Arhiva

Archive for the ‘Social’ Category

Plafonarea indemnizațiilor de concediu pentru creșterea copiilor este un jaf etatizat deoarece și contribuțiile s-au calculat tot după aceleași salarii

În loc de motto, o întrebare pentru cei care susțin plafonarea indemnizațiilor de concediu pentru creșterea copiilor:

AȚI FI DE ACORD CA, ATUNCI CÂND VĂ DUCEȚI LA UN HOTEL, SĂ ACHITAȚI PREȚURI DE CINCI STELE DAR SĂ PRIMIȚI SERVICII DE DOUĂ?

Într-un amplu articol publicat la secțiunea de bloguri a siteului adevarul.roTudorina Mihai face apologia plafonării indemnizațiilor pentru creșterea copiilor.

Este adevărat că unele indemnizații sunt foarte mari, reprezentând 85% din media salariului obținut în ultimii doi ani. Logica plafonării acestor indemnizații ar fi că a susține unele de zeci de mii de euro reprezintă un efort prea mare pentru bugetul asigurărilor sociale. 

Extrem de interesant, ca să nu zic ciudat este că toți cei care susțin această plafonare uită că beneficiarii acestor indemnizații au contribuit la acel buget plătind sume calculate după aceleași venituri uriașe.

Adică atunci când e să îți ia statul contribuțiile o face fără jenă, dar când e să îți dea contribuția la care ai dreptul pentru că ai contribuit se codește și caută motive să nu dea banii decât parțial…

Oare de ce mi se pare că plafonarea acestor contribuții are un nume. Jaf etatizat …

Deși mi se pare că articolul publicat de Tudorina Mihai la secțiunea de bloguri a siteului adevarul.ro are grave probleme de logică, mai precis, aplică o logică parțială luând în considerare doar  argumentele care susțin demersul  uitând pur și simplu că cei care ar urma să beneficieze au cotizat tot în funcție de aceleași salarii, iată mai jos articolul în discuție, integral:

Munca şi „concediul” de creştere a copilului

Au reapărut discuţiile despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, context în care este important să aruncăm o privire mai de ansamblu asupra politicii de acordare a concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului în România.

În analiza care urmează, îmi exprim categoric opinia în favoarea plafonării indemnizaţiei pentru creşterea copilului, ţinând cont că bugetul ajutoarelor sociale, din care face parte şi indemnizaţia de creştere a copilului, se ghidează în baza principiilor de solidaritate socială şi asigurare a şanselor egale, nu de cel al contributivităţii, cum se invocă uneori.

A doua parte a textului cuprinde o expunere a efectelor pozitive, dar şi negative ale concediului de creştere a copilului, pentru femeile care îl accesează.

În România, un angajat (de obicei angajată 1*) are dreptul ca după naşterea unui copil să se retragă de la locul de muncă într-un „concediu” denumit „de creştere a copilului”. Potrivit ultimelor modificări legislative din 2016, concediul are o perioadă de maxim 2 ani de zile (3 ani în cazul copilului cu dizabilitate) şi de el pot beneficia cei ce dovedesc că au lucrat timp de 12 luni cumulate în ultimii 2 ani de zile.

Pe perioada concediului se plăteşte o indemnizaţie echivalentă cu 85% din veniturile medii nete realizate cu doi ani înainte de naşterea copilului, minim 85% din salariul minim.

În limba română, termenul „concediu” are semnificaţia de „scutire de muncă”, lucru care nu ţine cont de faptul că „a creşte un copil” este de asemenea o muncă şi încă una foarte solicitantă. Se spune despre femei că „stau” acasă cu copiii, când în realitate ele trec prin una dintre cele mai agitate, extenuante şi privative de odihnă perioade din viaţă. Concediul nu este o vacanţă, aşa cum indică cea mai uzuală semnificaţie a termenului „concediu”. Este o muncă, prestată în spaţiul privat, în schimbul căreia persoana respectivă primeşte o indemnizaţie. Un lucru este benefic în legislaţia românească: perioada concediului de creştere a copilului este considerată vechime în muncă şi reprezintă stagiu de cotizare pentru pensie. Prevederea este în vigoare din 2012 încoace.

Aici intervine un paradox: „concediul de creştere a copilului” este considerat vechime în muncă, dar numai pentru cei care anterior au muncit deja, legal, sau au obţinut venituri din activităţi independente şi numai dacă munca a fost prestată timp de minim 12 luni în cei doi ani înainte de naşterea copilului. Este echivalentul muncii, dar nu şi pentru cei care n-au activat pe piaţa muncii. Părinţii care îngrijesc copiii după naşterea acestora fără ca înainte să fi lucrat cele 12 luni nu au dreptul la indemnizaţie şi nu cumulează vechime în muncă. De aceste drepturi nu beneficiază nici cei care au muncit mai demult, să zicem în ultimii 3 ani sau 5 ani, dar nu în ultimii doi ani de zile înainte de naşterea copilului. Printre cei afectaţi de această prevedere sunt evident lucrătorii din economia neagră, care nu prestează muncă cu forme legale, de obicei aflaţi în situaţii extrem de vulnerabile şi dezavantajoase.

”Indemnizaţia care se acordă pentru creşterea copilului este, conform legii, un ajutor social. Ea nu ar trebui condiţionată de prestaţia unei munci legale, cu contract de muncă sau prin activităţi independente.”

Indemnizaţia de creştere a copilului este strâns legată de munca legală pe piaţa muncii prin faptul că: 1) este obligatoriu ca beneficiarul/a să fi lucrat minim 12 luni înainte şi 2) cuantumul indemnizaţiei este stabilit în funcţie de venitul net primit înainte de naşterea copilului. Aşadar, această prestaţie socială se acordă ca în cazul indemnizaţiei în caz de boală sau indemnizaţiei de maternitate, care însă nu sunt ajutoare sociale. Într-o oarecare măsură, ea are trăsături similare cu accesul la serviciile de sănătate, care este condiţionat de plata contribuţiei la asigurările de sănătate. În schimb, în timp ce o persoană fără loc de muncă legal poate să plătească contribuţia la asigurările de sănătate şi să beneficieze de servicii medicale, nu acelaşi lucru îl poate face pentru a beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului.

Indemnizaţia care se acordă pentru creşterea copilului este, conform legii, un ajutor social. Ea nu ar trebui condiţionată de prestaţia unei munci legale, cu contract de muncă sau prin activităţi independente. Plata indemnizaţiilor se face din bugetul de asistenţă socială – categoria „ajutoare sociale”. Sunt mai multe categorii de ajutoare sociale: cele acordate persoanelor cu venituri reduse, cele din zona politicilor familiale (în care se include şi indemnizaţia pentru creşterea copilului), cele pentru persoanele cu dizabilităţi şi altele, cum ar fi ajutorul de deces sau ajutorul în caz de urgenţă în caz de inundaţii, incendii ş.a.

Felul în care sunt concepute concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului ne arată că ele sunt politici de susţinere a anumitor familii, mai exact a celor care muncesc cu forme legale. Familiile în care munca se prestează la negru sau nu se prestează (din diverse motive, cum ar fi lipsa de locuri de muncă) nu sunt încurajate prin actualele politici familiale să facă copii. Îngrijorător este că de obicei în aceste familii gradul de sărăcie este ridicat şi atrage numeroase alte probleme de incluziune socială care se vor perpetua şi asupra copiilor.

Tăticul cu indemnizaţie de 35.000 de euro/lună

Anul trecut a avut loc o modificare legislativă în acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului care o îndepărtează şi mai mult de caracterul de „ajutor social”: eliminarea plafonului maxim. Până în iunie 2016 existase un plafon maxim de 3.400 lei în primul an de concediu şi de 1.200 lei în al doilea an. Se explica în expunerea de motive de anul trecut că aceste limitări trebuie eliminate pentru că ar încălca principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării. După ce indemnizaţia a început să se acorde fără a ţine cont de o limită superioară, s-au înregistrat şi se înregistrează în continuare situaţii scandaloase. Unii beneficiari cu venituri mari primesc indemnizaţii de ordinul a zeci de mii de euro pe lună! Într-o evaluare a Ministerului Muncii publicată în septembrie 2016, la scurt timp după intrarea în vigoare a noilor prevederi, se arăta că un grup restrâns de persoane (242 mai exact) primesc indemnizaţii pentru creşterea copilului atât de mari încât cheltuiesc o treime din tot bugetul alocat[2]. Cea mai mare indemnizaţie s-a înregistrat în judeţul Sibiu, acolo unde un bărbat primea suma echivalentă a 35.000 de euro pe lună, ca urmare a veniturilor încasate din activităţi independente obţinute ca PFA. „Tăticul” făcuse pe PFA-ul său o tranzacţie cu un teren pe una din cele mai mari plantaţii de afine din România, undeva în Făgăraş. În cazul său şi probabil al altor beneficiari de sume mari ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului, nu mai poate fi făcută nici măcar legătura cu munca salarială, aşa cum arătam mai devreme. Pe un PFA se pot înregistra inclusiv angajaţi (maxim trei în prezent) şi se pot face tranzacţii economice cu profit considerabil ca la o societate comercială.

Eliminarea plafonului indemnizaţiei pentru creşterea copilului completează tabloul politicilor făcute în avantajul anumitor familii. Contrar principiilor de solidaritate socială şi asigurare a şanselor egale care stau la baza asistenţei sociale, se lasă uşa deschisă unor scurgeri a fondurilor publice destinate ajutoarelor sociale în favoarea unor persoane privilegiate economic pentru care asigurarea îngrijirii copilului nu pune mari probleme. Plafonarea în limite rezonabile se re-impune, concomitent cu regândirea sistemului în aşa fel încât retorica despre sprijinul natalităţii să nu se mai îndrepte exclusiv către cei cu forme legale pe piaţa muncii.

Maternitatea, piaţa muncii şi viaţa de familie

Concediul şi indemnizaţia sunt nu numai politici de încurajare a natalităţii şi de sprijin familial dar şi politici de reconciliere a vieţii de familie cu munca (munca legală), în contrapondere cu faptul că alte politici de îngrijire a copiilor sunt deficitare, ca de exemplu infrastructura de creşe. Aşa cum sunt gândite acum, ele vin să ofere o soluţie părinţilor angajaţi, în special mamelor, care se ocupă de îngrijirea copiilor nou născuţi. În absenţa lor, femeile ar fi fost nevoite să renunţe la joburi sau să lucreze part-time, iar pentru multe dintre ele aducerea unui copil pe lume ar fi o misiune extrem de dificilă. Deşi în discursurile publice legate de concediul de creştere a copilului accentul se pune pe beneficiile pentru copil de a fi în prezenţa mamei în primele luni din viaţă, există incontestabil şi beneficii pentru femeile care devin mame. Lor li se păstrează locul de muncă şi pot să se dedice îngrijirii bebeluşului fără a fi nevoite să recurgă la alte soluţii, ca de exemplu asigurările sau creditele, pentru a obţine veniturile pe perioada în care nu lucrează.

”Pentru că maternitatea ne este vândută ca adevărata împlinire a femeilor, iar îngrijirea bebeluşilor este ambalată frumos ca o bucurie de nedescris, părţile negative ale maternităţii şi îngrijirii copilului rămân de multe ori ascunse.”

Intrarea în concediul de creştere a copilului devine aproape o bucurie când locul de muncă este stresant, marcat de exploatare, hărţuieli, mobbing sau pur şi simplu de o proastă organizare. Pe o piaţă a muncii în care drepturile lucrătorilor sunt deseori încălcate, în care spaţiile de lucru sunt improprii, aflate la distanţe mari de domiciliu sau în care şefii taie şi spânzură ca pe propria moşie, femeile resimt maternitatea ca pe o oportunitate de a-şi trăi viaţa într-o oarecare libertate, rămânând însărcinate şi dedicându-se pe deplin îngrijirii unui copil, în ciuda greutăţilor materiale şi a eforturilor fizice şi emoţionale pe care acest lucru îl implică.

Însă, pentru că maternitatea ne este vândută ca adevărata împlinire a femeilor, iar îngrijirea bebeluşilor este ambalată frumos ca o bucurie de nedescris, părţile negative ale maternităţii şi îngrijirii copilului rămân de multe ori ascunse. Las la o parte problemele privind accesul la serviciile de sănătate care sunt nenumărate: de la testele pe perioada gravidităţii, până la naşterea propriu zisă în maternităţi improprii, absenţa tratamentelor pentru depresiile post-partum sau serviciile medicale deficitare pentru copiii nou-născuţi (România are una din cele mai mari rate de mortalitate infantilă din Europa). Las la o parte şi problemele legate de locuire, în condiţiile în care majoritatea cetăţenilor locuiesc în spaţii mici, iar în zonele rurale nu au acces la reţele curente de apă şi canalizare. Mă voi referi la două planuri: piaţa muncii şi viaţa de familie.

Pe piaţa muncii, existenţa concediului de îngrijire a copilului (CIC) pe o perioadă relativ lungă, de doi ani, produce discriminări chiar şi asupra potenţialelor mame: femeile tinere, recent căsătorite, sunt privite circumspect la angajare sau odată angajate li se pune în vedere, direct sau indirect, că nu au voie să rămână însărcinate pe o perioadă de X luni/ani de la angajare. Din perspectiva angajatorului aflat în căutare de forţă de muncă calificată, recrutarea unei persoane care într-un timp scurt părăseşte locul de muncă pentru doi ani de zile pentru a creşte un copil este un cost. El va fi obligat să păstreze locul de muncă şi să investească în formarea unui nou angajat pe care-l va ţine pe post în perioada de absenţă a titularului/ei. Existenţa CIC nu se împacă cu eforturile angajatorilor de a eficientiza utilizarea forţei de muncă, în special atunci când este vorba de forţă de muncă ce trebuie formată specific în primele luni de la angajare. Angajatorii sunt tentaţi să facă presiuni fie ca femeile angajate să nu rămână însărcinate, fie să revină la locul de muncă mai devreme decât perioada la care au dreptul.

A doua mare problemă este legată de revenirea femeilor la locul de muncă, după doi ani de absenţă.  În anumite domenii se poate produce o deprofesionalizare cu efecte pe termen lung şi mediu care cu greu pot fi remediate. Gândiţi-vă, de exemplu, la o contabilă care este nevoită să se pună la punct cu modificările fiscale din ultimii doi ani de zile sau la o judecătoare care găseşte la revenirea la locul de muncă atâtea modificări legislative încât ar avea nevoie de câteva luni bune ca să-şi actualizeze cunoştinţele în domeniu. În rare ocazii angajatorii au o politică asumată de adaptare a angajatelor revenite din CIC la noile realităţi de la locul de muncă. Pe deasupra, angajatele se confruntă şi cu problemele copilului rămas în îngrijire în sarcina te-miri-cui (bunici, grădiniţe, bone) şi nu au disponibilitatea de a face ore suplimentare şi nici puterea de concentrare a cuiva care nu are în sarcină asemenea greutăţi.

”Existenţa concediului de îngrijire a copilului are efecte negative şi în planul vieţii familiale, mai exact în întărirea rolurilor de gen şi trasarea responsabilităţilor în interiorul familiei.”

O a treia problemă a absenţei de doi ani de la locul de muncă este legată de ratarea oportunităţilor de promovare, la pachet cu pierderea/amânarea oportunităţilor de a avea un salariu mai bun. În timpul în care angajata aflată în CIC schimba scutece, alăpta, trata colici şi alerga după vaccinuri (o muncă nevalorizată), colegii de muncă acumulau experienţă profesională. După doi ani de zile, experienţa, oricât de insignificantă ar părea ea, cântăreşte în decizia şefilor de a decide cine merită şi cine nu o promovare pe un post mai bun.

Existenţa concediului de îngrijire a copilului (CIC) are efecte negative şi în planul vieţii familiale, mai exact în întărirea rolurilor de gen şi trasarea responsabilităţilor în interiorul familiei. După doi ani de zile în care femeia care „stă acasă” se ocupă de toate treburile, full time, este dificil ca după revenirea la locul de muncă să mai poată relua o împărţire egală, partenerială, a sarcinilor din casă. Se formează obiceiuri şi norme de convieţuire, întărite şi de cultura patriarhală, prin care femeile mame îşi iau asupra lor responsabilitatea de a găti, spăla, face curăţenie, de a îngriji copilul şi a-l duce la medic etc. care se vor perpetua în mare parte şi atunci când femeia revine la jobul plătit. Existenţa CIC, atâta vreme când femeile sunt principalele care îl accesează, perpetuează dubla zi de muncă: acasă şi la serviciu, pe când bărbaţii au un singur job, cel plătit şi opţiunea dacă vor sau nu să se implice (să mai ajute din când în când) la treburile din spaţiul privat.

Asemenea efecte negative asupra femeilor pe piaţa muncii şi în plan familial ar putea fi în parte combătute cu politici susţinute de încurajare a taţilor să se implice în îngrijirea copiilor. În România, legislaţia stabileşte obligaţia celuilalt părinte (de obicei tatăl) de a lua cel puţin o lună din perioada CIC. O politică mai eficientă este de a împărţi CIC în două perioade egale, în aşa fel încât părinţii să suporte/să se bucure în mod egal de efectele concediului. S-ar menţine în continuare un decalaj în raport cu angajaţii care nu fac copii, dar s-ar combate eficient discriminarea de gen.

Pentru conformitate:

Autor: Tudorina Mihai

Sursa: adevarul.ro

Data publicării: 1 august 2017

NOTE POST SCRIPTUM:

Articolul a fost iniţial publicat în numărul 17 al Gazetei de Artă Politică, în colaborare cu Servici uşor.

––––––––-

1* Bărbaţii reprezintă, oficial, 10% din totalul beneficiarilor concediului pentru creşterea copilului. Nu există studii calitative pentru a vedea câţi dintre aceştia se ocupă efectiv de îngrijirea copilului şi câţi accesează CIC, dar continuă să muncească la negru, în timp ce de îngrijirea propriu-zisă a copilului de ocupă partea feminină a familiei: mama, bunica sau alte rude. Sursa: goo.gl/TPaj89, accesat mai 2017

2* Mediafax, 5 septembrie 2016, accesat în mai 2017.

GREVA CONTROLORILOR DE TRAFIC DE LA ROMATSA – GREVA NESIMȚIRII

ÎN LOC DE MOTTO, O DEFINIȚIE ALTFEL A STATISTICII

Avem zece pâini și zece oameni. Nouă pâini i le dăm unuia, o pâine o împărțim între ceilalți nouă. Statistic vorbind, împărțind zece pâini la zece oameni, fiecare om a primit în medie o pâine.

PRECIZARE

Întotdeauna am fost de acord cu orice fel de mișcări sindicale care aveau ca țintă creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă dacă acesta un afectează negativ alte categorii sociale și dacă cererile se încadrează în limitele bunului simț. 

Greva de la ROMATSA care a adus haosul în zborurile din România mi se par a friza nesimțirea, ceea ce fac sindicaliștii de acolo părând mai repede un șantaj grosolan.

La ROMATSA, deși numărul de pasageri care circulă cu avionul în timp de un an pe toate cele 16 aeroporturi mioritice este de  10.5 milioane de pasageri spre deosebire de exemplu de Aeroportul Heathrow pe unde trec peste 75 de milioane de călători salariile sunt mai mari, salariile șefilor fiind de sute de mii de RON (miliarde de lei vechi pe lună) ale cotrolorilor de trafic fiind de zeci de mii de RON (sute de milioane de lei pe lună).

Sindicaliștii spun că nu au pretenții de natură sindicală, ar fi și culmea, asta deși insistent mărirea cheltuielilor cu salariile cu peste  șapte milioane lei, acești bani urmând a se folosi de angajarea de personal, evident, pentru a munci mai puțin. 
Deși în mintea oricărui român normal, cineva care ia câteva sute de milioane de lei vechi ar trebui să fie un individ superspecializat în ceea ce face, sindicatele mai cer angajarea de personal care să pregătească și să supravegheze… Adică oamenii doresc angajarea ȘI CALIFICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ  a personalului nou… 

Cam pare din filme cu proști, nu? Sau cu nesimțiți? Oare îmbuibații ăștia nesimțiți, ANGAJAȚI LA STAT (ROMATSA este o regie de stat)  care câștigă mai mult decât colegii lor de la Heathrow care au un trafic de peste 6 ori mai mare, știu că trăiesc totuși într-o țară în care există oameni cărora câteva sute de lei pe lună le sunt toate veniturile și, dacă doresc să mănânce o eugenie trebuie să renunțe la o aspirină?

GREVA DE LA ROMATSA A FOST SUSPENDATĂ

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor a anunțat că greva de la ROMATSA  (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian) se va încheia în scurt timp.

„Greva va fi suspendată, iar traficul aerian va reveni la normal după ora 13:00. Urmează ca mâine să ni se transmită de la ROMATSA fundamentarea tehnică pentru revenirea la normal a curselor”, a spus ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc la Realitatea TV.

”Șapte curse aeriene înregistrează întârzieri mai mari de 30 de minute, iar alte 30 de curse au întârzieri până în 30 de minute, de la debutul grevei generale a controlorilor de trafic aerian” – a declarat, directorul de comunicare al Companiei Naționale Aeroporturi București, Valentin Iordache.

GREVA CONTROLORILOR DE TRAFIC, O GREVĂ A NESIMȚIRII

Greva controlorilor de trafic de la ROMATSA a adus haosul pe aeroporturile din Romania. Greva controlorilor de trafic care trebuia sa dureze cel mult două ore s-a prelungit, spre nemulțumirea pasagerilor.Zeci de curse au fost întârziate sau anulate. Sub această presiune, sindicaliștii negociau de zor cu șefii de la ROMATSA semnarea unui acord de încetarea a grevei. Mulți dintre pasagerii unor curse spre Roma, Berlin și Timișoara au aflat abia când au ajuns la aeroport că au fost anulate cursele. Unii din ei au plecat la drum cu copii, alții plecau în vacanțe.

Până la ora 13, aproximativ 50 de curse aeriene au fost afectate numai în București și peste 100 în toată țara.

CE PRETENȚII ARE MUȘCHIUL ROMATSA

Sindicatul ROAMTSA a anunțat că are o listă se 50 de revendicări, cele mai multe nesoluționate de managerii regiei de dirijare a traficului aerian. Revendicările de care vorbesc sindialiștii nu au legătură directă cu salariile, dar au un impact puternic asupra regiei.

Revendicarea pe care sindicaliștii par a pune cel mai puternic accent se referă la situația regiei care ar fi înregistrat pierderi ale veniturilor, însumat în ultimii ani ca urmare a prognozelor de trafic proaste făcute de șefii regiei, de aproximativ 600 de milioane de lei.  Protestatarii subliniază că  un număr al unităților de servicii estimat de regie cu 61% mai mic decât cel al Eurocontrol; este vorba de pierderi de rută, neîncasări, și toate acestea în condițiile în care conducerea ROMATSA le-a spus sindicaliștilor că prevederile Contractului Colectiv de Muncă sunt ”extrem de darnice”.

”Este evident că la construcția și negocierea unui plan de asemenea dimensiuni (aproximativ 850 de milioane de euro / 1 miliard de dolari), era nevoie de o gȃndire clară și de o susținere strategică și nu doar de o abordare de tip funcționăresc, aritmetică și financiar – contabilă”, spun reprezentanții sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer conducerii ca personalul care își pierde autorizaţia/licenţa din motive neimputabile acestuia să beneficieze de posturi corespunzătoare pregătirii și experienței ȋn funcție de necesitățile regiei. Ei urmând a  beneficia de un spor permanent de compensare care reprezintă diferența dintre salariul de bază din momentul pierderii licenței și salariul de bază aferent grilei de salarizare ca personal PAD. ”Sporul de compensare reprezintă un drept cu caracter permanent ce va fi inclus în Actul Adițional la CIM și va fi luat în calcul cumulat cu salariul de bază la acordarea stimulentului”, spun sindicaliștii.

Deși de mai multe ori reprezentanții sindicaliștilor au precizat apăsat că ei nu au revendicări de natură salarialplă, aceștia cer conducerii să majoreze cheltuielile cu salariile cu șapte milioane lei. Cuma ar fi dispărut din bugetul regiei. Banii ar merge către suplimentarea fondurilor destinate noilor angajări, astfel încât salariile personalului existent să nu fie afectate de cheltuielile cu noii salariați. Sindicaliștii subliniază  că numărul angajaților ROMATSA este mic față de necesar (de parcă în alte locuri, spitale, școli etc ar fi o abundență de salariați – n.a.).

”Asigurarea imediată a numărului de personal operativ autorizat necesar, în toate locațiile ROMATSA, în conformitate cu legislația internă și internațională, astfel încât să poată fi asigurată funcționarea în siguranță a serviciilor de trafic aerian, cu respectarea timpilor de odihnă și liber prevăzute de reglementările în vigoare”, spune o altă solicitare.

O solicitare a sindicaliștilor cere un fel de dădace salarizate corespunzător pentru personalul nou și nu numai. Deci pe lângă că au niște salarii de-a dreptul uluitoare, controlorilor de trafic trebuie să li se asigure un număr corespunzător de examinatori/supervizori, după cum și recomandă misiunile de audit făcute la sediul regiei. Orele suplimentare trebuie recuperate în cel mult 60 de zile, iar dacă acest lucru nu este posibil atunci trebuie aplicat un spor de 100% la plata orelor. Ce nu spun sindicaliștii este că la un salariu în medie de 20.000 de lei plus încă pe atâta, sporuri, ar fi de bunsimț ca angajatul să fia gata pregătit și nu să se califice la locul de muncă.

Și că să își arate cât de tare li s-a-nervat mușchiul, sindicaliștii cer eliminarea sporurilor de conducere și înlocuirea acestora cu indici in grila de salarizare. Eliminarea lucrului în program flexibil este altă solicitare a sindicaliștilor căci această posibilitate este la originea unor abuzuri în regie, spun ei, evident, dacă ar fi ca programul să fie de genul ”dacă vrei, vii la serviciu, dacă nu, nu” ar fi perfect.

Sindicatul mai cere și reducerea vârstei de pensionare pentru personalul tehnic aeronautic nenavigan, poate ar fi și mai bine să fie pensionați așa, pe la 35 de ani pentru a putea să se bucure de pensiile la fel de nesimțite ca și salariile.. Sindicaliștii afirmă că unii angajați sunt favorizați de conducere prin acordarea unor sporuri de management de proiect, fapt pentru care ei cer eliminarea acestor sporuri.

Negocierile sindicatului cu conducerea regiei Romatsa, care are monopolul dirijării traficului aerian din România, au fost un eșec luni,  marţi au intrat în grevă la ora 9:00. Sindicaliștii spun că oricât va dura greva, vor asigura 30% din trafic, însă fără a preciza exact cursele care vor fi anulate sau întârziate, deoarece decizia va fi luată de către Eurocontrol, au precizat sindicaliştii.

De fapt, deși această grevă nu se referă direct la salarizarea celor deja angajați, are ca principal accent reducerea muncii prestate de fiecare prun angajarea de personal nou și de supraveghetori și instructori, practic deși au salarii de zeci de ori mai mari decât în alte domenii, personalul nou ar trebui să se califice la locul de muncă. Oare de ce îmi sună î cap sintagma ”Greva nesimțirii” sau ”Greva puturoșeniei”?

Și asta deși față de Aeroportul londonez Heathrow pe unde se vântură peste 75 de milioane de pasageri anual (spre deosebire de 10.5 milioane de pasageri de pe toate cele 16 aeroporturi românești), Heathrow fiind cel mai aglomerat aeroport din Europa și pe locul trei mondial după aeroporturile din Atlanta și Beijing, înaintea aeroporturilor Tokio Haneda, Paris Charles de Gaulle și Frankfurt, salariile celor de la ROMATSA fiind sensibil mai mari.

Pentru a sublinia nesimțirea absolut odioasă, cititorul e rugat să compare salariile de mai jos cu oricare salariu încasat de cineva angajat la stat… Sau, altfel spus, în vreme ce alariul mediu pe economie este de aproximativ 1.800 de lei, cei de la ROMATSA (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian) primesc venituri greu de imaginat, mai mult mai mari decât cele obținute de cei de la Aeroportul Heathrow din Londra unde traficul este mai mare de vreo 6 ori decât pe toate aeroporturile românești la un loc.

Mai întâi, cum e normal, despre salariile celor din conducere. 

Ion Aurel Stanciu a fost șeful ROMATSA până spre finele lunii august a acestui an. Acesta și-a dat demisia în momentul în care sindicaliștii ROMATSA amenințau cu greva generală, în contextul negocierilor privind contractul colectiv de muncă. Acesta a câștigat, în perioada iunie–decembrie 2014, salarii de 194.630 de lei, adică, în medie, aproximativ 27.800 de lei/lună. Mai nou, Staciu este secretar de stat la Transporturi.

Mai bine au dus-o, în schimb, subalternii acestuia. De exemplu, Valentin Cimpuieru conduce Departamentul Tehnic Dezvoltare. El a încasat, anul trecut, venituri salariale de 693.584 de lei, adică 57.798 de lei/lună.

Bogdan Donciu este, în prezent, director ATM, după cum se precizează pe site-ul Administraței Române a Serviciilor de Trafic Aerian. Acesta a câștigat, în 2014, venituri salariale brute de 645.846 de lei de la ROMATSA, adică în jur de 53.820 de lei/lună, în calitate de director operațional. Salariul net ar fi de aproximativ 40- 42.000 de lei, potrivit site-urilor de specialitate. Donciu a fost trimis în judecată în vara acestui an, fiind acuzat că și-ar fi îndemnat subordonații  să angajeze mai multe persoane de la Ministerul Transporturilor sau de la Guvern, pentru ca acestea să-și rotunjească veniturile.

Aleodor Frâncu este fostul director general al ROMATSA, care și-a dat demisia în urma tragediei aviatice din Apuseni, în care și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion. Frâncu a câștigat, în 2014, în calitate de director de dezvoltare, salarii de 497.420 de lei, respectiv 41.451 de lei/lună. Soția acestuia lucrează tot la ROMATSA.

Directorul departamentului Siguranță și Calitate, Ștefan Gaceff, a câștigat, în 2014, salarii de 490.000 de lei, respectiv 40.833 de lei/lună.

Directorul tehnic Ștefan Niță a câștigat, în 2014, salarii de 472.168 de lei, adică 39.347 de lei/ lună.

Directorul Departamentului Servicii de Navigație Aeriană, Șerban Remus, a încasat, în 2014, salarii de 446.951 de lei, adică, în medie, 37.245 de lei/lună. Anul trecut, acesta era directorul Departamentului Operațional.

Directorul economic Silvia Popeangă a câștigat, în 2014, salarii de 436.879 lei, respectiv 36.406 lei/lună.

Fănică Cârnu a ajuns director adjunct al ROMATSA  pe 16 iulie  2014 și a încasat, până în decembrie,  salarii de 200.846 lei. În medie, acesta a câștigat în jur de aproximativ 36.000 de lei/lună.  Anul acesta, Cârnu a preluat și atribuțiile directorului general. Soția lui Cârnu lucrează tot în cadrul ROMATSA, câștigând anul trecut aproximativ 108.000 de lei.

Sursa datelor de mai sus:

dezvaluitorul.ro

Salariile ”pulimii” de la ROMATSA le putem găsi într-un articol publicat de hotnews.ro la data de 29 mai 2017:

Salariile mari din ROMATSA. Venit de controlor de trafic la Otopeni: 7.300 de euro pe luna net, sporurile ajung la 96% din salariu / Asociatia Construim Romania: Un controlor din Bucuresti castiga mai mult decat unul de pe Heathrow din Londra 

Salariile controlorilor de trafic aerian pot ajunge, in cazul celor de pe aeroportul Otopeni cel putin, si la peste 7.000 de euro lunar, potrivit unor cifre obtinute si prezentate de Economica.net. Postul de controlor de trafic aerian principal instructor este remunerat cu un salariu de baza, negociat, de 22.168 de lei. La acesta se adauga sporuri ce cumulat pot ajunge pana la 96% din salariu de baza. Angajatii Romatsa, regia care are monopolul dirijarii traficului aerian din Romania, vor declansa greva generala in 30 mai, pe termen nelimitat, incepand cu ora 9.00.

„Grila de salarizare nu este publica. Facand insa calculul pe baza cifrelor de mai sus, obtinute de ECONOMICA.NET din surse apropiate situatiei, rezulta ca unii controlori de trafic de la Bucuresti pot primi o remuneratie lunara bruta de 47.608 lei, in conditiile in carre sporurile ajung, in acest caz, pana la 96,5% din salariul de baza negociat. Suma include si plata acelui stimulent pentru 176 de ore pe luna, aferente a 22 de zile lucratoare pe luna. […] Reiese un venit net de 33.393 de lei pe luna, adica peste 7.300 de euro”, arata sursa mentionata. ( I-auzi frate … oare ce or avea de ascuns dumnealor, angajații de la o regie a statului de nu pot face publică grila de salarizare? Să fi observat și ei că dacă,  salariilor pe care le iau, le spui nesimțite le faci un mare compliment? … n.a. ) 
Un tabel cu aceste sume si sporuri defalcate a fost prezentat si de catre revista Capital.

Asociatia Construim Romania: Controlorii de trafic din Bucuresti au salarii mai mari ca cei de pe aeroportul Heathrow din Londra, desi traficul este de patru ori mai mic ca numar de miscari de aeronave

Fata de greva generala anuntata de ROMATSA pentru 30 mai a luat pozitie Asociatia Construim Romania (ASCORO) care condamna actiunea. „Veniturile lunare ale controlorilor de trafic din Uniunea Europeana sunt mai mici si chiar semnificativ mai mici decat cele ale controlorilor de trafic de la ROMATSA, in conditiile in care volumul de lucru per controlor de trafic aerian este net superior in tarile occidentale fata de Romania”, sustine ASCORO.

„Cel mai aglomerat aeroport din Uniunea Europeana, Heathrow din Londra, deserveste anual un total de peste 75 de milioane de pasageri, care presupun circa 475 mii de miscari de aeronave anual, adica in medie 1300 de miscari de aeronave pe zi. Acest serviciu este asigurat de agentia omoloaga britanica, NATS, cu un numar total de numai 60 de controlori de trafic, al caror venit mediu net (inclusiv sporuri) este echivalentul a 4500 EUR / luna, in conditiile in care doar controlorii de trafic cu experienta mai mare de cinci ani si cu atributii de supervizare in turnul de control ajung la un venit lunar de 6300 EUR / luna.

In acelasi timp Aeroportul Henri Coanda din Bucuresti deserveste un numar de mai putin de 11 milioane de pasageri, cu doar 108 mii de miscari de aeronave anual, adica mai putin de 300 de miscari de aeronave zilnic. Desi traficul pe Aeroportul Henri Coanda este de patru ori mai mic ca numar de miscari de aeronave decat cel de pe Heathrow, la exact acelasi numar de piste active – doua – ROMATSA foloseste in turnul de control de la Otopeni un numar total de 47 de controlori de trafic, numar nu departe de cel al controlorilor din cel mai aglomerat aeroport al Uniunii Europene”, sustine Asociatia Construim Romania.

FOTO: Comparatie – controlori de trafic aerian pe Otopeni vs Heathrow

Sursa: hotnews

Autor: Victor Cozmei

Data publicării: 29 mai 2017

Ca un fir de iarbă

7 Septembrie 2016 3 comentarii

easyway_planeterne

Greu, greu. Efectiv e aproape imposibil să nu cazi în ispita indignării. Să nu incepi să te agiţi cu pumnii strânşi şi să înjuri în dreapta şi-n stânga ca un nebun. Să nu invoci toate forţele supranaturale şi să nu-ţi doreşti să vină odată nenorociţii ăia de alienşi ca să scoată lumii din cap toate religiile şi cutumele. Să nu îţi doreşti anarhia totală, deşi e clar că e cea mai mare tâmpenie pe care ţi-ai putea-0 dori. Să vizualizezi cele mai cumplite palme pe care le-ai trosni ălora care te fură, apoi te jupoaie şi pun sare pe tine şi pe munculiţa ta. Să nu te enervezi când şoseaua rulează o zi întreagă intre câmpuri virane, lăsate în paragină, uscate drob sau pline de spini şi scaieţi deşi lângă ele şerpuiesc râuri pline cu peşte. Să nu îi baţi pe ăia care nu-s în stare să înfingă o vargă în pământ şi taie copacii crescuţi de-aiurea, neplantaţi de nimeni. Să nu te scârbească mizeria  duhnitoare a celei mai distructive şi leneşe specii. Din care faci parte. Eşti nebunul, furiosul, neputinciosul, naivul. Ai nevoie de ajutor specializat. Ca să te integrezi. Să vizualizezi frumuseţea  care mocneşte în fiecare grăunte de pământ, forţa cu care viaţa explodează în cele mai imposibile circumstanţe. Miracolul  tăcut al naturii. Mirosul ei proaspăt. Valurile care aduc comori. Misterul catralioanelor de stele care luminează noaptea. Painea fierbinte şi mâncarea aburindă. Paharul cu broboane reci. Felul în care trosneşte pepenele înainte să se deschidă roşu zaharisit. Cele două fete care vorbesc  şoptit pe bancă. Cei doi băieţi care repară un scuter. Mingea care se rostogoleşte pe alee, spre niciunde. Răcoarea parfumată a lenjeriei de pat. Oftatul epuizat cu care aluneci în neant.

sursa micdavinci.wordpress.com


 

Scrisoarea unei tinere cu zâmbet frumos, Vio Mihaela Grădinaru, către premierul Ponta (de fapt către clasa politică în general)

4 Septembrie 2014 4 comentarii

O tânără drăguţă, Vio Mihaela Grădinaru, postează pe contul său de Facebook  un pic după miezul nopţii de 4 spre 5 Septembrie 2014 premierului Ponta o scrisoare deschisă.

Dacă ne uităm la zâmbetul ei frumos şi cald, cred că Ponta şi-ar fi dorit să fie o scrisorică de amor. Nu e … E  o scrisoare scrisă frumos, decent, dar care, am senzaţia, îl loveşte mai rău pe Premier decât dacă i-ar fi tras un pumn în botul lui de nesimţit plagiator mincinos sau l-ar fi băgat în mă-sa cu subiect şi predicat.

De fapt, după cum chiar Vio Mihaela spune în final, este o scrisoare adresată „politicianului” ca termen generic … întregii clase politice aş putea spune, o clasă politică formată din politicieni mult prea egoişti şi bolnavi de un fel de  narcisism care îi face să se creadă predestinaţi unui mare destin, ei şi gaşca din care fac parte fiind tot ceea ce contează, electoratul fiind doar ceva constatat statistic, menit doar să le asigure lor o bunăstare cât mai bine aspectată, care nu merită nimic în afară de un dispreţ tot mai evident… 

Cei mai mulţi politicieni nici nu mai au în vocabular cuvântul „om” când vorbesc de turma care ar urma să îi voteze .. vorbesc doar de „alegători”, „contributori”, „plătitori de impozite”.

Dacă ar vorbi de „oameni” ar în semna că aceştia au şi ei probleme şi nevoi, de venituri care să le asigure o viaţă civilizată şi decentă fără umilinţa de a sta cu mâna întinsă la bunăvoinţa statului, a politicianilor, au nevoie să se simtă şi ei europeni care să se poată educa în şcoli normale, să circule pe şosele decente, să se trateze în spitale unde există tot ce e necesar si, dacă e cazul, să beneficiaze de proiecte sociale adevărate care să nu le fie aruncate în faţă ca nişte flegme destinate să umilească.

Neconsiderându-şi electoratul format din oameni care au dreptul să fie consideraţi oameni care merită să fie respectaţi, în loc ca taxele şi impozitele date statului să se întoarcă la cei care le-au plătit şi să le facă viaţa un pic mai bună se regăseşte în tot felul de acţiuni populiste, menite doar să ia ochii turmei şi în satisfacerea privilegiilor pe care, în nesimţirea lor, politicianii şi le dau foră nici un fel de complexe.

Scrisoarea este de fapt , un protest la adresa nesimţirii, un fel de ţipăt: „Hei, şi eu sunt om şi vreau să fiu tratat ca atare”

Iată mai jos textul integral al scrisorii tinerei Vio Mihaela Grădinaru.

(Notă, mi-am permis să subliniez colorând diferit, în albastru strident anumite citate asupra cărora doresc să atrag atenţia)

Dragă Domnule Victor Ponta,

Vio Mihaela GrădinaruÎţi scriu ca şi cum i-aş scrie lui Moş Crăciun. Singura deosebire între dumneata şi el ar fi că el tot mai sper să existe şi să facă minuni si bucurie în ajun de Crăciun iar dumneata faci numai pomeni în ajun de alegeri. M-am gândit să îţi scriu pentru că nu încetezi să mă uimeşti în fiecare zi. Împreună cu oamenii dumitale, guvernezi ţara asta haotic, abuziv şi discreţionar. Într-un cuvânt: jalnic! O spun în calitate de contribuabil, angajat la privat. Om onest şi silitor. De când guvernezi dumneata am trecut prin toate stadiile de revoltă. Am fost în stradă. Am plâns de nervi acasă. Am discutat aprins ore în şir cu prieteni la fel de indignaţi. Apoi am vorbit singură. Mi-am tot zis că o să te opreşti. Dar văd că nici n-ai gând de aşa ceva. 

Am aşteptat să ajung în seara asta de la birou să îţi scriu, mai mult terapeutic. Văd că eşti ocupat cu chinezii zilele astea. În rest, când eşti în ţară amnistiezi şi pui legi în cui numai să-ţi dea bine la numărătoare. Apropo. Când am ajuns acasă am găsit factura de electricitate. Te rog să mă amnistiezi şi pe mine luna asta că m-aş mai duce un week-end la mare. Ştii cum e să fii tânăr. Atât de tânăra sunt că până fac 30 de ani mă pui să plătesc un RCA cu 60% mai mare. Poate ma amnistiezi si de chirie…sa platesc RCA-ul ala nesimtit stabilit de luminatiile voastre. Te rog să mă scuzi că lucrez la privat. Sper că asta nu te va opri şi mă vei putea amnistia & favoriza si pe mine.

Nu-ti scriu de dor domnule Ponta. N-am cum. Esti zilnic la televizor. Prea mult, prea des, prea gol de sens. Mai des ca Bianca, Bote si Cruduta la un loc. Nu se poate guverna serios de la TV. De acolo se poate doar manipula si dezinforma. 

Îţi mai scriu pentru că sunt într-un impas. Pur şi simplu nu înţeleg unde se duc o treime din banii munciţi de mine lunar, care teoretic ar trebui să ajungă în şcoli, şosele, spitale si proiecte sociale. Practic insa…banii dispar lunar în meandrele abstractului. Apoi, ar mai fi o dilema, eu nu ştiu dacă să mai respect legile incepand cu 1 Septembrie. Sau dacă să mai achit contribuţiile la stat, taxele, impozitele, ratele, facturile. M-ai cam descurajat domnule Ponta. M-ai făcut să cred că legea se poate pune in cui intr-o luni si da jos inapoi intr-o joi, peste vreo 45 de zile. Ca se poate măslui orice şi că pentru unii eşti mumă şi pentru alţii ciumă. Sa stii ca eu n-am 45 de zile să îmi răspunzi. Ştii de ce? Pentru că eu merg zilnic la muncă pentru a plăti taxele, pensiile dar mai ales pomenile electorale pe care le dai cu atâta generozitate către diverse categorii: bugetari, asistaţi sociali, BOR şi cine te mai ajută pe dumneata în cer sau pe pământ, să ajungi preşedinte.

Apropo de bani si nevoi reale…poate găseşti în vreun buzunar câţiva gologani să plăteşti şi însoţitorii persoanelor cu handicap. Nu e mare lucru, sunt în total doar vreo 250.000 euro pe an. Să ştii că ei au cu adevărat nevoie de solidaritate si sprijin. Ştiu. Ei nu votează şi nu va interesează. Dar însoţitorii lor da.

Apoi te rog să ne lămureşti cum e cu cele aproape 10 milioane de euro datorii ale PSD la stat. Se vor amnistia muteşte cu ocazia anului electoral?

Mă mai roade tare să vă întreb despre OUG-ul educaţiei. Nu ştiu cât v-a plăcut dumneavostră şi domnului Pricopie la şcoală dar vreau să va zic ca nu trebuia să va răzbunaţi aşa straşnic pe ea odată ce aţi ajuns băieţi mari şi cu influenţă. După treaba cu doctoratul bag seamă că nu prea v-aţi spetit. Va rog să va gandititi însă că deschideţi uşa spre o ţară întunecată unde se va instala semianalfabetismul iar meritocraţia nu va mai însemna nimic pentru nimeni. Ştiu că nu ştiţi ce este aia. Eu ştiu, pentru că am învăţat despre ea când nu ploua cu OUG-uri. Nu ne transformati copiii in idioti utili. Vă rog să vă gândiţi că aţi creat un mecanism care va distruge motivaţia şi va întoarce cu susul in jos scara de valori a mii de tineri ce vor intră în sistem. Creaţi nişte monştri, domnule Ponta. Ei nu vor şti cine şi când a făcut-o. Noi da! OUG 49/2014 – guvernul Ponta. Să vă fie ruşine! 

Ţin să vă amintesc pe această cale că în Constitutia României / Art 115, scrie că “Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă doar în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. O să va rog să reflectaţi îndelung asupra următorilor termeni: “urgenţă”, “nu poate fi amânată” si mai ales ” obligaţia de a motiva”. E ca şi cum ambulanţa dintr-un oras s-ar duce doar pe la pacienţii cu migrene sau la cei care care se plictisec in casa, în baza unui sms dat pe furiş sau a unui mesaj primit pe privat pe Facebook. Pacienţii fiind aleşi doar dintre prietenii şoferului, medicului şi asistentei. Ambulanţa merge la urgenţe reale domnule şi este pusă în slujba întregii comunităţi pe care trebuie să o servească fără favoritisme sau agenda ascunsa. La fel trebuie sa fiti şi dumneavostră! 

Şi nu, nu mă interesează câţi primari sunt in tara si la ce partide. Dacă o doctrina politică ar mai însemna ceva în ţara asta şi partidele ar fi pe bune si n-ar fi toate o glumă sinistră, fiecare politician s-ar ţine de ce a promis la început şi n-ar mai migra decât păsările din Delta în astea 45 de zile.

Că tot veni vorba de întrebări. Mă puteţi lămuri de ce îmi calculaţi toate accizele la un curs cămătăresc de 4,738 lei un Euro? Şi aici chiar mă arde să îmi raspundeti pentru că fac nişte greşeli elementare: consum electricitate, gaze, beau cafea şi merg cu maşina.

Vă rog să mă scuzaţi că vă incomodez cu întrebările dar mă costaţi cam mult.Vreau să îţi mai spun şi că pe mine nu mă interesează că eşti dumneata în campanie electorală. Aia e strict problema dumitale şi nu ar trebui să amesteci lucrurile dacă ai fi un bun profesionist. Dar nu eşti. Esti un manager submediocru. Orice corporatie te-ar concedia inainte de a se incheia perioada de proba. Observ cu tristete ca in calitate de premier faci numai potlogării şi iei măsuri în detrimentul oamenilor cinstiţi care muncesc şi îşi văd de treaba. Mă interesează şi că devii pe zi ce trece tot mai nesimţitor şi asta te face să pari invincibil şi pe noi ne face să cădem în deznădejde si ganduri serioase de emigrare. Oamenii cinstiţi, educaţi şi harnici din ţara asta te dispreţuiesc profund cu toate că au ajuns să se teamă de dumneata şi de măsurile abuzive pe care le aplică guvernul fără tăgadă sau remuscari. Se tem straşnic de noaptea minţii marca PSD care se aşterne intens peste ţară. Se tem şi de apetitul sălbatic al guvernanţilor pentru abateri şi nelegiuiri.

Dar să te temi şi dumneata domnule Ponta! Să te temi de braţul lung al legii, care în cele din urmă te va ajunge şi te va pune unde îţi este locul.

În încheiere, vreau să va anunţ că în cei 25 de ani care au trecut s-a furat cam tot ce se mostenise şi prezentul e oricum compromis si amanetat. Vă rog insistent să nu ne mai furaţi viitorul. Ce îi voi spune eu copilului meu? El de ce o să mai fie mândru că e român? El va mai găsi o ţară oare? Şi cum va arată ea?  Aş încheia cu formularea “cu stimă”. Dar eu nu va stimez. Pot doar să fac un efort şi să va urez mult bun simt, conştiinţa şi justă măsură în toate.

P.S Aceasta scrisoare se adreseaza in egala masura si celorlalti politicieni din tara mea. Daca mai asculta cineva. 

Pentru conformitate:

Scrisoarea poate fi văzută integral pe contul de Facebook al drăguţei tinere Vio Mihaela Grădinaru:

https://www.facebook.com/vio.gradinaru

Captură de pe contrul de Facebook a  autoarei scrisorii ...

Captură de pe contrul de Facebook a autoarei scrisorii …

Această scrisoare a fost preluată de mai multe siteuri între care

paginadepolitica.ro

reportervirtual.ro

discard.ro

nasul.tv

ziarelive.ro

adevarul.ro

şi multe altele …

P.S. Motivul pentru care am considerat că e bine să public şi aici acest text este acela că sunt de părere că astfel de texte este bine să fie promovate cât mai mult pentru a putea fi citite de cât mai multe persoane… Dacă astfel impactul a crescut măcar puţin consider că mi-am atins scopul.

Piţurcă recunoaşte că dacă grecii nu intrau pe teren câştigam noi

16 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

I s-a spus ba „Meciul unei generaţii”, ba „Meciul unei naţiuni” … care mai de care, „Pseudomeciul unei naţionale” ori „Meciul unei pseudonaţionale” nu i-a zis nimeni.

Naţionala

Naţionala .

CASETA SPORTURILOR (CSP) publică în ediţia online csp.ro două articole interesante. În unul îşi cer scuze pentru un articol publicat anterior în care autorul făcuse o greşală considerându-l pe Victor Piţurcă antrenorul Greciei din cauza tricoului pe care îl purta.

În cel de-al doilea, publicaţia preia declaraţia lui Piţurcă. Acesta afirmă că pentru înfrângerea noastră sunt grecii.

Valiza cu un miliob de euro, şpaga pentru Naţionala Greciei  nu a ajuns în catonamentul acestora din cauza unui lanţ de ghinioane.

Mai întâi o blocare în trafic, apoi o pană de cauciul ce nu a putut fi remediată rapid din cauza faptului că roata de rezervă era spartă. După remedierea penei, iată că, poliţia opreşte autovehicolul, îi pune fiola şoferului şi constată o alcoolemie de 1,2 la mie.

Poliţia refuză să ia în calcul scuzele şoferului. Acesta, pe bună dreptate zicea că sticla de pălincă de pe scaunul din dreapta goală pe jumătate era goală pentru că se vărsase şi nu pentru că ar fi băut. După cum se ştie, alcoolul e foarte volatil, astfel că pe jos nu mai existau urme de palincă.

Palinca din  aer fusese inspirată de şofer, lucru care făcea să aibă o asemenea glicemie şoferul.

Un alt mare ghinion este că formaţia Greciei e nesimţită.

Deşi aveau tot timpul din lume, grecii au găsit de cuviinţă să intre pe teren taman când era şi echipa României acolo. Evident, aveau dreptul, era terenul lor.. dar de ce a trebuit să se dea cocoşi şi să mai şi marce goluri … nu unu, nu două ci trei.  Ăn plus de asta, au fost şi extrem de nepoliticoşi. Când au grut şi românii să înscrie… nţţţ, nu i-au lăsat… Păi asta e impoliteţe, ca să nu spun crasă nesimţire.

Iată primul articol (La final, ambele articole pot fi văzute în fotocopie)

CASETA SPORTURILOR  ÎȘI CERE SCUZE

Victor Piţurcă nu este antrenorul Greciei

Victor Piţurcă nu este antrenorul Greciei

Redacţia SPORT, TURISM, MATRIMONIALE a  pubicaţiei noastre îşi cere scuze pentru  greşala reporterilor noştrii îşi cere scuze pentru greşala de ne ierta de a-l consdera Victor Piţurcă antrenorul echipei naţionale a Greciei.

Confuria reporterului gine de la faptul că, Victor Piţurcă, mâncând o şaorma cu de toate adusă din ţară s-a pătat cu maioneză. Prin amabilitatea unui domn pe nume Nikos Apuliakis a reuşit să facp rost de un tricou care, întâmplător, era un tricou al Naţionalei Greciei.

Sperăm că greşala noastră nu a cauzat bucurii prea mari unora care doresc ca Victor Piţurcă să demisionese  de la Naţională în caz că Justiţia nu va reuşi să îl trimită acolo unde îi e locul (încă liber) în celula lui Gigi Becali.

Sursa: csp.ro 

Al doilea articol:

Victor  Pițurcă spune că dacă grecii nu intrau pe teren câştigam

Victor Pițurcă spune că dacă grecii nu intrau pe teren câştigam

VICTOR PIŢURCĂ ŞTIE CINE E VINOVAT PENTRU ÎNFRÂNGEREA ROMÂNIEI CU 3-1: GRECIA

Într-o conferinţă de presă ţinută de selecţionerul echipei Naţionale, acesta a explicat de ce a pierdut România: Formaţia Greciei.

„După cum probabil aţi aflat – a declarat Selecţionerul – România a pierdut meciul cu Grecia cu 3 la 1.

Rezultatul acesta este perfect logic fiind urmarea unor ghinioane de neimaginat.

Mai întâi, maşina care urma să ducă valiza cu milionul de euro la cantonamentul formaţiei elene a rănas blocată în trafic, iar când s-a deblocat, a făcut o pană,  roata de rezervă fiind şi ea spartă, după care şofereul a fost arestat din cauza unui nenorocit de poliţai. Acesta a oprit autoturismul şi a constatat că şoverul avea 1,2 la mie, îmbibaţie etilică.

Şoferul zice că sticla e pălincă pe jumătate goală găsită pe „locul mortului” e fapt se vărsase, alcoolul s-a evaporat şi el a inhalat aburii alcoolici.  FRF va depune reclamaţie împotriva poliţiei greceşti.

Pe de altă parte, la înfrângrea  României şi-a dat concursul şi impoliteţea inacceptabilă a formaţiei elene.

Ca şi cum altădată nu puteau să joace, grecii au trimis în teren echipa naţională taman când eram noi acolo, de parcă nu puteau intra a doua zi. Şi ca şi cum asta nu le-a fost destul jucătorii greci şi-au permis să le ia mingea jucătorilor noştrii şi să înscrie de trei ori.

Consider că acest comportament este inacceptabil şi niciodată nu voi mai juca în cazinourile greceşti. Era criză până acum în Grecia, să vadă de acum cum este dacă eu nu îmi mai pierd salariul în cazinourile lor….

Absolut inadmisibil.”

După această declaraţie fulminantă, selecţionerul Piţurcă s-a ridicat şi a plecat trântind uşa lăsând jurnaliştii cu gura căscată.

Sursa: csp.ro

Iată şi fotocopiile articolelor: 

Piți  1

Piți 2

Categorii:Pamflet, Social

CLAUDIA BOGHICEVICI: ”Doresc să atrag atenţia guvernanţilor că promisiunile devin certitudini doar daca ele sunt bugetate! ”

8 Februarie 2013 Lasă un comentariu

În ansamblu, actualul buget este unul nesănătos, bazat pe consum

Claudia Boghicevici

Claudia Boghicevici

Deputatul Claudia Boghicevici consideră că limbajul duplicitar al guvernului socialist instaurat de Victor Ponta, devenit deja de notorietate, are repercusiuni mai ales asupra persoanelor defavorizate din România. „Sunt mai multe lacune ale Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat, pe care Guvernul USL le-a «gestionat» după bunul său plac şi care afectează o serie de categorii sociale defavorizate. Una s-a promis electoral, altceva conţine proiecţia bugetară pe 2013”, a afirmat Claudia Boghicevici.

Parlamentarul arădean acuză faptul că actuala guvernare are ieşiri publice demagogice cu privire la pensii şi alte facilităţi pentru categoriile sociale defavorizate. „Doresc să atrag atenţia guvernanţilor că promisiunile devin certitudini doar daca ele sunt bugetate! Dacă nu, rămân vorbe goale spuse seara la televizor românilor”, a mai declarat Claudia Boghicevici, care acuză faptul că indexarea pensiilor trebuia făcută cu 5 procente, că pensiile sociale nu sunt indexate, că se revine asupra pensiilor de lux, creându-se astfel o discrepanţă între pensionari.

„În plus, USL nu are un plan concret pentru crearea de noi locuri de muncă, în contextul în care există o criză europeană şi mondială pe piaţa muncii. Este o altă mare eroare a Guvernului Ponta, pentru că îngroşarea numărului şomerilor înseamnă o povară dublă pe Bugetul Asigurărilor Sociale: contribuţii mai mici, plăţi mai mari”, a completat deputatul arădean.

În altă ordine de idei, Claudia Boghicevici consideră că Aradul este „pedepsit” de actuala guvernare. „În perioada 2008-2012, Aradul a beneficiat de fonduri pentru dezvoltare. La un calcul estimativ, fiecare parlamentar PDL a adus în această perioadă circa un milion de euro pentru judeţul Arad. Acum, actualii parlamentari ai puterii se laudă cu finanţarea unor proiecte care în mod logic trebuie să fie cuprinse în buget pentru finanţare. Anormal şi ilogic ar fi fost dacă aceste finanţări erau abandonate. În ansamblu, actualul buget este unul nesănătos, bazat pe consum, lipsit de viziune şi cu foarte multe finanţări «dedicate»”, a completat Claudia Boghicevici.

Sursa: boghicevici.ro

Guvernul blochează fondurile pentru rromi

27 Septembrie 2012 Lasă un comentariu

Deputatul Claudia Boghicevici trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte întreruperea finanţărilor la proiectele destinate elevilor rromi. Concret, Şcoala generală nr. 2 din municipiul Arad derulează proiectul intitulat „Educaţia, şansa noastră pentru viitor!“, destinat elevilor romi. Scopul proiectului, derulat prin POSDRU, este de a combate abandonul şcolar în rândul elevilor de etnie romă şi de a implementa conceptual de after-school. Şcoala a pus la dispoziţia beneficiarului proiectului săli de curs pentru susţinerea activităţilor prevăzute în cadrul proiectului. Elevii incluşi în program erau ajutaţi, după încheierea cursurilor, la efectuarea temelor de casă.

„Din primăvara acestui an nu s-a mai primit niciun leu pentru cotinuarea acestui proiect. Sigur, nu este un caz singular, este vorba despre blocarea tuturor plăţilor de către Comisia Europeană. Este regretabil faptul că Guvernul Ponta a abandonat acordarea finanţărilor către beneficiari, precum şi remedierea deficienţelor semnalate de Comisia Europeană. Inacţiunea a condus la îngheţarea fondurilor europene, inclusiv la cele destinate elevilor de etnie romă”, afirmă Claudia Boghicevici. „Şi din interior, în mod indirect, Guvernul Ponta face rău României pe plan extern. Aceste fonduri pentru educaţia romilor reprezintă o măsură pentru a integra această categorie socială. Statele europene se confruntă, uneori, cu probleme de ordin social sau chiar infracţional, unde romii din România sunt principala cauză. Prin sistarea plăţilor pentru programe care vizează romii, Guvernul Ponta demonstrează că nu îşi asumă responsabilitatea pentru integrarea romilor”, a completat Claudia Boghicevici.

boghicevici.ro

%d blogeri au apreciat asta: