Arhiva

Posts Tagged ‘Agenţia Naţională de Integritate’

Melania Cincea: ”Teodor Meleșcanu ignoră un concurs organizat de MAE”

4 septembrie 2018 Lasă un comentariu

Un articol remarcabil (ca de obicei) al Melaniei Cincea.

Dacă i se pare cuiva că Theodor Meleșcanu nu are ce căuta între penali, se înșeală …

Ministrul Teodor Meleşcanu ignoră rezultatele unui concurs organizat de MAE, pentru a-şi numi fiul vitreg într-o funcţie de consul general

La finalul anului 2016, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, în premieră, concurs public pentru funcţia de consul general al României la Strasbourg. Ministrul Teodor Meleşcanu ignoră rezultatele acelui concurs – despre care MAE susţine că nici nu a fost organizat – și numește pe altcineva în funcţie. „Întâmplător”, pe fiul său vitreg.

MAE aruncă la coşul de gunoi rezultatul unui concurs în favoarea unei numiri fără concurs

În 20 decembrie 2016, Vasile Popovici, un diplomat cu o experienţă 17 în serviciul exterior al României, era anunţat de către directorul Departamentului de Resurse Umane din Ministerul Afacerilor Externe, Irina Elena Niţă, că a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de consul general la Consulatul General al României la Strasbourg, în urma evaluării candidaturii. Numirea urma să aibă loc după data finalizării mandatului de patru ani al ocupantului de la acea vreme, care se încheia în august 2017. „În acest sens, propunerea de numire va fi înaintată Guvernului, cu respectarea termenului de rechemare de 90 de zile pentru ocupantul actual”, mai transmitea Irina Elena Niţă.

Nu s-a mai întâmplat însă nimic. În ianuarie 2017 la vârful MAE a fost numit Teodor Meleşcanu care avea, se vede, alte planuri în privinţa acestei funcţii.

În septembrie 2017, după expirarea mandatului consulului în funcție, Vasile Popovici s-a întâlnit, la sediul MAE, cu Teodor Meleşcanu, aducându-i la cunoştinţă că a câştigat concursul penstru postul de consul general al Strasbourg. Discuţia nu a avut niciun efect. După alte câteva luni, în 4 iunie anul acesta, aflând de eliberarea postului, i-a trimis ministrului Meleşcanu o adresă oficială pe aceeaşi temă, reamintindu-i de concursul organizat de Guvern şi de MAE: „În condiţiile în care postul se va elibera, aş dori să vă comunic, stimate domnule ministru, că sunt în continuare disponibil şi interesat să ocup respectivul post.” Din nou, fără efect. MAE nu i-a comunicat nici până în prezent un răspuns la această adresă.

În aceeaşi lună, însă, MAE numea pe altcineva în respectivul post pentru care organizase concurs în noiembrie-decembrie 2016. Noul consul, numit fără concurs, este Sorin Adrian Pîrvulescu, despre care presa a scris că e fiul vitreg al lui Teodor Meleşcanu, informație pe care acesta nu a dezmințit-o. Numirea s-a făcut prin HG 454/28 iunie 2018.

Acela a fost momentul în care Vasile Popovici porneşte ceea ce pare a fi o luptă cu morile de vânt. În 11 iulie, a sesizat prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, solicitându-i să anuleze acea hotărâre de guvern, iar în 23 iulie a făcut plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi la Parchetul General, acuzându-l pe Teodor Meleșcanu de conflict de interese, abuz în serviciu și corupție.

Singurul răspuns primit, până la această dată, este de la Guvern care, prin vocea secretarului general, Andreea Lambru, îi comunica, fără argumente, că plângerea este neîntemeiată.

Vasile Popovici: „Tentația domnului Meleșcanu de a-și desemna fiul a fost mai mare decât respectul pentru litera legii și pentru rezultatul oricărui concurs”

Domnul ministru Meleșcanu era în perfectă cunoștință de cauză inclusiv de faptul că Guvernul organizase în noiembrie-decembrie 2016 un concurs pentru ocuparea postului respectiv. Printr-o procedură unică de numire în funcție, fără precedent în istoria MAE, ministerul a organizat un concurs public constând din prezentarea unui dosar (CV și proiect de misiune), într-o primă fază, urmată în faza a doua – în situația selectării candidaturii pe baza unor criterii clare de selecție – de intervievarea candidaților de către o comisie MAE constituită ad hoc. Conform comunicării primite din partea MAE, am fost desemnat pentru ocuparea postului de consul general al României la Strasbourg. Însă tentația domnului Meleșcanu de a-și desemna fiul a fost mai mare decât respectul pentru litera legii și pentru rezultatul oricărui concurs”, afirmă Vasile Popovici.

Acesta mai spune că selectarea sa pentru acest post s-a făcut pe baza unor criterii foarte clare : experiență, proiect de misiune, cunoașterea mediului cultural, lingvistic, economic și politic al țării de reședință: „După o activitate de 17 ani în serviciul exterior al României în calitate de consul general al României la Marsilia (1998-2002), de consilier de comunicare la Ambasada României la Paris (2002-2005), de ambasador al României în Maroc (2005-2011), de ambasador al României în Portugalia (2011-2016) precum și de cadru didactic universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predau cursuri de literatură, cultură și civilizație franceză, se poate înțelege că am avut toate atuurile pentru a ocupa postul de la Strasbourg. Nominalizarea mea nu s-a făcut printr-un act de voință guvernamentală (sau ministerială) și nici pe criterii politice, ci, subliniez, prin concurs deschis și pe baza unor criterii clar stabilite și anunțate public.”

Distrugere de probe, la MAE?

I-am solicitat ministrului Teodor Meleșcanu, printr-o adresă trimisă la minister, să ne răspundă la câteva întrebări:

  • Pe ce criterii de selecţie a fost desemnat, în iunie 2018, consul general al României la Strasbourg domnul Adrian Sorin Pîrvulescu?
  • De ce MAE a ignorat rezultatul concursului public pentru desemnarea unor posturi de consuli generali ai României, organizat în noiembrie-decembrie 2016, în urma căruia desemnat să ocupe funcţia de consul general al României la Strasbourg a fost domnul Vasile Popovici?
  • Între dumneavoastră şi domnul Adrian Sorin Pîrvulescu există o relaţie de rudenie? Care este aceasta?

În răspunsul trimis, dar neasumat prin nicio semnătură, Direcția Purtător de Cuvânt și Comunicare a MAE transmite că Adrian Sorin Pîrvulescu a fost numit consul general al României la Strasbourg conform HG nr. 454/28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 539/28 iunie 2018. Un act semnat de premierul Viorica Dăncilă şi contrasemnat de… ministrul Teodor Meleşcanu.

Criteriile nu sunt menționate în răspuns, reprezentanții MAE transmițând că acestea „derivă din legislația în vigoare, în speță Legea nr. 269/2003, privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările și completările ulterioare.” Reprezentanții MAE se eschivează, însă, să menționeze concret criteriile pe baza cărora a fost ales Adrian Sorin Pîrvulescu, și nu un altul.

Ceea ce atrage mai mult atenția este faptul că MAE susține că nu a organizat niciun concurs public pentru ocuparea unor posturi de consuli generali ai României „având în vedere că numirea acestora se realizează în conformitate cu prevederile art. 5 alin. 2 din Regulamentul consular, aprobat prin HG 760/1999, cu modificările ulterioare” – Regulamentul consular prevede că numirea la post a consulilor generali, a şefilor oficiilor consulare se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Externe. În perioada noiembrie-decembrie 2018, dorind să iasă din arbitrarul politic, MAE şi Guvernul României au organizat însă un concurs pentru funcţia de consul general al României la Strasbourg. Aspectul este confirmat de corespondența trimisă lui Vasile Popovici de directorul de la acea vreme a Departamentului de Resurse Umane al MAE şi este menționat în plângerile oficiale făcute de Vasile Popovici la Parchetul General și la ANI: „Printr-o procedură unică de numire în funcție, fără precedent în istoria MAE, ministerul a organizat un concurs public.”

În aceste condiții, ce denotă negarea de către MAE a organizării unui concurs? Incompetenţă? Distrugere de probe, pentru a nu exista obligația de a numi în această funcție un om care a câștigat un concurs organizat chiar de MAE? Sau „doar” sfidare?

În plus, MAE transmite că nu există nicio legătură de rudenie între Teodor Meleșcanu și Sorin-Adrian Pîrvulescu. Interesant, însă, dar MAE nu a dat nicio dezmințire pe subiect când, la numirea acestuia în funcția de consul general la Strasbourg, presa l-a menţionat ca fiind fiul vitreg al ministrului Meleşcanu.

Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe: „A fost o evaluare pe baza unor criterii clare şi obiective, făcută de o comisie a MAE”

Fostul ministru de Externe de la acea vreme, Lazăr Comănescu, confirmă existenţa acelor proceduri de numire în funcție, la care face referire Vasile Popovici şi în baza cărora acesta a fost desemnat să preia funcţia de consul general la Strasbourg: „Când am venit la MAE, am discutat şi cu primul-ministru că este nevoie de stabilirea unor criterii clare de selecţie, pentru eliminarea situaţiilor în care oameni care nu prea au de-a face cu activitatea diplomatică şi consulară să fie trimişi la post. Astfel, la propunerea MAE şi prin decizia primului-ministru, au fost adoptate nişte proceduri clare de numire a consulilor generali, în baza cărora au fost selectaţi şi apoi propuşi pentru a fi numiţi, prin hotărâre de guvern, un anumit număr de consuli. Una dintre prevederi era că MAE face publice posturile de consul general vacantabile în anul următor. Pe această bază au participat şi au fost evaluaţi oameni care urmau să preia posturile în 2017. A fost o evaluare pe baza unor criterii şi condiţii foarte clare şi obiective, evaluare făcută de o comisie formată din mai mulţi secretari de stat şi din şefii Departamentelor Consular şi Resurse Umane din MAE. Înţeleg că între timp lucrurile acestea au fost puse deoparte şi s-au luat alte decizii…”

Guvernul tace

Am solicitat un răspuns și din partea premierului Viorica Dăncilă, rugând-o să comunice ce decizie a luat în privinţa solicitării de anulare a HG 454/28 iunie 2018 și să o argumenteze. Guvernul nu a trimis răspuns nici în termenul legal, nici în urma apelurilor telefonice prin care am solicitat un răspuns.

Ce spun Parchetul General și Agenția Națională de Integritate?

Faptul că ministrul Teodor Meleșcanu ignoră un concurs organizat de MAE, în urma căruia cineva a fost desemnat să ocupe funcţia de consul general al României la Strasbourg, și numește pe altcineva în funcţie aduce în discuție o posibilă infracțiune de abuz în serviciu.

Potrivit art 297 din Noul Cod Penal, abuzul în serviciu este definit ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.” Iar dacă s-au distrus şi urmele acelui concurs, ar fi o circumstanţă agravantă.

La fel, circumstanţă agravantă ar fi şi dacă cel numit în funcție este fiul vitreg al lui Teodor Meleșcanu. Potrivit art. 72 din Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, articol ca vizează conflictul de interese, „persoana care exercită funcția de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I”. Iar potrivit art. 7 din Noul Codul Civil, „rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ”. Adică, dacă Sorin Adrian Pîrvulescu este fiul vitreg al lui Teodor Meleșcanu, aceştia se află în relație de rudenie de grad I.

Rămâne de văzut ce vor decide Parchetul General și Agenția Națională de Integritate.

Autor: Melania Cincea

Sursa: putereaacincea.ro

Argumentele pentru excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură, demolate de ÎCCJ. Similitudini cu cazul judecătoarei Georgiana Pulbere

Eșafodajul argumentativ pe care s-a bazat scoaterea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan pare a fi demolat puțin câte puțin de  Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a ajuns la concluzia că un magistrat care a predat cursuri așa cum a făcut doamna Bogdan nu a încălcat legea.

Decizia ÎCCJ rămasă definitivă pune CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) într-o poziție cel puțin ciudată deoarece l-a lăsat cu nădragii în vine demolându-i principalul argument pe care s-a bazat eliminarea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA.

ÎCCJ a anulat un raport al ANI  (Agenţia Naţională de Integritate) care hotăra că un magistrat din Constanța ar fi fost în incompatibilitate din același motiv.

În 2012 judecătoarea Georgiana Pulbere care a a predat cursuri de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în calitate de prestator-formator, unor funcţionari de la  CNSC (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor), fiind retribuită de o firmă privată. Această speță crează un important precendent în favoarea judecătoarei Camelia Bogdan, eliminată din magistratură pe același motiv, lucru contestat Inspecţiei Judiciare, organ al CSM.

ÎCCJ, la  22 iunie, a admis recursul formulat de  judecătoarea Georgiana Pulbere  la Curtea de Apel Constanţa și a anulat raportul ANI din 2015 prin care magistratul era declarat incompatibil.

Raportul spunea că  în 2012, doamna Georgiana Pulbere  în calitate de prestator-formator, încheiase un contract civil cu SC Omniatest Plus SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea şi susţinerea suportului de curs de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în valoare totală de 1.370 lei. Drept urmare, s-ar fi aflat în afara cadrului legal, deoarece funcţia de judecător „[…] este incompatibilă cu orice altă func­ţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior […]” (Legea 161/2003) şi pentru că „funcţiile de judecător […] sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii” (Legea 303/2004). Rezultatul stării de incompatibilitate este decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Doamna Pulbere la contetarea raportului la Curtea de Apel Bucureşti, susținea că: „implicarea în respectivul proiect a avut raţiuni pur profesionale, justificate şi prin prisma faptului că CNSC este o instituţie administrativ-jurisdicţională ce pronunţă DECIZII ce pot fi atacate în faţa instanţelor competente de contencios administrativ astfel că activitatea prestată în contextul anterior învederat nu contravine dispoziţiilor legale” (fragment din sentinţa 2481/2015 a Curţii de Apel). Ea a mai invocat faptul că „restrângerea exercitării unor drepturi prin instituirea unei incompatibilităţi este justificabilă din punct de vedere legal doar prin existenţa anumitor situaţii personale, care fac să planeze asupra persoanei unele suspiciuni privind exercitarea cu imparţialitate a unei demnităţi/funcţii publice”.

Doamna Pulbere a pierdut acel proces, Curtea spunând că „activitatea prestată de reclamantă în temeiul contractului încheiat cu o societate comercială a generat o stare de incompatibilitate, aşa cum corect a apreciat pârâta (Agenţia Naţională de Integritate – n.r.), câtă vreme nu se înscrie în sfera activităţilor didactice prestate în învăţământul superior, singurele permise de lege în cazul judecătorilor.”  … D-na Pulbere a depus la  22 iunie 2017 a câştigat definitiv procesul, completul de la Înalta Curte casând sentinţa anterioară şi anulând raportul ANI.

Referitor la acest dosar, ANI a transmis că „infirmarea unui raport de evaluare în mod definitiv de către instanţele de judecată are ca efect imediat înlăturarea acestui act administrativ, sub aspectul situaţiilor pe care le cons­tată şi al sancţiunilor pe care le prevede, conform legislaţiei aplicabile … Atâta vreme cât sentinţa nu este motivată, nu mă pot exprima”, a declarat doamna judecătoare Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR (Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.)

Anumite similitudini între cele două spețe există. Starea de incompatibilitate, decisă  după ce, în 2014, d-na Bogdan a participat,ca  formator-lector, la un program de formare profesională destinat func­ţionarilor din cadrul APIA (Agen­ţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), structură din cadrul Ministerului Agriculturii.

Judecătoarea a încheiat, un contract cu o firmă privată, FDI Top Consult SRL, încasând 4.480 euro pentru 16 zile de activitate. Decizia de excludere menţionează, la pagina 47, că Agenţia Naţională de Integritate „într-o situaţie similară, a decis că doamna judecător Georgiana Pulbere s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate atunci când a prestat o activitate de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, activitate pentru care a fost remunerată”.

Cazul Pulbere mai apare încă o dată în decizia de excludere a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind făcută o comparaţie între sumele încasate de cele două judecătoare. Doamna Bogdan a contestat decizia luată în cazul său, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a avea un prim termen stabilit, a doua zi după pronunţarea din cazul Pulbere, Camelia Bogdan era deja la curent cu sentinţa respectivă. „A câştigat. Este cam aceeaşi situaţie ca la mine. Nu este prima dată când un magistrat câştigă un astfel de dosar”, a spus pentru presă  Camelia Bogdan, care şi-a susţinut astfel nevinovăţia.

În public mulți spuneau că eliminarea doamnei Bogdan s-a întâmplat pentru că a primit bani pentru cursuri de la o instituţie. Adică de la Ministerul Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA, pe care Bogdan l-a judecat în aceeaşi perioadă şi în care patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat la zece ani de închisoare. În aceste condiţii, era de aşteptat ca judecătorii să facă cel puţin o paralelă între termenele pe care le-a avut dosarul respectiv, cu numărul 25497/3/2012** (10 iunie, 1 şi 7 iulie, 4 şi 5 august 2014) şi participarea judecătoarei la cursuri (21 iulie-2 august 2014). Pentru excluderea din magistratură, însă, s-a invocat doar art. 99, lit. b din Legea 303/2004, privind „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”. O anchetă anterioară legată de faptul că Bogdan ar fi trebuit să se abţină în Dosarul ICA (art. 99, lit. i) a fost clasată de CSM.

*

Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a fostului ICA (Institut pentru Cercetări Alimentare), a fost la un pas să iasă din închisoare după nici trei ani executați din cei zece primiți. 

O comisie a Penitenciarului Rahova a analizat cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu și i-a dat însă aviz negativ. comisia a decis  că „scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”,cu toate că  Dan Voiculescu a fost considerat  a fi un deținut model,  Voiculescu ținând  conferințe în închisoare și ar fi măturat curtea.

În sala de judecată avocatul lui Voiculescu a spus, citat de Mediafax, a declarat: “Comisia spune că perioada executată efectiv, 1.022 de zile, e prea scurtă. Însă din fracţia obligatorie fac parte şi zilele câştigate, adică peste 380. (…) Comisia susţine că Dan Voiculescu e în regim închis, aşadar nu ar trebui eliberat condiţionat. Ţin să precizez că a refuzat un regim inferior din motive de siguranţă personală. Dan Voiculescu a depăşit fracţia cu aproape opt luni, zile executate şi câştigate. A avut un comportament conform, a participat la activităţi în penitenciar, are 71 de ani și suferă de mai multe afecţiuni, care se regăsesc în documentele depuse. Dan Voiculescu nu trebuie îndreptat. El are o educaţie solidă, probabil a înţeles că a încălcat legea”.

Procurorii de la DNA spun că  fără publicarea unor cărţi, Voiculescu nu ar fi îndeplinit fracţia de o treime din pedeapsă, condiţie necesară pentru formularea unei cereri de eliberare. Procurorul a adăugat că instanţa trebuie să aibă în vedere împrejurările în care au fost realizate lucrările.

“Petentul condamnat a fost disciplinat,” – a spus procurorul de şedinţă al DNA la același termen al procesului- ” a fost recompensat, însă nu e suficient pentru a fi eliberat condiţionat. Instanţa trebuie să îşi creeze convingerea că a fost reeducat. A fost condamnat pentru o infracţiune cu intenţie. A câştigat 57 de zile din muncă, dar 330 de zile din cărţile scrise. Lucrările au fost realizate cu scopul vădit de a induce în eroare comisia şi instanţa. Nu există nicio dovadă că lucrările au fost scrise în penitenciar. Unul dintre manuscrise are 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are 40 de pagini. A fost o modalitate vicleană şi facilă de a ieşi mai repede din penitenciar. Este un profitor al prevederilor legale. A fost obligat la plata a 60 de milioane de euro, prejudiciu care încă nu a fost plătit. Nu au fost achitate nici măcar cheltuielile de judecată. Persoana nu a finalizat niciunul dintre cele 17 programe la care s-a înscris în penitenciar. Fie nu a avut pre­zenţă, fie nu a obţinut calificativ”.

În motivarea deciziei Secţiei pentru Judecători în Materie Disciplinară din 8 februarie 2017 (pag. 25-57) dosarul ICA nu este invocat deloc existând doar unele trimiteri: ”trebuie verificat dacă, în contextul social specific şi din perspectiva observatorului rezonabil, magistratul s-a implicat într-o activitate ce poate să îi compromită, în mod obiectiv, statutul profesional pe care legea i-l conferă”  ………… „modul în care aceasta a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar” ………….. „modalitatea în care doamna judecător a înţeles să se raporteze la obligaţiile legale ce îi reveneau este cu atât mai gravă cu cât unul dintre scopurile avute în vedere prin reglementarea conflictului de interese şi a regimului incompatibilităţilor este acela de a preveni situaţiile care pot genera în­doieli din perspectiva percepţiei publice cu privire la aparenţa de imparţialitate a magistratului în soluţionarea cauzelor cu care a fost învestit” , „prin conduita pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi impar­ţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţa opiniei publice”  … „prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, ca serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei”.

„De ce şi cum a motivat CSM-ul nu pot specula. Doar ei vă pot răspunde”, a răspuns judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa UNJR (Uniunii Naționale a Judecătorilor din România), la întrebarea de ce respectivul dosar nu apare în motivarea deciziei de excludere a Cameliei Bogdan. Aceasta din urmă susţine, pentru RL, că asocierea dosarului respectiv cu excluderea a avut loc doar cu un singur scop: „Ca să-mi fie terfelită imaginea”.

EMILIA ŞERCAN: „… procurori sau judecători care au muncit doar la stat au bunuri care ar putea fi justificate doar dacă ar avea câte o Mătuşă Tamara”

25 februarie 2016 2 comentarii

Jurnalista Emilia Şercan este o femeie drăguţă şi educată care nu încetează să mă uimească atunci când o văd. 

E o femeie delicată, dar are o perseverenţă şi un curaj de a răscoli mizeria mioritică la care mulţi se feresc şi să se gândească încât nu se poate să nu o admiri pentru ceea ce face.

Cred că, aşa delicată cum este, Emilia Şercan nu ar ezita să se ia de piept cu însuşi Sarsailă şeful dracilor ca să arate cât e de împuţit.

Te întrebi, totuşi, dacă această zbatere  a ei nu este cumva răsplătită cu un dispreţ pe care nu îl merită.

Efectul ar trebui să se vadă la urne. Din păcate, de 26 de ani încoace, românilor li se rupe dacă cel pe care urmează să îl voteze e un penal ordinar dacă le „livrează” uleiul, făina, şi punga de macaroane de categoria a treia.  

Emilia Șercan

Agenţia Naţională de Integritate se dă surdă.

 Emilia Şercan se loveşte din nou de omerta

Emilia Şercan, jurnalista care a scos la lumină o serie de înalţi demnitari deveniţi „doctori” prin furt intelectual, se loveşte de refuzul Agenţiei Naţionale de Integritate – teoretic un bastion al luptei anticorupţie – de a-i oferi explicaţii simple, ce-i drept pe subiecte sensibile.

De mai bine de două săptămâni, jurnalista Emilia Şercan a solicitat în mod oficial Agenţiei Naţionale de Integritate să îi comunice care este prevederea legală în baza căreia cei din conducerea Academiei Naţionale de Informaţii a SRI nu îşi depun declaraţii de avere şi interese ca restul membrilor de conducere de la universităţile din ţară.

„Evident că nu mi-au răspuns la timp şi, evident, le-am făcut reclamaţie administrativă. De altfel, secretarul general al ANI, Silviu Pop, pe care-l sunasem să-l întreb exact lucrul ăsta înainte de a trimite solicitarea, nu mi-a mai răspuns la telefon sau sms după ce i-am spus de ce îl caut. Ce vreau eu să spun aici este că, sub ochii noştri, o instituţie care a fost creată să reprezinte lupta anticorupţie se transformă într-o instituţie opacă şi lipsită de activitate reală.

Noul preşedinte al Agenţiei Naţională de Integritate, Bogdan Stan, care şi-a făcut studiile la ANI a SRI, nu se grăbeşte deloc să răspundă la o solicitare care vizează tocmai ANI a SRI. Şi ăsta nu este un caz izolat pentru că le-am mai făcut şi alte solicitări la care au răspuns foarte greu şi doar după ce i-am presat cu telefoane” a declarat Emilia Şercan.

Însă problema nu este doar de comunicare, potrivit jurnalistei, care subliniază că Agenţia Naţională de Integritate este o instituţie care ar trebui „să verifice modul miraculos în care nişte oameni care au lucrat toată viaţa lor pentru stat au reuşit să facă nişte averi ameţitoare”.”

„Noul preşedinte al Agenţiei Naţională de Integritate, Bogdan Stan, care şi-a făcut studiile la ANI a SRI, nu se grăbeşte deloc să răspundă la o solicitare care vizează tocmai ANI a SRI. Şi ăsta nu este un caz izolat pentru că le-am mai făcut şi alte solicitări la care au răspuns foarte greu şi doar după ce i-am presat cu telefoane” a declarat Emilia Şercan.

„Însă ANI se ocupă de nişte ani de zile să ia ochii prin rapoartele oficiale cu cantitatea, nu cu calitatea actului de verificare. Aşa că dau comunicate peste comunicate în care anunţă triumfalist că au mai găsit în conflict de interese sau în incompatibilitate câte un consilier sau primar de comună, medic de pe la nu stiu ce secţie de spital orăşenesc.

Nimeni nu zice că nu trebuie verificaţi şi acei oameni, însă Parlamentul şi administraţia centrală geme de aleşi şi demnitari sau funcţionari publici care, deşi nu au câştigat la loto au nişte averi inexplicabile. La fel este şi prin magistratură, unde procurori sau judecători care au muncit doar la stat au bunuri care ar putea fi justificate doar dacă ar avea câte o Mătuşă Tamara”, a mai precizat Emilia Şercan.

Autor: Andrei Pricopie

Sursa: epochtimes-romania.com

GABRIEL OPREA – „generalul izmenelor” … o fi tot un plagiator ordinar?

30 iunie 2015 Un comentariu

Gabriel Oprea

La Universitatea București a fost depusă o sesizare  cu privire la plagierea de către Gabrial Oprea a tezei sale de doctorat.

În legătură cu încercările mai vechi şi mai noi de a pune sub semnul întrebării probitatea mea morală – declară premierul interimar într-un într-un comunicat transmis de Centrul de presă al MAI.  –  corectitudinea declaraţiilor de avere şi legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă la Universitatea Bucureşti privind teza de doctorat, ţin să precizez următoarele: sunt un om corect, am respectat şi respect legile ţării. În privinţa parcursului meu academic, am cerut şi am primit din partea Ministerului Educaţiei, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât şi cel de conducător de doctorat au fost obţinute cu respectarea tuturor normelor legale şi a exigenţelor academice în vigoare la momentul respectiv”.

Oprea  susţine că, prin răspunsul primit de la Ministerul Educaţiei în 23 iunie, „este atestată fiecare etapă a acestui parcurs, începând cu admiterea la doctorat în 01.10.1996, până în 19.02.2003”, când a devenit membru al comisiei de specialitate CNATDCU – Comisia de ştiinţe militare, ordine publică şi siguranţă naţională, redenumită ulterior Comisia de Securitate Naţională.

Sesizarea de plagiat, susţine „generalul izmenelor” ca şi sesizarea depusă la ANI pentru verificarea declaraţiilor sale de avere din ultimii 10 ani, precum şi „alte încercări” de a-l denigra, l-ar avea  ca autor pe Ioan Sîrbu.

„Ioan Sîrbu- spune Geabriel Oprea –  este cel care a fost demis de la conducerea Direcţiei Medicale a ministerului în timpul mandatului meu ca ministru al Apărării Naţionale, pentru faptele comise în funcţia pe care a deţinut-o şi pentru lipsa de corectitudine pe care a arătat-o faţă de militari. Alături de Valer Marian, un om cunoscut pentru apetenţa de a depune plângeri şi petiţii, Ioan Sîrbu este principala sursă de zvonuri şi minciuni îndreptate împotriva mea”.

Premierul interimar susţine că teza sa de doctorat a fost elaborată sub întrumarea lui Ion Neagu, profesor de drept şi este un document public ce poate fi consultat de oricine doreşte să facă o analiză de detaliu.

Dânsul face aceste precizări  după ce Hotnews a publicat un articol în care se vorbeşte de sesizarea depusă la Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti cu privire la teza de doctorat a sa.

Mai întâi oprea a fost reclamat la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de  avocata Diana Monica Croitoru – Anghel, în numele unui client, cerea verificarea averii demnitarului din ultimii 10 ani. Pe 2 iunie, ANI a clasat cercetările.

La momentul depunerii sesizării, avocata a declarat pentru MEDIAFAX că a făcut trei reclamaţii la ANI pentru verificarea averii lui Gabriel Oprea, în care a a cerut cercetarea tuturor declaraţiilor de avere ale lui Oprea din perioada 2004 – 2014.

În sesizările către ANI avocata a reclamat mai multe nereguli precum faptul că Oprea nu şi-ar fi declarat venituri din drepturi de autor, ar fi cumulat pensie şi salariu, nu ar fi plătit taxe pentru mai multe imobile achiziţionate şi ar avea datorii la buget.

Ea a mai precizat că persoana în numele căruia a depus sesizările la ANI nu este implicată în vreun proces cu Gabriel Oprea sau cu Ministerul de Interne, ci doar „are cunoştinţă de aceste abateri” şi, „ca orice bun cetăţean, a procedat la sesizarea” organelor abilitate.

La rândul său, ministrul de Interne a spus, la momentul debutului cercetărilor inspectorilor de integritate, că nu este prima oară când este verificat de ANI şi că nu are niciun dubiu că agenţia va constata o dată în plus că nu există neconcordanţe sau suspiciuni în ceea ce îl priveşte.

***

Comunicatul integral al premierului interimar Gabriel Oprea:

„In legatura cu incercarile mai vechi si mai noi de a pune sub semnul intrebarii probitatea mea morala, corectitudinea declaratiilor de avere si legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusa la Universitatea Bucuresti privind teza de doctorat, tin sa precizez urmatoarele:

Sunt un om corect, am respectat si respect legile tarii. In privinta parcursului meu academic, am cerut si am primit din partea Ministerului Educatiei, conform legii, atestarea  faptului ca atat titlul de doctor, cat si cel de conducator de doctorat au fost obtinute cu respectarea tuturor normelor legale si a exigentelor academice in vigoare la momentul respectiv.

Astfel, prin raspunsul nr. 9750 din 23.06.2015 este atestata fiecare etapa a acestui parcurs, incepand cu admiterea la doctorat in 01.10.1996, pana in 19.02.2003, cand am devenit membru al comisiei de specialitate CNATDCU – Comisia de stiinte militare, ordine publica si siguranta nationala, redenumita ulterior Comisia de Securitate Nationala.

Sesizarea de plagiat, ca si sesizarea depusa la ANI (pentru verificarea declaratiilor mele de avere din ultimii 10 ani), precum si multe alte incercari de a-mi denigra numele, il au ca autor pe Ioan Sirbu. Ioan Sirbu este cel care a fost demis de la conducerea Directiei Medicale a ministerului in timpul mandatului meu ca ministru al Apararii Nationale, pentru faptele comise in functia pe care a detinut-o si pentru lipsa de corectitudine pe care a aratat-o fata de militari. Alaturi de Valer Marian, un om cunoscut pentru apetenta de a depune plangeri si petitii, Ioan Sirbu este principala sursa de zvonuri si minciuni indreptate impotriva mea.

Romania este un stat democratic si oricine este liber sa depuna sesizari si petitii, conform Constitutiei. Mai mult, lucrarea mea de doctorat, elaborata sub indrumarea reputatului profesor de drept Ion Neagu, este si ea un document public si este la dispozitia oricui doreste sa o rasfoiasca, sa o citeasca sau sa o analizeze in detaliu

 

PRIM MINISTRU INTERIMAR, VICEPRIM MINISTRU PENTRU SECURITATE NATIONALA,

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

GABRIEL OPREA.

Sursa comunicatului: hotnews.ro

Hot News publică pe 30 iunie 2015:

Sesizare de plagiat cu privire la teza de doctorat a premierului interimar Gabriel Oprea

O sesizare de plagiat cu privire la teza de doctorat a premierului interimar Gabriel Oprea a fost depusa la Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti, au declarat surse HotNews.ro. Potrivit surselor HotNews.ro, plangerea „nu este legata numai de plagiat, ci sunt sesizate si alte aspecte”. Presedintele UNPR este doctor in Drept, titlu obtinut de la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului. Amintim ca Gabriel Oprea a fost si referent in comisia de specialisti care a evaluat teza de doctorat a lui Victor Ponta.

Prim-ministrul interimar Gabriel Oprea si-a facut studiile doctorale in perioada 1995-2000 la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti si a obtinut titlul de doctor cu o lucrare in domeniul Procedurii Penale, avandu-l coordonator pe profesorul Ion Neagu, se arata in CV-ul de pe site-ul sau.

In 2001 a fost profesor universitar la Colegiul National de Aparare, in 2002 – conducator de doctorat la Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”, iar in perioada 2003-2005 a fost membru in Comisiile de Specialitate ale Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) la Comisia de Stiinte Militare, Ordine Publica si Siguranta Nationala.

Din 2008, Gabriel Oprea este profesor universitar si Conducator de Doctorat la Academia Nationala de Informatii.

Amintim ca Gabriel Oprea a facut parte din comisia care a evaluat in 2003 teza de doctorat a lui Victor Ponta si care a propus atunci acordarea titlului de doctor lui Ponta cu distinctia „Summa Cum Laude”. Procedurile din 2003 – data la care Ponta si-a obtinut titlul – prevedeau ca doctoratul trebuia sa fie evaluat de o comisie de specialisti (Sursa si detalii). Oprea Gabriel a fost referent in cadrul acelei comisii, potrivit informatiilor puse la dispozitia HotNews.ro, in 2012, de catre Universitatea din Bucuresti (Sursa si detalii). Teza de doctorat a lui Victor Ponta a fost declarata un plagiat de catre Universitatea din Bucuresti si de catre CNATDCU, insa Ministerul Educatiei a decis sa ia in considerare verdictul Consiliului National de Etica din subordinea sa – care a concluzionat ca nu ar fi fost plagiata.

CV Gabriel Oprea

(Sursa www.gabriel-oprea.ro  si gov.ro  )

 

Educatie si formare profesionala

1980 – 1983: cursurile Scolii Militare de Ofiteri Activi Sibiu, cu diploma si gradul de locotenent

1985 – 1990: cursurile Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, cu diploma de licenta

1995 – 2000: studii de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti. Diploma de doctorat, cu lucrare in domeniul Procedurii Penale, coordonator prof.univ.dr. Ion Neagu

1997: absolvent al Colegiului National de Aparare. Curs postuniveristar pe teme de Securitate Nationala

 

Activitate didactica

2001: Profesor Universitar, Colegiul National de Aparare

2001: Profesor Asociat, Colegiul National de Aparare

2002: Conducator Doctorat, Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”

2003 – 2005: Membru in Comisiile de Specialitate ale Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare – Comisia de Stiinte Militare, Ordine Publica si Siguranta Nationala

2008 – prezent: Profesor Universitar, Conducator de Doctorat, Academia Nationala de Informatii

2015 – membru al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale

 

Experienta profesionala

22 iunie 2015 – prezent: Prim-ministru interimar

5 martie 2014 – prezent: Viceprim-ministru pentru securitate nationala, Ministrul Afacerilor Interne

23 ianuarie – 5 martie 2014: Viceprim-ministru pentru securitate nationala, Ministrul interimar al Afacerilor Interne

decembrie 2012 – 5 martie 2014: Viceprim-ministru pentru securitate nationala

decembrie 2012 – prezent: Senator UNPR

decembrie 2009 – mai 2012: Ministrul Apararii Nationale

decembrie 2008 – decembrie 2012: Deputat PSD – pana in ianuarie 2009, independent din ianuarie 2009, Membru al Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala a Camerei Deputatilor

2008 – ianuarie 2009: Ministrul Administratiei si Internelor

decembrie 2004 – 2008: Deputat PSD, Membru al Comisiei Parlamentare Permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea Controlul Parlamentar asupra Activitatii SRI

2003 – 2004: Ministru Delegat pentru Administratia Publica, Ministerul Administratiei si Internelor

2002 – 2003: Prefectul Municipiului Bucuresti

2001 – 2002: Secretar de Stat, Presedintele Administratiei Nationale a Rezervelor Statului

2000 – 2001: Director Adjunct, Colegiul National de Aparare

2000 – 2002: Vicepresedinte, Fundatia Colegiul National de Aparare

2001 – 2003: General Mr. Justitie militara activ

1990 – 1993: Ofiter de Justitie Militara activ

1983-1990: Ofiter Economist, Ministerul Apararii Nationale

 

Activitate publicistica

 

Carti si capitole din carti publicate:

Elemente de arta strategica romaneasca, prim autor, Fundatia Colegiului National de Aparare, Bucuresti, 2001;

Interesele nationale ale Romaniei in conditiile integrarii europene, prim autor, Colegiul National de Aparare, Bucuresti, 2001;

Introducere in dreptul international umanitar, coautor, Editura Cartega, Bucuresti, 1999;

O.S.C.E., organizatie pentru secolul 21, autor, Fundatia Colegiului National de Aparare, Bucuresti, 2001;

Studii de drept international umanitar, prim autor, Fundatia Colegiului National de Aparare, Bucuresti, 2001;

Dreptul international umanitar, instrumente juridice internationale, coautor, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003;

Romania – integrare si securitate, prim autor, Editura Balcanii si Europa, Bucuresti, 2005;

Plangerea prealabila, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2008.

 

Activitate politica

1 Mai 2010 – prezent: Presedinte UNPR

2003 – 2009: Membru PSD;

2004 – 2009: Presedintele Organizatiei Judetene a PSD ILFOV;

2004 – 2005: Vicepresedinte PSD, Membru al Biroului Coordonator National;

2006 – 2009: Presedinte al Departamentului de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala al PSD.

 

Distinctii si decoratii

2000 – Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler acordat de catre presedintele Emil Constantinescu

2002 – Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler acordat de catre presedintele Ion Iliescu

Sursa: hotnews.ro

%d blogeri au apreciat: