicit dărâmarea anchetei penale, “lucrători de poliţie au fost delegaţi în mod permanent la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”. Însă şi aşa au apărut probleme pentru că şefii Poliţiei începuseră să facă presiuni să afle informaţii pe cale ierarhică de la poliţiştii de caz, arată documentele.

Atunci procurorul geneal al PCA, Liviu Tudose, i-a chemat la Parchet pe şeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, pe şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, Nicolae Zecheru şi pe şeful Serviciului de la Investigare a Fraudelor, Dobre Ştefan atrâgându-le atenţia să păstreze confidenţialitatea anchetei.

Însă, după cum se arată în documente şi-n depoziţiile date în faţa procurorilor DNA, capii Poliţiei nu s-au lăsat impresionaţi aşa uşor.

Viorel Dosaru (foto sus), şeful IPJ Prahova, a cerut poliţiştilor să-i raporteze direct despre tot ce făceau poliţiştii în anchetă, prin dispunerea unui act oficial, deşi în mod normal poliţiştii ar fi trebuit să-şi informeze doar şeful ierarhic superior, pe comisarul şef Parepa, adjunctul IPJ Prahova.

Viorel Dosaru, şeful IPJ Praova, potrivit datelor din anchetă, a continuat să ceară poliţiştilor date din dosarul Cosma- Alexe.

Mai mult, prin note emise de DGA Prahova şi semnate de Constantin Ispas, se solicitau date referitoare şi la alte lucrări penale, secrete de serviciu sau secrete de stat, prin care de fapt se urmărea accesul la alte cauze. Iar toată activitatea era coordonată de acelaşi şef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, prieten cu Constantin Ispas, şeful DGA.

OPERAŢIUNEA” COMPROMITEREA PRIN ORICE MIJLOACE A PROCURORULUI CARE ANCHETA CAZUL COSMA- ALEXE, CONDUSĂ DE AURELIAN MIHĂILĂ, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL AL PCA PRAHOVA. ÎN VIZOR AU FOST PROCURORUL, SOŢIA ŞI COPILUL. AU FOST FOLOSITE INCLUSIV PLÂNGERI DE LA PERSOANE CARE SUFERĂ DE SCHIZOFRENIE

Datele din speţa DNA Ploieşti arată şi cum în vara anului 2014, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă (foto), l-a chemat acasă la el pe ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel şi i-a dat nişte documente pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu.

Mihăilă i-a ceut lui Saghel să-I dea documentele lui Dragoş Pătraru, în vederea publicării lor în presă. Saghel s-a dus cu ele la Pătraru acasă şi i le-a dat.

Înscrisurile, se arată în documentele DNA, s-au găsit şi la Saghel în birou atunci când procurorii DNA au făcut percheziţii pentru că acesta îşi făcuse şi fotocopii.

Documentele se refereau la declaraţii de avere, de interese, informaţii fiscale despre procuror şi soţia sa dar şi o plângere făcută împotriva procurorului Mircea Negulescu, care investiga cazul Cosma-Alexe, de către o persoană care suferă de schizofrenie paranoidă. Datele fiscale în legătură cu procurorul şi soţia acestuia au fost scoase de funcţionari ai Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti la solicitări din partea şefilor ierarhic superiori, mai arată documentele.

Ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel (foto) i-a mai înmânat lui Dragoş Pătraru un înscris olograf în care era descrisă o situaţie de fapt dintr-un dosar privind pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz.

Audiat la DNA Ploieşti, Pătraru a confirmat vizita care i-a fost făcută acasă de ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel, înmânarea înscrisurilor de la adjunctul procurorului general adjunct al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, cât şi alte înscrisuri, dar a spus că având cunoştinţă de un conflict între procurorii Aurelian Mihăilă şi Mircea Negulescu nu a publicat articole din materialele respective.

Datele din dosarul DNA arată că procurorul general adjunct, Aurelian Mihăilă era supărat că numele său apăruse în ordonanţa de clasare semnată de Lucian Papici şi îl considera pentru asta vinovat pe procurorul de caz, Mircea Negulescu.

În speţa referitoare la avocatul Florentin Frantz Bernschutz şi Elena Bernschutz, care erau investigaţi pentru infracţiunea de sustragere de sub sechestru, fusese investigat printre altele şi cum fiul procurorului Mircea Negulescu, Alin Negulescu, încheiase în 2009, un contract de vânzare cumpărare cu Bernschutz pentru o maşină Mitsubishi Pajero Sport, pe care organele fiscal puseseră sechestru asigurator. În cauză se dăduse neînceperea urmăririi penale, însă împotriva rezoluţiei organele fiscal au făcut plângere care a fost repartizată adjunctului procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, care a dispus admiterea plângerii, infirmarea soluţiei şi continuarea cercetărilor.

După un an, în 2012, în cauză a fost adoptată aceeaşi rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale împotriva avocaţilor dar şi pentru băiatul procurorului Negulescu.

A DENUNŢAT ŞI SAGHEL, BCCCO PLOIEŞTI: PROCURORUL GENERAL ADJUNCT, AURELIAN MIHĂILĂ ÎNCERCA SĂ-L DISCREDITEZE PE PROCURORUL DE CAZ

Procurorii susţin că în Noiembrie 2015, ofiţer al BCCCO Ploieşti, Emanuel Saghel (foto), Răzvan Alexe şi Petre Tudor au formulat un denunţuri la DNA. Emanuel Saghel, fost şef al BCCCO Ploieşti a spus că în vara lui 2014, procurorul Aurelian Mihăilă, ca să-l discrediteze pe procurorul Mircea Negulescu, cel care instrumenta cazul Cosma- Alexe, i-ar fi dat lui Saghel, şefului BCCO înscrisuri dintr-un dosar penal ce-l privea pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz, dar şi alte materiale pretins compromiţătoare pentru procurorul Negulescu. “Ulterior, Saghel ar fi transmis aceste înscrisuri jurnalistului Dragoş Pătraru, la acea data ziarist la publicaţia prahoveană “Alphel”, cu mesajul de a le publica, la solicitarea procurorului Aurelian Mihăilă”.

PE SEBASTIAN GHIŢĂ L-A DENUNŢAT ŞI AFACERISTUL CONSTRUCTOR THEODOR BERNA

În Martie 2016, la DNA Ploieşti, pe Sebastian Ghiţă l-a denunţat şi afaceristul Theodor Berna (foto). “În martie 2011, Ghiţă l-ar fi constrâns pe denunţător să-i remită o importantă sumă de bani pentru a încetadifuzarea unor materiale denigratoare la adresa societăţii SC Tehnologica Radion SRL, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV – deţinut de Ghiţă Sebastian Aurelian. 

Astfel, pentru realizarea scopului ilicit şi pentru a da o aparenţă de legalitate sumelor de bani ce urmau a fi încasate, Ghiţă Sebastian Aurelian l-a determinat pe denunţător ca societatea reprezentată de acesta, SC Tehnologica Radion SRL să încheie în mod fictiv cu SC Asesoft International SA – firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, contractul de prestări servicii nr. 465 din 28.03.2011, contract al cărui obiect nu a fost executat în realitate de către societatea prestatoare. În baza acestuia SC Tehnologica Radion SRL, în perioada iunie-septembrie 2011, a achitatcătre SC Asesoft International SA, în două tranşe, suma totală de 610.202, 96 lei, din valoarea de500.000 euro stipulată în contract”, arată procurorii. Activitatea Realitatea TV era controlată de Sevastian Ghiţă în baza unui contract de management încheiat între Realitatea Media şi SC Asesoft International SA, reprezentată de acesta, mai spun anchetatorii în documentele aflate la Parlament.

ATACURI MEDIATICE PRIN REALITATEA TV PENTRU 500.000 DE EURO

În Martie 2011, Ghiţă s-ar fi dus la biroul luiBerna (foto) din Bucureşti şi i-ar fi precizat că “dacă doreşte ca TEHNOLOGICA RADION să nu mai aibă probleme de imagine la postul de televiziune REALITATEA TV, va trebui să accepte încheierea unui contract fictiv cu SC Asesoft International SA – firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, în cadrul căruia să achite acestei societăţi suma de 500.000 euro. Sub imperiul presiunii create de Ghiţă Sebastian şi de teama ca societatea să nu-şi piardă beneficiarii, în cazul în care postul de televiziune Realitatea TV ar fi continuat atacurile mediatice, denunţătorul a acceptat propunerea lui Ghiţă Sebastain Aurelian”, se arată în documentele aflate în Parlament.

Theodor Berna a spus în faţa procurorilor că obiectul contractului nu s-a realizat în realitate, iar TEHNOLOGICA RADION nu avea nevoie de serviciile stipulate în contract. “Efectul semnării contractului a fost acela că postul de televiziune REALITATEA TV a încetat atacurile mediatice denigratoare la adresa TEHNOLOGICA RADION ”, spun documentele.

ATACURILE AU FOST RELUATE PE ROMÂNIA TV

Pentru că în toamna anului 2011, Ghiţă a plecat de la postul Realitatea TV, Theodor Berna spune că a cerut angajaţilor săi să nu mai efectueze nicio plată către Asesoft iar“consecinţa rezilierii contractului a fost reluarea atacurilor mediatice la adresa TEHNOLOGICA RADION, odată cu înfiinţarea postului de televiziune România TV – patronat de Ghiţă Sebastian,  într-un cerc restrâns de persoane acesta afirmând că,  dacă Berna Theodor nu rezilia acel contract rămânea nr. 1 pe piaţa construcţiilor”.

Berna a mai spus procurorilor DNA că Sebastian Ghiţă a exercitat presiuni şi influenţe la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi al conducerii ANAF, în legătură cu dosarul penal care era în curs de instrumentare la unitatea de parchet menţionată şi în cadrul căruia denunţătorul a fost arestat ulterior.

Iar despre acestea, în faţa procurorilor DNA au mai vorbit ÎNCĂ TREI MARTORI.

SEBASTIAN GHIŢĂ A FOST DENUNŢAT ŞI DE ŞEFUL SERVICIULUI RUTIER PRAHOVA

În Martie 2016, şi şeful Serviciului Rutier Prahova l-a denunţat în faţa procurorilor DNA pe Sebastian Ghiţă. El a depus la DNA un suport optic cu o înregistrare video captată de pe aparatul radar din data de22.07.2012,  privind auto marca Mercedes cu nr. PH – 99 – ASG, precum şi alte documente.

“În data de 22.07.2012, împuternicitul la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, comisarul şef DOSARU VIOREL, la solicitarea numitului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1 pentru ca acestuia să nu-i fie întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, în condiţiile în care, având dreptul de a conduce suspendat în acea perioadă de către IJP Constanţa,  a fost oprit de către lucrătorii de poliţie rutieră, la data respectivă, pe motiv că se deplasa pe raza com. Bărcăneşti, jud. Prahova, cu viteză peste limita legal admisă în localitate, conducând un autoturism proprietatea SC ASESOFT INTERNAŢIONAL.

Pentru a da o aparentă legalitate de rezolvare a situaţiei în care se afla GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, comisarul şef DOSARU VIOREL a dispus lucrătorilor de poliţie rutieră din subordinea sa să nu încheie procesul verbal de constatare a abaterilor săvârşite (conducere fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legal admisă în localitate), ci să aplice procedura specifică situaţiei în care conducătorul auto nu a putut fi oprit, mai exact, de a transmite ulterior  societăţii comerciale, proprietară a autoturismului condus de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, o solicitare în urma căreia conducerea societăţii să transmită organului de poliţie datele de identificare ale persoanei care, la data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de aparatul radar că a depăşit viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a şi pus în practică.

Denunţătorul precizează că DOSARU VIOREL a intervenit la subordonaţii săi pentru a nu lua măsurile legale faţă de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN întrucât acesta l-a recomandat şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, iar ulterior, după ce acesta  a devenit  deputat  în Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele anului 2012, i-a acordat  sprijin ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă”, se arată în documentele aflate la Parlament.

DNA: GHIŢĂ, PERICOL SOCIAL RIDICAT PENTRU ORDINEA PUBLICĂ 

“Gravitatea faptelor rezidă în natura infracţiunilor comise – infracţiuni de corupţie şi asimilate acestora, infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, în calitaţile persoanelor implicate în mecanismul infracţional prezentat,valoarea sumei care face obiectul infracţiunii de şantaj, modailitatea în care se negociază funcţii deosebit de importante care urmează să fie ocupate şi pentru care intervenţiile s-au făcut inclusiv la primul ministru al României, modul şi circumstanţele de comitere reflectând o preocupare constantă din partea inculpatului de a derula activităţi infracţionale de orice natură.

Privind prin prisma calităţii subiectului activ, apreciem că, funcţia deţinută de inculpat, deputat în Parlamentul României, potențează gradul de pericol social pentru ordinea publică”, arată procurorii în documentele aflate la Parlament.

“Importanţa valorilor sociale ce au fost vătămate prin activităţile întreprinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian este în strânsă legătură cu impactul negativ pe care îl au acestea asupra cetăţenilor pentru care, modalitatea abuzivă de a-şi folosi funcţia de demnitate publică deţinută şi obţinută în urma votului dat de ei, de către un înalt demnitar al statului faţă de care nu s-ar dispune o măsură privativă de libertate, are ca şi consecință directă, scăderea încrederii în autorităţile statului, inducându-se treptat în conştientul colectiv ideea că persoanele cu funcţii importante, care comit ilegalităţi scapă de rigoarea şi aplicarea legilor şi a măsurilor coercitive corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor comise.

Deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei înalte demnităţi publice cum este cea de parlamentar – ales al cetăţenilor români, a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului. (…) Modalitatea concretă de săvârşire a activităţilor infracţionale de către deputatul GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN–  inclusiv, folosirea constantă de poziţia sa publicăpentru a obţine materiale necuvenite, întinderea activităţii infracţionale probate în prezentul dosar de urmărire penală, relevă un grad de pericol social ridicat, care este apt a determina în rândul opiniei publice o reacţie negativă.(…)

Perceperea de către opinia publică a unei reacţii ezitante din partea autorităţilor statului în raport de gravitarea infracţiunilor săvârşite de către deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, ar conduce la ideea că în societatea românească există persoane mai presus de lege, ceea ce ar accentua sentimentul de decredibilizare a instituţiilor statului de drept în rândul opiniei publice şi de insecuritate a cetăţenilor, care nu s-ar mai simţi protejaţi eficient de astfel de manifestări antisociale”, susţin procurorii în documente.

Dosarul aflat la Parlament conţine 5 denunţuri, declaraţiile a nu mai puţin de 35 de martori, inclusiv martori cu identiate protejată, declaraţiile procurorului general al PCA Prahova care a recunoscut discuţiile şi întâlnirile cu Sebastian Ghiţă şi cuprinde înscrisuri, rapoarte de constatare criminalistică, adrese de la diferite instituţii, rechizitorii, alte înscrisuri cu relevanţă probatorie, contracte, procese verbale, situaţii documente, fişe, ordine de plată, articole de presă, diverse declaraţii, înscrisuri de la Registrul Comerţului, înscrisuri ridicate de la Asesoft, suporturi optice, rapoarte, procese verbale, fişe de evidenţă auto, adrese, procese verbale, adrese IPJ şi ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor. 

În dosar, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat vineri, pe 25 Martie 2016:

arestarea pentru 30 de zile a lui Mihail Tudose, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită

arestarea pentru 30 de zile a lui Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă

arestarea pentru 30 de zile a lui Viorel Dosaru, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului

arestarea pentru 30 de zile a lui Constantin Ispas, şef DGA Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă.

Acesta este al patrulea dosar penal deschis de DNA Ploieşti pe numele deputatului Sebastian Ghiţă.

Pe 17 Februarie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Mircea Cosma.

Pe 25 Iunie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Herţanu.

Pe 29 Iulie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti pentru date de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinrea pentru altul a unui folos necuvenit în dosarul Iulian Bădescu.

Dosarul a fost clasat prin ordonanţă, care conţine multe date din acesata, pe 1 Aprilie 2014 , pe motiv că “faptele nu există”, (click ordonanţă clasare Papicide procurorul şef şerviciu de la acea vreme Lucian Papici (foto), judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat redeschiderea urmăririi penale pe 26 Februarie 2016 cerută de procurorul şef adjunct al DNA prin ordonanţă la 9 Februarie 2016, iar în prezent cauza este instrumentată de procurorul şef serviciu al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea.

P.S. 
Procurorii DNA au trimis miercuri, 23 Martie 2016, Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului Ghiţă, (click anunţ DNA)
Miercuri seară, 23 Martie 2016, procurorii i-au reţinut pe Liviu Tudose, Mihăilă Constantin, Constantin Ispas şi Viorel Dosaru în acelaşi dosar ( click anunţ DNA în privinţa celor patru). 
Miercuri după amiază, 23 Martie 2016, cererea în privinţa deputatului Ghiţă a ajuns la Camera Deputaţilor (click ştire cererea DNA a ajuns la Parlament). 
Joi, 24 Martie 2016, Comisia Juridică a anunţat calendarul în privinţa cererii procurorilor ( click anunţ comisia juridică).
Joi, 24 Martie 2016,  începând cu ora 15.00,  judecătorii Curţii Supreme au analizat cererea de arestare în privinţa celor patru iar vineri au admis cererea de arestare ( click Curtea Supremă). 
Vineri, 25 Martie 2016, în jurul prânzului deputatul Ghiţă a consultat dosarul său aflat la Comisia Juridică ( click declaraţie deputat după deschiderea şi consultarea dosarului) .
Vineri, 25 Martie 2016, începând cu ora 17.00, apar primele detalii în presă despre faptul că numele fostului premier V.Ponta apare în dosar, că s-au oferit funcţii, că martorii au confirmat asta şi alte detalii, lucru reflectat de toată media. ( click aici şi aici).

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Publicat: sâmbătă, martie 26, 2016

MĂRTURII EXPLOZIVE ALE PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI CURTII DE APEL PLOIEŞTI: “GHITĂ S-A AŞEZAT ÎN GENUNCHI, ÎN BUCĂTĂRIE, ÎN FATA MEA, ŞI M-A RUGAT “SĂ-L SALVEZ PE MOŞU’” ”

  • “Vizitele erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo 3 ori. Am încercat să impun o anumită conduită domnului Sebastian Ghiţă în discuţiile purtate, chiar fiind dure, legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia”, ar fi spus procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, Liviu Tudose
Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a fost reţinut miercuri seară de procurori pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită. 
În aceeaşi seară de 23 Martie 2016 şi în acelaşi dosar au mai fost reţinuţi de către procurori DNA,Constantin Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă, Constantin Ispas, la data faptelor, şef DGA Prahova, tot pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă, dar şi Viorel Dosaru, la data faptelor, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului.
Toţi cei patru au fost arestaţi de judecătorii Curţii Supreme pe o perioadă de 30 de zile, vineri, admiţând astfel cererea procurorilor.
În faţa judecătorilor, Liviu Tudose, procuror general al Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, ar fi făcut declaraţii cu adevărat explozive, povestind în detaliu aspecte ce ţin de acuzaţiile care i se aduc. 
Aşa se face că, potrivit unor surse din mediul avocaţial, Liviu Tudose (foto) ar fi spus în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi că l-a cunoscut pe deputatul Sebastian Ghiţă la începutul anilor 2000, prin soţie, când acesta era la o şcoală din Ploieşti. Apoi, procurorul Tudose ar fi povestit cum au stat lucrurile în legătură cu faptele de care este acuzat:
„La un moment dat, după ce cercetările au avansat şi mă refer la momentul finalizării unor constatări financiar- contabile s-a conturat ideea că activitatea desfăşurată în firmele de construcţie avea legătură cu finanţări efectuate din fondurile Consiliului Judeţean, condus la acea vreme de către Mircea Cosma, o persoană apropiată de Sebastian Ghiţă.
În ceea ce priveşte activităţile specifice privind interceptările şi respectiv percheziţiile arăt că am avut cunoştinţă de acestea dar în linii mari fără să cunosc detalii privind fiecare societate comercială şi fiecare persoană cercetată. Aş vrea să precizez că dosarul în cauză privea peste 130 de societăţi comerciale iar numărul persoanelor fizice cercetate era fireşte proporţional la fel de mare”, susţin surse din mediul avocaţial că ar fi declarat procurorul.
Apoi, acesta ar fi continuat spunând: „Cel mai probabil, discuţia pe care am avut-o personal cu inculpatul Sebastian Ghiţă a avut loc la începutul lunii Octombrie 2013, la mine acasă, când acesta m-a întrebat cu cercetările din dosar„. 
Am avut o relaţie de amiciţie cu Sebastian Ghiţă şi nu pot să îmi aduc aminte motivul vizitării acestuia în Octombrie 2013. Îmi aduc aminte cu claritate că Sebastian Ghiţă şi-a exprimat nemulţumirea legat de faptul că toţi constructorii vizaţi de cercetări au activitatea afectată, inclusiv datorită faptului că fuseseră instituite măsuri asiguratorii şi din acest motiv aveau probleme în a-şi finanţa lucrările.
Am mai fost vizitat de Sebastian Ghiţă şi în luna Noiembrie sau Decembrie 2013, la domiciliul meu şi motivez acest lucru prin aceea că probabil se întâmpla în acel stadiu al cauzei când cercetările conturau mai clar o activitate ilicită privind fondurile Consiliului Judeţean. Nu mi se părea firesc să fiu vizitat de Sebastian Ghiţă care era cercetat şi i-am spus-o şi lui, dar arăt că aceste vizite erau inopinate, mă trezeam cu el la poartă şi mă vedeam pus în situaţia de a face scandal să îl dau afară şi chiar l-am dat de vreo 3 ori. Am încercat să impun o anumită conduită domnului Sebastian Ghiţă în discuţiile purtate, chiar fiind dure, legat de prezenţa sa la domiciliul meu, la ore târzii şi în toate cazurile sub influenţa băuturilor alcoolice din partea acestuia.
Nu am solicitat organelor de poliţie să interzică domnului Sebastian Ghiţă de a veni la locuinţa mea. În discuţiile purtate cu Sebastian Ghiţă, acesta şi-a exprimat nemulţumirile asupra măsurilor asiguratorii instituite asupra societăţilor comerciale, mai precis era vorba de blocarea conturilor şi, ca atare, nu puteau să primească bani din liniile de credit şi nici să facă plăţi pentru diverse cheltuieli inclusiv să plătească salarii.
I-am permis totuşi să îşi exprime aceste nemulţumiri de către Sebastian Ghiţă dar fără să aibă vreo finalitate din partea mea, el erijându-se în reprezentantul mediului de afaceri şi totodată de reprezentant al comunităţii locale, el fiind şi deputat„, ar fi declarat procurorul în faţa judecătorilor.
Ulterior, procurorul Liviu Tudose ar fi spus că l-a cunoscut pe fostul premier, Victor Ponta, în August 2013, când a venit fără să ştie la nunta la care a fost naş: „La data de 19.01.2014, nu reţin că mi s-a comunicat prin intermediul finului meu (foto), dar probabil că aşa a fost, Sebastian Ghiţă mi-a transmis “Victor vrea să te vadă”. Pe 20.01.2014, m-am dus la sediul Guvernului şi am avut o discuţie de 1-2 minute cu domnul Victor Ponta. Arăt faptul că am fost surprins de dorinţa dumnealui de a mă vedea şi la acel moment nu am ştiut pentru ce. Menţionez faptul că după ce Sebastian Ghiţă mi-a spus că fostul prim- ministru, Victor Ponta vrea să mă vadă, m-am dus într-o zi de luni la Palatul Victoria şi m-am gândit inclusiv la discuţia de la nuntă cu privire la invitaţia pe care i-o făcusem la un concert de pian.
În cursul discuţiei de 1-2 minute pe care am avut-o cu prim-ministrul, acesta m-a întrebat cum ar fi dacă mi s-ar propune un post la DLAF sau la ONPCSP. I-am spus că în principiu aş fi de acord, dar condiţionat de cunoaşterea unor minime date: repsectiv ce post, cerinţele postului, să nu existe impedimente legate de oamenii cu care aş lucra, practic a fost o modalitate elegantă de a evita un răspuns ferm pentru că mi-a fost ruşine să îl refuz în mod distinct.
Potrivit aceloraşi surse din mediul avocaţial, procurorul Liviu Tudose ar fi continuat spunând: „Mai mult decât atât, la o dată ulterioară, mi s-a formulat o invitaţie de a mă întâlni într-un cadru privat cu ministrul Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, am refuzat în mod ferm acest lucru. Faptul că aş fi putut avea o întrevedere cu fostul ministru al Justiţiei a avut loc ca urmare a unei comunicări din partea lui Sebastian Ghiţă prin intermediul finului meu. Îmi explic faptul că insistenţele domnului Sebastian Ghiţă de a avea întrevederi cu fostul prim ministru şi fostul ministru al Justiţiei ar fi putut fi justificate de captarea atenţiei mele, probabil pe ceea ce intuiesc eu, el îşi dădea seama de faptul că se va ajunge la preşedintele Consiliului Judeţean în cursul cercetărilor
Ca atare, judecătorii au considerat, potrivit surselor menţionate, că sunt îndeplinite condiţiile referitoare la luarea măsurii preventive în privinţa inculpatului Liviu Tudose pentru că până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, din probele administrate şi evidenţiate, dar şi din aspectele concrete prezentate din conţinutul acestora a rezultat suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile de corupţie reţinute de procurori.
Mai mult, din declaraţiile martorilor cu identitate protejată, coroborate cu declaraţiile de martor şi suspect dar şi de inculpat date în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi ale lui Liviu Tudose, ar fi „rezultat în mod direct contribuţia inculpatului în comiterea celor două infracţiuni, fiind descrise împrejurări concrete cu privire la informaţiile furnizate de inculpat suspectului Sebastian Ghiţă pe care îl cunoştea din 2000 şi care era vizitat în mai multe rânduri la locuinţa sa, cu privire la existenţa dosarului aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu natura cercetărilor, respectiv evaziune fiscală şi spălare de bani, persoanele vizate, Răzvan Alexe, Marcel Păvăleanu şi câteva societăţi de tip fantomă deţinute de cetăţeni sârbi, în cauză fiind luate măsuri de supraveghere„.
Rezultă că inculpatul Mihai Tudose totuşi a permis accesul suspectului Sebastian Ghiţă la aceste informaţii care au fost vehiculate mai departe, ceea ce a împiedicat cercetările şi administratea unor probatorii.
Inculpatul a avut o atitudine constant permisivă suspectului Sebastian Ghiţă de a-l vizita şi de a i se confesa cu privire la nemulţumirea anchetei din dosar, la luarea unor măsuri asiguratorii care afectau finanţările constructorilor unor societăţi, ceea ce evidenţiază interesul suspectului legat de cercetările din cauza respectivă şi care a culminat cu o rugăminte a inculpatului Mihai Tudose de către suspect, care s-a aflat în vizită, s-a aşezat în genunchi, în bucătărie, în faţa sa şi l-a rugat “să-l salvez pe moşu”, referindu-se la Mircea Cosma„, susţin sursele din mediul avocaţial.
Sursele menţionate susţin că declaraţiile făcute de procurorul genenral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Tudose,  în faţa judecătorilor ar fi fost mai ample decât cele făcute în faţa anchetatorilor.
Precizez faptul că în discuţiile purtate cu Sebastian Ghiţă, acesta îşi exprima nemulţumirea cu privire la măsurile asiguratorii instituite asupra societăţilor comerciale implicate în lanţul infracţional supus anchetei, spunându-mi că la el la poartă au venit mai mulţi constructori şi s-au plâns de efectele acestor măsuri, în sensul că nu mai pot fi plătite salariile, creditele, că nu le mai sunt deschise linii de credit de către bănci şi nu se finalizează lucrările. Practic, el apărea ca fiind un reprezentant al constructorilor, afirmând ceva de genul “se pierd banii pentru lucrări”, ar fi declarat procurorul Tudose în faţa anchetatorilor, potrivit surselor citate. 
Cel mai probabil, într-o fază în care cercetările erau conturate, Sebastian Aurelian Ghiţă, aflându-se în vizită la mine, s-a aşezat în genunchi, în bucătărie, în faţa mea şi m-a rugat “să-l salvez pe moşu”, referindu-se la Mircea Cosma. Arăt că, la momentul respectiv, Sebastian Aurelian Ghiţă se afla sub influenţa băuturilor alcoolice„, ar fi spus Liviu Tudose în faţa anchetatorilor conform surselor din mediul avocaţial. 
Prezent astăzi, în faţa Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, deputatul Ghiţă a încercat să combată (click acuzaţii DNA) cele două acuzaţii de dare de mită pe care i le aduc procurorii, cele două infracţiuni de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori de permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi a prezentat un filmuleţ cu unul dintre cei 5 denunţători ai săi susţinând, în esenţă, că nu recunoaşte acuzaţiile care i se aduc. 
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil cererea procurorilor DNA de reţinere a deputatului Sebastian Ghiţă dar a respins solicitarea de arestare preventivă a acestuia.
Autor:  Sorina Matei
Publicat: marți, martie 29, 2016

De la jihadistul francez la românul care nu-şi discriminează femeile

Luptător ISIS

Le Figaro : profilul neaşteptat al jihadiştilor francezi

 

Dounia BouzarPotrivit unui raport publicat recent, portretul robot al jihadiştilor francezi nu seamănă prea mult cu clişeele despre ei. Studiul realizat de Centrul de Prevenire al Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI), răstoarnă prejudecățile legate de acest subiect . Ei ar fi in general tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind de depresie.

CPDSI este o organizație privată, înființată de către cercetătoarea și antropoloaga Dounia Bouzar care are ca scop lupta împotriva radicalizării islamice în Franța. Centrul a fost contactat de mai mult de 160 de familii, ale căror mărturii stau la baza acestui raport lung de 90 de pagini. În acest studiu, autorii analizează discursul radical, obiectivul său și vehiculul preferat de propagare: internetul. Studiul subliniaza o extindere a țintelor vizate de discursul radical.

De unde vin jihadiștii francezi?

• Clasele de mijloc. Marea majoritate a tinerilor candidați la jihad provin din clasa de mijloc (67%). Pătura săracă și categoriile socio-profesionale superioare sunt la egalitate, prima dă 16% din candidații la jihad, a doua – 17%.

• 15-21 ani. Acestea este categoria cea mai atinsă, de aici provenind 63% din candidații pentru Jihad. Dintre acești tineri, doar 5% au la activ infracțiuni minore. În schimb, 40% dintre ei au fost sau sunt depresivi, ceea ce a condus la formularea ipotezei că „îndoctrinarea funcționează mai ușor la tinerii sensibili care pun întrebări cu privire la sensul lor viață.”

• Familii de atei. Contrar opiniei populare, majoritatea recruților islamismului radical nu vin din familiile musulmane foarte practicante: 80% din familiile  care au contactat CPDSI se declară atee, iar restul de 20% budiști, musulmani sau creștini.

Familiile care au cerut ajutorul Centrului sunt de naționalitate franceză, doar în cazul a 10% dintre acestea, unul dintre bunici s-a instalat în Franța după ce a trăit în Algeria, Antile, Maroc sau Tunisia. Studiile anterioare arătau că tinerii radicalizați se simțeau fără teritoriu, de nicăieri. Noul discurs terorist, însă, îi atinge și pe cei care nu au aceste sentimente, sunt foarte bine ancorați în societatea în care trăiesc, indiferent dacă sunt urmași ai imigranților sau nu. Sentimentul de exil,  legătura cu imigrația sau pur și simplu raportul cu teritoriul în care trăiesc nu mai reprezintă un indicator determinant în profilul tinerilor atinși azi de radicalizare. Concluzia îngrijorătoare a raportului este că discursul radical face victime și în rândul tinerilor care merg la școli foarte bune și excelează în domeniile lor. Discursul radical atinge toate clasele sociale.

„Radicalizarea în camera de acasă”

Internetul este metoda preferată de recrutare a jidadiștilor, esențial pentru cauză, peste 90% din recrutări făcându-se online. Raportul oferă o imagine detaliată a resurselor folosite de recrutori pentru a crea un „spațiu virtual sacru”, unde tinerii înscrisi intră pe o cale inițiatică care-i va conduce în final la granița turco-siriană. Autorii studiului sunt îngrijorați de faptul că „recrutorii și-au perfecționat tehnicile de recrutare și îndoctrinare atât de mult cu ajutorul internetului, încât vin acum cu oferte de îndoctrinare individualizate pentru a atinge tineri cât mai diferiți.”

Recrutorii pentru jihad, în principal pentru ISIS, au dezvoltat „5 mituri” pentru a agăța prada: mitul „eroului cavaler ” care funcționează cu băieții, „o cauză umanitară precum ajutarea copiilor gazați de guvernul sirian” care atrage fete minore, „cel care duce apa” e modelul care funcționează cu tinerii care caută un lider, „Call of Duty ” amintind despre jocul video de război pentru tinerii care doresc să lupte. Ultimul mit sau model utilizat este cel care caută persoane „fără limite”.

Raportul subliniază faptul că radicalii folosesc universul familiar tinerilor din lumea jocurilor video. Violența virtuală a unui joc de genul ” Assassin’s Creed”  poate face un tânăr sensibil să plece „pentru o confruntare reală,” spun autorii studiului.

Aceștia subliniază impactul utilizării unor filmulețe cu imagini subliminale, postate de exemplu, de un recrutor ca Omar Omsen de la Frontul al-Nosra, filiala siriană a Al-Qaida. Acesta utilizează inclusiv vizualuri și filmulețe în jurul teoriei complotului pentru a izola și fanatiza tinerii fragii. Aceștia se uită ore în șir la filme pe YouTube în ceea ce se numește o „radicalizare în camera de acasă”.

Trecerea pe la moschee,  obligatorie ? Nu chiar

Pe Facebook, pe Twitter, « angajatorii » difuzează în masă clipuri video care arată că logoul „Coca Cola” văzut invers în oglindă înseamnă ” în limba arabă „Mecca Nu”… sau bancnota de dolar SUA care include toată simbolica francmasonă. Circulă tot felul de teorii ale complotului: Illuminati au sponsorizat atacurile de la 11 septembrie,  sioniștii numiți cei 666 ai Apocalipsei conduc lumea, „sataniștii” sunt peste tot. Scopul este de a-i teroriza tineri și a-i convinge că Răul este peste tot în jurul lor.

Noi convertiți își dezvăluie fără probleme radicalizarea pe paginile  de Facebook, astfel încât mărturia lor să servească drept exemplu.

Pe măsură ce Internetul devine modul principal de radicalizare, trecerea prin moschee nu mai este automată. „Islamul radical poate atrage tineri care nu au participat la nici o rugăciune. Unii au plecat sau vor să plece în Siria fără să fi participat la nici o practică religioasă, ” se arata in raport.

Ruptura de tot ceea ce cunosc

Pentru a subordona tânărul la grup, discursul radical îl rupe pe tânăr de tot ceea ce cunoaște și de toți cei cu care interacționează : profesori, educatori, părinți, și chiar imami când vine vorba de musulmani.

Discursul radical îi face pe tineri să se rupă de ceea ce e cunoscut pentru a ajunge la ceea ce e „pur din punct de vedere religios”. Sentimentul care le este dat este că societatea seculară este păgână. Cu alte cuvinte, pentru a evita tot ceea ce se încadrează în declinul general, tinerii trebuie să dezvolte un sentiment de apartenență la o comunitate mai curată, mai sus de restul lumii. Musulmanii radicali susțin o lume milenară și apocaliptică în care doar unitatea „Musulmanilor adevărați” va salva planeta împotriva „Răului din Vest”. Toți cei care nu fac parte din grupul de purificat sunt considerați „dușmani din interior”. Pentru a păstra puterea de grup, „curățarea internă” este, prin urmare prioritatea radicalilor. „Rămâi pur” și „nu te amesteca cu ceilalți”  – iata două dintre cele mai puternice îndemnuri ale radicalilor față de tinerii inițiați. Concret, tânărul este rupt din punct de vedere social.

Tinerii recruți trec printr-un proces de ștergere a identității individuale pentru a ajuta la unitatea grupului. Fetele încep prin a-și schimba hainele. Unele mame povestesc  că fetele lor au început să se îmbrace de la o zi la alta în negru, cu voal – jilbab. Băieților li se schimbă numele, aceasta fiind încă o fază inițiatică. Tinerii cred că, odată ce au fost redenumiți, renasc în sânul grupului.

Sursa: rfi.ro

Publicat: 24 NOIEMBRIE 2015

Pornind de la acest articol,  Simona Tache face pe siteul său simonatache.ro  o interesantă paralelă unde, cu un pic ironie specifică ei şi un pic de cinism specific femeilor, îi  trage un pumn în bot ipocriziei mioritice care îi face pe români ca, în orice problemă să se aşeze fie de o parte, fie de alta, argumentându-şi opţiunea cu clişee clar venite de prin absconse laboratoare ale manipulării, argumente pe care românii de obicei nu le înţeleg sau le înţeleg le modul cel mau superficial posibil.

Sincer să fiu am iubit-o pe Simona Tache pentru acest aliniat:

 „În același timp, sper că nu ați uitat că autorii ultimului atentat de la Paris erau cetățeni francezi și belgieni, născuți în Europa. Atentatorii de ieri erau tot cetățeni belgieni.” 

Motivul este că românii par porniţi să acuze de nenorocirile petrecute prin Europa sau pe aiurea pe migranţii refugiaţi arabi, oameni care au lăsat tot ce aveau şi au plecat luând cu ei familia şi ce puteau căra şi au plecat în lume să îşi salveze viaţa.

Dacă se întâmplă ca Simona Tache să citească aici, trebuie să ştie că îi mulţumesc şi o felicit pentru minunata paralelă.

Terorism

Noi, românii, acest popor spălat, care nu-și umilește femeile, versus împuțiții și scelerații de musulmani 

 

Simona TacheÎn același timp, sper că nu ați uitat că autorii ultimului atentat de la Paris erau cetățeni francezi și belgieni, născuți în Europa. Atentatorii de ieri erau tot cetățeni belgieni.

What to do, what to do? Cum explicăm așa-zisul război cultural, în cazul jihadiștilor din textul către care v-am dat link? Dar problema terorismului, în general, cum o rezolvăm prin îndepărtarea tuturor musulmanilor din Europa?  Că tot aud soluția asta: “Nu se mai poate așa, nu vor să se integreze, atunci să plece la ei acolo”. La ei, unde, că băieții care s-au explodat ieri la Bruxelles erauacasă în Belgia? Și be) tot întreb asta de am obosit: Ok, dacă ar fi să plece, cine pleacă și cine rămâne? Un domn doctor de origine arabă ajuns somitate în medicină la București ar trebui să plece sau îl păstrăm? Cum facem, practic, separarea asta definitivă între lumea musulmană și aia europeană, ca s-o rezolvăm, chipurile, cu terorismul? Cum o facem PRACTIC?

Eu, de-acuma, nu o să mă mai cert, argumentând că avem de-a face cu câteva zeci de mii de scelerați, versus miliarde de musulmani nevinovați. Și că deja, așa cum reiese din articolul de care tot amintesc, lucrurile sunt mult mai complicate decât par, cauzele nemaifiind doar sărăcia, religia și lipsa de educație, plus o istorie în care terorismul a fost hrănit chiar de cei cărora acum le explodează în față. Nu o să mă mai ia durerea de cap când aud argumente de genul “Cum poate o femeie să le ia apărarea unora care se poartă cum se poartă cu femeile?”, într-o țară în care un procent copleșitor de bărbați consideră femeia o servitoare și o bat de o snopesc. O să repet, pur și simplu, obsesiv, fără să obosesc, acest răspuns “OK, să plece toți musulmanii din Europa, dar cum procedăm PRACTIC? Pleacă și Salah Abdeslam, cetățean belgian, autor al atentatelor de ieri? Dacă da, CUM ar fi posibil acest lucru? Dacă nu, ce facem când o să ne trezim că a rămas ca să explodeze un aeroport?”.

Da, dincolo de terorism, aș vrea să nu mai fie nicio femeie tratată ca o sclavă de către vreun musulman și niciuna bătută de vreun român, dar până una-alta n-am auzit să ceară cineva expulzarea întregii populații din Vaslui, pentru că sunt mulți alcoolici care își snopesc nevestele pe-acolo, după care, împreună cu ele, își snopesc și copiii, pe care, după aia, îi vând.

Da, trebuie schimbată abordarea. Poate trebuie să învețe toată lumea limba țării în care trăiește și să nu mai fie permisă și încurajată ghetoizarea, poate, la pachet cu drepturile și ajutoarele pentru imigranți, trebuie să vină mult mai multe obligații,  poate că mulți imigranți șomeri ar trebui ajutați să își găsească mai ușor de muncă, poate serviciile secrete în care sunt băgați enorm de mulți bani ar trebui să devină capabile de-adevăratelea să împiedice cetățeni cunoscuți ca fiind teroriști  să acționeze și așa mai departe. Cu siguranță însă “Să plece toți musulmanii din Europa, dacă nu vor să se integreze” nu e o soluție nici măcar din punct de vedere practic. Pur și simplu e inaplicabilă, dincolo de faptul că nu e corectă. Când englezii se plângeau că vor năvăli românii peste ei, să le ia joburile și/sau să o frece ca asistați sociali, îmi amintesc că eram cu toții superjigniți. “Da, dar românii nu aruncă în aer aeroporturi”, o să mi se răspundă. “Da, dar nici o mamă cu 3 copii atârnați de gât, fugită din Siria, de războiul provocat de aceeași psihopați care ne terorizează și pe noi, nu aruncă în aer aeroporturi”. Ah, am uitat că mi-am promis să nu mai contraargumentez.

Mai spun un singur lucru, după care vă las pe voi să comentați:

Îmi face rău la stomac atitudinea de superioritate cu care se exprimă unii dintre concetățenii mei (din fericire nu toți). Ei, europenii, ei, ăia curați (să căutăm statisticile alea tragice despre folosirea săpunului și a pastei de dinți?), ei, ăia care nu umilesc femeile și nu le consideră inferioare doar pentru că nu s-au născut cu testicule (avem și pentru asta statistici), vor să plece din EUROPA LOR împuțiții, primitivii și scelerații de musulmani. Ne-a luat mama Europă, frate, suntem aleșii lui Dumnezeu pe pământ, ce să zic, rasă superioară, curată și care nu-și umilește femeile.

Autor:  Simona Tache 

Sursa: simonatache.ro

Data publicării: 23 martie 2016

Candidatura Oanei Hăineală bagă în crize de nervi Antena 3 … amenda o ia Banciu pentru că s-a luat de unguri …

17 Martie 2016 1 comentariu

Când descoperi că munca ta, indiferent care a fost ea nu dă nici un fel de rezultate îţi cade foarte rău. 

În urmă cu o lună şi jumătate sau, poate două, îl vedeam pe Mihai Gâdea, spunând în emisiunea lui unde se adună câţiva în cerc ca la Asociaţia Alcoolicilor  Anonimi prin filme sau ca sectarii la ritualui Îndopării cu Sfântul Rahat, că el nu înţelege cum au spus atâtea despre Băsescu şi Udrea şi ei nu sunt încă în puşcărie. Evident, din punctul lor de vedere procurorii au ceva la cap sau sunt mafioţi băsişti. Ce dacă nu au probe?

Am observat că, unii mai folosesc termenul „băsist” ca şi cum acesta ar fi un curent social sau de altă natură destul de amplu să fie considerat aşa.

Ce mai e Băsescu acum? Un pensionar care, Preşedinte fiind, s-a făcut de cacao desemnându-l de două ori pe Ponta pentru funcţia de premier, acum şef al unui partid care dacă se strofoacă reuşeşte să umple un autocar cu membrii săi, un partid din  care 98% din români nu sunt în stare să enumere zece membri.

Ce sunt băsiştii pentru mâncătorii de rahat de la Antena 3? Sunt o categorie de oameni, nu foarte clar definiţi, în funcţie de discuţii. Pot fi duşmanii ori adversarii Varanului, stăpânul lor şi cei care nu au fost  în USL, evident, cei care nu sunt fani ai pestilnţialului turst Intact. Prcactic, oricine nu ecu ei e  băsist…  Deh, paranoia are foarte multe forme de manifestare.

OANA HĂINEALĂ Unul din cele mai băsiste personagii din ţara asta este doamna Oana Hăineală… Celor de la Antena 3 li se pare absolut inadmisibil că la câte au spus despre dânsa, dacă  nu şi-a legat laţul de gât sau nu a dat iama în insecticid nici măcar nu stă acasă ascunsă cu perdelele trase pentru a nu mai şti semenii că există , ba, mai mult are incredibilul tupeu să îşi permită să depună o candidatura la șefia Ministerului Public.

Fac spume, urlă, scuipă, blesteamă, scot flăcări pe nas, în direct, Dana Grecu e în sevraj de parcă i s-a terminat vodca, Radu Tudor a vrut s-o scuipe pe Dana Grecu de nervi,  Adrian Ursu a scuipă sânge… evident, în direct. În fond, de ce nu? CNA-ul are treabă cu încasarea cecurilor pentru că reuşesc să stea şi să nu observe cum la intact se încalcă toate legile din lume referitoare la funcţionarea televiziunilor…

Precum foca obeză ce a ratat pinguinul, Adrian Ursu, realizatorul emisiunii Secvențial, a spus că, în contextul actual, i se pare ”nimerită” această candidatură.

”Mi se pare nimerită această candidatură. Dacă nu se întorc toți băsiști, cine să mai… Doamna aceasta Hăineală este cea care a transformat CSM în unealtă politică. Adică sub mandatul doamnei Hăineală CSM a renunțat să mai fie ceea ce se presupune că ar fi trebuit să fie, și anume o instituție de etică și de arbitraj în interiorul puterii judecătorești. Doamna Hăineală s-a atașat la remorca găștii care conducea în acea perioadă România, gașca băsistă”, a spus Adrian Ursu.

Fostul preşedinte al CSM, Oana Hăineala, şi-a depus candidatura marţi pentru funcţia de Procuror General al României, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. 

Săracii … te şi miri că încă nu s-a sinucis niciunul din puii Sfântului Varan. Oricum, dacă Tolontan a luat ani de zile 35.000 de euro pe lună atâţia ani nici mâncătorii de rahat ai antenelor nu o fac pe gratis ca muncă voluntară ci tot pentru sume în euro cu cinci cifre.

Nici invitaţii nu sunt acolo din conştiinţă ci pentru nişte sume pe emisiune care ar fi considerate de 80% din pensionarii mioritici at fi ericiţi să îi primească pentru o lună întreagă…

Evident, CNA-ul nu a ezitat să îl amendeze rău de tot pe Banciu pentru căşi-a permis să spună cum e cu iredentiştii unguri…

De unguri, jidani, ţigani şi încă vreo două specii poţi să vorbeşti doar de bine, să le mulţumeşti dacă te scuipă …

TURBARE la Antena3! „Băsista” Oana Hăineală CANDIDEAZĂ pentru Procuror General!

E turbare la Antena3 după ce s-a aflat vestea că fosta șefă a CSM, băsista Oana Hăineală și-a depus candidatura la șefia Ministerului Public! Urlă, scuipă, blesteamă, scot flăcări pe nas, în direct! Radu Tudor a vrut s-o scuipe pe Dana Grecu de nervi, când a aflat! Iar Adrian Ursu a scuipat sânge!

Adrian Ursu, realizatorul emisiunii Secvențial, a spus că, în contextul actual, i se pare ”nimerită” această candidatură.

”Mi se pare nimerită această candidatură. Dacă nu se întorc toți băsiști, cine să mai… Doamna aceasta Hăineală este cea care a transformat CSM în unealtă politică. Adică sub mandatul doamnei Hăineală CSM a renunțat să mai fie ceea ce se presupune că ar fi trebuit să fie, și anume o instituție de etică și de arbitraj în interiorul puterii judecătorești. Doamna Hăineală s-a atașat la remorca găștii care conducea în acea perioadă România, gașca băsistă”, a spus Adrian Ursu.

Fostul preşedinte al CSM, Oana Hăineala, şi-a depus candidatura marţi pentru funcţia de Procuror General al României, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. 

Până la ora redactării acestei știri există trei candidaturi: Gheorghe Ivan, șeful DNA Galați, Augustin Lazăr, șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba și Oana Hăineală. Sunt 3 candidaturi depuse în mod oficial.

Oana Hăineală este membru al Consiliului Superior al Magistraturii din anul 2012, având la activ un mandat de vicepreşedinte al instituţiei şi unul de preşedinte al CSM. În cadrul consiliului este reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale.

Din iulie 2010 până în ianuarie 2011 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov iar anterior, consilier al Preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în perioada februarie – iulie 2010. 

Din luna mai a anului 2009, până în februarie 2010, a fost consilier de stat în cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor. În intervalul mai 2007 – mai 2009, a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru relaţia cu Ministerul Public, în cadrul Ministerului Justiţiei. În perioada 2004 – 2008, Oana Hăineală a fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău iar anterior, în intervalul 15 iunie 2004 – 1 august 2004 a fost procuror şef al Biroului de anchete speciale în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Timp de câteva luni, pe parcursul anului 2004, a activat in cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a parchetului instanţei supreme. Din anul 2002 până în 2004 a fost adjunct al prim- procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău. În 2001 – 2002 a condus Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, iar în perioada 1998 – 2002 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău. Şi-a început cariera în sistemul judiciar în anul 1998, ca avocat în baroul Bacău.

Miercuri, 16 martie, este ultima zi în care procurorii îşi pot depune candidatura pentru funcţia de Procuror General al României.

Procedura de selecţie a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost demarată în luna februarie de Ministerul Justiţiei, după demisia lui Tiberiu Niţu din această funcţie.

Potrivit calendarului stabilit de minister, procurorii care doresc să ocupe această funcţie îşi pot depune candidatura până la data de 16 martie. Ulterior, candidaţii vor avea discuţii cu ministrul justitiei, în perioada 18 – 22 martie. La data de 23 martie, ministrul va trimite propunerea către Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea Ministrului Justiţiei către Preşedintele României va fi transmisă până la data
de 22 aprilie 2016.

Luni, Raluca Prună, ministrul Justiţiei, anunţa că România va avea în curând un procuror general.

„Vă spun să aveţi încredere, procesul este sub control total si nu are nimeni motiv să se îngrijoreze. România va avea curând un procuror general”, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în data de 3 februarie, decretul privind eliberarea din funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a lui Tiberiu Niţu, după ce DNA a deschis un dosar care îl vizează şi pe Tiberiu Niţu privind folosirea ilegală a coloanei oficiale.

Sursa: comisarul.ro

Sfântul Klaus Reaîncarnatul – Primul Turist al ţării

Cum deja ne-a demonstrat, când Peşedintele Iohannis pleacă undeva, se ştie când pleacă. Când se întoarce… probabil că atunci când Prima Doamnă consideră că i-au văzut toţi cei de pe acolo genunchii osoşi.

De data aceasta probabil că toţi preacuvioşii evrei umblau toţi ce perciunii în erecţie.

Şi ca şi cum nu ar fi destul, dumnealui Preşedintele a dezvăluit lumii oarece intimităţi legate de discuţiile pe care le poartă cu Prima Doamnă ca omul  cu muierea lui legate de vieţi anterioare …

Când mintea domnului preşedinte pleacă la arat pe câmpiile lumii, se găseşte cuneva să îi tragă vreo două peste bot în speranţa că se va trezi. Când însă articolele muşcătoare respective referitoare la devianţele sale prezidenţiale sunt scrise de două doamne fermecătoare ca Ramona Ursu ori Adriana Mariş în mod normal, ar trebui să îl determine să îşi revizuiască atitudinea. Evident preşedintelui nostru i de rupe de ele… dumnealui ştie că alt mandat nu mai apucă, aşa că îşi trăieşte vacanţa de lux căreia unii îi spun mandat prezidenţial. Aşa că acum revine în ţară doar pentru că o avea pe undeva nişte bilete pentru vacanţa de Paşti.

Aş fi în stare să pariez că după venitea din Israel cuplul prezidenţial va pleca undeva în cealaltă jumătate a planetei de unde va reveni cu o întârziere de minim două săptămâni ca orice preşedinte care îşi iubeşte vaterland-ul dureros de mult.

Nu degeaba zice nemţul „Ein mann ein awort” (păcat că unele aworturi nu reuşesc) …

Oare de e nu îi spune cineva Preşedintelui Iohannis că este preşedintele României şi nu Primul Turist Naţional totuşi, măcar pentru perioada mandatului ar putea încerca să mimeze dragostea faţă de ţară vizitând cu titlu de vacanţă locurile turistice de pe la noi. Aşa, ca să par că le avem.

Ştiu un preşedinte care se ducea în Secuime şi se simţea destul de bine deşi îl înjurau unguri ca la balamuc atunci când spunea că discuţia despre autonomie nu va avea loc pentru că nu permite Constituţia …

 Domnule Iohannis, dar preşedinte în ce viaţă aţi vrea să ne fiţi?

Ramona UrsuDomnule Klaus Iohannis, iertare că vă tot deranjez în vacanţă. Dar, sincer, nici nu ştiu când să vă scriu ca să vă găsesc printre noi. E tot mai greu cu dumneavoastră, ba chiar devine imposibil, mai ales acum, când aflu că sunteţi în călătorie nu doar peste mări şi ţări, ba chiar şi prin vieţi anterioare. Adevărul este, domnule Iohannis, că vă înţeleg.

Şi eu mai umblu prin vieţile mele trecute, îmi mai apar, aşa, amintiri, dorinţe, regrete, tot felul de oameni. Ba chiar am şi trăiri paranormale. Aşa, ca dumneavoastră, când vorbiţi în faţa a milioane de oameni cărora le spuneţi că sunteţi preşedintele României. Când, de fapt, în viaţa asta de acum, sigur nu sunteţi. Dar, cum spuneam, eu vă înţeleg. Ştiu chiar şi de la ce vi se trag halucinaţiile astea că ne sunteţi preşedinte. Ştiu şi de unde vi s-a năzărit aşa, deodată, să spuneţi, de faţă cu atâţia oameni străini, în Israel: „Soţia mea Carmen şi cu mine ne-am gândit de multe ori, în viaţa noastră anterioară, cum ar fi să venim la Ierusalim. Şi iată, am venit într-o poziţie care mă face să stau în faţa dumneavoastră”.

Şi-am să vă spun un secret. Într-una dintre vieţile mele anterioare, despre care îmi amintesc foarte clar, pentru că nici nu îmi pare atât de îndepărtată, se făcea că dumneavoastră candidaţi pentru preşedinţia Românei. Da, culmea, tot în România eram! Iar eu şi câteva milioane de alţi proşti ca mine v-am votat. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi despre momentul acela, în care, ca niciodată în vieţile mele anterioare, mi-am convins cunoscuţi să voteze un anume candidat, adică să vă voteze pe dumneavoastră. M-am certat cu alţii care-l voiau pe Ponta (dacă nu vă mai amintiţi de el, staţi liniştit! La cum vă comportaţi, am certitudinea că o să vă mai întâlniţi cu el printr-o viaţă viitoare). Unii, naivi de tot, au ieşit şi în stradă, cu miile, să vă îmbrăţişeze când aţi câştigat. Dar să nu vorbesc de alţii, m-am şi pozat cu dumneavoastră, v-am strâns mâna ca de la alegător credul la candidat care pozează în salvator! Credeam, fără vreun dubiu, că sunteţi omul acela normal ca noi, muritorii de rând, care va face România bine.

Mă rog, în viaţa asta anterioară despre care vă vorbesc, eu, dar şi alţii ca mine, sunt sigură, credeam într-o tâmpenie. Cum că dumnevoastră, ca preşedinte al unei ţărişoare amărâte (aşa era România şi atunci, exact ca şi acum), eraţi genul de om care tace şi face. Numai bine, îmi spuneam. Nici eu nu prea am timp şi nici chef de vorbă sau de ascultat un preşedinte care trăncăneşte aiurea. Ei bine, acum apare paranormalul. Pentru că, altfel, nu îmi pot explica cum de o amintire care părea atât de reală, chiar şi dintr-o altă viaţă, s-a terminat aici. În sensul că aţi fost ales preşedinte şi, parcă din aceeaşi noapte, v-a înghiţit pământul. Sau, mă rog, poate că aţi dispărut prin universuri paralele. E foarte posibil şi asta, mai ales pentru un om special ca dumneavoastră, care călătoreşte în timp, sărind din viaţă în viaţă atât de uşor. Oricum, printre noi, ceilaţi, credulii de rând, clar nu aţi mai fost din noaptea în care aţi fost ales preşedinte.

Au apărut, deodată, tot felul de indivizi pe lângă dumneavoastră, consilieri le zice, cu nişte vieţi anterioare şi karme încărcate până la refuz de păcate din alea capitale. Ba chiar şi dumneavoastră, domnule Iohannis, în viaţa asta anterioară de care vă povestesc, ba eraţi printre noi, ba nu eraţi. Ba tăceaţi-mormânt, ba când vă apucaţi de vorbit spuneaţi numai prostii. Ba vă făceaţi că sunteţi la Cotroceni, ba dispăreaţi iar cu săptămânile prin vacanţe şi vizite de stat degeaba. Ba eraţi cu justiţia şi cu statul de drept, ba eraţi cu toţi corupţii şi puşcăriaşii. Ba făceaţi România bine, ba îi făceaţi rău. Ba vorbeaţi ca un preşedinte, ba ca Voiculescu (pe ăsta sigur vi-l amintiţi, pentru că l-aţi întâlnit în multe vieţi anterioare, dar şi în cea prezentă, sunt sigură).

În fine, cam asta îmi amintesc eu despre viaţa asta anterioară. După care, nu ştiu dacă au mai fost şi alte vieţi, dar, oricum, în asta prezentă în care, iată, iar ne găsim, vreau să vă spun un singur lucru. Şi, ca să nu fie nicio supărare, vă propun să facem un exerciţiu de imaginaţie. Să presupunem prin absurd, dar prin absurdul absurdului, că noi doi am fi prieteni. Prieteni buni, care mai şi glumesc între ei, se mai şi ciondănesc, îşi spun diverse, sincer. Ca-ntre prieteni, ştiţi cum e. Ei, bine, dacă în viaţa asta, prin absurd cum spuneam, am fi prieteni, v-aş spune un singur lucru: „Klaus, măi, băiatule, revino-ţi, tati, că râde lumea de tine!”.

Autor:

Ramona UrsuRamona Ursu 
Sursa: adevarul.ro

Preşedintele Iohannis, un accident istoric. Nu e singurul, dar asta nu e o consolare


Adriana MarișDomnule Klaus Iohannis, iertare că vă tot deranjez în vacanţă. Dar, sincer, nici nu ştiu când să vă scriu ca să vă găsesc printre noi. E tot mai greu cu dumneavoastră, ba chiar devine imposibil, mai ales acum, când aflu că sunteţi în călătorie nu doar peste mări şi ţări, ba chiar şi prin vieţi anterioare. Adevărul este, domnule Iohannis, că vă înţeleg.

Dar ce aud cel mai des de la străinii care trăiesc şi lucrează în România, cel mai recent de la soţia premierului, Valerie Cioloş Villemin, într-un interviu la Europa FM, este că aici totul e de făcut, de construit, de aşezat.  Doar să vrei. Desigur că între a munci să construieşti ceva şi a te plimba prin ţări însorite, cea din urmă e o opţiune mult mai atrăgătoare. Mi-ar plăcea şi mie, drept să zic. Dar mi-ar fi ruşine!

Mi-ar fi ruşine să stau la plajă când în spitalele pline de mizerie din ţara mea mor copiii, iar medicii rezidenţi nu-şi găsesc loc de muncă din cauza unei legi strâmbe. Când Institutul Cantacuzino stă să moară sub povara datoriilor, la fel ca televiziunea publică, iar eu ies în apărarea unei televiziuni private, care nu e în aceeaşi situaţie gravă. Şi dacă ar fi, tot nu ar fi treaba mea, pentru că nu aparţine statului român. La fel cum, procedural, nu e treaba mea să văd cine sunt revoluţionarii „cu rol determinant“, dar aş putea să verific înainte să semnez decorarea lor, pentru a evita jignirea memoriei celor care au murit atunci, dar şi a opiniei publice.

Mi-ar fi ruşine să mai stau o zi la plajă, în loc să mă întorc în ţară, când CCR dă decizii cu implicaţii asupra dosarelor marilor corupţi şi toată lumea vorbeşte despre efectul întreruperii implicării SRI, ca suport logistic, în aceste cauze. Într-o ţară decentă n-ar trebui să se vorbească atât de mult despre serviciile de informaţii şi ce fac ele. Dar într-o ţară decentă, decenţa începe de la cuplul prezidenţial.

„Într-o viaţă anterioară“ şi noi am crezut că Iohannis ar putea fi preşedinte. Şi că soţia lui, devenită Prima Doamnă a ţării, ar putea să se ocupe mai degrabă de ghidarea unei reforme a sistemului de învăţământ, a susţinerii formării copiilor noştri, de exemplu, decât de poze la Zidul Plângerii sau etalarea poşetelor în vizite oficiale.

„Într-o viaţă anterioară“ zeci de mii de oameni au stat la coadă în ploaie şi frig ca să facă preşedinte dintr-un om. Şi chiar au crezut că-şi iau ţara înapoi, că va fi România „lucrului bine făcut“. A fost doar „ghinion“.


Autor:
Adriana Mariş Adriana Mariş

Sursa: adevarul.ro

CLAUDIA POSTELNICESCU: „… preşedintele Klaus Iohannis este, în acest moment, izolat complet faţă de cei care l-au învestit cu încrederea lor în noiembrie 2014.”

6 Martie 2016 3 comentarii

Mi-aş permite să pun acest articol al Claudiei Postelnicescu publicat în contributors.ro  sub trei  motto-uri:

„Castelele de nisip care nu sunt construite pe un fundament solid ci pe minciună, ipocrizie şi făţărnicie sunt măturate de primul val care le loveşte.”

„Sic transit gloria mundi”

„Errare humanum est, perseverare diabolicum” 

Izolarea Preşedintelui – actualizat 

Claudia PostelnicescuA trecut puţin timp de la declaraţia nefericită a preşedintelui Klaus Iohannis în favoarea Antenei 3, considerată victimă a libertăţii de expresie, ceea ce este o manipulare atent ţesută pentru inducerea în eroare a opiniei publice, victimizarea Antenelor, implicit a omului care le deţine, Dan Voiculescu, şi poziţionarea Antenelor ca vectori ai democraţiei şi libertăţii de exprimare în luptă cu statul răzbunător care acţionează la comanda politică a …DNA. Nici mai mult, nici mai puţin. Justiţia devine un instrument de represiune a libertăţii sub bagheta dictatorială a Codruţei Kovesi. Şi nu doar DNA, ci şi ANAF, întregul guvern, chemat la raport.

A urmat recent decorarea a 1700 de persoane ca „luptători pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 – luptători cu rol determinant”, printre care se numără oameni consideraţi de către opinia publică mai degrabă impostori decât luptători. Se ştie că în primele zile de la preluarea puterii de către revoluţionarii lui Ion Iliescu, o serie de băieţi deştepţi s-au dus să îşi ia certificate de revoluţionari, deşi nu ieşiseră nici măcar pe stradă în ultimele zile ale lui decembrie 1989. Peste 6000 de oameni au depus cerere pentru a fi consideraţi „luptători cu rol determinant”, listă pe care figurează şi o serie de actori şi mici celebrităţi. Nu neagă nimeni curajul şi meritul incontestabil al celor care au ieşit pe străzi în perioada 16-25 decembrie 1989, însă mai multă meticulozitate şi stricteţe în a filtra adevăraţii luptători de impostori nu este niciodată de prisos într-o ţară dominată de ultima categorie, de 25 de ani încoace. În general, oamenii cu adevărat curajoşi nu simt nevoia să se laude sau să îşi aroge drepturi, pretenţii financiare sau de altă natură, aşa cum a făcut-o deputatul Eugen Nicolicea care a declarat că: „Mare parte din contribuabili (adică cei care îi plătesc lui indemnizaţia) ar fi rămas şi acum cu Ceauşescu.” E bine, am scăpat de Ceauşescu şi am rămas cu Nicolicea, luptător determinant fără de care nu se întâmpla eliberarea patriei de sub dictator. Suntem nişte norocoşi şi, fiind noi atât de norocoşi, de ce nu le-am plăti şi pensii speciale, după ce le-am dat bugete pe mână ani la rând, din care s-au alimentat averi colosale de milioane de euro?! Mie chiar mi se pare prea puţin. Ar merita să ne retragem şi să îi lăsăm în continuare tot pe ei, nu?!

Nu. Suficient este suficient. Jaful, prăduirea, impostura şi tupeul trebuie să înceteze, iar dacă ei nu vor trebuie forţaţi prin transparenţă, insistenţă şi acces la procesul decizional. Toţi oportuniştii vremurilor tulburi trebuie să dispară de pe scena publică. Este un paradox şi o lipsă de claritate morală desăvârşită să onorezi astfel de oameni, în timp ce dosarele revoluţiei despre adevăraţii eroi sunt închise şi se luptă doi avocaţi pe la CEDO să arăte de ce statul român este dominat de impostori şi ticăloşi rămaşi infiltraţi în sistem. Înţelegem chiar că unii dintre cei decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis au dosare penale şi sunt cunoscuţi interlopi. Ştiu că nu preşedintele ţării face verificarea şi filtrarea, ci i se propun spre decorare de către cei din staff-ul său. E însă nevoie de mai multă implicare din partea preşedintelui, mai multă informare, din mai multe surse, pentru a putea să ia decizii bine cumpănite.

Iar asta nu este suficient. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat ieri că îi retrage decoraţia „Steaua României” lui  László Tőkés, deşi, dintre mulţii decoraţi, despre László Tőkés, cu toate erorile lui ulterioare, măcar ştim sigur că el a fost cel care a stârnit scânteia revoluţiei în Timişoara, de la el a pornit totul, prin refuzul de a ceda presiunilor securiştilor. Lucrurile astea se ştiu, sunt – sau ar trebui să fie – în manualul de istorie al României. Actualizare: înţeleg că există o decizie a ICCJ privind motivarea Consiliului Naţional al Ordinului Naţional “Steaua României” privind retragerea decoraţiei, caz în care preşedintele respectă o hotărâre a instanţei, nu este o decizie arbitrară nejustificată, nu aveam informaţia aceasta mai devreme.

În consecinţă, cred că preşedintele Klaus Iohannis este, în acest moment, izolat complet faţă de cei care l-au învestit cu încrederea lor în noiembrie 2014. În umbra preşedintelui se vede chipul omului sistemului, cel care îl sfătuieşte – prost, domnule Mihalache, prost! – pe preşedinte cum să nu supere sistemul.

Închei prin a spune că noi, cei care am determinat masiv alegerea lui Klaus Iohannis, prin mobilizarea noastră pe reţele informale, care nu pot fi controlate de sistem, urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia preşedintelui şi ne manifestăm o maximă îngrijorare cu privire la ultimele sale declaraţii şi decizii.

Autor: Claudia Postelnicescu

Sursa: contributors.ro

%d blogeri au apreciat asta: