Arhiva

Posts Tagged ‘achitare’

Fosta preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, este iar neprihănită (deocamdată)

13 ianuarie 2020 Lasă un comentariu

Ana-Maria Pătru, fosta preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente a redevenit imaculată și neprihănită. 

Ana-Maria Pătru a fost trimisă în judecată de către DNA pentru spălare de bani și trafic de influență. Ea a fost acuzată că a luat șpagă de la o firmă pentru a-i asigura câștigarea unor contracte cu statul în valoare de 275.000 de euro. 

Ana-Maria Pătru

Instanța a hotărât ridicarea sechestrului pus pe averea Anei-Maria Pătru, decizia fiind contestată de DNA. DNA susține că în aprilie – iunie 2008, fosta șefă a AEP a pretins și primit 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Capitală, urmând ca:

”În schimb, aceasta a promis că va susţine derularea în bune condiţii a unui contract încheiat de acea societate cu AEP, precum şi că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat. În 2009, inculpata Pătru a disimulat provenienţa sumei de 210.000 euro, prin folosirea unui circuit financiar fictiv constând în derularea unor operaţii comerciale între mai multe societăţi comerciale, între care firma beneficiară a contractului cu Autoritatea Electorală Permanentă şi o firmă controlată de Ana-Maria Pătru prin soţul ei” conform DNA.

Tot DNA susține că în 2011, Ana-Maria Pătru a cerut de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi contravaloarea unui autovehicul de lux din care a primit suma de 15.000 euro, promițând că va susţine derularea, în bune condiţii, a unor contracte de servicii încheiate de firmă cu AEP și că va ajuta societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat.

„În 2011, în aceeaşi calitate, Pătru a pretins şi a primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audienţă, fapt care s-a şi întâmplat la scurt timp de la intervenţie” –  mai susțin procurorii DNA.

Anchetatorii au descoperit că fosta șefă a AEP, a achiziţionat un autovehicul de lux cu banii primiți, pentru a ascunde identitatea adevăratului proprietar şi beneficiarul real al bunului cumpărat, în acelaşi an, aceasta l-a înmatriculat pe numele unei alte persoane.

Și totuși, unde sunt probele împotriva Elenei Udrea în dosarul ”Gala Bute” ? Nu prea sunt …

Niciodată nu am considerat că Elena Udrea ar fi cineștie de sfântă sau ușă de biserică.

Dacă a comis oarece nenorociri, mi se pare logic să plătească așa cum e corect. Ce am văzut până acum este că doamnei Udrea i s-au făcut praf imaginea și cariera politică.

Nu pot să nu amintesc de felul în care, taman când începea campania electorală prezidențială (nu că ar fi avut cineștie ce șanse reale) a fost început să fie chemată la DNA să dea declarații, cu tot tam-tam-ul, cu televiziuni, cu tot felul de comentarii mai mult sau mai puțin malițioase, de obicei foarte rele la adresa dânsei, asta în timp ce altui candidat, actualul președinte, Klaus Iohannis i se amâna un proces de incompatibilitate, vezi Doamne, să nu îi fie afectate șansele, culmea fiind că toți cei care au avut un asemenea proces au fost declarați vinovați. Mama  ei de dublă măsură …

Doamna Udrea a stat și la ”Beciul Domnesc”, cariera politică i-a fost demolată  puțin câte puțin, cu barosul, cum se zic, de cătușele cu care era musai să apară, probabil pentru ca nu cumva să sară la bătaie la haidamacii care o păzeau.

Absolut uimitor mi se pare un lucru, probele în cazul dânsei dispar ca un fum, ba mai mult, chiar și martorii cu dor că nu pot repeta declarațiile date, dar și la retrag rând pe rând.

Întreb și eu, așa, de curiozitate, unde sunt acele probe destul de puternice care i-au determinat pe procurori să o țină pe doamna Udrea vreo 70 de zile dacă îmi amintesc bune?

Ba, mai mult. Se pare că tot mai mulți sin cei care făceau din doamna Udrea ditamai balaurele spun că de fapt acele probe de fapt nu există și nu au existat niciodată … ciudat, nu? Și dacă se va întâmpla ca Elena Udrea să fie achitată, cine și cum îi va repara rău făcut? Cine și cum îi se va reda cariera și onoarea? Dacă va fi achitată, oare cei care au produs această situație de fapt vor plăti cu propriile lor cariere sau turma se va mulțumi cu un simplu ”Ne cerem scuze, nouă așa ni s-a părut”… sau nici măcar atât?

În continuare, două articole extrem de consistente, publicate de siteul Lumea Justiției site care, de când îl știu, i-a fost extrem de ostil doamnei Udrea, articole care acum spun că, în dosarul ”Gala Bute”, Elena Udrea s-ar întrepta spre achitare deoarece … nu există probe … 

Lectură plăcută:

RESETAREA SISTEMULUI

RESETAREA SISTEMULUI – Sentinta care se va da in cazul Elena Udrea-Gala Bute va demonstra daca Justitia a iesit din campul tactic al SRI, iar pronuntarile se vor face exclusiv pe probe pertinente. Daca luarea de mita va fi sanctionata in continuare exclusiv pe denunturi, fara dovada remiterii banilor, inseamna ca Binomul SRI-DNA nu si-a incetat existenta. DNA a inculpat-o pe Udrea pentru geanta cu 900.000 euro pe o simpla declaratie. Iata secretele din dosarul Udrea

Inalta Curte de Casatie si Justitie va anunta in 13 martie 2017 sentinta pe fond in celebrul dosar „Gala Bute”. Iar situatia nu este deloc imbucuratoare pentru procurorii DNA. Asta inturcat este foarte posibil ca Elena Udrea sa fie achitata, pe motiv ca parchetul lui Kovesi nu a putut proba, in dosarul facut de procurorii Ana Dana si Marius Bulancea, acuzatiile pe care i le-a adus. Elena Udrea a declarat la finalul ultimului termen, care a avut loc miercuri 1 martie 2017, ca se asteapta la o achitare. Culmea, acelasi lucru l-au spus inclusiv critici declarati ai Elenei Udrea. Spre exemplu, Mircea Badea, unul dintre cei mai vehementi contestatari ai Elenei Udrea, a declarat urmatoarele: “Eu cred ca sunt sanse foarte mari ca doamna Udrea sa fie achitata in dosarul Gala Bute, pentru ca dosarul e o porcarie. Nu e nicio proba. La infractiunea de luare de mita, sunt denunturile, nu e nici macar o proba. Apoi, e acuzata de o fapta pe care nu avea cum s-o comita, ca la acea data nu mai era in functie, iar aia cu abuzul in serviciu e cam la misto. Eu o detest pe fiinta Udrea din ficati, din celule, din mitocondrii. Daca i-am fi facut noi dosarul, ea lua multa parnaie, multa. Facand penibilii de la DNA, care nu sunt nici priceputi, nici mintosi, eu cred ca sansele foarte mari sunt ca Udrea sa ia achitare”.

Acelasi lucru il spunem si noi: in mod normal, Elena Udrea ar trebui sa fie achitata de instanta suprema, intrucat dosarul este unul extrem de slab, facut pe interpretari, impotriva favoritei lui Traian Basescu neexistand probe directe, dupa cum chiar procurorii DNA recunosc.

Lumeajustitiei.ro a studiat dosarul „Gala Bute” si va prezenta modul in care DNA a lucrat in aceasta cauza, nereusind sa produca vreo proba directa impotriva Elenei Udrea. Inainte insa trebuie precizat un aspect extrem de important. Si anume ca sentinta din „Gala Bute”, care urmeaza sa fie pronuntata de judecatoarele Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir, poate fi un moment zero pentru Justitia din Romania. Este momentul ca dosarele sa se judece doar in baza probelor, nu tinand cont de numele inculpatilor. Este momentul sa nu mai existe razbunari si executii, episoade precum Adrian Nastase, Dan Voiculescu, Decebal Traian Remes etc – executati de regimul Basescu – sau precum Alina Bica, Elena Udrea, Victor Ponta etc – executati dupa ce au ajuns pe lista neagra a Binomului SRI-DNA. Chiar si Elena Udrea, cea care a contribuit la instaurarea unui sistem de teroare in Romania si care a fost om de baza a regimului Basescu, trebuie sa fie judecata doar in baza probelor, nu cum au fost judecati adversarii regimului Basescu, spre exemplu Dan Voiculescu sau Adrian Nastase, cazuri fata de care Udrea nu s-a revoltat la momentul respectiv. Udrea poate fi condamnata pentru luare de mita doar pe o declaratie, fara nicio alta proba, asa cum Adrian Gutau a fost condamnat dupa doua achitari pe motiv ca a facut un gest interpretat de DNA ca si cum si-ar fi dat acceptul de a primi spaga, iar Decebal Traian Remes a ajuns la inchisoare doar pentru ca un Complet ICCJ condus de Livia Stanciu, aceeasi care l-a condamnat si pe Gutau, a stabilit ca desi nu se vede ca a primit banii, comportamentul sau a fost de tip infractional, ceea ce inseamna ca a primit banii. Practic, sentinta care se va da in Gala Bute va demonstra daca Justitia a iesit din campul tactic al SRI, iar pronuntarile se vor face exclusiv pe probe pertinente, sau daca luarea de mita va fi sanctionata in continuare doar pe denunturi, fara dovada remiterii banilor, ceea ce inseamna ca Binomul SRI-DNA nu si-a incetat existenta.

Revenind la dosarul „Gala Bute”, presa a relatat ieri despre o gafa a procurorilor, care au acuzat-o pe Udrea ca ar fi comis o fapta in calitate de ministru al Dezvoltarii, desi la acea data Elena Udrea nu mai era ministru al Dezvoltarii. Este spectaculos intr-adevar, dar nu e singura problema din dosar. Astazi, va vom oferi date despre celebra acuzatie cum ca Udrea ar fi primit o geanta cu 900.000 de euro, in biroul sau, geanta pe care nimeni nu a gasit-o, asa cum nu s-a dat nici de urma banilor.

Astfel, in legatura cu cei 900.000 de euro pe care Udrea i-ar fi primit prin intermediul secretarului general al Ministerului Dezvoltarii, Gheorgeh Nastasia, de la omul de afaceri Adrian Gardean, DNA a explicat urmatoarele:

In cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a cerut si a primit de la inculpatul Gardean Adrian, direct si indirect, foloase materiale in valoare de 10% din platile efectuate de minister pentru contractele de lucrari incheiate de S.C. Termogaz Company S.A. si S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., in schimbul garantiei ca finantarile vor fi aprobate la timp.

Astfel, la data de 7 februarie 2011, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Gardean Adrian ca din sumele primite de la minister sa faca mai multe ‘sponsorizari’, transmitandu-i ca trebuie sa discute detaliile cu Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Nastasia Gheorghe sa ii comunice lui Gardean Adrian ca suma solicitata este in cuantum de 10% din valoarea platilor efectuate si care urmau sa fie efectuate in cursul anului 2011.

Urmare acestei solicitari, in vara anului 2011, Gardean Adrian a inmanat 200.000 euro lui Lungu Stefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, insa banii au fost restituiti de acesta dupa o zi, invocand riscul ca fapta sa fie denuntata organelor de urmarire penala.

In data de 06.10.2011 Gardean Adrian a remis suma de 900.000 euro in numerar lui Nastasia Gheorghe, in contul incasarilor care urmau sa fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. si de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Cu acelasi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gardean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, ca suma remisa nu acoperea procentajul solicitat de ministru, avand in vedere valoarea totala a platilor care urmau sa fie efectuate catre cele doua societati, iar pentru diferenta i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei in conturile unei societati controlate de Obreja Rudel.

Suma de 900.000 euro a fost predata de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenta de 3.000.000 lei a fost transferata de S.C. Termogaz Company S.A. in contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, in baza unui contract fictiv de publicitate”.

Nastasia s-a incurcat in declaratii

Asa cum bine se stie, luarea de mita se probeaza prin intermediul unui flagrant. In cazul de fata nu poate fi vorba despre asa ceva. De asemenea, DNA nu a reusit sa dea de urma banilor si sa confirme astfel declaratia privind primirea sumei. Mai mult, declaratiile existente la dosar infirma sustinerile procurorilor DNA. Spre exemplu, in martie 2015, a avut loc o confruntare intre Elena Udrea si Gheorghe Nastasia, in care favorita lui Traian Basescu i-a cerut fostului secretar general din Ministerul Dezvoltarii sa precizeze momentul in care ar fi pretins banii de la Adrian Gardean. Initial, Nastasia a explicat ca a aflat ca Udrea trebuia sa primeasca geanta cu bani de la fostul ministru, consilierul acesteia Stefan Lungu si de la Adrian Gardean, care ii spusesera acest lucru cu ocazia zilei sale de nastere, in 7 februarie 2011: Pentru ca acolo trebuia sa ajunga, eu nu stiam nimic de geanta respectiva, stiu acest lucru din ceea ce imi spusesera Udrea Elena, Stefan Lungu si Gardean Adrian, cu prilejul zilei mele”. Deci, Udrea ar fi cerut o mita in februarie 2011, pentru ca aceasta sa fie livrata opt luni mai tarziu.

Interesant este ca in aceeasi declaratie data in timpul confruntarii cu Udrea, Gheorghe Nastasia a revenit sustinand ca a aflat ca geanta de bani fusese ceruta de Udrea de la aceasta si Stefan Lungu cu prilejul zilei sale de nastere, dar ca de la Adrian Gardean a aflat nu la acel eveniment, ci in momentul in care Gardean a venit cu banii: “Stiu acest lucru din ceea ce imi spusese Udrea Elena si Stefan Lungu cu prilejul zilei mele si Gardean Adrian cand a venit cu geanta”.

Curios este ca nu exista alte detalii despre acest episod, cum ar fi modul in care Elena Udrea ar fi primit banii.

Mituitorul nu stie nimic despre Udrea

Culmea este ca Gheorghe Nastasia a fost singurul care a vorbit despre faptul ca Elena Udrea este cea care a cerut banii. Nici macar mituitorul Adrian Gardean nu a mentionat numele fostului ministru. Astfel, tot in martie 2015, cu prilejul confruntarii cu Elena Udrea, Adrian Gardean, prin intermediul avocatului sau, sustine urmatoarele: “Aparatorul inculpatului Gardean Adrian afirma ca nu exista nicio contradictie intre declaratiile celor doua persoane (n.r. – Elena Udrea si Adrian Gardean), iar domnul Gardean nu a declarat niciodata ca geanta de bani a ajuns la doamna Udrea sau ca ar fi stiut ca trebuia sa ajunga la doamna Udrea”.

Totodata, audiat la instanta suprema, in septembrie 2016, Adrian Gardean a sustinut ca i-a dat geanta cu bani lui Gheorghe Nastasia, pe un scaun, care i-ar fi transmis ca mai este nevoie de inca 3 milioane de lei, caci cei 900.000 de euro nu acopera comisionul de 10% din platile ce urmau sa fie efectuate de minister catre societatile Termogaz Company SA si SC Kranz Eurocenter SRL. Acesta ar fi fost momentul in care Nastasia i-ar fi cerut sponsorizarea cu 3 milioane de lei a firmei lui Rudel Obreja, dar Adrian Gardean arata ca nici in acest caz nu a fost folosit numele Elenei Udrea: “Nastasia Gheorghe nu a facut referire la ministrul Udrea Elena Gabriela cand a discutat referitor la incheierea contractului de sponsorizare cu Rudel Obreja”.

Martorii nu infirma acuzatiile

In dosar au fost audiati si mai multi martori in legatura cu aceasta poveste. Este vorba despre Miron Gardean, fratele lui Adrian Gardean, Corin Boian, patronul societatii S.C. Termogaz Company S.A., si Mariana Mocanu, secretara Elenei Udrea.

Astfel, Miron Gardean a explicat in fata judecatoarelor Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir de la ICCJ ca nu are cunostinta despre faptul ca Udrea ar fi primit cei 900.000 de euro, ci doar ca suma “a fost dusa de fratele sau, Gardean Adrian, la MDRT si predata lui Nastasia Gheorghe, insa nu se cunoaste daca banii au ramas la Nastasia Gheorghe sau au mers la alte persoane”.

Acelasi Miron Gardean a explicat, conform declaratiilor de la dosar, ca fratele sau nu o cunostea pe Elena Udrea si ca acesta nu ia spus niciodata ca fostul ministru i-ar fi cerut sume de bani, nici in cazul sponsorizarii firmei lui Rudel Obreja. In declaratia data la ICCJ de catre Miron Gardean, in septembrie 2016, s-au consemnat urmatoarele: “Martorul Gardean Adrian i-a spus ca a avut discutii referitoare la contractul de publicitate incheiat cu firma lui Rudel Obreja cu Nastasia Gheorghe si posibil cu Lungu Stefan. (…) Il cunostea pe Lungu Stefan de mai multa vreme si acesta i l-a prezentat pe Nastasia Gheorghe, insa fratele sau nu o cunostea pe Udrea Elena Gabriela. (…) Fratele sau nu ii dadea detalii cu privire la ceea ce au discutat in concret, dar nu i-a spus niciodata ca aceste sume de bani ar fi fost solicitate de catre Udrea Elena Gabriela si a inteles de la fratele sau ca sumele de bani au fost solicitate de catre Nastasia Gheorghe. (…) Nu avea cunostinta din discutiile purtate cu fratele sau cu alte persoane daca Udrea Elena Gabriela stia de incheierea contractului de publicitate cu firma lui Rudel Obreja”.

La randul sau, Corin Boian, patronul societatii SC Termogaz Company SA, a povestit la instanta suprema ca a mers cu Adrian Gardean la Ministerul Dezvoltarii, acesta din urma avand asupra sa o suma de 900.000 euro, bani care erau pusi intr-o geanta de culoare neagra “de tipul celor folosite ca si bagaj de mana in avion”. Corin Boian a precizat ca Adrian Gardean i-a dezvaluit ca geanta ii este destinta lui Gheorghe Nastasia, dar in niciun moment nu a pronuntat numele Elenei Udrea. Acelasi martor a relatat ca Gardean, intors din minister, i-a spus ca “au fost discutii tehnice referitoare la sumele de bani ce urmeaza a fi alocate”. De asemenea, potrivit lui Boian, Adrian Gardean nu i-a spus niciodata nimic nici despre o sponsorizare ce i-ar fi fost solicitata de Udrea.

Extrem de importanta in legatura cu pretinsul moment in care Udrea ar fi primit geanta de bani si declaratia data in instanta de secretara acesteia, Mariana Mocanu:

In perioada respectiva, nu am constatat in vreo imprejurare ca Nastasia Gheorghe sa intre in biroul doamnei Udrea Elena Gabriela in lipsa acesteia, iar daca erau anumite documente ce trebuiau predate doamnei ministru, le lasa la cabinet. Asa cum am precizat, notam toate persoanele care doreau sa discute cu ministrul Udrea Elena Gabriela, atat din interiorul ministerului cat si din afara, existand situatii in care il notam chiar si pe Nastasia Gheorghe, in conditiile in care acesta se anunta la doamna ministru si constatam lipsa acesteia de la birou sau imposibilitatea de a fi primit in acel moment. Afirmatia, pe care am facut-o in legatura cu imprejurarea ca nu era posibil ca cineva sa intre in cabinetul ministrului MDRT, fara sa fie vazut de mine sau colega mea, mi-o intemeiez pe faptul ca, in permanenta, in timpul programului de lucru ori cand ministrul Udrea Elena Gabriela se afla la birou, era o persoana in secretariat, ori eu ori colega mea si, prin urmare, puteam constata si anunta acea persoana de a fi primita de doamna ministru.

La data de 06.10.2011 cu siguranta ma aflam la serviciu, la acest moment nu imi amintesc sa fi existat vreun impediment. Nici la acea data si nici cu prilejul vreunei alte intalniri avute cu ministrul Udrea Elena Gabriela, nu am observat ca secretarul general Nastasia Gheorghe sa vina cu vreo geanta asupra sa. In cabinetul ministrului Udrea Elena Gabriela niciuna dintre persoanele programate in audienta nu intrau cu bagaje sau genti, nici macar cu laptop, intrucat era o dispozitie in acest sens data de doamna ministru, iar daca respectivele persoane aveau bagaje ori genti asupra lor, le solicitam sa le lase in secretariat, urmand sa le recupereze la plecare. Daca Nastasia Gheorghe ar fi venit la ministrul Udrea Elena Gabriela cu vreo geanta nu i-as fi cerut sa o lase in secretariat intrucat era seful meu”.

Foarte importanta mai este o alta precizare facuta de secretara Elenei Udrea. Si anume aceea ca nu isi aminteste daca in ziua în care este acuzata ca a primit genata cu bani, 6 octormbrie 2011, Udrea se afla in minister.

Autor: George TARATA

Publicat: Joi, 2 martie 2017

Sursa: luju.ro

…………..

DNA NU O POATE PROBA PE UDREA

DNA NU O POATE PROBA PE UDREA –  Parchetul lui Kovesi a facut praf dosarul “Gala Bute”. Principala tinta a DNA, Elena Udrea, se indreapta catre o achitare sigura pentru acuzatiile de luare de mita. Procurorii au fost incapabili sa demonstreze ca spaga plimbata la nivelul Ministerului Dezvoltarii a ajuns la Elena Udrea. Dosarul este plin de declaratii contradictorii, iar inculpatii implicati in circuitul mitei nici macar nu amintesc numele Elenei Udrea. Denuntatorii s-au contrazis singuri

Continuam dezvaluirile despre unul dintre cele mai mediatizate dosare ale DNA. Este vorba despre dosarul “Gala Bute”, unde vizata este Elena Udrea, si in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas in pronuntare, urmand ca in 13 martie 2017 sa anunte sentinta. Este o sentinta care, asa cum am aratat, poate duce la restarea “Sistemului”, caci hotararea judecatoarelor Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir va demonstra daca Justitia a iesit din campul tactic al SRI, iar pronuntarile se vor face exclusiv pe probe. Asta intrucat, dupa cum am dezvaluit, probele DNA impotriva Elenei Udrea sunt inexistente, favorita lui Traian Basescu fiind trimisa in judecata pe declaratii ale altor persoane impotriva ei, pe interpretari, procurorii invocand modelul “Adrian Nastase – Trofeul Calitatii” unde fostul premier a primit condamnare pe probe indirecte. Or, o condamnare nu poate fi dispusa in conditiile in care nu exista probe, nici macar daca vorbim despre Elena Udrea, om de baza al regimului Basescu, ea insasi numarandu-se printre creatorii odiosului Sistem care in ultimii ani a condus Romania prin teroarea catuselor.

In urma cu cateva zile, v-am prezentat detalii din dosar in legatura cu celebra geanta cu 900.000 de euro despre care procurorii sustin ca a ajuns la Elena Udrea, dar pentru care nu au nicio proba care sa demonstreze ca favorita lui Basescu a luat aceasta suma de bani. Cu alte cuvinte, o presupusa mita pe care DNA nu o poate proba (click aici pentru a citi). Problema parchetului condus de doctorita Laura Kovesi (foto, alaturi de adjunctul DNA Marius Iacob) este ca, dupa cum se va putea observa in cele ce urmeaza, nu poate proba nici celelalte acuzatii de luare de mita pe care i le aduce Elenei Udrea. Caci Udrea este acuzata, pe langa abuz in serviciu si tentativa la folosirea de documente ori declaratii false, de trei presupuse luari de mita. Pe langa episodul cu geanta, DNA, prin rechizitoriul procurorilor Ana Dana si Marius Bulancea, o acuza pe Udrea de alte doua luari de mita, una dintre ele, cea la care ne vom referi in editia de astazi, constand in urmatoarele fapte:

In cursul anului 2010, ministrul Udrea Elena Gabriela a primit in mod indirect, pentru sine si pentru altul, prin intermediul lui Lungu Stefan, foloase materiale de la Gardean Adrian si Gardean Miron, pentru a asigura finantarea la timp a unor contracte de lucrari incheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai multe unitati administrativ teritoriale in cadrul programului ‘Schi pentru Romania’.
La datele de 24.08.010 si 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 lei in patrimoniul unei societati controlate de inculpatul Lungu Stefan, prin intermediul mai multor contracte fictive de achizitie. Suma mentionata reprezinta 10% din valoarea platilor efectuate de minister catre UAT Cavnic si UAT Borsec in contul lucrarilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A.
Din probele cauzei a rezultat ca Udrea Elena Gabriela cunostea imprejurarile esentiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu Stefan a folosit o parte din banii astfel obtinuti, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate si de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata si Organizatia Bucuresti a unui partid”.

Mituitorul demonteaza strategia DNA de a o infunda pe Udrea

Astfel, potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit bani si foloase prin intermediul consilierului ei Stefan Lungu. Cum au reusit sa probeze procurorii DNA aceste acuzatii? Nu prea au reusit credem noi, in conditiile in care la dosarul “Gala Bute”, pe care Lumeajustitiei.ro l-a studiat, nu exista vreo dovada ca Elena Udrea a intrat in posesia banilor, ci doar declaratii ale unor inculpati, care la randul lor sunt oscilante si contradictorii. Sa le luam pe rand.

In ceea acuzatia ca Udrea ar fi primit prin intermediul lui Stefan Lungu foloase materiale de la fratii Adrian si Miron Gardean, ca ar fi stiut despre modul in care erau remise sumele de bani si ca o parte din acestea ar fi fost folosite in interesul PDL, relevanta este confruntarea dintre Elena Udrea si Stefan Lungu existenta la dosar. Astfel, acesta din urma recunoaste ca Udrea nu i-a cerut niciodata sa faca plati la PDL si ca nu a avut relatii financiare cu fostul ministru: “Referitor la persoana lui Adrian Gardean am avut o singura discutie cu doamna ministru, strict profesionala, in 2009, in care mi-a lasat de inteles ca Gardean nu este unul dintre oamenii cu care sa lucreze. Nu am avut alte discutii cu doamna ministru referitoare la Gardean”. Despre presupusa efectuare a unor plati pentru Elena Udrea sau PDL din bani personali primiti de la Adrian Gardean, Stefan Lungu a explicat urmatoarele: “Nu am avut relatii financiare cu doamna Udrea. Nu i-am spus niciodata ca am facut asemenea plati. Nu mi-a cerut niciodata doamna Udrea sa platesc din banii mei ceva pentru dansa sau pentru partid”.

Mai importanta este insa o alta declaratie a lui Stefan Lungu, cea din februarie 2015, data in cursul urmaririi penale in care acesta dezvaluie in fata procurorilor DNA ca nu Elena Udrea ar fi fost beneficiara banilor dati de Adrian Gardean, ci secretarul general al Ministerului Dezvoltarii, Gheorghe Nastasia: “In cursul anului 2010, Gardean Adrian m-a rugat sa ma interesez de ce nu i se aproba platile pentru lucrarile efectuate. L-am intrebat pe Nastasia, iar el mi-a spus ca motivul e ca Gardean este omul lui Tariceanu. I-am transmis raspunsul lui Gardean si l-am sfatuit sa discute direct cu Nastasia. Gardean a avut o intalnire cu Nastasia la care eu nu am participat. Dupa aceasta intalnire, Gardean m-a rugat sa-l ajut sa intermediez achizitia unui post de transformare energie electrica urmand ca pretul sa ajunga la Nastasia. (…) Gardean mi-a spus ca este dispus sa intoarca un procent din sumele de la MDRT si m-a rugat sa vorbesc acest lucru cu Nastasia. Gardean m-a intrebat daca pot vorbi in mod direct cu Elena Udrea, iar eu i-am raspuns ca nu am nicio legatura cu ea pe aceasta zona. Astfel, am aranjat o intalnire la minister in biroul lui Nastasia, prilej cu care acesta i-a spus ceva la ureche lui Gardean. Acesta a fost prilejul cu care s-au stabilit sumele pe care urma sa le plateasca Gardean avand in vedere ca acela era scopul intalnirii. In acest context, Termogaz a facut doua plati in contul societatii mamei mele SC Last Time Studio SRL, o parte din bani i-am dat lui Nastasia in doua randuri”.

Mai mult, nici macar Adrian Gardean nu o indica pe Elena Udrea ca fiind beneficiara banilor: “La inceputul lui 2010, am avut o intalnire cu Nastasia Gheorghe intermediata de Lungu Stefan, in biroul lui Nastasia de la MDRT. Cu acest prilej, Nastasia mi-a confirmat discutiile purtate anterior cu Stefan Lungu referitor la plata unui procent de 10% din sumele incasate pentru deblocarea finantarii pe lucrarile executate. (…) Cand am discutat cu Lungu Stefan despre modalitatea efectuarii platilor si prestatia pe care trebuia sa o dea Termogaz Company SA catre MDRT in anul 2010, Lungu Stefan mi l-a prezentat pe Nastasia Gheorghe, secretar general la acea vreme in cadrul ministerului (…) De fiecare data cand am discutat cu Nastasia Gheorghe, ma deplasam la sediul MDRT si prin intermediul lui Lungu Stefan discutam cu Nastasia Gheorghe in biroul acestuia (…) In perioada mai-iunie 2010, am avut o discutie cu Nastasia Gheorghe la sediul MDRT in prezenta lui Lungu Stefan, iar acesta mi-a confirmat ca procentul de 10% pe care SC Termogaz Company trebuia sa-l plateasca pentru a obtine efectuarea platilor de la MDRT. Nastasia Gheorghe mi-a precizat ca trebuie sa platesc banii in numerar, fara a-mi da insa alte detalii. Am inteles ca banii trebuia sa-i dau lui Lungu Stefan si acesta sa-i remita lui Nastasia. Eu stiam ca banii erau dati pentru Nastasia Gheorghe, intrucat cu acesta discutasem”. Totodata, acelasi Adrian Gardean a explicat ca nu a avut “alte elemente care sa-i sustina aprecierea ca banii ajungeau la Udrea”.

Nu in ultimul rand, fratele lui Adrian Gardean, Miron Gardean, a explicat ca nu a auzit niciodata ca banii ar fi urmat sa ajunga la Elena Udrea, ci doar la Nastasia, acesta din urma fiind cel care a cerut comisionul: “Fratele meu a spus ca a discutat cu Nastasia Gheorghe. Sunt sigur ca fratele meu nu a spus ca aceasta suma de bani ar fi fost solicitata de Elena Udrea”.

Asadar, nimeni nu o indica pe Elena Udrea drept beneficiara finala a spagii. Si atunci cum sa probeze procurorii presupusa luare de mita, daca nici macar cei care ar fi implicati in circuitul spagii nu o amintesc pe favorita lui Basescu?

Fiul lui Nastasia lua banii, DNA nici macar nu l-a audiat. A fost santajat Nastasia cu dosar pentru fiul sau?

Pe de alta parte, in acelasi dosar exista o situatie extrem de stranie, ce ridica mai multe semne de intrebare. Si anume faptul ca procurorii DNA au aflat ca banii pe care Adrian Gardean ii dadea lui Gheorghe Nastasia prin intermediul lui Stefan Lungu ajungeau la fiul lui Gheorghe Nastasia, Alexandru, dar acesta din urma nici macar nu a fost audiat de parchetul anticoruptie. Cel putin nu exista vreo declaratie a lui Alexandru Nastasia. Astfel, Stefan Lungu a explicat ca sumele de bani provenite de la Termogaz erau virate in contul societatii Last Time Studio detinuta de mama sa, iar acestea au ajuns la Gheorghe Nastasia in proportie de cel putin 90%. Mai exact, potrivit lui Lungu, banii i-au fost dati in mana lui Alexandru Nastasia, fiul lui Gheorghe Nastasia, cu care s-a intalnea la Pensiunea “Popasul Vanatorului” detinuta de secretarul general al MDRT (pensiune care conform unor dezvaluiri din presa era plina ochi pe tot parcursul anului, cu grad de ocupare 100%, un lucru rar intalnit in turism). De asemenea, banii au mai fost dati prin plati fictive efectuate in contul unei societati pe care Gheorghe Nastasia o detinea impreuna cu fiul sau.

Iata declaratia lui Stefan Lungu:

Nastasia mi l-a indicat pe fiul sau Alexandru cu care trebuia sa ma intalnesc sa-i dau banii. La intalnirea cu Nastasia, el mi-a indicat ce suma sa-i dau fiului sau Alexandru, insa nu-mi amintesc cuantumul acesteia. Banii din al doilea contract i-am dat lui Nastasia”.

Totusi, asa cum mentionam ceva mai devreme, Alexandru Nastasia nu a fost audiat la DNA, desi acesta putea fi martor cheie privind circuitul banilor. Poate exista insa o explicatie pentru decizia procurorilor. Poate ca Alexandru Nastasia a fost folosit de DNA pentru a-l convinge pe Gheorghe Nastasia sa faca declaratii impotriva Elenei Udrea. Cu alte cuvinte, Nastasia sa fi fost santajat si fortat sa declare ceea ce se dorea, pentru a evita ca fiul sau sa fie arestat, pe modelul Dorin Cocos-Alin Cocos (ne amintim ca Alin Cocos a fost retinut si apoi arestat, iar tatal sau brusc a inceput sa faca denunturi). Este o posibila explicatie, daca ne gandim ca dupa aparitia fiului sau in dosar Gheorghe Nastasia a povestit episodul cu geanta de 900.000 de euro care ar fi ajuns la Udrea, dar pe care nimeni nu a vazut-o.

Nastasia s-a incurcat in declaratii

Un alt aspect interesant din dosarul “Gala Bute” si acuzatiile de mita la adresa Elenei Udrea il are in prim plan tot pe Gheorghe Nastasia. Mai exact, este vorba despre declaratiile contradictorii facute de acesta.

DNA sustine ca Elena Udrea i-ar fi cerut lui Adrian Gardean un comision de 10% din valoarea platilor pe care ministerul urma sa le faca in contul companiilor omului de afaceri, dar si realizarea unor sponsorizari indicate de Gheorghe Nastasia. Solicitarea ar fi fost facuta, conform procurorilor, in 7 februarie 2011, cu ocazia sarbatoririi zilei de nastere a lui Gheorghe Nastasia, la pensiunea acestuia din Busteni. Totul s-ar fi intamplat in decurs de cateva secunde, cat a durat discutia dintre cei doi, care se intalneau pentru prima si ultima data. Cu alte cuvinte, in momentul in care au facut cunostinta, Elena Udrea i-ar fi cerut bani lui Adrian Gardean, de fata cu celelalte persoane aflate la masa. Asta sustin DNA si Adrian Gardean: “Nu a fost o conditionare clara, de genul ‘daca nu dai sponsorizarea nu primesti banii’ de catre doamna Udrea, dar eu am inteles-o ca fiind o conditionare intr-un context general”.

Intreaga constructie pica insa daca avem in vedere declaratiile inculpatilor si martorilor din cauza. Spre exemplu, Miron Gardean, fratele lui Adrian Gardean a declarat urmatoarele: “Din cate stiu, discutii cu Elena Udrea a avut doar la Busteni. Fratele meu nu mi-a spus niciodata ca aceste sume de bani ar fi fost solicitate de catre Udrea Elena. Am inteles de la fratele meu ca sumele de bani au fost solicitate de catre Nastasia Gheorghe”. Totodata, omul de afaceri Corin Boian, partener de afaceri cu Adrian Gardean sustine ca acesta din urma nu i-a spus nimic despre vreo solicitare care sa fi fost facuta de Udrea in februarie 2011. La randul sau, intrebat fiind daca a asistat la vreo discutie intre Udrea si Nastasia, discutie din care sa reiasa ca fostul ministru i-ar fi cerut lui Adrian Gardean, in 7 februarie 2011, sa faca sponsorizari in “Gala Bute”, Stefan Lungu a raspuns: “Nu, nu am asistat la o astfel de discutie”. Nu in ultimul rand, colaboratoarea Elenei Udrea, Luminita Kohalmi, a declarat ca “la petrecerea din februarie 2011 nu a auzit sa se fi purtat discutii intre Udrea Elena Gabriela si persoanele prezente despre sponsorizari”. Deci, singurii care au auzit despre sponsorizari sunt Nastasia si Gardean, dar nici ei nu sunt exacti in relatarea evenimentelor dupa cum vom vedea.

Episodul din 7 februarie 2011 este extrem de important din mai multe puncte de vedere. In primul rand, acesta ar fi momentul pretinderii de catre Elena Udrea a mitei, desi nu exista vreo proba in acest sens, dimpotriva declaratii care o ajuta pe favorita lui Basescu. In al doilea rand, momentul din 7 februarie 2011 este important caci dezvaluie neconcordante in declaratiile lui Gheorghe Nastasia, ceea ce ridica mari semne asupra sinceritatii acestuia, dar si contradictii in gandirea procurorilor.

Initial DNA a sustinut ca presupusa sponsorizare ar fi fost ceruta de Udrea pentru organizarea “Gala Bute”, insa au renuntat la aceasta tema, dupa ce si-au dat seama ca la acea data nici macar nu incepusera discutiile pentru respectivul eveniment, invocand un termen larg al presupusei sponsorizari. De asemenea, Gheorghe Nastasia si Adrian Gardean au sustinut initial ca sponsorizarea ar fi fost ceruta de Udrea pentru “Gala Bute”, pentru ca apoi sa sustina ca fostul ministru nu s-a referit la “Gala Bute” ci la “sponsorizari in general”.

La fel de important este ca initial, in declaratia din 2 februarie 2015, Nastasia a spus ca nu isi aminteste de discutia referitoare la sponsorizare, pentru ca la o zi distanta sa isi aduca aminte brusc despre discutia despre sponsorizari. Nastasia sustine ca “imi amintesc ca se afla in curs de organizare Gala Bute de catre Rudel Obreja prin firma SC Europlus Computers SRL si, daca poate, sa faca aceasta sponsorizare catre societatea lui Rudel Obreja”. Totusi, in confruntarea cu Elena Udrea din 15 martie 2015, Nastasia afirma “nu-mi aduc aminte” in momentul in care a fost intrebat despre momentul in care a aflat ca este nevoie de o sponsorizare pentru “Gala Bute”.

Acelasi Gheorghe Nastasia s-a contrazis singur si in legatura cu prezenta lui Adrian Gardean la ziua sa organizata in 7 februarie 2011, la pensiunea pe care o detine in Busteni. Concret, Nastasia a sustinut nu e adevarat ca Adrian Gardean a venit la ziua sa, pentru ca la scurt timp sa isi schimbe declaratia in sensul ca “e posibil sa fi venit la petrecerea organizata de mine”. Nu este doar atat. Gheorghe Nastasia s-a contrazis singur si in confruntarea pe care a avut-o cu Elena Udrea in martie 2015. Astfel, Nastasia a sustinut ca nu stia ca Adrian Gardean va veni la ziua sa:

Stefan Lungu nu a fost invitat, nu am avut cunostinta ca vine nici la ziua mea, nici insotit de domnul Gardean”.

Ce sa vedeti, Stefan Lungu declara cu totul si cu totul altceva: “Invitatia la ziua lui Gheorghe Nastasia a fost chiar a lui Nastasia catre Adrian Gardean, nu a doamnei Udrea, pentru ca nu putea sa invite pe cineva la ziua domnului Nastasia”.

In fine, sa mai notam o alta contrazicere in declaratiile lui Gheorghe Nastasia. Initial, acesta sustine ca l-a cunoscut pe Adrian Gardean cu ocazia zilei sale de nastere, in 7 februarie 2011, pentru ca dupa cateva momente sa revina cu precizarea ca “e posibil” sa-l fi intalnit pe omul de afaceri anterior. Culmea, asa cum ati putut citi mai sus, la dosar exista detalii despre intalniri pe care Gardean le avea cu Nastasia inca din 2010.

Autor: George TARATA

Publicat: Miercuri, 8 martie 2017

Sursa: luju.ro

 

HALUCINANT, ÎN ROMÂNIA SE FACE JUSTIŢIE ÎN INTERS PERSONAL : Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca) a cerut nerespectarea Codului de Procedură Penală pentru a-şi salva cariera

19 august 2015 2 comentarii

HALUCINANT !!!

Desprinsă parcă din filmele cu proşti, Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca), pentru a nu-i fi pusă în pericol cariera a cerit nerespectarea Codului de Procedură Penală …

Risantea Găgescu

Risantea Găgescu

Nu odată am auzit de faptul că atunci când un judecător analizează probele după care dă o sentinţă se detaşează de orice alteceva …

Aşa o fi, dar nu la noi.

În România se pare că în Justiţie se poartă mici războaie în care prevalează răzbunările de ţoape de mahala dintre cuconetul purtător, din păcate, de robă, interesele care le privesc cariera de magistrat.

Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu

Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu

S-a ajuns la situaţii de-a dreptul halucinante.

Se pare că judecătorul din dosarul „Rarinca” nu a ezitat să încerce să îşi apere sentinţa definitivă de achitare cerând nici mai mult, nici mai puţin decât nerespectarea Codului de Procedură Penală.

Fără a ţine cont că era sub observaţia directă a Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfășurat, luni, la Curtea de Apel București s-a petrecut o adevărată aberaţie pentru lumea considerată civilizată, un judecător a vrut să fie  audiată ca parte într-o cale extraordinară de atac pentru a-și apăra propria hotărâre judecătorească.

Mariana Rarinca

Mariana Rarinca

Culmea nebuniei s-a atins când judecătoarea şi-a permis să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală!

Instanţa Curții de Apel București, formată din judecătorii  George Matei (președinte) şi Anamaria Trancă a judecat contestația în anulare formulată de DNA împotriva achitării în cazul “Rarinca – șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Absolut incredibil a constatat că la dosar a fost incluse nişte note înaintate de avocatul judecătoarei Risantea Găgescu, Cornel Liviu Popescu.

Ei bine, judecătoarea Risatea Găgescu este tocmai judecătoarea care a pronunţat achitarea împotriva căreia se exercită această cale de atac.

Alături de judecătorul Damian Dolache , Judecătoarea Risantea Găgescu a făcut parte din completul care a exprimat achitarea Marianei Rarinca. Magistratul și-a expus punctul de vedere în dosarul penal pe care l-a judecat  prin motivarea achitării, așa cum prevede procedura.

Madam Găgescu însă a considerat că este desupra legii şi a vrut să participe la judecarea contestaţiei în anulare.

În acest sens prin avocatul menţionat mai sus a înaintat nişte note prin  care, vezi Doamne,  ar fi intenţionat să îşi apere cariera de magistrat.

Desprinsă parcă din filmele cu proşti, cucoana a argunentat că dacă ar fi fost desfiinţată sentinţa dată de ea ar fi putut fi sancţionată de CSM pentru incompatibilitatea de a judeca dosarul “Rarinca”.

Judecătoarea Găgescu a cerut prin avocat nici mai mult nici mai puţin decât nerespectarea Codului de Procedură Penală care prevede că într-o contestaţie în anulare părţile din proces sunt doar inculpatul, persoana vătămată ( în cazul nostru Mariana Rarinca şi Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ) şi procurorul de şedinţă.

Motivul pentru care madam Găgescu a cerut prin avocat să nu se respecte  Codul de Procedură Penală pare desprins din cineştie ce roman grotesc: “Legiuitorul este, uneori, prost!”.

Avocatul judecătoarei a făcut trimitere la Art.8 al Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului, încercând să inducă ideea că dacă legislația internă nu prevede ca judecătorul să fie parte intr-un proces penal, în care s-a pronunțat, pentru a-și apăra un drept (cariera profesională probabil),  trebuie respectată legislația europeană, care are prioritate.

Judecătorul George Matei (președintele instanței), le-a explicat avocatului si judecătoarei  Găgescu, prezentă şi dânsa în sală, că în legislaţia românească există căi administrative prin care îşi poate apăra cariera, obligaţia de la care nici un magistrat nu poate face rabat fiind aceea de respectare necondiţionată a Codul de Procedură Penală.

Cererea judecătoarei Găgescu find respinsă de instanţă.

Persoane cu o puternică pregătire în domeniu au spus referitor la acest caz că magistrații trebuie să fie MODELE de respectare a legislației:

“ Este halucinant ca un judecător să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală. Pot presupune că acest judecător, cu grad de Curte de Apel, unde se pronunță hotărâri definitive, care CREDE că prevederile Codurilor Penale sunt facultative sau aplicabile în funcție de cine știe ce împrejurări, a dat sentințe definitive si executorii! Mă gândesc cu GROAZĂ ce hotărâri definitive ar fi putut pronunța un astfel de judecător”.

Inspecţia Judiciară a anunţat că Inspecția NU se poate pronunța într-un caz ce poate face obiectul cercetării disciplinare.

Un jurnalist a întrebat-o pe madam Găgescu în baza căror texte de lege  a înaintat notele scrise în judecarea contestației în anulare în cazul “Rarinca”.

Judecătoarea a spus că îşi rezervă dreptul să tacă.

Jurnalistul a insistat îprecizând că nu o întreabă în calitate de judecător ci ca persoană care doreşte să fie considerată parte din contestaţie lucru care a iritat-o pe madam Găgescu,  avocatul acesteia ameninţând că va depune o plângere pentru hărţuire deşi reporterul a spus că nu a dorit decât să respecte deontologia profesională , „audiatur et altera pars”, principiul ascultării celeilalte părţi.

Instanța a admis contestația în anulare a DNA si a decis rejudecarea apelului în dosarul „Șantaj la președinta Înaltei Curți”, primul termen de judecată a fost fixat pentru vineri. Apelul va fi rejudecat de o altă instanță de judecată.

Pe scurt despre cazul „Rarinca”

După ce mai multe instanţe au admis arestarea preventivă a Marianei Rarinca, Tribunalul București a CONDAMNAT-O la trei ani închisoare cu suspendare.

Instanța Curții de Apel, formată din Damian Dolache și Risantea Găgescu au ACHITAT-O. Procurorii de la  DNA au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca, contestaţie admisă.

Procurorii DNA reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu a fost imparţială.

Argumentul de forţă al procurorilor fiins interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.

Procurorii DNA au citat, în acea solicitare, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept:

 

DIALOGUL DINTRE LIVIA STANCIU – RISANTEA GĂGESCU

Livia Stanciu: Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…

Risantea Găgescu : Când există o eroare judiciară.

Livia Stanciu: Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.

Risantea Găgescu : Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.

Livia Stanciu: Sau invers.

Risantea Găgescu : Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.

Prin achitarea pronunţată în dosarul „Mariana Rarinca vs Livia Stanciu”, judecătoarea Găgescu a dorit să îi arate preşedintei ÎCCJ ce înseamnă aia „eroare judiciară”.

P.S. Dacă astfel de judecători cu comportament de ţoape care pun cariera deasupra a orice, împart dreptatea în România înseamnă că ţara asta că ţara aceasta are o mare problemă …

%d blogeri au apreciat: