Arhiva
STUPEFIANT – DE ULTIMĂ ORĂ: Preoți ai BOR cu probleme în justiție nu recunosc conducerea legală a țării. Pentru că așa vor ei.
Sub conducerea Patriarhului Daniel, cel care și-a dat afară din casa părintească fratele pentru a o putea dona Bisericii, Biserica Ortodoxă Română pare a o lua tot mai abitir prin arătură, protejând în cadrul înaltului cler tot felul de infractori. Cred că nu mai există român care să nu fi văzut imaginile în care un personaj situat sus de tot în cadrul ierarhiei bisericești se ducea la DNA înconjurat de o haită de sutane negre, ca un hoit păzit de corbi.
Se pare că, lipsa de respect față de valorile morale ale clerului ortodox a ajuns atât de departe încât schimbă chiar și ritualul pentru a servi infractorilor care au pus mâna pe țara asta, făcând din intoleranța față de alte culte un modus vivendi.
După cum se spune în ediția online a ”Adevărul” într-un articol publicat azi, 28.04.2019, la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Constanţa, la slujba de Înviere, preoții au rostit Ectenia Mare modificată după bunul lor plac.
Î.P.S. TEODOSIE – Arhiepiscopul malefic al Tomisului
Pur și simplu și-au permis să se roage doar pentru ”conducătorii ortodocşi“ ai țării. Cum ar veni, în mințile înfierbântate ale preoților respectivi, singurii conducători demni de luat în seamă fiind doar cei ortodocși, in extenso ei ajungând să nu recunoască legitimitatea conducătorilor neortodocși.
Regula este că NU TREBUIE SĂ FACĂ REFERIRE LA RELIGIA CONDUCĂTORILOR, singura entitate care are dreptul să schimbe formulările care se rostesc de către preoţi în cadrul unei slujbe fiind Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În cazul Ecteniei Mari formularea OBLIGATORIE, cf canoanelor fiind:
„Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru cârmuitorii ţării noastre, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm” – spune Ectenia Mare, în formularea aprobată de Sfântul Sinod, în formularea preoților constănțeni fiind astfel eliminat Președintele României Klaus Iohannis, care este creştin protestant luteran, membru al Bisericii Evanghelice.
Cu nesimțirea specifică, reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului au declarat cu un tupeu ce amintește tupeul politicienilor mafioți pesediști că această exprimare aparţine doar preoţilor respectivei biserici. „Ori au greşit, ori au vrut să dea o replică. Probabil e un semn de iritare faţă de anumite declaraţii ale unor lideri, ceea ce n-ar fi justificat ţinând cont chiar de semnificaţia acestei seri“, au spus aceştia uitând că regulile bisericii spun că doar Sfântul Sinod poate schimba modul de exprimare.
Cine sunt de fapt fariseii care își bagă picioarele chiar și în regulile B.O.R.?
Preotul parohul al bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Constanţa este preotul Ciprian Stoichin, care ocupă şi funcţia de consilier administrativ al Arhiepiscopiei Tomisului. Un penal.
Dumnealui, părintele Stoichiță era trimis în judecată la începutul anului 2018, împreună cu IPS Teodosie, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
DNA Constanța, l-a acuzat pe înaltul ierarh de mărturie mincinoasă, abuz în serviciu şi inducerea în eroare a organelor judiciare.
Anchetatorii spun că arhiepiscopul „în încercarea de a-şi crea o situaţie favorabilă în cadrul procesului penal”, a depus un denunţ împotriva mai multor persoane (inclusiv 2 angajaţi ai săi) prin care îi acuza de fraudarea fondurilor europene, în anul 2016. În realitate, procurorii afirmă că Teodosie nu a spus adevărul. În săvârşirea acestor infracţiuni, procurorii au spus că Teodosie a fost ajutat de către consilierul său, Ciprian Stoichin.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv ca dosarul să fie retrimis la DNA pentru continuarea cercetărilor.
Preotul Ciprian Stoichin a fost implicat şi într-un scandal sexual care a zguduit din temelii Arhiepiscopia Tomisului. În anul 2013, în presă apărea informația că respectivul preot ar fi fost șantajat CU IMAGINI COMPROMIȚĂTOARE de către doi tineri, ambii teologi, unul dintre ei chiar membru al coralei „Armonia” a Arhiepiscopiei. Marcel Marin şi Ionuţ Picu, cei doi teologi, i-ar fi cerut preotului bani ca să nu facă publice presupuse imagini compromiţătoare în care ierarhul ar fi întreţinut relaţii sexuale cu o persoană la locuinţa căreia fusese chemat să oficieze anumite servicii religioase.
Polițiștii au stabilit, în urma cercetărilor, că femeia resperctivă era o prostituată pusă de Marcel Marin şi Ionuţ Picu să-l compromită pe preot, ei fiind condamnaţi definitiv pentru şantaj, în iulie 2018, la câte 3 ani de închisoare cu executare.
Însuși IPS Teodosie a fost audiat ca martor în acest dosar.
Un alt cal breaz care prestează la biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Constanţa este preotul Ciprian Cojocaru, fost consilier economic al Arhiepiscopiei Tomisului.
Preotul Cojocaru, este trimis în judecată alături de IPS Teodosie şi de alţi clerici în dosarul „Nazarcea”, aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa.
Preacuvioșii clerici ortodocși sunt acuzaţi de procurorii DNA de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Faptele au fost săvârşite tot în dosarul fermei Nazarcea, unde în perioada 2010-2016 Arhiepiscopia Tomisului ar fi obţinut ilegal bani din subvenţii APIA în valoare de 1,39 milioane de lei.
O altă ”poamă bună” este preotul Florinel Apostol. Ăsta este pe cale să fie dat afară din preoție din cauza procesului de divorț în care e implicat la Judecătoria Constanţa.
Al patrulea cleric implicat în poveste este Tănase Caraiane, fost consilier juridic al Arhiepiscopiei Tomisului.
P.S. A tunat și i-a adunat … Oare de ce nu reacționează reprezentanții Patriarhiei și a Sfântului Sinod? Se simt cumva cu musca pe căciulă?
Referendumul pentru familie (de fapt, mai corect, ”Referendumul pentru discriminare”), scoate în evidență ipocrizia cultelor religioase
Se spune că marea artă de a ispiti a diavolului începe cu fapte bune și cuvioase iar drumul spre Iad este pavat cu intenții bune…
Privesc cu uimire cum, mai multe culte religioase s-au aruncat cu capul înainte în susținerea Referendumului pentru familie (de fapt un referendum pentru discriminarea unei minorități. Interesant este că toate celelalte culte, (în afară de cel ortodox) s-au plâns la un moment dat ei înșiși de discriminare vis-a-vis de biserica majoritară, ortodoxă.
O formă de discriminare extrem de explicită a minorităților religioase este practicată de televiziuni prin invitarea la discuții a tot felul de umblători cu rața-n gură de la BOR, care, ne scuipă în față o poveste cu principii și valori ortodoxe, uitând că de fapt e vorba de principii și valori CREȘTINE (la nivel mondial între cultele creștine, de fapt, catolicismul fiind cel mai răspândit).
Legat de formularea care ar urma să fie introdusă în Constituție, ”Familia întemeiază prin uniunea dintre un bărbat și o femeie”, chestiune reglementată clar în Codul Civil în vigoare, se spune că așa va fi mai greu de schimbat. Interesant… Păi, a introduce în Constituție un astfel de detaliu, se face un prim pas pe drumul spre fundamentalismul religios, profitând de setea de voturi a PSD, cultele religioase dovedesc că sunt de un oportunism înfiorător.
În istoria lumii au murit milioane de oameni pentru așazise adevăruri absolute deținute de cultul X sau Y. Dar asta este altă poveste.
Deoarece la tv văd tot felul de pioși ortodocși care ne spun cât de important este avem familii formate dintr-un bărbat și o femeie, mă voi referi mai accentuat la acest cult.
Una din marile probleme ale acestei povești este constituită din familiile monoparentale. Cum Constituția este ceva unde înțrlesurile sunt aproape matematice (sau, așa ar trebui să fie), orice nu este specificat acolo nu este recunoscut, deci nu este constituțional. Or, din moment ce precizezi că familia se constituie prin căsătoria unui bărbat cu o femeie, aceasta își pierde sensul în care unul din soți părăsește cuplul marital (deces, divorț). Mai mult, nu puțini copii se nasc fără ca cei dăi părinți să fie căsătoriți. Consecința imediată este că statul nu va mai trebui să protejeze … grupul foemat din o mamă sau un tată și unul sau mai mulți copii…
Legat de determinarea cu care fervenții ortodocși s-au aruncat în demersul PSD mă duce cu gândul la ochiul dracului, la bani. Monstruoasa Catedrală a Umilirii Neamului pare a fi devenit o gaură neagră în care sunt aruncate sume tot mai mari, această susținere ar urma să fie o monedă de schimb când preacuvioșii BOR boși se vor duce cu miloaga …
De ce nu este credibil demersul ortodocșilor (și al celorlalte culte).
Dacă vorbim de valori creștine, atunci ar trebui să vorbim și de unele valori de care cultele creștine par a fi uitat.
Legat de aceste valori, atunci când se argumentează că familia ca valoare vine de la Familia Primordială, cea formată din Adam și Eva (evident, altă variantă neavând cei doi). Argumentul se susține până când se vorbește de urmașii acestei familii. După ce Cain îi ia gâtul lui Abel din invidie, Adam și Eva mai fac un copil numit Set. Ei, ăștia doi, la un moment dat își iau nevestele și pleacă să populeze planeta. cuvioșii umblători cu rața-n gură spun că Adam și Eva ar fi avut și fete dar nepomenite de Biblie … OK, Biblia e cam misogină. Presupunând adevărată variantea, atunci trebuie să observăm că noi nu suntem altceva decât urmașii Incestului Primordial. Cam perversă trebușoara, nu? Tot cuvioșii spun că neexistând alte variante, se trece cu vederea. OK și asta … Cum ar veni, dacă nu avem ce face, putem păcătui…
Treaba e că avem în Creștinism și alte principii și valori.
Le putem deduce din Cele 10 Porunci divine date lui Moise. Ele sunt fundamentul credinței creștinilor, a musulmanilor, a evreilor, toți recunoscând Vechiul Testament.
Cele 10 Porunci sună cam la fel, ele reunoscute de toate cultele, deși au niște diferențe de nuanțe.
De exemplu la ortodocși este sunt:
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.
La catolici Cele 10 Porunci sunt:
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău. Să nu ai dumnezei străini înaintea mea, chip cioplit să nu-ţi faci ca să te închini lui.
2. Să nu iei numele lui Dumnezeu în deşert.
3. Adu-ţi aminte să sfinţeşti ziua Domnului.
4. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să trăieşti mult şi bine pe pământ.
5. Să nu ucizi.
6. Să nu fii desfrânat.
7. Să nu furi.
8. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.
9. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău.
10. Să nu pofteşti nici un lucru al aproapelui tău.
Cam același lucru…
Ei, plecând de la principiile care se deduc din Decalog, cultelor li se cam rupe de principiile fundamentale ale Creștinismului.
Nu am auzit niciodată (ar părea ciudat în lumea în care trăim) să iasă vre-un preacuvios și să condamne relațiile extraconjugale, cu atât mai mult cele ale grangurilor politici, nu am văzut să condamne pe cei care mint (la politiciani acesta e un mod de viață), nu am văzut să condamne faptul că nu își cinstesc părinți ( de exemplu tatăl Premierului Dăncilă trăiește într-un mizer cămin social din Ploiești deși fiica lui este cea mai tare din parcare).
Ei, dar chestiunea flagrantă care face ca demersul cultelor să nu fie decât un exces de ipocrizie, este faptul că nu am auzit nici un reprezentant al unui cult să iasă și să susțină Inițiativa cetățenească de modificare a Constituției ”Fără Penali în funcții publice”.
Ar avea un motiv foarte bun… ar putea să se prevalezi, ortodocșii de Porunca a 8-a, catolicii de Potunca a 7-a: ”Să nu furi” … Penalii sunt penali pentru că au furat … enorm.
Oare faptul că Biserica Ortodoxă Română se cam face că plouă în privința poruncii ”Să nu furi” o avea o legătură cu faptul că încă deține propietăți furate în cârdășie cu Securitatea cu care a colaborat cu mare bucurie și ar cam avea de dat niște răspunsuri dacă s-ar lua de penali?
Mama ei de ipocrizie, mama lui de oportunism…
Patriarhul Daniel și membrii Clerului, pentru atragerea tinerelor, vor purta pe lângă cruce și banane
La Patriarhia Ortodoxă Română a avut loc o întâlnire secretă între Patriarhul Daniel și membri ai Înaltului Cler a Bisericii Ortodoxe Române. După discuții furtunoase s-a ajuns la concluzia că, din cauza migrației musulmane, există pericolul ca mulți tineri ortodocși să fie tentați să treacă la Islam, unii riscând să fie racolați de ISIS.
Patriarhul Daniel și membrii Clerului, pentru atragerea tinerelor, vor purta pe lângă cruce și banane
După ce s-au făcut tot felul de propuneri pentru contracararea fenomenului, s-a ajuns la concluzia că trebuie atrase fetele, băieții le vor urma în mod natural. Acestea ar urma să fie atrase spre spovedanie deoarece de vreme ce va trebui să își destăinuiască păcatele, fetele se vor gândi de două ori înainte de a păcătui.
Astfel, ținuta membrilor clerului, în afară de obișnuita cruce vor purta și o banană pe care fetele o vor putea folosi atunci când se spovedesc.
Deoarece preoții nu au aceleași grade, mărimea bananei va fi proporțională cu poziția pe care o are cel care o poartă în cadru Clerului. Membrii Înaltului Cler vor purta, pentru a fi deosebiți de ceilalți câte două banane. Din modestie Patriarhul Daniel a cerut să poarte și el doar două banane și nu trei sau patru, așa cum i s-a propus.
”Nu contează cât de mare îți este banana sau cât de multe ai. Important e să fie viguroasă.” – a declarat cu înțelepciune ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române pentru ”Ortodoxul Român”, publicația de uz intern a Bisericii Ortodoxe Române.
Copii trebuie să se roage
Se spune că este bine ca, încă de mici, copii să învețe să te roage. Oricum, rău nu are de ce să fie.
Rugăciunea cea mai simplă, ”Îngerașul” este o rugăciune în versuri simple, ușor de ținut minte. Varianta pentru băieței este un pic altfel decât cea pentru fetițe, în fond ei doresc lucruri un pic diferite de cele dorite de fetițe de la viață.
Înainte de culcare sau ori de câte ori au ocazia, băiețeii trebuie să se roage așa:
Înger Îngerașul meu,
Repartizat de Dumnezeu,
Eu sunt mic,
Tu fă-mi-o mare,
Eu sunt slab,
Tu fă-mi-o tare,
În tot locul mă-nsoțește,
și de boli tu mă ferește.
AMIN
Rugăciune, Îngerașul
NOUTATE … În acest an unele manuale se comasează câte două în aceeași carte
Anul acesta școlar a adus câteva schimbări în ceea ce privește manualele. Manualele la diferite materii vor fi comasate în aceeași carte.
Manual de Religie și Sex
Apariția manualului de Sport este deja o chestiune cunoscută, dar nu e singura schimbare pe care ministrul Liviu Pop a implementat-o. Domnul ministru a propus și a aprobat ca, pentru ca elevii să nu mai fie obligați să care ghiozdane foarte grele să comaseze la unele materii oarecum compatibile manualele în aceeași carte.
Un astfel de manual este, de exemplu, cel pentru clasa a VII-a în care se comasează manualul pentru Religie și cel pentru Sex.
Manualul a fost bine primit de elevi, profesori și părinți, aceștia din urmă exprimându-și nemulțumirea că partea de Religie a trebuit să fie aprobată de Patriarhia Ortodoxă Română. Nu toți elevii sunt ortodocși.
”Am considerat că cele două materii – ne-a declarat domnul ministru Liviu Pop – Religia și Sexul sunt materii compatibile care tratează subiecte asemănătoare. Legat de partea cu materia SEX am considerat că este bine ca imaginile și consultanța să fie făcute de Alina Plugaru, o profesionistă în domeniu, partea cu religia am considerat că trebuie aprobată de Patriarhia Ortodoxă Română deoarece BOR a sponsorizat 75% din costuri. Oricum este unul din cele mai reușite manuale dacă ne gândim că fiecare lecție este ilustrată pe câte un CD făcut profesionist care intră în prețul manualului.
Dacă acest experiment va fi bine primit, intenționăm ca de la anul să comasăm toate materiile asemănătoare, de exemplu manualul de Geografie cu cel de Matematică.”
Gabriela Firea – legături imorale
De ce nu se poate pune în aplicare sentința în cazul Cathedral Plaza? Din cauza prieteniei Gabrielei Firea cu dezvoltatorul imobiliar …
Gabriela Firea
Primarul General, Gabriela Firea, oferă opiniei publice o confirmare a legăturilor sale de afinitate cu dezvoltatorul Cathedral Plaza şi încearcă să se „spele pe mâini”, prin tentantiva de a scăpa de răspunderea aplicării legii în cazul proiectului, susţine Arhiepiscopia Catolică Bucureşti.
Conform unui comunicat de presă al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB), primarul Capitalei se crede „Pilat din Pont”, întrucât ultimele demersuri ale acesteia denotă implicarea ei „în salvarea colosului ilegal, ce trebuie demolat de însuşi edilul Capitalei”.
„Ca Primar al Municipiului Bucureşti (PMB) este obligată să emită dispoziţia de desfiinţare a clădirii ilegale Cathedral Plaza, acţiune pentru care nu are nevoie de avize sau păreri de la alte instituţii, şi apoi este obligată să ia toate măsurile administrative pentru a readuce terenul la starea de dinainte de construire. Avizul de la Comisia Naţională a Monumentelor nu trebuie să fie cerut nici de Primarul Municipiului Bucureşti şi nici de proprietarul clădirii. Suntem în prezenţa unei hotărâri judecătoreşti care trebuie pusă în executare şi nu în prezenţa unei decizii lăsată în aprecierea autorităţilor administrative. Nicio autoritate administrativă nu poate lipsi de efecte o hotărâre judecătorească. Dispoziţiile legale la care se face referire în comunicatul Primarului General nu sunt aplicabile în situaţia de faţă, întrucât acestea se referă la procedurile necontencioase de autorizare a desfiinţării unei construcţii ilegale”, conform documentului citat.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei fac referire la un comunicat transmis, luni, de Primăriei Capitelei, prin care se anunţa că instituţia nu are competenţe în ceea ce priveşte demararea procedurilor pentru demolarea Cathedral Plaza. Avizarea desfiinţării imobilului ar reveni exclusiv în sarcina Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi proprietarului clădirii, se preciza în comunicatul Primăriei.
„În cadrul procedurii de executare silită, în data de 26 septembrie 2016, răspunzând reprezentanţilor ARCB care îi solicitau să facă demersurile de desfiinţare în sensul legii, Primarul Firea le-a spus acestora că în ţara noastră au existat decizii irevocabile care au fost schimbate, arătând prin aceasta că speranţele sale sunt îndreptate nu spre aplicarea legii şi refacerea unui spaţiu verde pentru bucureşteni, ci spre salvarea investiţiei ilegale a unor prieteni”, menţionează Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti.
Primăria Capitalei anunţa, luni, că Municipiul Bucureşti nu are competenţe în ceea ce priveşte demararea procedurilor pentru demolarea Cathedral Plaza. Atribuţiile privind avizarea desfiinţării imobilului revin exculsiv Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi proprietarului Cathedral Plaza.
„Avizul privind desfiinţarea unui imobil aflat într-o zonă de protecţie a unui monument istoric de grupă valorică A se eliberează de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), după consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil, aşa cum este prevăzut în art. 33, alin. 1, pct. k, respectiv ”Comisia Naţională a Monumentelor Istorice propune avizul pentru intervenţiile asupra imobilelor situate în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există documentaţii de urbanism avizate conform art. 26, alin. 1, pct.7”, se arăta în comunicatul PMB, transmis luni.
Criticată pe Facebook, Firea i-a cerut arhiepiscopului Robu să-l înlocuiască pe purtătorul de cuvânt al Bisericii Catolice
Primarul General, Gabriela Firea, i-a adresat o scrisoare Arhiepiscopului Ioan Robu prin care îi solicita înlocuirea din funcţia de purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti a preotului Francisc Doboş, pe care l-a acuzat de conduită inadecvată. „Primarul General, Gabriela Firea, i-a adresat în cursul zilei de 16 mai 2017 o scrisoare Arhiepiscopului Ioan Robu prin care îi solicită înlocuirea din funcţia de purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti a preotului Francisc Doboş, pe care îl acuză de conduită inadecvată poziţiei sale de prelat şi de reprezentant oficial al Bisericii Catolice. Acest lucru survine în urma unor luări de poziţie total inadecvate, atât prin comunicate oficiale cât şi prin postări pe reţelele de socializare”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Municipiului Bucureşti, remis MEDIAFAX.
„Nu vreau ca relaţiile dintre Primăria Capitalei şi Arhiepiscopia Romano-Catolică să fie încordate din cauza faptului că o persoană nu înţelege să se comporte în mod civilizat. Poate n-ar fi rău ca preotul Francisc Doboş să citească o predică ţinută de Papa Francisc cu ceva vreme în urmă, în care am găsit un citat foarte elocvent pentru situaţia în care ne aflăm: «Aţi auzit că s-a spus celor din vechime: Să nu ucizi! Dar eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va fi condamnat la judecată. Cu aceasta Isus ne aminteşte că şi cuvintele pot să ucidă! Când se spune despre o persoană că are limbă veninoasă, ce vrea să se spună? Că ucid cuvintele ei! De aceea, nu numai că nu trebuie atentat la viaţa aproapelui, dar nici nu trebuie revărsat asupra lui veninul urii şi lovit cu calomnia. Nici nu trebuie să fie vorbit de rău. Ajungem la bârfă: şi bârfa poate să ucidă, pentru că ucide faima persoanelor! Şi este atât de urât a bârfi»”, a precizat Gabriela Firea.
În jurul Mănăstirii Prislop prosperă haotic afaceri făcute pe seama brand-ului „Arsenie Boca“
„Mall-ul bişniţarilor“
De cîțiva ani, comerțul cu kitsch-uri a luat amploare în jurul mănăstirii Prislop, iar afacerile făcute pe seama brand-ului „Arsenie Boca“ au dat naștere la numeroase controverse și reclamații. Talciocul se află într-o continuă expansiune, se dezvoltă haotic, oferind priveliștea unui colț de lume pestriț și aglomerat, în care singura legătură cu mănăstirea au rămas suvenirurile care folosesc imaginea și numele duhovnicului pentru ca vînzătorii lor să își atragă clienți.
O mulțime de afaceri prospere își au originea în tîrgul din vecinătatea Mănăstirii Prislop. Locul comercianților ambulanți de suveniruri, tranzitat zilnic de mii de mașini, s a dezvoltat haotic odată cu fenomenul pelerinajelor la mormîntul lui Arsenie Boca, deși deseori reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei au reclamat deranjul pe care îl produc comercianții și priveliștea neplăcută a zonei ocupate de aceștia. „Noi în nenumărate rînduri am făcut sesizări la autorităţile competente ca să dispară de acolo acel talcioc dezorganizat, care nu are nici un fel de aspect. Din păcate, tarabele nu se află pe terenul nostru şi noi nu avem pîrghii de a le ridica de acolo“, declara, anul trecut, preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvînt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Nemulțumirile exprimate de preot nu au avut nici un efect asupra afacerilor din jurul mănăstirii, iar în prezent zona comercială se află într-o continuă expansiune. Ea se întinde pe o distanță de circa un kilometru, de o parte și de cealaltă a drumului, însă barăci răzlețe în care sînt vîndute obiecte religioase, suveniruri și icoane cu Arsenie Boca, flori și alimente îi întîmpină pe vizitatori din loc în loc pe o rază de zece kilometri de la așezarea religioasă.
Produse tradiționale
La sfîrșitul anilor 2000, cînd Mănăstirea Prislop nu se bucura de faima și de zecile de mii de pelerini din prezent, în parcarea ei, mult mai mică în acea vreme, au apărut primii comercianți. În week-end, cîțiva localnici întreprinzători din satul vecin Silvașu de Sus își aduceau rulota lîngă mănăstire, pentru a le oferi vizitatorilor plăcinte cu brînză preparate pe loc. Alți săteni puteau fi văzuți așteptînd lîngă cîte o măsuță pe care erau îngrămădite fructe, dulcețuri și borcane de zacuscă sau la toneta în care vindeau virșlii de Sălaș și cafea puținilor pelerini. Oamenii locului le vorbeau străinilor care se opreau la tarabe despre „popa Arsenie“, pentru că unii dintre ei l-au cunoscut personal sau au fost la înmormîntarea lui. Treptat, terenul de la intrarea în mănăstire a fost ocupat de tot mai mulți comercianți ambulanți. Au apărut tarabele cu suveniruri religioase, ce pot fi văzute aproape la fiecare tîrg sau festival stradal, au apărut cerșetorii obișnuiți ai slujbelor de duminică, „jucăriile“ de tot felul, micii și berea. Bișnițarii au început să se certe pe clienți și pe zonele ocupate, fiecare dorind să fie cît mai aproape de mănăstire, iar scandalurile au atras nemulțumirile măicuțelor și ale pelerinilor.
Pînă în urmă cu trei ani, zeci de tarabe, tonete și căruțuri încărcate cu marfă îi întîmpinau pe turiști la poarta Mănăstirii Prislop și în parcarea acesteia, multe dintre ele fără nici o autorizație. Măicuțele au început să se plîngă tot mai des autorităților de neplăcerile pe care le produceau bișnițarii. Au reclamat că, la unele tarabe, oamenii vindeau mici şi chiar bere, „în Vinerea Mare şi în zilele de post, afirmînd că nu este potrivit să facă acest lucru în preajma mănăstirii“, relata Marcel Goia, primarul oraşului Haţeg. Totodată, accesul pelerinilor devenise aproape imposibil din cauza celor care aveau tarabe pe marginea drumului şi încurcau traficul rutier. Tîrgul improvizat a fost mutat în 2014 la cîteva sute de metri distanță de așezarea de la Prislop, în locul în care se află în prezent. Funcționează pe terenurile composesoratului din Silvașul de Sus și a fost împărţit de localnicii din satele învecinate mănăstirii, de numeroşii bişniţari care au simţit că pot profita de pe urma pelerinilor veniţi să se roage la mormîntul lui Arsenie Boca, dar şi de așa-zise feţe bisericeşti. „Unii dintre ei mă tem că nici nu sînt călugări sau preoți, doar poartă îmbrăcămintea aceea pentru a înşela oamenii“, afirma preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvînt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.
În bazar, mulțimea de tarabe din lemn şi placaj, unele ridicate fără autorizaţii, într-o debandadă totală, îi întîmpină pe credincioşi cu oferte dintre cele mai diversificate, de la tablouri și căni cu Arsenie Boca la mîncăruri și băuturi alcoolice. Deasupra unor barăci au fost aşezate pancarte în care sînt specificate numele unor mănăstiri și fundaţii creștine, în timp ce unii vînzători echipați sobru își atrag clienții cu muzică religioasă. Sînt combinate rafturile cu „produse sfințite“ la ofertă cu cele de mîncăruri „dacice“ sau „produse tradiționale“, pentru a mulțumi pe toată lumea, iar ca bonus, în specificul local al tîrgului, „brand-ul“ Arsenie Boca este omniprezent. Imaginea și numele duhovnicului și-au găsit loc în conținutul pachetelor cu icoane şi mir, al tablourilor, magneţilor de frigider, brăţărilor, talismanelor, CD-urilor cu muzică religioasă, pe pancarte cu citate creștine și în numele date unor barăci.
Unii comercianți, mai descurcăreți, au făcut înțelegeri cu șoferii de autocare ca la întoarcerea de la mănăstire să parcheze mașinile în fața tarabelor și teraselor lor. Însă noi scandaluri au apărut între afaceriști pe seama pelerinilor și a locurilor de parcare, deși aproape nimic nu este reglementat în „tîrgul lui Arsenie Boca“, după cum îl numesc unii dintre bișnițari.
Mărturia unei călugărițe
Printre cele mai cunoscute comerciante de suveniruri de lîngă Mănăstirea Prislop au fost două călugăriţe de la schitul Alun, monahia Isidora şi maica Filoteia. Maicile venite din Ţinutul Pădurenilor au avut viaţă grea în talcioc, potrivit propriilor mărturii, pentru că au intrat deseori în conflict cu bişniţarii. „La Prislop unii vînd pentru vilă şi maşină. Noi avem o Dacie ruginită, şi aceea căpătată. Am fost jefuite de o ţigancă, de bunuri, nu personale, ci ale schitului, în valoare de 150 de lei. Un alt bărbat, pe nume David, din Călan, şi-a confecţionat la comandă haine călugăreşti, cu care minte lumea care poate crede că e monah. Este poreclit de colegii lui «Satana sau dracul» din pricina faptelor lui rele, ieşite din comun. De el nu se ia nimeni de frica ţiganilor, însă de noi, două amărîte de maici, se ia“, mărturisea maica Isidora. Potrivit unei dispoziții anunțate de reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoarei, nici o mănăstire sau biserică din judeţ nu are punct de comercializare a obiectelor religioase şi a suvenirurilor în zona de lîngă Prislop. Comerțul cu obiecte religioase prosperă însă în incinta mănăstirii, unde pot fi achiziționate lumînări, cărți și ilustrate cu Arsenie Boca și cu Mănăstirea Prislop. Aici funcționează trei puncte de vînzare, aglomerate zilnic de pelerini.
Demolarea barăcilor
În ultimii ani, mai multe nereguli au fost descoperite de autorităţi în talciocul de lîngă Mănăstirea Prislop. Comercianţii au fost acuzaţi de lipsa autorizațiilor necesare desfășurării activității, a caselor de marcat sau că nu au luat nici un fel de măsuri împotriva incendiilor. Au primit amenzi de la jandarmi şi poliţişti, dar şi de la Primăria Haţeg, care i-a somat pe unii dintre aceștia să îşi demoleze construcţiile. Amenzile au fost contestate în instanţă, iar în majoritatea cazurilor magistraţii au luat decizii în favoarea celor sancţio-naţi. „S-a avut în vedere faptul că Mănăstirea Prislop este un loc de pelerinaj unde vin mii de turişti, iar în jurul ei s a dezvoltat o afacere înfloritoare, benefică din punct de vedere economic şi oraşului Haţeg. Activitatea de comercializare efectuată de micii întreprinzători duce la creşterea fluxului de turişti şi implicit la creşterea și dezvoltarea economică a Ţării Haţegului“, arăta Judecătoria Haţeg, în motivarea deciziilor. În unele sentințe, mănăstirea era acuzată că le pune „beţe în roate“ comercianţilor. „A începe demolarea acestor construcţii ar crea un impact negativ asupra activităţii turistice din zonă şi ar induce în rîndul populaţiei ideea că Prislop pune «beţe în roate» micilor întreprinzători, care prin activitatea lor nu au produs nici un prejudiciu, ci dimpotrivă, au concurat la dezvoltarea turismului în zonă, cu tot ce implică acesta“, informa Judecătoria Haţeg.
Autor: Daniel GUŢĂ – Corespondent ”Adevărul
Sursa: dilemaveche.ro
Sfânta Alianță Social Democrat Ortodoxă (ASDO) dintre Partidul Social Democrat și Biserica Ortodoxă Română, la start
În magazinele care vând obiecte de cult au început să se vândă icoane cu sfinții lideri ai PSD
Sfânta Alianță Social Democrat Ortodoxă (SASDO) dintre Partidul Social Democrat și Biserica Ortodoxă Română pare a prinde aripi. Cel mai important partid din istoria României urmează să se nască.
Deocamdată SASDO nu este recunoscută de nimeni, dar trebuie să ne amintim că, la început, alianța dintre PSD și PNL, care nu a fost recunoscută, a sfârșit prin crearea Uniunii Social Liberale.
Ca proiect de principiu, în prima fază se urmărește declararea ca senatori de drept pe viață a unor membri ai Înaltului Cler Ortodox Român (Patriarhul, Mitropoliții și Episcopii), în schimb, lideri din conducerea PSD urmează a fi declarați sfinți. Liviu Dragnea va fi cunoscut ca Sfântul Liviu – Cel Fără de Păcat, Gabriela Firea va fi Sfânta Găbița – Sfânta Fecioară Neprihănită, iar Lia Olguța Vasilescu (porecțită deja ”Sfântuța”) va fi Sfânta Olguța – Sfântă Martiră Lingvistă.
Icoane cu cei trei lideri PSD au început deja să fie vândute în magazinele BOR-srl care vând obiecte de cult.
Ținta electorală a noului partid este ca, la primele alegeri să obțină nu mai puțin de 80-85% din voturi, lucru care le va da posibilitatea de a schimba Constituția.
Alte schimbări de care se vorbește ar fi:
– Toate lăcașurile de cult ar urma să capete hramul după liderii PSD, locali sau centrali, Catedralele și mănăstirile a unor conducători ai PSD central, bisericile obișnuite a unor lideri locali.
– Sediile PSD vor fi declarate lăcașe de cult.
– Celelalte culte în afara celui creștin ortodox vor fi declarate fie ilegale, fie tolerate.
– Orice alt partid politic va putea exista doar dacă dovedește că trei sferturi din membrii săi sunt și membri cotizanți ai PSD.
– Numele țării noastre va fi Sfânta Republică Ortodoxă Română.
Biserica Ortodoxă Română și-a făcut casă de modă
Într-un comunicat Patriarhia Ortodoxă Română a anunțat că din cauză că are mare nevoie de fonduri pentru ctitorirea Catedralei Mântuirii Neamului Neamului a înființat o casă de modă a Bisericii Ortodoxe Române, numită BOR Fashion Ltd. casă de modă care ba ieși la concurență cu marile case de modă ale lumii în vederea creeri unui brend de mare forță.
Foarte Înalt Preasfințitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
”Mare bucurie trăiește sufletul meu că am reușit această lucrare la care visez încă din copilărie – a declarat ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – A fost greu, am întâlnit opoziția foarte multor oameni, dar știți cum e, ascunse sunt căile Domnului.
Cel mai greu a fost creara unui pictorial. Tinerele cuvioase măicuțe refuzau să se dezbrace ăn fața aparatului de fotografiat. Atunci Domnul M-a inspirat și trîntind Sfânta Scriptură de masă am strigat la ele: ”Proastelor, credeți că în haine să cuvioșia voastră? Credeți că dacă Domnul Dumnezeu dorea să umblați îmbrăcate îi era greu să o facă pe Eva îmbrăcată? Nu, El a făcut-o goală pușcă. Așa că hai, lăsați fandoselile, jos textila și treceți la exersarea mersului ăla de manechine. Când veși ști să umblați ca acele angelice făpturi de la Victoria’s Secret am să aprob să vi se dea și lenjeria să o îmbrăcați.
Vreau doar să mai spun că lenjeria pe care o va promova BOR Fashion Ltd. este făcută în colaborare cu viețuitorii de la Sfântul Munte. Amin.”
JAFUL DE LA MĂNĂSTIREA PASĂREA – O poveste cu preoți mafioți, evazioniști și fără respect față de pildele biblice și polițiști corupți, incapabili să pună întrebările necesare
Povestea este fie extrem de simplă, fie foarte complicată, cu adânci trimiteri la lipsa de respect pe care Biserica Ortodoxă Română, care tot mai mult are fumuri de stat în stat, nu își mai amintește de pildele biblice, o arată față de Lege, precum și disprețul pe care îl arată față de credincioșii pe care îi tot momește până la ridicol cu tot felul de moaște și cărora le cere cu obstinație să doneze din sărăcia lor pentru construirea luxuriantei, monstruoasei și faraonicei așa zise Catedrale a Neamului.
Povestea este fie extrem de simplă, fie foarte complicată, cu adânci trimiteri la lipsa de respect pe care Biserica Ortodoxă Română, care tot mai mult are fumuri de stat în stat, nu își mai amintește de pildele biblice, o arată față de Lege, precum și disprețul pe care îl arată față de credincioșii pe care îi tot momește până la ridicol cu tot felul de moaște și cărora le cere cu obstinație să doneze din sărăcia lor pentru construirea luxuriantei, monstruoasei și faraonicei așa zise Catedrale a Neamului.
Pe scurt, la preotul se prezintă preotul Costel Calinic Slabu, de la Mănăstirea Pasărea care reclamă că pe la data de 29 octombrie, între orele 9.00 şi 10.00, pe când era la slujbă, din chilia sa a fost furată o sumă consistentă de bani aflați în sertarul noptierei de lângă pat. S-a zvonit că ar fi vorba de 100.000 (o sută de mii) de euro mari și lați.
După ce atunci când a fost povestea cu incendiul de la Clubul Colectiv pe care în prima fază BOR a tratat-o inițial cu un dispreț incredibil precum și faptul că un înalt prelat acuzat de fapte de corupție, mirosind că ar putea apărea o nouă poveste explosivă, în contextul în care niciodată nu a răspuns întrebărilor legate de casa părintească a ÎPS Patriarhul Daniel, (acesta și-ar fi aruncat în stradă din casa părintească fratele pentru a o dona Bisericii), iată că Patriarhia își scoate la înaintare purtătorul de cuvânt, preotul Vasile Bănescu.
Sfinția sa, purtătorul de cuvânt, spune că nici vorbă de o așa sumă mare ”Este o sumă mult mai mică, nu au fost furați 100.000 de euro. Nu putem să spunem care este suma, nici măcar maica stareță nu o știe, dar nu sunt 100.000 de euro”.
Cât despre provenineța banilor, același sfânt umblător cu vorba-n gură, a mai adăugat că: ”Familia avusese un necaz și i-au adus lui banii să-i țină. Erau banii lui, nu ai Bisericii”.
La rândul său Mihai Sasaujan, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureștilor, instituțíe care administrează și Mânăstirea Pasărea, a precizat legat de acest incident că hoții care l-au călcat pe Calinic au fost curioși să vadă ce avere are și alt frate de-al său motiv pentru care au mai vizitat și o altă chilie a acelui lăcaș de cult. Legat de o eventuală pagubă a mănăstirii, preotul Sasaujan a adăugat: “Au fost luate din ele (chilii – n.a.) lucruri nesemnificative. Biserica și muzeul mănăstirii nu au fost afectate”, a mai subliniat Sasaujan.
Ei bine, nu era vorba de o sută de mii de euro, care tradus în lei ar însemna (la cursul zilei de azi, 29.11.2016 – 1EURO=4.5162 RON) ar însemna 451.62o RON ci de mai puțin „doar” de 344.ooo RON, adică 76.170,23 de euroi.
Drept să spun, dacă o familie îi dă unui preot să îi țină 344.ooo RON, tare săracă o fi … cu capul. Sau poate o fi vreo ”famiglie” care nu putea să ducă la bancă acești bani fără a se trezi la Beciul Domnesc cu ”brățări la încheieturi … zic și io.
Treaba devine și mai interesantă dacă ne gândim la felul în care domnii poliţişti de la Serviciul Investigaţii Criminale din Poliţia Ilfov, mari făcători de dreptate, au promis că vor face toate cercetările necesare descoperirii ticăloșilor jefuitori, niște audieri a unor persoane din cercul de suspecți deja fiind efectuate…
Cum dracu, Doamne iartă-mă, nu le-a dat pe sub caschete domnilor polițiști profesioniști ai Legii, cum le place să-și spună, să se intereseze de unde provin banii de fapt…
Or fi și ei de înțeles, dacă preoți spun că e laie, laie e, doar preoții nu mint. Ce, și-ar putea cineva imagina că vreun preot sau vreun ștab de la BOR ar putea să ajungă să dea declarații pe la DNA pentru furt ori corupție?
Hehehe … asta ar fi ca și cum ne-am imagina că acel înalt prelat s-ar duce să își dea ”extemporalele” la DNA însoțit de un stol de bodyguarzi îmbrăcați în haine preoțești ca un stol de ciori care se adună în jurul șefei stolului care a furat o nucă barosană.
Revenind la preotul Costel Calinic Slabu, cel de la care hiții au furat cei 344.000RON, se pune o întrebare:
DE CE ȚINEA SFINȚIA SA BANII ÎN SERTARUL NOPTIEREI DE A TREBUIT SĂ ÎL FACĂ SĂ SE ÎNCURCE ÎN MINCIUNI PE PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL PATRIARHIEI ȘI NU I-A DEPUS LA BANCĂ DE UNDE SUNT UN PICUȚ MAI GREU DE FURAT?
Să fie vorba de faptul că banii or fi urmarea cine știe cărei mânării? Să fie vorba de faptul că că banii or proveni din donații pentru care nu s-a dat chitanță, deci nu li se poate dovedi proveniența? Putem oare să ne întrebăm dacă neruperea chitanței buclucașe nu are ca motiv încercarea de a trage Statul în piept neplătindu-i sumele cuvenite ca impozite?
Dacă e vorba de asta înseamnă că sfinția sa are mari carențe în ceea ce privește pildele date de ISUS CRISTOS… Mai precis cea în care Mântuitorul zice: „Daţi-i, aşadar, Cezarului ceea ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu”.
Mă gândesc să îi fac un bine sfinției sale și să îi amintesc pilda biblică respectivă:
Tributul cuvenit împăratului
(Mc 12,13-17; Lc 20,20-26)
Atunci fariseii s-au dus să ţină sfat ca să-l prindă în vorbă. Şi i-au trimis la el pe discipolii lor împreună cu irodienii, ca să-i spună:
„Învăţătorule, ştim că eşti sincer şi înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu: nu eşti părtinitor cu nimeni, căci nu te uiţi la faţa omului. Spune-ne, aşadar, ce părere ai: este permis sau nu a da tribut cezarului?”
Dar Isus, ştiind răutatea lor, le-a zis:
„Ipocriţilor, de ce mă ispitiţi? Arătaţi-mi moneda tributului!”
Iar ei i-au adus un dinar. El le-a zis:
„Ale cui sunt imaginea aceasta şi inscripţia?”
I-au zis:
„Ale cezarului”.
Atunci le-a zis:
„Daţi-i, aşadar, cezarului ceea ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu”.
Când au auzit, au rămas uimiţi şi, lăsându-l, au plecat.
Our Lord and savior
Mă întreb care e momentul în care oamenii au ales să fie bolnavi. Deliberat. Unde e începutul? Că mai apoi au distrus și mintea propriilor copii, e de la sine înțeles. “Ești normal numai dacă ești ca noi”. Vorbesc despre religie. Despre alegerea de a te simți privit și evaluat permanent, în fiecare moment al vieții tale, despre frica irațională 
de a fi pedepsit de un personaj care locuiește undeva în univers și e clipă de clipă cu ochii pe fiecare dintre cei vreo opt miliarde de pământeni, contabilizând faptele și gândurile fiecăruia dintre ei, pe care le notează conștiincios într-un catastif. Poate fi asta o nevoie primordială?
Vasile s-a masturbat. Federica a avortat (mmmm, e catolică, e și mai rău, gata, pedeapsa maximă cu executare). John s-a gândit că vrea să-l bată măr pe vecinul lui și să-i fută morții. Urât, foarte urât. Îi trimit o spaimă de stafii și îi rup picioarele, ca să se-nvețe minte. Oh, ia uite, ce avem noi aici… maica Eulampia s-a excitat la film… Hmmmm, să vedem ce mai face în continuare și apoi luăm o decizie. Pfoooai, ăsta îmi ia numele în deșert, porc nenorocit! Gata, e terminat, accident scrie pe el și familia lui, ca să nu se mai înmulțească, mizerabilul! Și nici n-a dat bani la biserică evăr, e inutil. Ah, era să uit să-i comndamn să moară de foame pe toți ciudații ăștia de africani. Pe ăștia nu i-am făcut eu, sunt o eroare. Input.
Așa să fie? Intimitate zero, huh? Putere supremă? Cât de puternic e? Dă un bobârnac planetei și dispărem toți într-o clipă? Asta e spaima? Sau îl pedepsește individual pe cel care are întrebări ca cele de aici? Îl bagă într-un cazan și-l fierbe etern, după ce-l omoară în chinurile cumplite ale unui cancer. Asta dacă nu vine dracu cu armatele lui și face ravagii pe planetă, cu întunecat soarele și schelete care umblă, gen. Astea-s spaimele omenirii? Nevoile ei?
Ori speranța că Ilie o să se îndrăgostească de Irinuca, Marcel o să câștige la loto pentru că a fost super ascultător, Dănuț primește jobul ăla pe care-l visează, Sara ia la medicină? De-astea. Ce generează alegerea de prosternare? Când a început? De ce continuă să fie întreținută? Nu vă întrebați?
Răsfoind, am găsit articolul ĂSTA . E vechi dar hei, nimic nu s-a schimbat între timp. Merită să-l citiți și să-l recomandați. Merită distribuit. E imposibil ca măcar un singur om trosnit de psihoza asta să nu înceapă să-și pună întrebări. Să nu se smulgă, pentru un minut măcar, din ceața densă care îi suge viața.
sursa micdavinci.wordpress.com
Remus Cernea şi alţi şapte deputaţi doresc ca şi membrii clerului să poată fi verificaţi de CNSAS chiar şi fără acordul al cultelor de care ţin
Biserica Ortodoxă Română se bucură de multă vreme de o foarte mare încredere din partea populaţiei.
Culmea este că exact această instituţie se teme ca nu cumva trecutul ei să se afle. Mai precis, se teme de faptul că oamenii ar putea afla relaţiile dintre unii membri ai clerului cu fosta Securitate.
Astfel că BOR a făcut pe dracu ghem şi a reuşit să impună indirect o lege care nu permite Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) să studieze dosarele preoţilor decât la cererea sa şi cu acordul direct al Patriarhului. Ironia sorţii este că exact asupra aceastuia şi a altor înalţi membri ai clerului planează suspiciunea că ar fi fost colaboratori ai fostei Securităţi. Ce mai poţi să zici? Fariseism şi ipocrizie …
Deputatul independent Remus Cernea şi alţi şapte deputaţi au depus Joi 12 Aprilie 2016 un proiect legislativ care ar aduce modificări legii respective astfel încât şi membrii clerului să poată fi verficaţi de CNSAS fara a mai fi nevoie de cerere din partea cultelor din care fac parte.
Deputatul independent Remus Cernea a depus joi, impreuna cu alti sapte deputati, un proiect legislativ prin care doreste modificarea legii astfel incat ierarhii si sefii cultelor religioase recunoscute de lege, pana la nivel de preot inclusiv, precum si asimilatii lor de la parohiile din tara si din strainatate, sa poata fi verificati de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii fara a fi nevoie de cerere din partea cultelor din care fac parte.
Potrivit unui comunicat de presa, printr-un amendament adus la lege in anul 2008 preotii puteau fi verificati doar la cererea cultului din care fac parte, ceea ce a dus la blocarea acestor verificari.
„Este important sa ne cunoastem istoria iar responsabilitatile unor fapte mai putin onorabile prin care unii prelati au colaborat cu organele represive ale regimului comunist sa fie cunoscute de catre opinia publica. Acest lucru va contribui pe termen mediu si lung intr-o mult mai mare masura la o credibilizare a bisericii decat incercarea de a ascunde adevarul”, sustine Cernea in comunicat.
Proiectul urmeaza sa intre in procedura legislativa. Senatul este prima camera sesizata.
Textul legii pentru modificarea prevederilor art. 3, lit. u si art. 32 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii):
Articol unic.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 182 din 10.3.2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
La articolul 3, litera u se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„u) ierarhii si sefii cultelor religioase recunoscute de lege, pana la nivel de preot inclusiv, precum si asimilatii lor de la parohiile din tara si din strainatate;”
2. Articolul 32 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 182 din 10.3.2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
Expunerea de motive la proiect:
1. Descrierea situatiei actuale
Dispozitiile curente ale Art. 3, lit. u, au fost introduse in anul 2008, cu prilejul dezbaterii din Parlament a O.U.G nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii. Acest articol de lege a fost amendatat atunci astfel incat ierarhii si sefii cultelor religioase sa poata fi verificati daca au avut calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, doar la cererea reprezentantilor cultului religios de care acestia apartin.
Pana la acea data, peste 260 de reprezentanti ai mai multor culte din Romania au facut obiectul unor verificari din partea CNSAS in legatura cu posibile colaborari cu fosta Securitate, iar in urma acestora s-au dat verdicte de politie politica pentru mai multi inalti prelati ortodocsi, catolici si greco-catolici.
In perioada dictaturii comuniste, cuprinsa intre 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, puterea totalitara a exercitat, in special prin organele securitatii statului, parte a politiei politice, o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, incalcand sistematic drepturile si libertatile lor fundamentale.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este o institutie a democratiei care incearca, prin instrumentele conferite de lege, sa ii deconspire pe aceia care au furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii, prin care se denuntau ￢activitatile sau atitudinile potrivnice regimului￢ totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Romania a condamnat oficial regimul comunist dar o reala desprindere de trecut nu se poate produce in tara noastra decat prin cunoasterea pe deplin a adevarului cu privire la acea perioada. Ascunderea, dintr-un motiv sau altul, a faptelor si protejarea celor care au colaborat cu structurile represive este contrara atat dezideratului de intelegere si asumare a istoriei cat si a celui de asanare morala a societatii romanesti.
In prezent, asistam la o incalcare flagranta a principiului egalitatii in fata legii, prin faptul ca fostii colaboratori ai Securitatii, care acum pot fi ierarhi si sefi ai cultelor religioase, sunt protejati pe nedrept de privilegiul exclusiv al cultului de a solicita verificarea calitatii de colaborator. Prin actuala forma a legii se aduce atingere valorilor justitiei sociale, a statului de drept si a idealurilor Revolutiei din 1989. Dar realitatea ca un anumit numar de cetateni romani, printre care si preoti, au fost parte a sistemului de politie politica a regimului comunist trebuie cunoscuta si infatisata opiniei publice. Multi dintre acestia au servit regimul totalitar pentru beneficiile apartenentei la nomenclatura de partid si pentru serviciile pe care aceasta le oferea protejatilor si subordonatilor ei.
Privitor la dispozitiile Art. 32 din aceeeasi lege, aceasta este o dispozitie tranzitorie cu privire la persoanele verificate pana la apritia OUG 24/2008 pentru care au fost emise decizii de neapartenenta/necolaborare cu Securitatea, situatie generata de faptul ca nu au fost preluate in gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de ordonanta, asa cum stabileste Art. 31 din textul de lege.
In practica curenta, interpretarea dispozitiilor Art. 32 este aceea conform careia o persoana, titulara de decizie de necolaborare cu Securitatea emisa anterior aparitiei OUG 24/2008, poate face obiectul unei noi verificari de catre CNSAS, in situatia in care se identifica documente noi si neprocesate, numai daca se incadreaza in categoria persoanelor ￢cercetate din oficiu￢, respectiv persoanele care detin functii enumerate in Art. 3, lit. a-h din ordonanta. Astfel, in baza unei interpretari restrictive, se ajunge in situatia ca o persoana ce detine o decizie de neapartenenta/necolaborare cu Securitatea, care se incadreaza in categoriile mentionate la Art. 3, lit. i-z, sa nu mai poata fi reverificata, chiar daca se identifica intre timp documente noi si neprocesate care ar putea schimba decizia initiala.
Avand in vedere ca preluarea prevazuta in Art. 31 nu s-a finalizat inca, iar dupa aparitia OUG 24/2008, CNSAS a emis foarte multe adeverinte de neapartenenta/necolaborare cu Securitatea, pot fi situatii in care, desi pentru persoanele titulare de astfel de adeverinte apar documente noi si neprocesate, nu exista niciun temei legal pentru a demara proceduri de reverificare. Astfel ca este posibil ca un detinator de adeverinta de neapartenenta/necolaborare sa faca uz de documentul emis de CNSAS, chiar daca, intre timp, au fost preluate documente care probeaza apartenenta/colaborarea sa cu Securitatea. Or, o astfel de situatie creaza o clara incalcare a principiului egalitatii in fata legii si afecteaza credibilitatea CNSAS, limitand spatiul de actiune pe care institutia il are pentru indeplinirea misiunii pentru care a fost creata.
2. Schimbari preconizate
Propunerea legislativa modifica Art. 3, alin. u din O.U.G nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, eliminand a doua teza care prevede ca verificarea se face ￢la cererea reprezentantilor cultului religios de care acestia apartin￢. Astfel se elimina dreptul exclusiv al reprezentantului cultului religios de a solicita verificarea unui cleric, daca acesta din urma a avut calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia.
Totodata, propunerea legislativa abroga dispozitiile Art. 32, eliminand astfel privilegiul de a nu mai fi verificati acordat prin prevederile actuale ale legii persoanelor care au deja adeverinta de necolaborare/neapartenenta cu Securitatea dar pentru care apar noi documente ce le pot dovedi calitatea de lucrator al Securitatii.
Propunerea legislativa este elaborata in spiritul respectarii principiului egalitatii in fata legii si indreapta o eroare juridica care aduce atingere victimelor persecutiei facute de institutiile de politie politica ale regimului comunist din Romania.
3. Alte informatii
In Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria, tari care provin din fostul bloc comunist al Europei de Est, legea care stabileste accesul la dosarele fostilor colaboratori ai politiei politice comuniste nu ii exclude pe clerici de sub incidenta legii si nu interzice dreptul oricarui cetatean de a solicita verificarea dosarului de colaborator cu institutiile de politie politica al unui cleric. Inainte de modificarea Legii, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a dezvaluit numele a zeci de inalti prelati si ierarhi ai cultelor religioase care au colaborat cu Securitatea, fapt ce denota ca din reteaua de colaboratori ai Securitatii faceau parte un numar semnificativ de preoti ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici si reformati.
Dupa anul 2008, o data cu intrarea in vigoare a dispozitiei prin care verificarea de colaborator al securitatii se face numai cu aprobarea reprezentantului cultului, niciun sef de cult nu a emis o aprobare in acest sens. Rezultatele CNSAS pana in anul 2008 ne arata ca numarul fostilor colaboratori ai securitatii deconspirati din randurile cultelor religioase era in crestere, odata cu primirea restului de arhive de la Serviciul Roman de Informatii.”
Autor: Iulia Roşca
Sursa: hotnews.ro
Prigonirea BOR de către comunişti – ipocrizie şi fariseism
COMENTARIU ANTESCRIPTUM
În primul rând cred că trebuie să spun că mie nu mi se pare că aest articol este un atac la Biserica Ortodoxă Română.
Dacă este totuși atacat cineva, atunci este vorba de acea parte a înaltului cler al BOR care, temându-se ca nu cumva trecutul său să iasă la iveală, falsifică istoria. Mulţi vorbesc de „prigoana” la care au supus comuniştii Biserica Ortodoxă Română. Ce să mai zică Biserica Greco-Catolică unită cu Roma?
Şi astăzi există multe biserici care au aparţinut greco-catolicilor în care ortodocşii fac bine merci slujbe. Dacă îi întreabă cineva pe unii foşti greco-catolicici trecuţi la ortodocşi, aceştia răspund că „Dumnezeu e unul” şi că ei merg la biserica devenită ortodoxă deoarece „acolo m-am învăţat”.
Prigoană împotriva BOR să fie faptul că bisericile (şi alte proprietăţi) luate cu japca de comunişti de la greco-catolici şi date spre folosinţă ortodocşilor s-o numi prigoană? În general cineva care se duce la biserică „de Paşti, de Crăciun şi uneori Duminica” o biserică greco-catolică e destul de greu de deosebit de una ortodoxă. Una din cele mai izbitoare diferenţe ar fi terminologia latină folosită de greco-catolici şi cea de origine slavonă la ortodocşi (ex.: greco-catolicii spun „spirit” în loc de „duh”).
O diferenţă de ordin arhitectonic de care mulţi nu ştiu este forma navei bisericii (sala mare în care se săvârşeşte slujba) . La greco-catolici este dreptunghiulară „în formă de navă” la ortodocşi e pătrată, „în formă de cruce”.
Plecând de la asta, mulţi preoţi ortodocşi au făcut o mare eroare. Au interpretat litaral acel „în formă de cruce” şi ai intervenit încercând să dea navei o formă de cruce făcându-i un fel de „aripi”, practic, spărgând pereţii în lateral, rupând astfel structura de rezistenţă.
În plus au încărcat acoperişul cu tot felul de turnuri şi turnuleţe îl care îngreunează şi distrug armonia arhitectonică a clădirii.
Cred că numănui nu poate să îi placă de exemplu construirea unui turn suplimentar desupra navei, dublu ca grosime faţă de cel în care este clopotniţa şi mai scund încât, văzut din lateral nu mai arată a biserică ci a locomotivă cu aburi. Şi aceste scimbări nu se puteau produce fără aprobări venite de la nivel de Episcopat sau chiar de Patriarhie.
Preoţii greco-catolici care au refuzat să treacă la ortodocşi au fost arestaţi. Au fost arestaţi şi preoţi ortodocşi, dar nu pentru că erau ortodocşi ci pentru că au colaborat cu legionarii sau cu aşazişii „partizani” vânaţi de Securitate. Să fie asta prigoană anti BOR?
Dacă ortodocşii erau atât de prigoniţi, oare de ce nu îi spunea Patriarhul lui Ceauşescu atunci când se întâlneau.. păreau amici … Sau de ce nu spunea nimic atunci când participa la Congresele PCR?
Să fie prigoană împotriva BOR faptul că se pare că se doreşte schimbarea legii legat de e blocarea cercetării clerului în ceea ce priveşte colaboratea cu fosta Securitate? Până acum un preot putea fi verificate de CNSAS doar la cererea cultului din care face parte preotul şi cu binecuvântarea şefului cultului… Cam halucinant de vreme ce tocmai Patriarhul Daniel de bănuit (sic!) de a fi colaborat cu securitatea …
(Conform HotNews, Joi, 12 Aprilie 2016, Deputatul independent Remus Cernea a depus, impreuna cu alti sapte deputati, un proiect legislativ prin care doreste modificarea legii astfel incat ierarhii si sefii cultelor religioase recunoscute de lege, pana la nivel de preot inclusiv, precum si asimilatii lor de la parohiile din tara si din strainatate, sa poata fi verificati de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii fara a fi nevoie de cerere din partea cultelor din care fac parte.)
Fie că unor le place, fie că nu, cred că după atâţia ani scurşi de la ce-o fi fost în Decembrie ’89 poate ar fi vremea să i se dea ipocriziei şi fariseismului o pauză şi să înceapă să se spună adevărul.
Despre aşazisa „prigoană” la care era supusă Biserica Ortodoxă Română, la data de 12 mai 2016, contributors.ro publică un deastul de amplu articol scris de Alexandru Toma Patrascu.
“Prigonirea” Bisericii Ortodoxe în regimul comunist
Cu toţii ştim că Biserica Ortodoxă a fost persecutată de comunişti, nu-i aşa? La radio sau la televizor, în presă sau pe Internet, Biserica este descrisă, aproape invariabil, drept o victimă a regimului “ateu” venit la putere după război. “Credinţa românilor a fost pusă la grea încercare în perioada comunistă. Preoţii au fost întemniţaţi, au fost dărîmate biserici, sărbătorile religioase au fost trecute în umbră.” ne anunţă Evenimentul Zilei.[1]
Cu atît mai mult, mass media ortodoxă abundă în astfel de referinţe. “În perioada comunistă Biserica se confrunta cu o persecuţie pe faţă a regimului ateu marxist-leninist” (Ziarul Lumina).[2] Înainte de ’89 Biserica “a trebuit să facă față atacurilor furibunde ale comuniștilor atei” (Doxologia).[3] “În acele vremuri grele, Biserica Ortodoxă Română și alte culte religioase au fost supuse multor presiuni, intimidări, opreliști, restricții și persecuții, care s-au soldat cu multe victime și multă suferință fizică și morală.” (site-ul oficial al Patriarhiei BOR)[4]
Mai că iţi vine să-i crezi…
Sînt născut în 1968, aşa că am prins două decenii de “binefaceri” ale comunismului; le-am trăit pe viu. Toata copilăria am pendulat între Bucureşti (de unde ne trăgeam) şi Curtea de Argeş (unde lucrau părinţii mei şi unde am făcut şcoala); ştiu cum arătau şi oraşele mici, şi capitala, am văzut şi mînăstiri ortodoxe, şi biserici evanghelice, şi catedrale catolice.
Iar cultele (cu excepţia notabilă a greco-catolicilor) o duceau cît puteau de bine; în particular, Biserica Ortodoxă numai drept “persecutată” nu putea fi descrisă…
Vreau să fac o precizare. Nu contest demolările de biserici din anii ’80 sau arestările motivate religios din anii ’50, dar aceste fenomene trebuie puse în contextul perioadei.Biserica a suferit în comunism, dar în comunism am suferit cu toţii. Voi reveni asupra acestui subiect.
Credeţi că te împiedica cineva să te duci la biserică? Că dacă erai credincios trebuia să te rogi pe ascuns? Cînd prin ’84 sau ’85 am vrut să-mi fac abonament la Biblioteca Franceză, toată lumea a sărit ca arsă că “o să-mi rămînă la dosar“; în schimb, cu mersul la biserică nu-şi făcea nimeni probleme. Bunicul meu se ducea liniştit, în fiecare duminică, la slujbă; nu-l pîndea nici un securist fioros ca să-l acuze de “atitudine mistico-religioasă“. În Bucureşti, la concertele de colinde de la Sf. Spiridon era o înghesuială cumplită; de Paşte, la mînăstirea Curtea de Argeş, slujba se asculta de către mii de oameni, în curte, la megafon, iar la Înviere se mergea en masse, cu clasa. Ce să mai zic, că în timpul slujbei, tata popa nazaliza vîrtos: “Pentru sănătaaaatea tovaaaarăşului Ceauşescu să ne rugăaaaaaam!“?
Cînd ţi-era lumea mai dragă, te trezeai cu popa la uşă “cu icoana”. Credeţi că se deghizau şi se strecurau pe înserat, cu frica-n suflet? Doamne fereşte! Umblau cîte doi pe strada – un preot şi un diacon, ziua în amiaza mare, unul cu icoana, celălalt cu găleata cu agheazmă, şi luau blocurile la rînd, scară după scară şi apartament după apartament. Tare prigoniţi mai erau!
La fel de “prigonite” erau şi mînăstirile. În ’86 am vizitat mai multe mînăstiri din Vîlcea (Horezu, Mînăstirea Dintr-un Lemn, Surpatele ş.a.m.d.). Era un şoc enorm să treci prin sate de o sărăcie lucie, cu case din chirpici care abia se mai ţineau ca apoi să dai de opulenţa mînăstirilor. Ce să vezi, sub regimul “comunist ateu“, spre deosebire de ţăranii băgaţi cu forţa în cooperative, călugării îşi păstraseră o parte din pămînturi!
În anii ’80, Ceauşescu a venit de vreo două ori la Curtea de Argeş. Unde credeţi că a stat? La Primărie? În bravul Hotel Posada? Nu!, ce să caute acolo? A tras la mînăstire! (oricum, era de notorietate că tovarăşul Episcop Calinic[5] e securist cu acte-n regulă)[6].
La una dintre vizite a fost şi un episod amuzant. Tatei, raspunzînd de alimentaţia publică în calitate de şef al Sanepid-ului, îi intra în atribuţii să verifice că cei care-i pregăteau masa Tovarăşului Suprem erau sănătoşi, aşa că a trimis o echipă de asistenţi medicali să le recolteze toate probele; de aici a pornit un scandal monstru.
Gătitul şi servitul la masă erau asigurate de călugăriţe, iar acestea, scandalizate, au refuzat categoric să dea probe de fecale şi s-au plîns episcopului că sînt hărţuite. Episcopul a început să facă şi el tărăboi în stînga şi în dreapta şi a tras de sfori cu atîta eficienţă că, pînă la urmă, tata a fost nevoit să renunţe la analize. Ce contează că era o vizită a lui Ceauşescu? Tot Biserica a avut ultimul cuvînt.
De altfel, ierarhii BOR păreau să se simtă foarte bine în preajma celor din conducerea Partidului. În timp ce în Polonia Biserica Catolică a condus, zeci de ani, rezistenţa împotriva comunismului, la noi Biserica a fost, mai degrabă, o anexă a regimului, sprijinindu-l din plin. Ştiaţi că atît Iustin cît şi Teoctist, au făcut parte, decenii întregi, din Marea Adunare Naţională (Parlamentul din acea perioadă)? Iustin (NB: este vorba de Iustin Moisescu, cel care i-a succedat în 1977 lui Justinian) a fost “ales” deputat de Hîrlău în 1957[7], cu mult înainte de a deveni Patriarh, tocmai în mijlocul acelui “obsedant deceniu”; Teoctist, în 1975.[8]
Ceaușescu – Biserica Ortodoxă Română
De altfel, Gheorghiu-Dej şi Justinian (descris de I.Gh. Maurer drept “un popă care a fost, şi el, omul comuniştilor“[9]) erau în relaţii foarte bune. În 1944, Justinian l-a ajutat pe cel care urma să devină liderul postbelic al României să scape de urmărirea poliţiei “burghezo-moşiereşti”; la rîndul său, după război, acesta l-a sprijinit să preia conducerea Bisericii; “intrarea lui în ierarhia ortodoxă era pe deplin justificată, dincolo de faptul că reuşise cu un sprijin politic din partea unui Gheorghiu-Dej, care devenise liderul Partidului Comunist din România” ne lămureşte Ziarul Lumina.[10] Nu că ar fi fost singurul cu pile la Partid! Tot oficiosul Patriarhiei ne anunţă că şi unii dintre rivalii săi la şefia BOR erau “susţinuţi [..] de alţi membri marcanţi ai Partidului Comunist“…
Iar bunele relaţii personale s-au tradus în bune relaţii instituţionale între Partidul Comunist şi Biserica Ortodoxă: “pe şantierul din Mănăstirea Neamţ a apărut însuşi şeful statului, Gheorghe Gheorghiu Dej, el dispunînd urgentarea lucrărilor, susținîndu-le cu sume de bani foarte mari” (Doxologia).[11]
“O mînă spală pe alta“, nu-i aşa?
În acest context este de-a dreptul stupefiant să urmărești discursul duplicitar din publicaţiile bisericești actuale cu privire la “perioada de represiune şi prigonire din partea regimului comunist-ateu“; pline cu articole ce abundă în lamentări despre “situaţia atît de dificilă a Bisericii, din pricina opresiunilor regimului comunist” şi “prigoana” la adresa calugarilor, ca mai apoi să se povestească cu inocenţă despre cum statul aloca “sume uriașe” pentru restaurarea “chinoviilor” şi cum seminarele monahale funcţionau “cu sprijinul autorităţilor“.
De altfel, ziarul Patriarhiei o spune cît se poate de clar: “Cu ocazia vizitei particulare în România, din noiembrie 1967, cardinalul Franz König, primatul Austriei, arăta că ‘Biserica Romano-Catolică din Austria se află într-o situaţie mai puţin bună decît cea a Bisericii Ortodoxe Române’.“.[12] Deci cine “prigonea” mai tare Biserica? Austria sau România comunistă?
Dar cum rămîne cu celebrele demolări de biserici? Cu acele biserici “omorîte prin dărîmare sau răstignite prin translare şi mutilare, de către regimul comunist ateu“?[13] Păi, hai să vedem ce ne spune chiar BOR: “în ultimii ani ai dictaturii comuniste au fost demolatepeste 20 de lăcașuri de închinare din București” din cele “peste 12.000 de lăcașuri de cult ortodox” existente – adică 0,001666 (ZERO virgulă ZERO ZERO UNU ŞASE ŞASE ŞASE !) din total, dar “în același timp, s-au construit peste 500 de biserici noi, în tot cuprinsul Patriarhiei, dintre care multe sînt adevărate monumente de artă“…[14]
Biserica Ortodoxă adoră să pozeze în victimă, iar cazul celor cîteva biserici demolate în anii ’80 este emblematic.
În primul rînd, nu este nimic ieşit din comun să demolezi o biserică pentru a elibera terenul pentru o construcţie importantă. Palatul CEC, Palatul BNR sau Cercul Militar, toate au fost ridicate pe terenurile ocupate anterior de biserici sau mînăstiri (Biserica Mînăstirii “Sfîntul Ioan cel Mare”, Biserica Mînăstirii “Hanul Grecilor” şi, respectiv, Biserica Mînăstirii Sărindar), toate demolate în timpul Regelui Carol I, la sfîrşitul secolului XIX.[15] La fel Ateneul, clădirea simbol a Bucureştiului, construit în locul unei biserici închinate Episcopiei de Rîmnic.[16]
În al doilea rînd, 11 dintre bisericile situate în zonele afectate de demolări au fost mutate pe alte amplasamente, cu eforturi şi costuri enorme din partea statului “comunist-ateu“, deşi ar fi fost mult mai uşor să fie, pur şi simplu, dărîmate.[17] Patriarhul venea să inspecteze lucrările.[18] Aşa arată “represiunea şi prigoana“?
În fine, trebuie înţeles că dărîmarea bisericilor a fost, mai degrabă o excepţie decît regula. Am copilărit în actualul cartier Tineretului; familia din partea mamei locuia în mahala de cel puţin 150 de ani. Treptat, toată zona a fost demolată, iar casele au fost înlocuite de blocuri. Pe la mijlocul anilor ’70 a fost dărîmată casa în care locuise bunicul bunicii mele, apoi, în 1983, a venit şi rîndul casei noastre, construită de stra-bunicul meu în 1912. Tot cartierul, aşa cum îl ştiam, a fost ras. Singurele vestigii? Cele doua biserici, Manu Cavafu şi Cărămidari!
La fel s-a întîmplat şi în cartierul tatălui meu, Uranus. Acolo au fost trei biserici demolate, dar alte două au fost mutate. Restul – Spitalul Brîncovenesc, Arsenalul (o clădire impresionantă, cu aspect medieval), Opereta – nu a contat, totul a fost pus la pămînt.
Spitalul Brîncovenesc este un caz asupra căruia merită insistat – era una dintre cele mai importante clădiri istorice din Bucureşti. În 1854, un chirurg american, vizînd oraşul, nota: “Singurele clădiri din Bucureşti care merită amintite sînt Hanul lui Manuc bei, Spitalul Brîncovenesc şi Spitalul Colţea“.[19] Nu puzderia de biserici (“În Valahia există o biserică la fiecare şase sute de locuitori“)[20] cu picturi “prea grosolane ca să poată fi descrise“.[21] Spitalul făcea parte dintr-un întreg ansamblu (Așezămintele Brîncovenești), împreună cu Biserica Domnița Bălașa, cu azilul și cu școala ei. Ceauşescu a demolat spitalul şi întregul complex (marcate cu albastru pe planul redat mai jos)[22], în schimb, biserica (în roşu) a fost păstrată… O adevarată “persecuţie pe faţă” a Bisericii Ortodoxe, nu-i aşa?
Asezaminte Brancovenesti- PLAN 1984 – Reconstituire
Ce să zicem în schimb de bisericile construite sau renovate sub comuniști, cu banii autorităților “atee”? “După 1948 au fost restaurate, pictate sau reparate […] majoritatea celor peste 12.000 de lăcașuri de cult ortodox (biserici, mănăstiri, schituri, paraclise) de pe tot cuprinsul țării.” Cu ce bani? “Prin daniile credincioșilor” zice Patriarhia, acum.[23] Hai să vedem ce zicea Mitropolia Olteniei, atunci, în 1969:
“Dl. Dr. Alexandru Olaru [deputat eparhial, n.n.] a relevat, printre altele, importanţa ce se acordă Bisericii în contextul vieţii moral-sociale de către Conducerea de Stat centrală şi locală. Aceasta s-a materializat prin acordarea unor sume importante din bugetul Statului pentru salarizarea slujitorilor Bisericii, a întreţinerii lăcașurilor de cult şi mînăstirești. A remarcat, cu deosebire. înţelegerea acordată de către administraţia locală a fostei regiuni Oltenia şi a Consiliului Popular al judetului Dolj.
Revista oficiala a Arhiepiscopiei Craiovei – Noiembrie Decembrie 1969
A evidenţiat apoi faptul că sprijinul material acordat de către Stat Bisericii a fost chivernisit cu deplină rînduiala şi înţelepciune de către I. P. S. Mitropolit Firmilian şi colaboratorii sai. […]
Dl. Florian Dumitrescu şi-a exprimat deplina satisfacţie faţă de activitatea economico-financiară desfăşurată în cadrul sectorului economic al Sf. Arhiepiscopii a Craiovei pe anul 1968.
Dl. C. Protopopescu a spus că împărtăşeşte întru totul cele expuse de antevorbitorii săi,rugînd pe Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit să intervină la Direcţia Monumentelor Istorice pentru terminarea lucrărilor de la valorosul monument istoric «Mînăstirea Strehaia», precum şi pentru darea în folosinţă a bisericuţei din apropierea oraşului Orşova.
P. C. Preot Nicolae Stroe, protoiereu al Protopopiatului Băileşti, judeţul Dolj, în calitate de invitat la lucrările Adunării Eparhiale a spus că se cuvine să se aducă mulţumiri organelor comunale pentru sprijinul dat PP. CC. Preoţi parohi în lucrările ce le relizează în parohii şi în special în împrejmuirea cimitirelor.“[24]
Mai vreţi? La Braşov pentru Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil autorităţile “regimului ateu marxist-leninist” au alocat un teren de 1.000 m2. În anii ’50!… Mai tîrziu, proiectul construcţiei a fost realizat de o firmă de stat; la fel structura de rezistenţă; toate cu binecuvîntarea lui Virgil Trofin, Secretar al CC al PCR, viceprim-ministru al guvernului, deputat în Marea Adunare Naţională ş.a.m.d.
“Sfințirea bisericii s-a produs la 20 Mai 1984, de către Mitropolitul Ardealului Dr.Antonie Plămădeală cu participarea unui număr mare de credincioși și preoți. Pînă în anul 1985 s-a finalizat și casa parohială de la etaj iar la parter s-au amenajat birouri parohiale pentru cele trei parohii care funcționau de acum la această biserică.“[25]
Acelaşi Trofin a dat undă verde şi pentru o altă biserică, din Victoria: “Atunci era Virgil Trofin la Braşov (prim-secretar al organizaţiei judeţene a PCR, n. red.), Dumnezeu să-l ierte – pe el îl pomenim tot timpul ca fiind ctitor al bisericii aceleia… Pentru că, dacă nu era dînsul, nu se putea face, pur şi simplu… Am făcut rost de materiale – în ’78 – şi-am lucrat pînă în ’81. În ’81 ne-am mutat de la casa unde eram noi cu biserica… în Biserica “Cuvioasa Parascheva” (Ziarul Lumina).[26]
Ce să întelegem? Că în limbaj bisericesc “bani şi putere” înseamnă “vremuri grele“? Că acomodarea cu regimul este “rezistenţă“, iar “privilegiu” sinonim cu “persecuţie“?
“Prigoană” sau victimizare propagandistică?
Oare pînă unde poate merge fariseismul?
Notă: Ieri, Camera Deputaților a decis că preoții pot fi verificați de CNSAS. Tare sînt curios dacă o să treacă legea şi de Senat…
NOTE ____________________________________
[2] http://ziarullumina.ro/biserica-azi-91937.html
[4] http://patriarhia.ro/suferine-adanci-si-multe-puse-in-lumina-7459.html
[5] Noi îi ziceam episcop; în realitate era doar arhiereu vicar. Calinic a devenit oficial episcop de abia în 1990.
[6] Dosarul său informativ (împreună cu dosarele altor înalti ierarhi – inclusiv al actualului Patriarh) fiind distrus intenţionat în perioada 20-22 decembrie 1989, într-un final, instanta de judecata a decis că ar fi fost doar “informator”, nu “colaborator” al Securitatii. http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1251022848
[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Moisescu
[8] http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1038019-dosarul-cadre-patriarhului-teoctist.htm
[9] http://jurnalul.ro/scinteia/istoria-comunismului/evadarea-lui-dej-36860.html
[10] http://ziarullumina.ro/patriarhul-justinian-marina-si-monahismul-in-perioada-comunista-35290.html
[11] http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/sa-nu-punem-la-zid-oameni-care-au-facut-bine-bisericii
[12] http://ziarullumina.ro/patriarhul-justinian-marina-si-monahismul-in-perioada-comunista-35290.html
[13] http://basilica.ro/hramul-paraclisului-catedralei-mantuirii-neamului-12/
[14] http://patriarhia.ro/v-b-biserica-ortodoxa-romana-in-perioada-dintre-1944-si-1989-151.html
[15] http://www.stelian-tanase.ro/biserici-bucurestene-disparute/
[16] https://ro.wikisource.org/wiki/Istoria_fond%C4%83rei_ora%C8%99ului_Bucure%C8%99ti/Capitolul_18
[18] Sursa foto: http://www.paularusu.ro/tv/am-ajuns-in-arhiva-de-aur-de-la-agerpres-sunt-onorata/
[19] James O. Noyes; “România, ţară de hotar între creştini şi turci. Cu aventuri din călătoria prin Europa răsăriteană și Asia apuseană”; Humanitas (2016); p. 114; v. http://www.humanitas.ro/humanitas/rom%C3%A2nia-%C5%A3ar%C4%83-de-hotar-%C3%AEntre-cre%C5%9Ftini-%C5%9Fi-turci
[20] ibid. p. 156
[21] ibid. p. 162
[22] http://www.ideiurbane.ro/asezamintele-brancovenesti/
[23] http://patriarhia.ro/v-b-biserica-ortodoxa-romana-in-perioada-dintre-1944-si-1989-151.html
[24] Mitropolia Olteniei, Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei, anul XXI Nr. 11-12, Noiembrie – Decembrie 1969, pp. 982-983
[25] http://www.parohia-sfintii-arhangheli.ro/#/scurt-istoric/
[26] http://ziarullumina.ro/credinta-in-orasul-fara-biserica-28439.html
Autor: Alexandru Toma Patrascu
Sursa articolului: contributors.ro
Data publicării: 12 Mai 2016
La inaugurarea Megacatedralei Mitropolitul Miron Românul, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Ivan, Episcopul Miron Cristea (viitorul Patriarh care a preluat bisericile de la greco-catolici) etc, vor fi puşi pe o listă a ruşinii? Ei s-au opus trup şi suflet marii Uniri
Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Preafericitul Daniel, Patriahul Bisericii Ortodoxe Române, zicea în Pastorala Învierii că are în plan ca peste doi ani să sfinţească monstruozitatea arhitectonică numită Catedrala Umilirii, pardon, Mântuirii Neamului.
„În mod deosebit, mulţumim tuturor celor care au sprijinit până acum şi celor care vor sprijini, prin cuvânt şi faptă, moral şi financiar, construirea Catedralei Mântuirii Neamului (ajunsă la 70% din volumul cantităţilor de lucrări), pentru ca aceasta să poată fi sfinţită la 1 decembrie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent.
Această Catedrală este în acelaşi timp o necesitate practică şi un simbol al credinţei, libertăţii şi demnităţii poporului român.”
Prima slujbă la Catedrala Mântuirii Neamului ar urma să fie oficiată imediat după ce va fi pictată catapeteasma.
Şantierul pentr construirea Catedralei a început la finalul anului 2010, scrie tvr, între timp, termenele s-au prelungit, iar costurile au fost diminuate.
Anul trecut, când catedrala era ridicată în proporţie de 60%, se cheltuiseră 46 de milioane de euro. Acum urmează cea mai grea parte a construcţiei – turlele şi acoperişul, pentru care costurile estimate sunt de cel mult 45 de milioane de euro.
Nu vom vorbi acum despre modul în care se finanţează în realitate şi despre coincidenţa ciudată că, taman când are nişte cheltuieli pe care credincioşii nici măcar nu-l pot înţelege corect ca dimensiune şi nici despre coincidenţa dracului că, tocmai când au asemenea cheltuieli, înalţii prelaţi îşi schimbă limuzinlele ca pe ciorapi. Pentru asta avem Direcţia Naţională Anticorupţie. Nu afirm că nu am dovezi, întreb doar, o fi posibil să vorbim despre o deturnare de fonduri?
Banul e ochiul dracului chiar şi în buzunarul sfinţiilor lor.
Vorbim de altceva. Despre legarea ca simbol a acestei monstruozităţi arhitectonice de ultima parte a cittului din pastorala Învierii şi anume despre cei „100 de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent.”
Mitropolitul Miron Românul
Nu ştiu dacă din cauza barbei sale pline de vălătuci de laţe îi mai permite Preafericitului să îşi amintească de releţia dintre Biserica Ortodoxă Ardeleană şi M;area Unire,despre nume ca:
-Miron Românul, mitropolitul ortodox de la Sibiu. În 1881 acesta condamna cu toată puterea lui revendicările românilor transilvăneni şi îndemna la supunere şi loialitate faţă de Coroana Ungară într-o circulară publicată în Telegraful Român, oficiosul mitropoliri în discuţie. Gazeta Transilvaniei scria că mitropoloitul ”si-a uitat complect de demnitatea sa de cap biseriesc român, având tendinte contrarii demnităţii noastre naţionale”.
Acelaşi Miron Românul publica o altă circulară în care cerea alegătorilor români să sprijine „partida guvernamentală”. Într-alta se declara indignat de faptul lipsa de loialitate a românilor faţă de Coroana Ungară.
În epocă s-a ajuns ca el să fie considerat a se fi pus în slujba guvernului ungar,ale cărui interese părea a le susţine vehement, interese opuse intereselor româneşti. S-a ajuns chiar la proteste violente împotriva iniţiativei mitropolitului.
Miron Românul şi-a făcut un partid, Partidul Moderat Român Constituţional care milita pentru (atenţie) “credinţa neînfranta către Monarh, Patrie şi Constituţie, respect, supunere şi ascultare faţă de legile sancşionate, adica faţă de anexarea Transilvaniei de catre Ungaria de fapt“.
Acest partid a fost creat ca o contrapondere faţă de Partidul Naţional Român care, mai târziu, prin fuziune cu Partidul Tărănesc Român au creat Partidul naţional ţărănesc. PNR milita deschis pentru unirea cu România.
Partidul lui Miron Românul nereuşind totuşi să distrugă unitatea naţională a românilor.
Nicolae Ivan
-Mitropolitul Ardealului, Nicolae Ivan, care, în 21 iulie 1916, îl pune la stâlpul infamiei pe poetul Octavian Goga şi pe luptatorul, numit “Leul de la Sisesti”, preotul greco-catolic Vasile Lucaciu, într-un articol infect care parcă era scris de un iredentist ungur. Citez:
“ La Bucuresti continua campania de a cons-trange guvernul sa iasa din neutralitate si sa intre in razboi alaturi de Rusia, pentru a lua Ardealul ….Fugarii nostri platiti de legatiunea ruseasca, nu pot lipsi de la asemenea intruniri. Marele demagog, Vasile Lucaci, le prezideaza si rosteste vorbiri, exprimandu-si dorinta de a putea prezida o intrunire la Alba-Iulia. Ei au o credinta falsa, ca Monarhia Austro-Ungara se va prabusi, dar ea va exista pentru ca existenta ei e o necesi-tate pentru Europa si pentru ca, daca n-ar exista ar trebui sa fie creata!.”
Acelaşi Nicolae Ivan mai scria în în 1915:
“Din ziua prima a mobilizarii, noi romanii unguri,ne-am facut datorinta fata de patrie…..Suntem mandri ca am putut dovedi din nou dinastiei si monarhiei profunda credinta româna ……avem incredere ca guvernul ungar va fi gata sa indeplineasca dorintele romanimii loiale in cadrele ideii de stat maghiar.Ce binecuvantare ar fi aceasta pentru noi”.
În 8 septembrie 1916 după ce România declarase răzbiu Austro-Ungariei, publica „Cercularul intregului cor episcopesc ortodox din Transilvania” în care spunea:
“Romania,careia fiinta i-a dat patria noastre Ungaria, caci Radu Negru de la Fagaras a intemeiat principatul Tării Romanesti, Dragoş din Maramureş a intemeiat principatul Moldovei si cu sprijinul Monarhiei Habsburgice s-a ridicat si s-a intarit Romania moderna…..
Romania in mod perfid a ridicat arma asupra patriei noastre…
Unde va este si in ce se arata patriotismul vostru, romani ucigatori de frati…
Voi intindeti granitele voastre in hotarele noastre, voi cresteti puterea voastra, venitele voastre dezbracand pe alte natiuni…
Acela care cu vorbele vicleniei pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine in hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai pagan dusman…
Fata de noul dusman care ravneste in chip atat de pacatos la stirbirea si la stricarea hotarelor noastre, vom lupta cu vitejie si credinta.…..”
Semneaza: Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii, Miron Cristea de Caransebes, si Ioan Papp de Arad.”
La rândul său, Episcopul Miron Cristea a trimis şi el o circulară catre preoţii militari, cerând ostasilor saă-şi indeplineasca cu sfintenie jurămantul depus!
Miron Cristea
Episcopul Miron Cristea, se refugiază la Budapesta, de unde trimetea tot timpul pastorale în care îndemna soldaţii români,
“…să nu se clatine în credinţa si alipirea catre Tron”.
Tot el este cel care declara la începutul războiului:
“Va zdrobi personal cu carja sa de episcop, teasta primului soldat regatean, care va indrazni sa treaca Carpatii si sa pasasca pe pamantul Transilvaniei cu numele de Erdely”. (Dr. Serban Milcoveanu).
Pentru a-l potoli, lui Miron Cristea i s-a promis Scaunul Patriarhal de la Bucureşti. A devenit şi ministru.
Mitropolitul ortodox Vasile Mangra a fost unul din cele mai abjecte personaje din istoria acestei ţări, începând din anul 1910, a devenit un fervent adept al premierului Tisza Istvan, fiind chiar ales deputat de Ceica-Bihor pe lista guvernului, la concurenta cu candidatul Partidului National Roman,(Partid greco-catolic, a carui presedinte a fost av. Ion Ratiu, care a fost condamnat de unguri la inchisoare pentru ca cerea unire Transilvaniei cu România).
Fiind membru al Academiei Romane, in urma acestui fapt, Academia l-a sters dintre membri ei. Pe langa faptul ca, a initiat circulara data cu corul episcopesc ortodox a mai facut si o declaratie denigratoare la adresa natiunii romane, in care se opune desprinderii Ardealului de Ungaria.
Citez:
Universul, 1 August 1916 : “Presa romana din jurul meu, a scris ca, numai acolo se pot face cuceriri, unde un popor cu o cultra mai superioara vrea sa stapaneasca pe unul cu o cultura inferioara. Si tocmai aici e cazul sa spunem ca, cultura magheara e mult superioara celei romanesti. Daca romanii au pofta sa cucereasca,sa pofteasca, au acolo -Basarabia ”.
Telegraful roman, 3 Ian. 1917 “Existenta de o mie de ani a statului maghiar, zace tocmai asa la inima cetatenilor de limba romanea-sca, ca si cetatenilor neaosi maghieri fiecare constiincios cetatean roman al acestui stat este gata a-si jertfi bunurile si sangele sau pentru a apara integritatea teritoriala a Monarhiei. Atacul ascuns al Romaniei impotriva Ungariei a provocat in inimile tuturor romanilor din Ungaria o durere adanca”.
Mangra fuge si el la Budapesta, unde se sinucide în hotelul Bristol în Oct. 1918.
În 1917 Nicolae Bălan viitor mitropolit la Sibiu, semneaza o declaratie, publicata la Budapesta, în care se pronunta ferm împotriva unirii cu ţara.
În perioada luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, când trupele german încercau să şi ultima parte a ţării sa supuna si ultima parte a ţării rămasă liberă, Moldova, Mitropolitul Primat al Romaniei si alti episcopi, au adresat o “chemare” tuturor romanilor si ostaşilor armatei române ca aceştiasă “NU” lupte impotriva ocupantului, zicând:
„Domnul Dumnezeu s-a îndurat de ţara aceasta. El a îmblanzit inima biruitorului catre noi si a făcut dintrânsul tovarăşul nostru de munca pentru mantuirea Romaniei.
Ţărani, târgoveti, slujbaşi şi orice aţi fi, aveţi buna incredintare că biruitorul care intră în Moldova, nu este setos de razbunare, nu ucide, nu jefueşte, nu dă foc, nu pustieşte …
Staţi si ramaneti pe loc cu toţi. Nu puneţi bratul vostru în slujba unei cauze străine.”
“Stati pe loc fratilor“ In doua randuri acest îndemn, a fost aruncat de avioanele germane, asupra transeelor Armatei Române.
Am citat din articolul:
Întrebarea care se pune, aceşti înalţi membri ai clerului ortodox ardelean, care s-au opus trup şi suflet Marii Uniri, vor fi puşi în uriaşa catedrală pe o listă a ruşinii?
Gigi Becali candidează la Primăria Generală a Capitalei; în schimb va finanţa construirea de catedrale ortodoxe ale neamului peste tot
Astăzi toată atenţia presei a fost atrasă ca de un magnet de scoaterea de la naftalină a lui Marian Munteanuşi desemnarea lui drept candidat al PNL la Primăria Generală a Bucureştiului.
Desfăşurată în cvasianonimat, la Palatul din Aleea Alexandru, a avut loc o întâlnire între Gigi Becali şi Patriarhul Daniel unde s-au stabilit lucruri importante pentru Bucureşti.
Pe scurt, Biserica Ortodoxă Română va susţine candidatura lui Gigi Becali la Primăria Generală a Bucureştiului şi a altor membrii ai familiei Becali la alte primării de sector sau de oraşe capitală de judeţ. Înţelegerea mai prevede că drept răsplată Gigi Becali va finanţa construirea de catedrale ortodoxe în toate localităţile unde va fi ales un membru al familiei sale. În zonele locuite majoritar de maghiari se vor construi câte două catedrale ortodoxe.
„Fac catedrale peste tot. Cum te întorci numa’ catedrale ortodoxe să vezi … dacă Dumnezeu e cu noi, cine ni se poate opune? Nimeni.
Acum negociem şi denumirea ca să nu avem probleme cu avem la Steaua. Deja am ajuns la o înţelegere preliminară ca aceste catedrale să poarte numele de Catedrala Neamului Becali. Ce mai negociem este ca emblema Stelei să fie şi pe iconostas desupra uşii din mijloc nu doear deasupra intrării.
Mai negociem şi obligativitatea clerului ortodox de a anunţa unde şi cu cine joacă Steaua şi faptul ca la predică preoţii să anunţe că cine nu se va duce pe stadion să susţină Steaua va fi blestemat cu tot neamul lui”.
Poate vom reveni cu detalii …
Pupincurismul Patriarhiei Ortodoxe Române faţă de Biserica Ortodoxă Rusă
Deşi mimează autocefalia, implicit, idependenţa faţă de Biserica Ortodoxă Rusă, faţă de Rusia în general şi un conflict deschis pe patrimoniu, iată că BOR se dovedeşte a fi nu doar ipocrită ci chiar în sluzba ruşilor.
Cum cineva şi-a permis să spună cu subiect şi predicat că Rusia foloseşte ortodoxia pentru a câştiga influenţă în estul Europei, cum BOR sare cu comunicate…
E vorba de un articol al Saninei Fati şi de replica dată chiar de Patriarhia Ortodoxă Română.
Dacă nici asta nu e supuşenie şi pupincurism, atunci nu mai ştiu ce înseamnă astea.
Ortodoxia, arma politica pentru Rusia
Patriarhul Daniel are de ce să fie fericit: peste 90 la sută din elevi au cerut să facă ora de religie. Acest rezultat are „valoare de referendum“, precizează cu entuziasm Patriarhia Română. Aproape toți cei înscriși la Religie vor continua să facă rugăciuni în această oră, vor continua să afle despre superioritatea ortodoxiei asupra celorlalte religii și vor continua să fie convinși că „homosexualii și femeia cu barbă“ trebuie aruncați la marginea societății. O propagandă care seamănă din ce în ce mai mult cu cea a Moscovei și care poate fi găsită cu ușurință la Russia Today, varianta în limba română.
ecent, la o conferință organizată în București de acest nou trust de presă, unde au venit simpatizanți din mai multe țări ai mișcării eurasiatice și ai ideilor lui Alexandr Dughin, s-a vorbit din nou despre motorul ortodoxiei și importanța teologiei pentru viitorul acestei regiuni, despre valorile religiei, care trebuie să funcționeze împotriva liberalismului și a modernizării de tip atlantist.
Moscova încearcă de mai multă vreme să folosească ortodoxia ca instrument ideologic și geopolitic în justificarea acțiunilor ei. Își trimite emisari de toate felurile pentru a construi punți de legătură în toate statele ortodoxe, pe care la o adică le poate folosi în scopuri politice. În ultimii ani, de pildă, Ilarion Volokolamsk, numărul doi după Patriarhul Kiril, un fel de ministru de externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, a venit de mai multe ori în România, ultima dată în toamna anului trecut, când s-a întâlnit și cu Daniel. A ținut conferințe și slujbe la care au venit mii de oameni, cărora le-a explicat că nu suntem într-o „epocă postcreștină“. Mesajul emisarului rus coincide cu cel al înalților ierarhi români și cu așteptările unei părți importante a societății autohtone, nepregătită să accepte până la capăt principiile drepturilor omului.
Valorile pe care le promovează Rusia prin pârghii mai mult sau mai puțin subtile, religia, ierarhia și familia, acuzând statele atlantiste de un liberalism deșănțat, se suprapun vederilor elitei politice autohtone. Moscova se consideră singura mare putere cu adevărat conservatoare, care poate să-și salveze surorile mai mici din ghearele occidentalilor care propovăduiesc drepturi pentru homosexuali, încurajează mamele singure și fac educație sexuală în școli. Bulgaria și mai ales Grecia, unde numărul euroatlantiștilor este în scădere, Serbia, Muntenegru și România se află printre țintele prioritare ale Rusiei.
Proiectul Marii Europe de Est, despre care scrie Dughin, înseamnă strângerea slavilor și ortodocșilor sub steagul politic rusesc, în care ar încăpea și ungurii, care, cu toate că nu sunt nici slavi, nici ortodocși, au origini eurasiatice.
Ideea lui Dughin este utopică, dar pe teren Rusia avansează spre vest și își aruncă ancore peste tot în această regiune. Ortodoxismul este doar unul dintre canalele prin care Moscova încearcă să pătrundă și pe care îl folosesc inclusiv trusturile de presă pe care le-a deschis la București. Cu cât populația este mai înclinată să accepte pe nemestecate conservatorismul ortodoxist, cu atât propaganda rusă ar putea să-și găsească mai mulți aderenți.
În România, potrivit sondajelor, doar un sfert din populație privește cu simpatie spre Rusia și s-ar putea crede că din acest punct de vedere nu este nici un pericol, dar propaganda lucrează pe termen lung.
Autor: Sabina Fati
Sursa: romanialibera.ro
Data publicării: 11 martie 2015
Şi acum răspunsul pupincuristei Patriarhii Ortodoxe Române (Atenţie, fiind un comunicat emis de biroul de presă al Patriarhiei ESTE UN RĂSPUNS OFICIAL):
În legătură cu articolul de opinie Ortodoxia, armă politică pentru Rusia apărut sub semnătura doamnei Sabina Fati în publicaţia România Liberă din ziua de 12 martie 2015, precizăm:
În ultimii 25 de ani, doamna Sabina Fati instigă adesea la ură confesională şi denigrează istoria şi activitatea Bisericii Ortodoxe Române după principiulcalomniază, calomniază, poate va rămâne ceva. După ce, în urmă cu câteva zile, Sabina Fati şi-a exprimat dezamăgirea pe site-ul Europa Liberă că peste 90% dintre elevi au depus cerere pentru a studia religia în învăţământul public, în România Liberă din 12 martie 2015, aceeaşi jurnalistă aduce acuzaţii injuste şi nedemne.
Nemulţumită şi iritată de decizia majorităţii părinţilor şi elevilor în favoarea prezenţei orei de religie în şcoală, doamna Fati se pretează la un atac dezonorant, folosit în ultimii ani şi de alţi adversari ai Bisericii noastre, şi anume că,în contextul geopolitic din Europa de Est, Ortodoxia ar fi arma politică a Rusiei (sic!). Pentru a-şi argumenta aceste acuzaţii, doamna jurnalistă face asocieri forţate privind vizita în România a unor persoane politice din Rusia şi legăturile lor cu Biserica Ortodoxă Română. În acest sens, menţionăm că, de fiecare dată când Alexandru Dughin vine în România, jurnalişti ca şi doamna Sabina Fati încep să inventeze presupuse întâlniri oficiale între acesta şi reprezentanţi oficiali ai Bisericii Ortodoxe Române. Mai mult, fac presiuni asupra Biroului de presă al Patriarhiei Române să confirme ceea ce este doar speculaţie sau zvon.
Doamna Fati ignoră în mod voit faptul că Biserica Ortodoxă Română împreună cu toate cultele din România au susţinut în mod public autorităţile de Stat în demersurile de aderare a României la NATO şi de integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană tocmai pentru că, după căderea regimului comunist ateu, a fost dorinţa poporului român de a-şi construi un viitor democratic.
În ceea ce priveşte întâlnirile oficiale de la Patriarhia Română cu Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, precizăm că, aşa cum de altfel s-a şi comunicat public, acestea au vizat doar probleme de interes strict bisericesc, ca pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox (din 2016) sau aspecte ale relaţiilor bilaterale ale celor două Biserici Ortodoxe surori autocefale, fără nici o strategie de ordin politic.
Biserica Ortodoxă Română promovează în societatea românească valorile eterne ale Evangheliei lui Hristos, care nu pot fi înlocuite de ideologii politice şi strategii efemere doar pentru a fi „modern“ sau „progresist“. A promova în societatea secularizată de astăzi, inclusiv prin ora de religie, valorile fundamentale ale Evangheliei iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, care apără persoana şi demnitatea umană, instituţia familiei tradiţionale, solidaritatea şi cooperarea cu toţi oamenii pentru binele comun al societăţii reprezintă misiunea constantă a Bisericii.
În concluzie, acuzaţiile potrivit cărora Biserica Ortodoxă Română ar susţine geopolitica Rusiei şi ar promova în societatea românească interesele acesteia sunt pătimaşe şi denigratoare. Probabil este dificil pentru unii jurnalişti să înţeleagă că Biserica Ortodoxă Română autocefală nu este subordonată nici unui centru ecleziastic extern, şi nici nu doreşte vreo„politică imperială“, ci doar căutarea Împărăţiei cerurilor (cf. Matei 6, 33).
Cu alte cuvinte, Biserica Ortodoxă Română îşi apără autocefalia bisericească şi neutralitatea politică tocmai pentru a sluji cu fidelitate poporul român pe calea mântuirii. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)
Sursa: cuvantul-ortodox.ro
Putem construi câte catedrale ale neamului vrem, dacă nu ne respectăm morţii, sunt degeaba
Oricâte catedrale construim sunt degaba dacă nu ne respectăm morţii
Să fi uitat chiar de tot Biserica Ortodoxă Română pilde ca acea cu „Intoarcerea fiului rătăcitor ” sau aceea a „Bunului samaritean”… să fi uitat că cel ce pleacă trebuie primit cu bucurie dacă se întoarce şi că dacă celăplalt are nevoie de ajutor trebuie să îl primească deşi este altfel?
Să fi uitat Biserica Ortodoxă Română că una din marile virtuţi este aceea de a ierta şi că dreptul de a judeca îl are doar Bunul Dumnezeu?
Ce ne mai place să spunem cât suntem noi de omenoşi, de empatici, de toleranţi. Şi cât de mult respect avem faţă de valorile umane…
Soarta face ca acum, sute de mii de oameni să încerce să găsească un loc unde viaţa lor şi a familiilor lor să depindă de bunăvoinţa europenilor. intată ce unu, doi, zece comit ceva, imediat extindem asta şi asupra altora. Toţi sunt trerorişti, needucaţi, nişte animale … Şi o facem cu mare voluptate.
M-am tot întrebat de unde această reacţie de-a dreptul violentă … „Să se ducă acasă” sună aproape la unison. „Nu sunt ca noi, sunt altfel, SUNT MUSULMANI”… a fi musulman e un păcate de neiertat. Cred că am reuşit cumva să găsesc ceva ce ar putea explica această atitudine venită parcă din alte vremuri. O atitudine care ne face să fim handicapaţi când e să îi acceptăm pe cei care nu sunt ca noi, o atitudine care în alte vremuri a generat cruciadele, lagărele de concentrare, aparthaidul, rasismul … nişte adevărate crime în masă…
Dacă acei oameni de care vorbeam la început vin de undeva de departe, dintr-un loc pe care cei mai mulţi români nu sunt capabili ă îl localizeze mental şi sunt de o altă religie, la noi găsim o monstruozitate mai mult decât sinistră care ar trebui să ne facă să ne simţim nişte monştri care nu au nimic cu umanitatea.
Nu e vorba de gsturile unor nebuni ori a unor paranoici care au sărit gardul … E vorba de întâmplări generate de cei care ar trebui să bine sfătuiască „turma” … de membrii ai clerului ortodox. Pentru simplul fapt că un om este ortodox nu mai are loc în cimitir după ce moare… Acelaşi cler din care făcea parte asasinul Corogeanu şi haita subumană de fiare de la Mănăstirea Tanacu …
Şi nu e vorba de o monstruozitate unică provenită din mintea unuia căzut în demenţă mistică. Nu, e vorba de preoţi parohi care au menirea de a îndruma „turma” pe calea spre mântuire. Iar morţii nu sunt musulmani, evrei, buduşti ori poate atei sau Dumnezeu mai ştie ce.
E vorba de creştini careau comis „păcatul” de a nu face parte din ritul ortodox… şi ei credeau în Dumnezeu, în Isus, în Sfânta treime, în sfântul duh (acelaşi pe care catolicii îl numesc „Sfântul Spirit” dar spus în o limbă cu rădăcini latine.
Erau consăteni, vecini, rude …
Absolut subuman este ca după moarte o femeie să nu poată fi îngropată alături de soţul ei pentru că era penticostală … deci tot creştină … a trebuit dusă undeva, în câmp … Acolo nici măcar nu s-a folosit o stea evreiască sau o piatră de mormânt cum au musulmanii. la capul mormântului s-a pus o cruce.
Ce a găsit preotul tolerantei Biserici Ortodoxe de spusca motivaţie?
Când şi-au făcut biserică penticostalii trebuiai să îşi facă şi un cimitir … „Când faci o casă, mai întâi îţi faci WC-ul”.
Da, exact aceasta e comparaţia care a apărut în mintea neghiobului. În mintea acestei lepre umane s-a creat această corespondenţă … cimitirul nu e decât un WC-u … şi ca şi cum nu ar fi fost destul, pentru această aberaţie, jegul cerea să fie plătit … dorea o pompă pentru apă …
Să-mi fie cu iertare, dar, o biserică ce are un astfel de cler, poate să facă oricâte şedinţe de pupat moaşte, poate edifica mii de catedrale faraonice, sigla ei B.O.R. nu te mai duce cu mintea la Biserica Ortodoxă Română ci la Barbarie, Oligofrenie, Rapacitate …
Dumnezeu să-i ierte … dacă poate.
Mai jos se poate vedea că întâmplarea de e unică… Povestea de mai sus este a patra …
Iată încă trei poveşti sinistre, bolnave:
Sinuciderea de la Breazu
Prima sinucigasa din Breazu, ingropata pe ulita
O femeie care s-a sinucis in anul 2006 pe raza comunei Breazu, nu isi gaseste linistea nici in ziua de astazi. Ingropata conform ritualului ortodox, in fundul cimitirului, Viorica Hartanu, prima femeia care s-a sinucis in Breazu, a purtat si dupa moarte blestemul de a nu-si gasi linistea, mormantul fiindu-i scos in afara cimitirului, pe o fasie de pamant care a deschis o stare permanenta de conflict intre Victor Buzila, cumparatorul terenului, parohia din Breazu si o alta familie care a ocupat samavolnic o bucata din acel teren. „Preotul ma ponegreste in fel si chip in biserica ca i-am luat mortu si terenul parohiei, uitand in mod intentionat sa spuna enoriasilor ca ei eu ingropat-o pe acea femeie pe terenul meu, numai ca sa nu pot intra in posesia lui. Acu, in marea lui ura, preotul m-a dat in judecata pentru profanare de morminte, da eu nici nu m-am atins de femeie. Oamenii din comuna se uita chioras la mine si chiar cineva a spus in biserica ca ar trebui sa fiu mutat cu terenu, undeva, sus pe deal, ca sa stau acolo singur ca un babuin. Instanta mi-a dat castig de cauza si masuratorile la fel. Parohia si cativa dintre vecini mi-au ocupat abuziv 334 de metri patrati iar pentru femeia care e ingropata pe terenul meu, nu isi dau acordul pentru exhumare. Practic, ca sa nu mai revendic acel teren, parohia a ingropat pe el o spanzurata”, a declarat Victor Buzila, cetateanul aflat in posesia unei sentinte civile prin care un numar de 5 parati sunt somati sa ridice semnele de hotar si sa ii degajeze terenul de constructii, dar care, totodata, respinge cererea formulata catre parohie de deshumare a cadavrului.
„Ca sa o dam la pace, el ar vrea ca sa scot mortul de acolo si sa pierd astfel si 118 metri pe care el doreste sa-si faca drum de acces prin cimitir. Nu e atributul nostru sa exhumam mortul, ci al familiei. La ortodocsi se pot exhuma mortii doar daca e vorba de sfinti, de inhumare intr-un alt loc in care se muta familia sau de suflete necurate care continua sa bantuie”, ne spune preotul Coroama.
Mormantul razlet din drumul de acces
Toata aceasta poveste incepe in anul 2006, cand, pe terenul cumparat de ieseanul Victor Buzila in anul 2001, parohia din Breazu oficiaza inmormantarea unei femei care s-a sinucis. De aici incepe lungul drum al citatiilor, infatisarilor in fata judecatorilor si a deciziilor eronate sau in contradictoriu. In sentinta Tribunalului Iasi din martie 2013 se arata ca familia Buzila este proprietara de drept a suprafetei de 334 metri patrati, cea care face obiectul litigiului, avand categoria de folosinta drumuri, teren dobandit prin cumparare, in anul 2001, an in care si parohia comunei Rediu a devenit proprietara unui teren de 2634 metri patrati, dispus in vecinatatea celui cumparat de familia Buzila. „Terenului dobandit de parohie prin contract de vanzare cumparare, i s-a atribuit folosinta de cimitir satesc. Reprezentantii bisericii locale au depasit limitele proprietatii lor si au intrat in folosinta unei suprafete de 176 de metri. In luna martie 2006, parohia si-a permis sa oficieze o inmormantare pe acel teren al familiei Buzila, a unei persoane care s-a sinucis, avand in vedere obiceiurile locale de a inhuma sinucigasii in marginea cimitirelor. In ce-i priveste pe paratii Prisecariu si Aiostinei, acestia le ocupa familiei Buzila, 158 de metri patrati din proprietate, construind niste adaposturi improvizate pentru pasari”, se arata in decizia Tribunaului Iasi. Anterior, in anul 2009, Judecatoria Iasi se pronunta irevocabil in ce priveste „lasarea in deplina proprietate si linisitita posesie” a terenului de 151 de metri patrati de catre cei 5 parati care si-au construit ilegal cotete pe acel teren, si obliga parohia sa lase familiei Buzila, in aceleasi conditii, terenul in suprafata de 118 metri, pe care este amplasat „un mormant razlet”. Familia Buzila declara apel impotriva acestei decizii, pe motiv ca suprafetele de teren sunt mai mari, eroare corectata anul acesta de Tribunalul Iasi. Acelasi complet de judecata din anul 2009, a mai comis o alta eroare si anume aceea de a respinge cererea de deshumare a persoanei decedate, pe motiv ca acest lucru este „de competenta unui procuror”. „Prima instanta se afla in eroare, considerand ca pentru deshumare trebuie o autorizare prealabila din partea parchetului. Organele de cercetare penala se implica, din oficiu, in asemenea activitati de deshumare in situatiile in care decesul persoanei este suspect si sunt necesare activitati de investigare pentru stabilierea cauzei decesului, lucru care nu se impune in acest caz”, se arata in decizia Tribunalului.
„Cine a incercat de 2000 si ceva de ani sa lupte impotriva lui Hristos si a invins?Dumnealui (n.r. Victor Buzila) crede ca poate sa se mute aici si sa mai ramana si in armonie cu satul dupa ce a facut?Aici nu e loc de negociere, pentru ca cu Dumneazeu nu se negociaza”, a conchis preotul parohiei din Breazu
La Breazu, doar Judecata de Apoi poate sa dea o sentinta
In ciuda acestor dispozitii ale instantelor de judecata, dar si a masuratorilor care ii dau dreptate reclamantului Victor Buzila, nici parohia, dar nici cei cinci parati care i-au ocupat acestuia terenul cu cotete neautorizate, nu au catadicsit sa lase liber acel teren. Dupa cimitirul din Breazu si „fasia sinucigasei” care a aprins spiritele in aceasta localitate, se afla construita o vila al carui proprietar a ajuns la randu-i sa traiasca un calvar. „Vin oamenii si ma iau pe mine la imprejur, crezand ca eu sunt cel cu terenul. Unii ma ponegresc iar altii ma iau chiar la misto, ca ” ce faci ma, ti-ai luat teren de vila cu mortu in curte?”. Eu daca eram in locu lu domnu Buzila, luam un om si intr-o seara aruncam mortu dincolo, in cimitir”, ne spune vecinul „cel cu frica de Dumnezeu”. Mult mai cu frica de cele sfinte, „care le rezolva pe toate cele de pe pamant”, este protul paroh, Gabriel Coroama. „Dupa ce s-a savarsit acea inmormantare, domnul Buzila a venit dupa un an si a spus ca i-am ingropat intentionat o persoana pe terenul lui. Cand parohia a luat pamantul pentru cimitir, Buzila nici nu avea teren acolo. De ce pana in 2006, atunci cand a fost ingropata acea femeia acolo, nu i-a spus nimic preotului care era atunci? Din acte reiese ca biserica nu are pamant decat acolo. Ca sa o dam la pace, el ar vrea ca sa scot mortul de acolo si sa pierd astfel si 118 metri pe care el doreste sa-si faca drum de acces prin cimitir. Nu e atributul nostru sa exhumam mortul, ci al familiei. La ortodocsi se pot exhuma mortii doar daca e vorba de sfinti, de inhumare intr-un alt loc in care se muta familia sau de suflete necurate care continua sa bantuie”, ne spune preotul Coroama. Si cum incurcate sunt caile pe acest pamant si limpezi lucrarile Domnului, preotul paroh ne spune cu sinceritate ca cel care va rezolva acest caz este insusi Domnul Isus Hristos, ci nu instantele si masuratorile pamantesti. „Domnul Buzila nu are nici o hotarare judecatoreasca de exhumare a cadavrului si de mutare a hotarului. El a facut peste noapte, pe ascuns, acel gard, si si-a luat si persoana decedata in curte. Cine a incercat de 2000 si ceva de ani sa lupte impotriva lui Hristos si a invins? Dumnealui (n.r. Victor Buzila) crede ca poate sa se mute aici si sa mai ramana si in armonie cu satul dupa ce a facut?Aici nu e loc de negociere, pentru ca cu Dumneazeu nu se negociaza”, a conchis preotul parohiei din Breazu.
Autor: Nelu Paunescu
Sursa: ziare.com, Evenimentul Regional al Moldovei
Data publicării: 06 Noiembrie 2013
Femeie din Sălaj îngropată în grădina casei, după ce preoţii au scornit o taxă de 1.000 de lei pentru groapa din cimitir: „S-au făcut stăpâni pe biserică”
Femeie din Sălaj îngropată în grădina casei
O bătrână dintr-un sat sălăjean a fost înmormântată în grădina din spatele casei, după ce familia a refuzat să plătească o taxă de 1.000 de lei către biserica ortodoxă din localitate.
Situaţie incredibilă în localitatea sălăjeană Gârceiu, unde trupul neînsufleţit al unei femei de 93 de ani nu a fost înmormântat, aşa cum ar fi fost normal, în cimitirul satului, ci în grădina din spatele casei defunctei. În această situaţie s-a ajuns din cauza unei taxe pe care consiliul parohial al bisericii ortodoxe din sat a pretins-o familiei femeii în schimbul permisiunii de a-şi îngropa moarta în cimitir.
Fiica femeii, Marieta Chira, spune că discuţiile au început în seara zilei de marţi, 20 octombrie, când ginerele ei a luat legătura cu coratorul bisericii ortodoxe, pentru a anunţa decesul bătrânei şi pentru a vedea ce demersuri erau de făcut, având în vedere faptul că defuncta trecuse, de câţiva ani, la cultul greco-catolic şi că, din acel moment, nu mai achita taxa de cult la biserica ortodoxă (singura din sat). ”Oşanu, că aşa i se spune în sat persoanei respective, i-a spus ginerelui meu că dacă vrem să o îngropăm pe mama în cimitir, trebuie să plătim o taxă de 10 milioane (1.000 de lei – n.r.), fiind inclusă în această taxă şi tragerea clopotelor”, povesteşte fiica îndurerată.
Marieta Chira a ţinut să precizeze că nu a deranjat-o suma pe care o aveau de plătit, ci taxa în sine, pe care o consideră discriminatorie şi instituită cu ”dedicaţie” pentru cei care nu sunt ortodocşi. ”Nu a fost vorba de bani, ci de nedreptate. Pentru că s-au făcut stăpâni pe cimitir şi, mai ales, pe biserică, deşi aceasta a fost construită de greco-catolici. Bunicul meu a făcut multe donaţii. Să nu credeţi că le ţin partea unora sau altora, pentru că eu sunt neoprotestantă, dar a fost vorba despre o nedreptate”, subliniază ea.
”Mi-am spus că mama n-ar fi fost niciodată de acord cu aşa ceva, că doar e cimitirul satului, nu cimitirul ortodox. Aş fi înţeles dacă era vorba despre o instituţie care administrează cimitirul, ca la oraş. Atunci aş fi fost de acord cu taxa”, continuă femeia. A doua zi, membrii familiei – spune Marieta Chira – au încercat să găsească înţelegere la preotul ortodox. ”I-a spus soţului meu că singura soluţie pentru a putea intra în cimitir este să plătim taxa. Când soţul meu l-a întrebat ce se întâmplă dacă noi, totuşi, mergem şi facem groapa, preotul a zis că este caz penal”, afirmă ea.
Marieta Chira a ţinut să precizeze că nu a deranjat-o suma pe care o aveau de plătit, ci taxa în sine, pe care o consideră discriminatorie şi instituită cu ”dedicaţie” pentru cei care nu sunt ortodocşi. ”Nu a fost vorba de bani, ci de nedreptate. Pentru că s-au făcut stăpâni pe cimitir şi, mai ales, pe biserică, deşi aceasta a fost construită de greco-catolici. Bunicul meu a făcut multe donaţii. Să nu credeţi că le ţin partea unora sau altora, pentru că eu sunt neoprotestantă, dar a fost vorba despre o nedreptate”, subliniază ea.
Reprezentanţii Episcopiei Sălajului: taxa s-a aplicat şi ortodocşilor
De cealaltă parte, preotul Gabriel Gârdan, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului, susţine că taxa nu este discriminatorie şi că, de-a lungul timpului, ea a fost aplicată, atunci când a fost cazul, fără a se ţine cont de confesiune. ”Este vorba despre o hotărâre a consiliului parohial luată în urmă cu mai mulţi ani, înainte ca preotul de acum să fie numit în sat. Prin această hotărâre s-a stabilit ca în cazul persoanelor care nu-şi achită contribuţia anuală, atunci când au nevoie de loc în cimitir să se perceapă această taxă, destinată administrării cimitirului. Nu este încasată de preot, ci de consiliul parohial, şi nu este pentru un serviciu religios, ci este o taxă pentru locul de veci”, precizează preotul. Potrivit acestuia, taxa ”nu are legătură cu apartenenţa la un cult sau altul”, ba chiar ar fi fost încasată, de-a lungul timpului, şi de la ortodocşi care nu-şi plătiseră contribuţia anuală. ”Raţiunea acestei taxe este că aceia care nu contribuie anual la întreţinerea cimitirului, prin taxa de cult, este firesc să contribuie, şi ei, atunci când solicită loc în cimitir”, explică purtătorul de cuvânt.
Întrebat dacă, din punctul de vedere al legilor bisericeşti, este normal ca accesul în cimitir să fie condiţionat de o astfel de taxă, preotul Gabriel Gârdan susţine că totul este legitim: ”Dacă era condiţionată săvârşirea serviciului religios – în speţă slujba de înmormântare – de achitarea taxei, era urât. Nici nu s-a pus, însă, problema, pentru că bătrânica era greco-catolică. Dar această taxă, aplicată pe zona de administrare a cimitirului, este în regulă”, spune el.
Precedente: ”A fost şaradă!”
Fiica bătrânei îngropate în grădină spune că nu este prima situaţie conflictuală generată de taxa cu pricina. ”Au mai fost cazuri, dar acolo a fost şaradă. Noi n-am vrut să se întâmpla asta. Chiar discutasem cu mama, atunci când s-au întâmplat acele şarade, ce o să facem dacă o să avem şi noi astfel de probleme. Şi mama mi-a spus să o îngropăm în grădină sau oriunde, că ea oricum o să fie moartă, numai să nu fie scandal şi certuri la ea la înmormântare. Şi aşa a fost: a fost pace, rugăciune şi linişte. Slujba a fost oficiată atât de preot greco-catolic, cât şi de pastor penticostal. Şi au încăput unul de altul”, spune fiica.
Preotul s-a răzgândit în ziua înmormântării
Pentru că nu au fost de acord cu taxa şi pentru că aveau şi acordul bătrânei referitor la înmormântarea într-un loc mai puţin convenţional decât cimitirul, familia a decis să îşi îngroape moarta în grădina casei. Decizia lor nu a fost influenţată de faptul că joi, 22 octombrie, cu câteva ore înainte de înmormântare, preotul i-a sunat şi i-a anunţat că pot să o îngroape pe bătrână în cimitir, fără nici o taxă. Groapa deja făcută, timpul scurt până la începerea ceremoniei şi gustul amar lăsat de discuţiile din ultimele zile i-a făcut pe membrii familiei îndoliate să prefere să rămână consecvenţi deciziei.
Măcar să nu se mai întâmple
Chiar dacă agitaţia stârnită de acest caz i-a răpit familiei posibilitatea de a-şi plânge în linişte pierderea, Marieta Chira spune că îşi doreşte ca acest tumult să folosească la ceva: ”Măcar să nu se mai întâmple de acum înainte. E cimitirul satului, e pe domeniul public şi nu ar trebui să se facă nimeni stăpân pe el”. Femeia spune că familia ei a început să fie hărţuită de susţinătorii preotului şi a consiliului parohial imediat după înmormântare. ”Unul singur dintre consilierii parohiali a venit la noi sâmbătă seara să-şi ceară scuze. Ne-a spus că s-a greşit”, povesteşte femeia.
Sursa: infocrestin.com
Data publicării: 28/10/2015
Cu moarta la poarta popii
A adus sicriul cu tot cu moartă în faţa casei preotului catolic din Cruceni pentru că acesta nu l-ar fi lăsat să-şi îngroape mama.
Scene şocante s-au petrecut într-un sat din judeţul Arad, după ce un bărbat, care nu ar fi fost lăsat să-şi îngroape mama în cimitirul din Cruceni fără să plătească o taxă, a dus şi a abandonat sicriul cu tot cu defuncta în faţa casei preotului. Stupefiat, părintele a sunat la 112, însă poliţiştii au ridicat din umeri, pentru că, în astfel de situaţii, nu există procedură. „I-am spus să mă lase să o înmormântez şi dânsul nu a vrut. I-am spus «domnule, nu mă pune într-o astfel de situaţie, că ţi-o duc aici, că eu nu am bani, eu ţi-o duc aici, la poartă şi faci ce vrei cu ea, dacă nu mă laşi să o îngrop.» S-a încăpăţânat şi nu m-a lăsat să o îngrop, să fac groapă şi ne-a dat afară din cimitir. I-am spus «domnule, dacă nu m-ai lăsat să fac groapă şi să o înmormântez pe mama… Uite-ţi-o, aci, faci ce vrei, eu bani nu am să îţi dau»”, a povestit fiul defunctei.
Au adus sicriul în faţa porţii
Pe de altă parte, preotul spune că: „Nu era problema de taxă, pentru că, dacă ar fi fost oameni nevoiaşi, nu şi-ar permite, nu ar avea maşină Renault Laguna. Dar, dacă îmi spuneau că nu au bani, acceptam; ba din contră, le dădeam eu, dar nu au venit. M-a jigit şi a plecat. A spus că mi-o aduce la poartă. M-am gândit, dar… nu e nicio problemă, adu-o! Şi a adus-o! Au lăsat-o aici aproximativ 40 de minute, ca să facă bâlci. Au venit, au lăsat-o şi au plecat”.
Tanti Ana avea 88 de ani. A avut o viaţă grea, cu lipsuri şi necazuri multe. Atât ea, cât şi soţul ei, au fost veterani de război. Acum, Dumnezeu a decis să o ia la el, însă oamenii i-au făcut trecerea grea, pentru că groparii nu au putut să-i adâncească locul de veci pentru că au fost opriţi…
„A zis că nu, să ies afară, că nu am niciun drept şi atunci am zis bine, dacă nu am niciun drept, o iau de acasă şi ţi-o pun în faţa casei, la tine. Dacă nu m-a crezut, la urmă a văzut”, a spus fiul femeii decedate pus în situaţia de a nu-şi putea îngropa mama.
„Au putut să o înmormânteze, dar nu au vrut”
Preotul, însă, spune că „au putut să o înmormânteze, nu au vrut, pentru că statutul cimitirelor are o regulă: locul trebuie indicat de către administratorul cimitirului şi se achită şi o taxă simbolică, 20 de lei pe an, două pachete de ţigarete ieftine…”
Consternat după ce s-a trezit cu moarta în faţa casei, preotul catolic din Cruceni a sunat la 112 şi a apelat la pastorul defunctei. „Eu m-am dus la pastorul lor, pentru că ei sunt de altă confesiune şi le-am spus că au o enoriaşă, la mine, moartă, la poartă şi le-am spus că, dacă vor, să vină să o îngroape”, a povestit preotul catolic.
După aproape o oră, în care sicriul a rămas între casa preotului şi biserica catolică din Cruceni, la intervenţia primăriţei, fiul defunctei şi-a luat mama acasă. Până la urmă, preotul a cedat insistenţelor autorităţilor din comună şi i-a permis familiei defunctei să îşi îngroape mortul în cimitir, fără să plătească suma solicitată iniţial.
Autor: Cristi Cotuna
Sursa: aradon.ro
Mormântul din mijlocul câmpului
Situaţie tensionată într-o comună din Dolj, din cauza unui mormânt apărut în mijlocul câmpului, pe un teren oferit de primărie familiei îndoliate. Rudele decedatei spun că, deşi aceasta avea loc de veci cumpărat în cimitirul din localitate, preotul a refuzat să o înmormânteze acolo, pe motiv că femeia renunţase la religia ortodoxă. Părintele nu a vrut nici să ofere explicaţii echipei Digi24, decât în schimbul unei donaţii.
Mormântul apărut în mijlocul câmpului îi deranjează pe majoritatea oamenilor din comuna Tălpaş.
„Copiii când trec pe drum se sperie, le e teamă, coroana a ajuns în stradă, luată de câini”.
Apropiaţii femeii decedate se apără şi spun că nu au avut altă soluţie.
Marinel Anghelina, băiatul femeii: „(În cimitirul ortodox nu se putea?) Păi n-au vrut, ea a avut cavouri, că e şi a bătrână şi al bătrân mort acolo”.
„Popa nu a lăsat să îl îngroape la ortodocşi. Ştiţi de ce? Nu a vrut din cauză că s-a trecut la religia baptistă!”, explică un sătean.
Echipa Digi24 n-a reuşit să obţină şi punctul de vedere al preotului. Slujitorul Domnului a cerut o pompă de apă, în schimbul declaraţiilor.
Nicolaie Boiangiu: „Dumneavoastră ne faceţi o donaţie, ca să puteţi să faceţi un reportaj foarte bun, cu care să avem rating şi să strângeţi bani. Altfel nu. Pentru că ştiţi cum e în ziua de azi, totul se plăteşte. (Noi voiam să vă întrebăm de ce nu aţi acceptat să fie îngropată în cimitirul ortodox?). Nu discutăm nimic. Dacă vreţi reportajul, v-am spus dorinţa”.
Cazul a ajuns şi în atenţia Direcţiei Judeţene de Sănătate, dar şi a reprezentanţilor Bisericii Baptiste.
Ştefan Popescu, purtător de cuvânt la Direcţia de Sănătate Publică Dolj: „Inspectorii noştri o să se deplaseze să vadă dacă sunt respectate normele”.
Viorel Cruceru, presedinte al Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste Oltenia: „Autorităţile locale trebuie să asigure un sector în cadrul cimitirului confesional pentru alţii de altă confesiune. Vom demara o acţiune, dacă este cazul, chiar în judecată”.
Cert e că familia decedatei a avut aprobarea primăriei pentru mormântul din mijlocul câmpului.
Gheorghe Casiu, primarul comunei: „Eu am zis că le dau acceptul pentru el şi să vină cu avizele necesare! (Mai întâi aţi dat acceptul, înainte să vină cu avizele?) Păi cu mortul ce trebuia să facă domnişoară, să îl ţină în casă?”.
ACTUALIZARE. Secretariatul de Stat pentru Culte s-a autosesizat în legătură cu acest caz
Într-un comunicat transmis, miercuri, Digi24, Secretariatul de Stat pentru Culte precizează că s-a autosesizat în legtură cu acest caz și a solicitat în regim de urgență clarificări din partea Arhiepiscopiei Craiovei și a Primăriei comunei Tălpaș. „Vă asigurăm că instituția noastră veghează la respectarea libertăților religioase și că va urmări cu atenție această situație, în limita atribuțiilor stabilite de lege.
Sursa: digi24.ro
Publicat:27.01.2016
Dumnezeu să îi ierte … dacă poate …
B.O.R. doreşte să fie Biserica Obligatorie Română?
Religia predată obligatoriu în şcoli se numeşte prozelitism. Prozelitismul făcut în sistemul public de ănvăţământ duce la fundamentalism religios. Fundamentalismul religios duce la intoleranţă …
Se spune că o mulțime de cadre didactice sunt cam speriate că nu își vor putea completa norma de predare și vor pierde locurile de muncă, deci veniturile dacă ar dispărea obligativitatea religiei în școli.
Oarecum acești oameni sunt de înțeles… ciudat este că, din câte știam, pe unde vrei și unde nu vrei se spune că românii ar fi incredibil de religioși, dacă te uiți la sumedenia de pelerinaje îți vine să zici că românii ar fi chiar dispoşi să şi plătească pentru a-şi trimite progeniturile la ora de religie.
Se pare că nu e chiar aşa, nu prea par românii dispuţi să facă nici măcare gestul de a se duce să depună o cere necesară de cât obligativitatea predării religiei a fost declarată drept neconstituţională de către Curtea Constituţională a României, astfel că cei care doresc ca urmaşii lor să facă Religie trebuie ca până pe 6 Ianuarie 2015 să facă o cerere prin care să ceară acest lucru.
Sorin Câmpeanu, Ministrul Educcaţiei a declarat că din cei 6000 de profesori de religie, 4200 sunt angajaţi cu contract pe perioadă nedeterminată.
„Din cei 6.000 de profesori de religie – a declarat Câmpeanu – 4.200 sunt profesori titulari care au contract pe perioadă nedeterminată. Ne putem trezi cu o sumedenie de procese pe dreptul muncii„.
Şi mai afectată de consecinţele deciziei Curţii Constituţionale pare a fi Biserica Ortodoxă Română.
Aceasta a declanşat o furibundă campanie de convingere a părinţilor, cu tot felul de afişe în favoarea religiei, punându-şi preoţi se rostească în acest sens îndemnuri în biserică dar şi mergând din uşă în uşă… Dacă până pe 6 martie 2015, părinţii nu vor completa şi nu vor semna cererile pentru înscrierea copiilor la ora de religie, catedrele respective s-ar putea desfiinţa din lipsă de elevi.
Perspectiva ca peste 5.000 de absolvenţi de Teologie să rămână fără catedre a declanşat o reacţie extrem de puternică din partea Bisericii Ortodoxe Române care demult nu mai are simţul proporţiilor, al ridicolului şi al realei sale importanţe.
.. „Noi ne străduim să-i informăm pe părinţii copiilor, să înţeleagă cum stă situaţia, mulţi nu conştientizează, cred că asta este o cerere pentru anul viitor. De aceea am declanşat şi noi această campanie de informare şi ne străduim să transmitem prin toate canalele„, a declarat părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Florin Chilian, artistul, fără false pudori şi extrem de indignat de campania demarată de preoţi pentru predarea religiei în şcoli. „Dacă rămân fără locuri de muncă, profesorii de religie să se facă neurochirurgi. Profesorii de religie ce sunt, administratori ai cutiei milei? Ăştia se c… pe ei ca să-şi păstreze salariile. Să se facă astrofizicieni, neurochirurgi. Religia este ceva privat, ţine de intimitate. Mi se pare scârbavnic ce fac acum preoţii, ţine de un exhibiţionism mai jalnic decât al starletelor porno„, a declarat Florin Chilian.
Şi cum clovnul nu e destul de ridicol dacă nu se împopoţonează şi cu o tichie de mărgăritar s-a recurs şi la şedinţe cu părinţii, pentru a fi informaţi cu privire la situaţia orei de Religie, evident, aceştia fiind consideraţi incapabili să îşi folosească tărtăcuţa la activităţi cum ar fi gânditul.
Cu o săptămână înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor pentru frecventarea orei de religie, toţi profesorii de religie ortodoxă din judeţul Constanţa sunt convocaţi sâmbătă, 28 februarie, de către Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, la o şedinţă extraordinară cu tema „Despre statutul orei de religie în şcoală”.
„Ora de Religie – spune Î.P.S. Tudosie arhiepiscopul Tomisului – este cea mai valoroasă recuperare a Bisericii pentru că întotdeauna Biserica a educat copiii şi şcoala s-a născut în tinda Bisericii. Această recuperare trebuie să nu fie pierdută, pentru că, aşa cum ne formăm copiii, aşa vor fi cetăţenii de mâine. Copiii sunt cei mai receptivi la tot ceea ce le împărtăşim, tocmai de aceea trebuie să împărtăşească valorile religioase. Iisus Hristos, care este în centrul orei de Religie, este persoană istorică. Creştinismul a produs o civilizaţie, a produs, cu adevărat o cultură atât de valoroasă, cea mai înaltă valoare culturală în domeniul muzical, în domeniul artei, arhitecturii, în domeniul literaturii. Tocmai de aceea se cuvine să ne creştem copiii în astfel de valori. Cine ar renunţa, dintre părinţi, la ora de Religie ar mutila propriul copil pentru că am ascultat oameni care au spus: nu cred în Dumnezeu, dar copilul îl dau la Religie pentru că acolo nu învaţă decât pozitiv, învaţă să fie mai luminat şi cu un comportament corespunzător societăţii şi oricărui timp.
Îi felicit pe toţi cei care îşi menţin, ca părinţi, copiii la ora de Religie şi îi încurajez pe copii să crească cu vârsta şi cu înţelepciunea, întrucât ora de Religie este un liant, Dumnezeu este şi al ştiinţei, dar şi al înţelepciunii. Ora de Religie le creează un orizont al înţelepciunii care, în îngemă-nare cu ştiinţa, formează personalitatea omului pornind din copilărie„.
Nici Patriarhul Daniel nu a stat deoparte .. sfinţia sa a declarat, la Sfânta Liturghie că ora de Religie nu poate fi înlocuită cu nimic, fiind ştiinţa cea mai profundă, a legăturii cu Dumnezeu, iar înscrierea la această disciplină este un act de mărturisire publică a credinţei.
„Înscrierea pentru ora de Religie este un act de credinţă, de mărturisire publică a credinţei, a iubirii noastre faţă de Hristos şi a dorinţei noastre de a creşte spiritual. Biserica a botezat copiii pe care părinţii i-au născut şi i-au adus să fie botezaţi. Dacă Biserica a botezat copiii înseamnă că are şi datoria de a-i creşte în credinţă”, a spus Preafericitul Daniel, duminică, în cuvântul de învăţătură rostit la Sf Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală, pentru a mai arăta că „este nevoie şi de o formare duhovnicească şi intelectuală a copiilor la şcoală, împreună cu alţi copii şi în dialog cu alte cunoştinţe, cu alte discipline pe care le studiază sau le învaţă copiii la şcoală”.
În acest sens, dumnealui a citit apelul Consiliului Consultativ al Cultelor din România, potrivit căruia fără cunoştinţe de religie nu poate fi înţeleasă istoria şi cultura Europei şi de aceea în aproape toate ţările europene, religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public.
„Predarea religiei în şcoală are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor şi a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare,întrucât propune modele viabile de bunătate,sfinţenie şi convieţuire umană. Educaţia religioasă contribuie la depăşirea ignoranţei religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă”, se arată în apelul consiliului.
Potrivit lui PFDaniel, la ora de religie copiii învaţă ” că universul, cerul şi pământul nu sunt produsul întâmplării, ci sunt darul înţelepciunii şi iubirii lui Dumnezeu pentru om” (evident că Preafericitului nu îi pasă de faptul că religia cam contrazice unele lucruri învăţate la alte materii) „că omul nu este un simplu animal evoluat, ci este o fiinţă inteligentă, liberă şi iubitoare, creată după chipul lui Dumnezeu” şi „că orice faptă bună izvorâtă din iubire smerită şi milostivă nu piere niciodată”, ci „rămâne în memoria şi binecuvântarea lui Dumnezeu şi fiecare faptă bună săvârşită în timpul vieţii trecătoare are o valoare veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu”.
„De aceea, ora de Religie nu poate fi înlocuită cu nimic, cu nicio altă ştiinţă pentru că de fapt ştiinţa cea mai profundă este ştiinţa legăturii noastre cu Dumnezeu cel veşnic Care ne-a creat pentru viaţă veşnică, pentru iubire şi fericire veşnică în Împărăţia Preasfintei Treimi, spre slava lui Dumnezeu şi spre a noastră mântuire! Amin!”, a conchis Patriarhul României.
Chestiunea care intrigă la reacţia BOR este de ce e neapărată nevoie să se creeze rupturi între elevi …
Dacă religia s-ar preda la modul serios, ca materie şcolară, de exempu dacă s-ar preda o materie în care să se studieze trecutul tuturor religiilor importante, valorile lor fundamentale pentru ca la final elevul să poată hotărî singur care este cea care i se potriveşte, aş zice că este OK.
Modul în care se presă religia nu pare a fi altceva decât un prozelitism care trasează prăpăstii tot mai adânci între elevii aparţinând diferitelor culte. Unde duce asta? La un fundamentalism care generează în Orientul mijlociu probleme extrem de grave. Chiar şi Statul Islamic are ca punct de pornire exact fundamentalisml religios.
Este de neînţeles că, dacă Biserica Ortodoxă consideră predarea religiei aşa cum se face, chiar atât de importantă, nu văd de ce nu organizează ei cursurile respective.
La orele de religie, fiecare copil fie se duce la religia lui unde lucrurile îi sunt prezentate în felul specific. Ca să nu zicem de faptul că se poate ajunge la situaţia în care, la ora de religie copii aparţinând altui cult să fie obligaţi să participe la ore care uneori sunt predate de preoţi.
Cineva spunea că valorile care se predau sunt, indiscutabil, universal valabile şi că în general se cam găsesc cu mici diferenţe la toate religiile şi cultele dar şi că majoritatea ar trebui să primeze …
Mişto, deci indiferent dacă un copil e musulman, evreu, budist ori, poate, hindus, va trebui să înveţe să rostească: „Înger îngeraşul meu .. etc”
Mă întreb cam ce ar spune acel om (un avocat) dacă elevilor creştin ortodocşi li s-ar cere să înveţe Coranul.
Cât de puternice şi de umane sunt valorile în discuţie putem vedea dacă ne amintim de părintele Corogeanu de la Tanacu. Omul a fost îndoctrinat de mic pe la mănăstire şi a căpătat o credinţă care vizează maladivul (penalul în cazul lui) dar care este incapabil să înţeleagă diferenţa dintre epilepsie şi posedare, modul în care a hotărât să o salveze pe amărâta aceea fiindu-i fatal amărâtei …
P.S. Am o mare curiozitate … oare cât la sută din reacţia B.O.R. are drept cauză faptul că dacă i se mai taie un pic macaroana cu prozelitismul neruşinat la care recurge după 89 faptul că astfel se tem că veniturile le-ar scădea semnificativ … sau a faptului că, indiscutabil, construirea faraonicei Catedrale pentru Umilirea Neamului pe care B.O.R. îşi doreşte să o ctitorească taman la vreme de criză , ar fi îngreunată şi mai mult ?
Oare când se angajează reporteriţe noi la B1TV prostia e o condiţie obligatorie? De exemplu drăguţica Hilde Tudora …
Motto:
„Doar două lucruri sunt infinite, universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul” – Albert Enistein
* * * * * * *
Nu vedeam televizorul … îl auzeam doar. Mergea pe B1TV unde „curgea” un telejurnal de dimineaţă între ora 9 şi 10.
Îi dă legătura uneia cu voce frumoasă şi dicţie impecabilă, Hilde Tudora.
Citez din memorie:
„Klaus Iohannis a jurat pe Constituţie şi pe Biblie deşi ştim că domnul Iohannis nu este ortodox ci reformat.”
Cum eram în baie şi mă bărbieream, era să mă tai din cauza surprizei.
Adică, fie Biblia e o carte ortodoxă şi nu creştină, fie reformaţii (luteranii) nu sunt creştini … muream prost dacă nu o auzeam pe Hilde zicând asta.
Nu ştiam cum arată fata, dar, după voce mi-o omaginam frumoasă, tânără, blondă şi cu mintea creaţă.
Când am un pic de timp o caut şi o găsesc pe Facebook. Era exact cum mi-o imaginasem.
Încerc să aflu ceva despre ea …
Deci e şi fată şcolită … sau mai precis, se şcoleşte acum la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism … adică e boboacă dacă e studentă din 2014 până acum.
Extrem de ciudată e ţinuta aia de absolventă a ceva care se numeşte UCV. Vezi aici
Ce nu am înţeles este dacă drăguţica domnişoară a absolvit grădiniţa, gimaziul şi liceul … sincer nu cred.
La vârsta ei, probabil a avut la şcoală ca materie de studiu Religia…
Sau, poate, exact asta să fie problema? Să fi studiat cu un preot ortodox? Aşa s-ar explica faptul că ea ştie ce cine nu e ortodox nu e creştin.
Povestea aceasta mi-a amintit câteva lucruri. De exemplu, odată, pe la începutul anilor ’90 am asistat la o discuţie despre greco-catolici. Una care arăta cam ca Hilde, plină de seninătate, întreabă dacă greco-catolicii îşi fac cruce … în mintea ei a fi greco-catolic era o chestie extrem de exotică …
Altădată mă uitam la emisiunea lui Cătălin Măruţă la PROtv. Îl avea invitat pe Cristian Pomohaci preot şi cântăreţ de muzică populară, om cu mintea cam la fel de creaţă ca a drăguţei Hilde …
Cică, citez: „Noi Românii suntem ortodocşi de două mii de ani” … adică noi românii existam acum 2000 de ani, înainte de cucerirea Daciei de către Imperiul Roman şi, mai mult de atât eram ortodocşi nu doar cu un mileniu înainte de Marea Schismă ci chiar înainte de apariţia Creştinismului…
Păi eram jmekeri frateee …
Mă gândesc că explicaţia confuziei care domină întunericul de sub gălbiorii zulufi ai drăguţei domnişoare Tudora de aici se trage… o fi aprofundat materia Religie cu vre-un preot de talia lui Pomohaci … intelectualiceşte vorbind.
Aş pune o întrebare, aşa, ca Post Scriptum, poate cineva de la B1TV se nimereşte să vază acest text:
La angajarea tinerelor reporteriţe ţiitoare de microfon şansa de a fi angajată este direct proporţională cu gradul de prostie care îi populează întunericul profund de sub frumoşii zulufi? E clar că fata asta e aproape virgină din punct de vedere intelectual… nu cred că mintea i-a fost violată de prea multe informaţii …
Spre binele ei, mă gândesc că dacă ar da pe cărţi, pe un an, măcar a zecea parte din banii pe care îi cheltuişte cu „permanentul” şi cu întreţinerea frumosului ten pe lună, mari schimbări s-ar petrece în viaţa ei …
Doamne miluieşte, popa trafaleteşteeee … Amin
Se pare că Biserica Ortodoxă Română resimte criza pe care o traversăm. Astfel clerul a trecut la învăţarea de noi meserii care le vor fi foarte folositoare.
Patriarhul Daniel a optat pentru meseria de zugrav, meserie care îi va folosi la construirea Catedralei Neamului. Va putea astfel şi să o zugrăvească şi să o sfinţească. Eficienţă nu glumă.
Surse din interior informează că etapa următoare va fi adoptatea unui motopompe urmând ca în ultima etapă să fie achiziţionate câteva tunuri de apă de la o unitate militară de pompieri …
Blue
Cine uită greşelile trecutului, riscă să le repete.
Încă mai cred că porcii zboară …
Dacă se învârteşte e bine …
Românica blues 