Arhiva

Posts Tagged ‘Amânare’

ALINA GORGHIU: ”PSD este atât de disperat încât săvârșește abuz după abuz!”

2 noiembrie 2020 Lasă un comentariu

Alina Gorghiu spune pe contul său de Facebook că PSD este atât de disperat încât comite abuz după abuz.

Alina Gorghiu

Robert Cazanciuc,  în cârdășie cu șefimea pesedistă se teme de alegeri ca Dracu de tămâie, a convocat B.P. cu un singur motiv: amânarea alegerilor  pentru a mai sta trei luni în funcție.

”PSD este atât de disperat – scrie azi Alina Gorghiu pe contul său de Facebook încât săvârșește abuz după abuz!
Domnul Cazanciuc, care împreună cu conducerea PSD, se teme de alegeri ca Dracul de tămâie, a convocat un BP la 13.00. Motivul? Evident că unul singur: amânarea alegerilor parlamentare pentru ca parlamentarii PSD să mai stea încă 3 luni în funcție, prelungire votată chiar de cei care vor beneficia.
BP a fost fără cvorum, pentru că politicienii responsabili nu vor să participe la această mascaradă penibilă. PSD-iștii pozează în responsabili în fața camerelor, iar în rest stau câte 13 persoane la mese mici.
Ulterior, domnul Cazanciuc a convocat, neregulamentar, fără o ordine de zi stabilită de BP, un plen, mâine, fizic, pentru probleme organizatorice.
PNL se va disocia de orice fel de ședință convocată neregulamentar, prin abuz în funcție, de către PSD. Vom apela la toate pârghiile regulamentare pentru a contesta la CCR demersurile în disprețul legii făcute de PSD.
De asemenea, vom analiza și în ce măsură comportamentul lui Cazanciuc se încadrează la abuz în serviciu, pentru că așa pare.
Acțiunea PSD de astăzi este încă un motiv pentru care alegerile trebuie să aibă loc la 6 decembrie. Trebuie să scăpăm de această majoritate toxică din Parlament!
ART. 35 (1) Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii: h) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate;”

ANDREEA PAUL – (În 2011) „Termenul 2015 pentru adoptarea euro ar trebui menţinut”: (în 2014) „USL a amânat intrarea în zona euro, a Romaniei, până în anul 2018”

La ultimele alegeri USL le-a promis românilor cu atâta convingere că prin rigolele din faţa curţii lor vor curge torente de lapte şi miere, că vor fi redeschise spitatele şi şcolile, că va musti zona bugetară de locuri de muncă la stat, că totul va fi ca în sânul lui Avraam…

Da, numai că românii nu ştiau că în sânul lui Avraam pute a transpiraţie, e sărăcie, e bătaie de joc, sunt taxe mai multe şi mai mari că sânul lui Avrram este sub pulpana hainei ruse şi că haina lui Avraam pute a comunism chinezesc… că sânul lui Avraam se îndepărtează de Europa de valorile şi bunăstarea ei… 

„Unul dintre primele lucruri pe care Victor Ponta le-a făcut când a venit la guvernare a fost să amâne ținta propusă de PDL pentru aderarea României la zona euro în anul 2015. Ponta întârzie astfel măsurile necesare pentru România, iar acum „ își scoate cămașa”  declarând că aderarea la euro trebuie să facă parte din marele proiect privind aniversarea a 100 de ani de Romania, iar 2018 este o data rezonabila”– zice doamna Andreea Paul pe siteul dânsei andreeapaul.ro.

Andreea Paul

La 26 Aprilie 2011, pe siteul dânsei, doamna deputat PDL, Andreea Paul scria că dacă românii îşi doresc preţuri stabile şi dobânzi mici spunea că termenul 2015 pentru trcerea la moneda euro ar trebui menţinut.

Condiţia esenţială pentru atingerea acestui scop fiind ca noi să ne facem treaba astfel încât să putem îndeplini condiţiile minimale dar obligatorii.

Condiţia esenţială pentru atingerea acestui scop fiind ca noi să ne facem treaba astfel încât să putem îndeplini condiţiile minimale dar obligatorii.

Doamna Paul acodase în acest sens un interviu pentru RFI (ascultă aici interviulla care a considerat că e bine să aducă nişte „corecţii şi argumente suplimentare”.

Mai întâi întreba retoric dacă oamenii îşi preferă să îşi dea copilul „la o scoala cu colegi mai slab pregatiti sau mai bine pregatiti?” apoi tot dânsa spuna că „Sansa la o buna pregatire si la bunastare in viata a copilului este, in opinia mea, mult mai ridicata in cea de-a doua varianta. Cam la fel se intampla si cu firmele intr-o economie deschisa tanara, asa cum este Romania, care se pregateste sa intre in clasa Euro.”

„Aderarea la zona euro – continua dânsa –  înseamnă în primul rând disciplină şi disciplinare, înseamnă o rată a dobânzii nu mai mare cu 2 puncte procentuale decât media europeană a dobanzilor pe termen lung din primele trei tari cu cele mai mici rate ale dinflatiei. Inseamnă o inflaţie semnificativ diminuată, care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% rata inflatiei din cele trei state membre cu cea mai mare stabilitate a preturilor. Inseamnă un deficit bugetar şi o datorie publică limitate. Deficitul public nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB. Datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB. Marjele de fluctuatie de maximum 15%, stabilite prin mecanismul cursului de schimb in Sistemul Monetar European trebuie sa fie respectate cel putin doi ani premergatori verificarii.”

Cumva doamna Paul face referire la prostul nostru obicei de a „coafa” realitatea pentru a părea că stăm bine.

Timpul cosmetizarilor a trecut – zicea doamna Paul –  iar modernizarea functionarii statului roman si rezolvarea problemelor mari, structurale, cu care ne confruntam este in plina derulare. Provocările mari ale României vin tocmai din zona inflaţionista şi din ale celor derivate din costurile creditării, adică din dobânzi. Însă cu cât mai repede, cu atât mai bine!”

Astfel, dânsa schiţează o imagine a României pentru a vedea, comparativ, cam pe unde suntem . Dânsa ia ca repere datoria publică, de 30,8% faţă de media de 80% din UE, deficitul bugetar pe care România a reuşit la acea dată să îl reducă la 6,4%, egal cu media europeană şi inflaţia care era de 3,1% faţă de 2,1% în Zona Euro. Aici era o mare problemă deoarece era cea mai mare inflaţie din Europa

  • Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, poziţionează România pe locul 4 în UE-27, în anul 2010, fiind de numai 30,8% din PIB, faţă de media europeană de 80% din PIB (Eurostat, 26 aprilie 2011).
  • În privinţa deficitului bugetar, România a reuşit să reducă decalajul înregistrat faţă de media europeană, aplicând măsuri pentru diminuarea acestuia până la nivelul de 6,4% din PIB în anul 2010. Media europeană a atins acelaşi nivel, de 6,4% din PIB (Eurostat, 26 aprilie 2011).
  •  Inflatia anuala in UE a crescut la 3,1% si in zona Euro la 2,7% in martie 2011, fata de 2,9% in luna anterioara, respectiv 2,4%. Romania are cea mai ridicata inflatie din UE. Cele mai mici salturi de preturi anuale au avut loc in Irlanda (1,2%), Suedia (1,4%) si Cehia (1,9%), iar cele mai ridicate in Romania (8,01%), Estonia (5,1%), Bulgaria si Ungaria (cu cate 4,6%). Comparativ cu luna anterioara, inflatia anuala a crescut in luna martie 2011 in 18 state membre, s-a mentinut stabila in 5 si a scazut in alte 4 state (Eurostat, 15 aprilie, 2011).

Domna Paul pune accent pe faptul că zona monetară europeană presupune „condiţii dure de competiţie şi competitivitate. Le putem cultiva mult mai sanatos in interiorul zonei monetare europene decat in afara ei.” Precum şi pe faptul că există mulţi economişti „ sustin amanarea acestei date. Interesele foarte mari ale celor care castiga mult si cu efort putin din diferentele mari de dobanda nu vor sustine niciodata aderarea Romaniei la spatiul monetar. Vor gasi permanent argumentele necesare amanarii.”

Dânsa considera că termenul 2015 trebuia menţinut deoarece nu avem prea mult timp şi că trebuie să o facem. Amânarea însemnând boală lungă şi moarte sigură sau măcar suferinţe prelungite şi inutile.

 „Părerea mea – mai spune  dânsa în articol –  e că ar trebui să fim pregătiţi pentru acest pas semnificativ al României, BNR să fie pregătită să renunţe la independenţa politicii monetare, pentru că asta înseamnă apartenenţa României la spaţiul monetar european. Sa nu mai amanam in stilul nostru caracteristic deciziile inevitabile, asa cum s-a intamplat si cu aderarea la Uniunea Europeana.

Nu sunt adepta amanarilor, caci tocmai ele ne-au costat performanta, bunastarea romanilor de zi cu zi si ne-au pozitionat permanent la coada clasamentelor europene.”

În finalul articolului din 2011, doamna Paul vorbeşte de noul mecanism de stabilizare financiară în spaţiul europrin Paactul Euro Plus la care România a decis să participe.

„Un nou mecanism de stabilizare financiara in spatiul euro se pregateste o data cu Pactul Euro plus la care Romania  a decis sa participe – anunt facut in cadrul Consiliului European din 24-25 martie 2011 – ceea ce presupune amendarea in procedura simplificata a tratatelor si intrarea in vigoare a noului mecanism de la1 ianuarie 2013. Europa se misca, guvernanta economica se slefuieste permanent, si noi nu putem ramane in urma ei!”

În 7 Ianuarie a.c. doamna Paul revine pe siteul dânsei andreeapaul.ro asupra chestiunii cu an articol în care afirmă că USL a amânat intrarea româniei în Zona Euro pentru 2018.

Deşi, dacă vrem  să avem preţuri stabile şi dodânzi mici trebuie să nu rămânem în afara proiectului de integrare monetară, unul din porimele lucruri pe care Ponta le-a făcut când s-a cocoţat la guvernare a fost amânarea ţintei de 2015 în vederea integrării în 2015, acum, în stitul său bombastic infantil susţine că aderarea la euro trebuie să facă parte din un proiect pe 100 de ani, 2018 fiind o dată rezonabilă.

La 1 Ianuarie 2014, Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro. Nu le-a fost uşor, dar uite că la ei s-a putut. Poate pentru că nu au avut ca premier un măscărici ca Victot Ponta, un parlament de tâlhari puşi doar pe căpătuiala lor, a rudelor şi a prietenilor, şi un guvern impotent format din tot felul de impostori incompatibili şi incapabili să priceapă că sunt la guvernare ca să conducă o ţară şi nu o adunătură constituită doar pentru a asculta cum Premierul, deşi stâpânt de facto al Guvernului şi al Parlamentului, încă mai luptă ca partizanii împotriva „Regimului Băsescu”…

Doamna Paul vorbeşte despre Parcursul economic al Letoniei înainte de adoptarea monedei euro prin criza economica”.

„De la o creștere – zice dânsa – a PIB de 10% și o creștere reală a salariilor de 20% în perioada 2004-2007, Letonia a cunoscut o scădere drastică a PIB, de 18% în anul 2009. Rata șomajului a urcat la 15%.

Criza economică a fost dublată de o criză bancară, amplificată la rândul ei de colapsul pieței imobiliare. Deși Banca Parex a fost naționalizată, în următoarele 13 zile au fost retrase aproape 650 mil. euro sub formă de depozite. Prin urmare, a fost necesară o nouă injecție de capital din partea statului, de 1,4 mld. euro, adică 19% din bugetul național. În aceste condiții, Letonia a fost nevoită să solicite sprijin din partea FMI, UE și Suedia.

Letonia a primit un împrumut de 7,5 mld. euro, condiționați de aplicarea unui plan de austeritate. Pentru că măsurile solicitate nu au fost luate de la început, Letonia a riscat suspendarea celei de-a doua tranșe a împrumutului în anul 2009. În aceste condiții, țara s-a confruntat cu o creștere importantă a primei de risc pentru titlurile suverane.

În acest context numeni nu a sărit opărit de faptul că s-ai luat măsuri de austeritate … din nenorocite pentru noi, escrocii de teapa lui Dan Voiculescu nu aveau destulă putere pentru a provoca haos şi a împinge ţara spre instabilitate.

Iată cum, în 7 puncte, doamna Paul enunţă principalele măsuri de austeritate. (Atenţie la nivelul tăierilor făcute la pensii salarii şi la instituţiile bugetare.)

  • Reducerea cu 30% a pensiilor și a salariilor în sectorul public.
  • Tăierea cu până la 40% a bugetelor ministerelor.
  • Reforma sistemului de sănătate publică.
  • Raționalizarea sistemului de educație prin închiderea a 10% din școli și reducerea cu până la 40% a bugetelor dedicate universităților.
  • Înjumătățirea împrumuturilor către agențiile de stat și dizolvarea consiliilor de administrație în majoritatea marilor întreprinderi de stat.
  • Redirecționarea fondurilor publice către investiții structurale.
  • Eficientizarea fondurilor europene. Stimularea atractivității Letoniei în domeniul transporturilor și logisticii a devenit o prioritate. De asemenea, ținta fondurilor europene au fost companiile de export.

E drept, câteva proteste au fost, dar premierul Valdis Dombrovskis, reprezentant al partidului de centru-dreapta, venit la guvernare în 2009 pe fondul protestelor publice față de primele măsuri de austeritate, a aplicat fără complexe cele hotărâte ca omul care ştie că, la vreme de criză, alternativa la măsurile de austeritate nu este bunăstarea cu falimentul; bunăstarea urmând a veni la final.  

În Letonia rezultatele au venit (citez din articolul doamnei deputat Paul):

„PIB-ul a crescut cu 5,5% în anul 2012, iar exporturile s-au majorat cu 12% în anul 2012. Afacerile locale au reușit să se poziționeze pe piețele cu valoare adăugată mare. Deficitul public a fost redus în doar patru ani de la 9,8% din PIB (în anul 2009) la 1,2% din PIB. Datoria contractată a fost plătită cu 4 ani în avans, iar Letonia a folosit numai 4,5 mld. euro din cei 7,5 mld. euro împrumutați în perioada 2008-2010.

Creșterea economică din 2011 a permis Letoniei atenuarea măsurilor de consolidare bugetară stabilite cu creditorii internaționali, deși în 2011 au fost introduse o serie de măsuri fiscale: TVA a crescut de la 21% la 22%, iar rata redusă de TVA a fost majorată la 12% de la 10% anterior, au fost suprimate ratele reduse de TVA la energie, impozitele pe proprietate s-au dublat, s-a introdus impozitul pentru instituțiile de creditare.”

Astfel că în luna Mai 2013 Letonia și-a depus oficial solicitarea de a deveni parte a zonei euro, ca urmare a îndeplinirii criteriilor de convergență nominală (citez):

  • Rata inflației s-a ridicat la 1,3% în perioada mai 2012-aprilie 2013; Letonia a devenit, în februarie 2013, una dintre cele 3 țări cu cea mai mică rată a inflației din UE.
  • Procedura de deficit excesiv a fost închisă în 2011;
  • Datoria publică s-a ridicat la 40,7% din PIB.
  • Rata de schimb față de moneda euro a fost stabilă în ultimii 2 ani anteriori.
  • Valoarea medie a ratelor nominale ale dobânzii pe termen lung s-au situat la 3,8%, sub valoarea de referință de 5,5% din ultimele 12 luni.

Letonia va avea 3 avantaje importante ca membră a zonei euro:

  • Eliminarea atacurilor speculative asupra latului leton;
  • Reducerea costurilor de refinanțare a datoriilor suverane;
  • Îmbunătățirea condițiilor de refinanțare a băncilor prin accesul al BCE.

Doamna Paul spune că există temeri cu privire la faptul că economiei letone ar fi doar urmarea ajutorului financiar internațional, economia letonă confruntânduse cu o serie de riscuri:

„În primul rând – scrie în incheiere doamna Paul – revenirea la o rată ridicată a inflației, în special ca urmare a creșterii prețului la bunurile primare și a costurilor cu forța de muncă, normale, în parte, ca urmare a redresării economice. În acest context, instituțiile internaționale recomandă: continuarea planului de consolidare bugetară, a reformelor structurale pe piața muncii, diminuarea poverii fiscale pentru muncitorii cu calificare redusă care se întorc pe piața muncii, reducerea sprijinului maternal post-natal, continuarea reformei în sistemul de învățământ universitar și profesional.

În al doilea rând, datoria ridicată pe termen scurt; pentru a onora scadența din 2014-2015, Letonia va trebui să împrumute aprox. 14% din PIB de pe piața financiară.

În al treilea rând, stabilitatea sectorului bancar: 60% din capital este deținut de băncile străine, iar depozitele nerezidenților – majoritatea din Rusia și CSI – se ridică la 33% din PIB, adică aproape jumătate din totalul depozitelor. Mai mult, 80% dintre acestea sunt pe termen scurt.

Cu toate acestea, sectorul bancar leton reprezintă 128% din PIB, mult sub media europeană, iar Letonia rămâne o țară atractivă pentru intrările de capital rusești. Testele de stres bancare din anul 2012 au demonstrat că băncile letone pot suporta o retragere de 50% a depozitelor. Sectorul bancar se redresează, dată fiind reducerea la 12,5% a ratei creditelor neperformante la sfârșitul anului 2012 comparativ cu 19,5% cu doi ani mai devreme.

Pentru a reduce dependența sectorului bancar de depozitele nerezidenților, Letonia a decis să crească capitalul băncilor în momentul în care volumul depozitelor depășește 20% din valoarea activelor. În plus, prima de asigurare solicitată băncilor letone de către Fondul de garantare a depozitelor pentru depozitele non-rezidente este de 3 ori mai mare decât cea solicitată în cazul depozitelor rezidenților.”

Cred că trebuie spus că Letonia vine din sinistrul imperiu sovietic, teama că s-ar putea reveni la situaţia de supus al Moscovei a însemnat pentru letoni motorul destul de puternic pentru a înfrânge greutăţile tranziţiei de la anacronismul sovietic la modernismul european.

Mai e posibil ca Letonia să fi fost populată de un popor muncitor care nu îşi fură căciula votând cu micul în gură şi cu berea în cap, un popor care nu rămâne fascinat la farmecele de lalea neagră a organizatorilor de revanghelioane…

Cred că ar trebui mai mult atrasă atenţia românilor faţă de sacrificiile făcute de poporul leton, dar şi faţă de faptul că acolo nu se oripilează nimeni cânt marii tâlhari sunt băgaţi la închisoare.

Poate, văzând parcursul Letoniei, românii vor înţelege să nu mai pună botul la orice le spun escrocii populişti, fie că e vorba de cei din USL, fie că e vorba de partidul Escrocului din Caracal care cu o mână le dau un mic şi o bere iar cu cealaltă le fură orice brumă de bunăstare pe care o mai au.

Sursa:

În acest articol se face referire la două articole publicate

pe siteul doamnei deputat Andreea Paul (Vass):

andreeapaul.ro

Termenul 2015 pentru adoptarea euro ar trebui menţinut

Autor: Andreea Paul

Publicat la data de 26 APRILIE 2011

respectiv

Letonia a intrat in zona euro la 1 ianuarie 2014.

USL a amânat intrarea Romaniei până în anul 2018

Autor: Andreea Paul

Publicat la data de 7 IANUARIE 2011

Pentru a putea vedea în original aceste articole

este suficient un clic pe numele articolului dorit

şi va fi văzut pe siteul de origine

%d blogeri au apreciat: