Arhiva

Posts Tagged ‘atentate’

De la jihadistul francez la românul care nu-şi discriminează femeile

Luptător ISIS

Le Figaro : profilul neaşteptat al jihadiştilor francezi

 

Dounia BouzarPotrivit unui raport publicat recent, portretul robot al jihadiştilor francezi nu seamănă prea mult cu clişeele despre ei. Studiul realizat de Centrul de Prevenire al Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI), răstoarnă prejudecățile legate de acest subiect . Ei ar fi in general tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind de depresie.

CPDSI este o organizație privată, înființată de către cercetătoarea și antropoloaga Dounia Bouzar care are ca scop lupta împotriva radicalizării islamice în Franța. Centrul a fost contactat de mai mult de 160 de familii, ale căror mărturii stau la baza acestui raport lung de 90 de pagini. În acest studiu, autorii analizează discursul radical, obiectivul său și vehiculul preferat de propagare: internetul. Studiul subliniaza o extindere a țintelor vizate de discursul radical.

De unde vin jihadiștii francezi?

• Clasele de mijloc. Marea majoritate a tinerilor candidați la jihad provin din clasa de mijloc (67%). Pătura săracă și categoriile socio-profesionale superioare sunt la egalitate, prima dă 16% din candidații la jihad, a doua – 17%.

• 15-21 ani. Acestea este categoria cea mai atinsă, de aici provenind 63% din candidații pentru Jihad. Dintre acești tineri, doar 5% au la activ infracțiuni minore. În schimb, 40% dintre ei au fost sau sunt depresivi, ceea ce a condus la formularea ipotezei că „îndoctrinarea funcționează mai ușor la tinerii sensibili care pun întrebări cu privire la sensul lor viață.”

• Familii de atei. Contrar opiniei populare, majoritatea recruților islamismului radical nu vin din familiile musulmane foarte practicante: 80% din familiile  care au contactat CPDSI se declară atee, iar restul de 20% budiști, musulmani sau creștini.

Familiile care au cerut ajutorul Centrului sunt de naționalitate franceză, doar în cazul a 10% dintre acestea, unul dintre bunici s-a instalat în Franța după ce a trăit în Algeria, Antile, Maroc sau Tunisia. Studiile anterioare arătau că tinerii radicalizați se simțeau fără teritoriu, de nicăieri. Noul discurs terorist, însă, îi atinge și pe cei care nu au aceste sentimente, sunt foarte bine ancorați în societatea în care trăiesc, indiferent dacă sunt urmași ai imigranților sau nu. Sentimentul de exil,  legătura cu imigrația sau pur și simplu raportul cu teritoriul în care trăiesc nu mai reprezintă un indicator determinant în profilul tinerilor atinși azi de radicalizare. Concluzia îngrijorătoare a raportului este că discursul radical face victime și în rândul tinerilor care merg la școli foarte bune și excelează în domeniile lor. Discursul radical atinge toate clasele sociale.

„Radicalizarea în camera de acasă”

Internetul este metoda preferată de recrutare a jidadiștilor, esențial pentru cauză, peste 90% din recrutări făcându-se online. Raportul oferă o imagine detaliată a resurselor folosite de recrutori pentru a crea un „spațiu virtual sacru”, unde tinerii înscrisi intră pe o cale inițiatică care-i va conduce în final la granița turco-siriană. Autorii studiului sunt îngrijorați de faptul că „recrutorii și-au perfecționat tehnicile de recrutare și îndoctrinare atât de mult cu ajutorul internetului, încât vin acum cu oferte de îndoctrinare individualizate pentru a atinge tineri cât mai diferiți.”

Recrutorii pentru jihad, în principal pentru ISIS, au dezvoltat „5 mituri” pentru a agăța prada: mitul „eroului cavaler ” care funcționează cu băieții, „o cauză umanitară precum ajutarea copiilor gazați de guvernul sirian” care atrage fete minore, „cel care duce apa” e modelul care funcționează cu tinerii care caută un lider, „Call of Duty ” amintind despre jocul video de război pentru tinerii care doresc să lupte. Ultimul mit sau model utilizat este cel care caută persoane „fără limite”.

Raportul subliniază faptul că radicalii folosesc universul familiar tinerilor din lumea jocurilor video. Violența virtuală a unui joc de genul ” Assassin’s Creed”  poate face un tânăr sensibil să plece „pentru o confruntare reală,” spun autorii studiului.

Aceștia subliniază impactul utilizării unor filmulețe cu imagini subliminale, postate de exemplu, de un recrutor ca Omar Omsen de la Frontul al-Nosra, filiala siriană a Al-Qaida. Acesta utilizează inclusiv vizualuri și filmulețe în jurul teoriei complotului pentru a izola și fanatiza tinerii fragii. Aceștia se uită ore în șir la filme pe YouTube în ceea ce se numește o „radicalizare în camera de acasă”.

Trecerea pe la moschee,  obligatorie ? Nu chiar

Pe Facebook, pe Twitter, « angajatorii » difuzează în masă clipuri video care arată că logoul „Coca Cola” văzut invers în oglindă înseamnă ” în limba arabă „Mecca Nu”… sau bancnota de dolar SUA care include toată simbolica francmasonă. Circulă tot felul de teorii ale complotului: Illuminati au sponsorizat atacurile de la 11 septembrie,  sioniștii numiți cei 666 ai Apocalipsei conduc lumea, „sataniștii” sunt peste tot. Scopul este de a-i teroriza tineri și a-i convinge că Răul este peste tot în jurul lor.

Noi convertiți își dezvăluie fără probleme radicalizarea pe paginile  de Facebook, astfel încât mărturia lor să servească drept exemplu.

Pe măsură ce Internetul devine modul principal de radicalizare, trecerea prin moschee nu mai este automată. „Islamul radical poate atrage tineri care nu au participat la nici o rugăciune. Unii au plecat sau vor să plece în Siria fără să fi participat la nici o practică religioasă, ” se arata in raport.

Ruptura de tot ceea ce cunosc

Pentru a subordona tânărul la grup, discursul radical îl rupe pe tânăr de tot ceea ce cunoaște și de toți cei cu care interacționează : profesori, educatori, părinți, și chiar imami când vine vorba de musulmani.

Discursul radical îi face pe tineri să se rupă de ceea ce e cunoscut pentru a ajunge la ceea ce e „pur din punct de vedere religios”. Sentimentul care le este dat este că societatea seculară este păgână. Cu alte cuvinte, pentru a evita tot ceea ce se încadrează în declinul general, tinerii trebuie să dezvolte un sentiment de apartenență la o comunitate mai curată, mai sus de restul lumii. Musulmanii radicali susțin o lume milenară și apocaliptică în care doar unitatea „Musulmanilor adevărați” va salva planeta împotriva „Răului din Vest”. Toți cei care nu fac parte din grupul de purificat sunt considerați „dușmani din interior”. Pentru a păstra puterea de grup, „curățarea internă” este, prin urmare prioritatea radicalilor. „Rămâi pur” și „nu te amesteca cu ceilalți”  – iata două dintre cele mai puternice îndemnuri ale radicalilor față de tinerii inițiați. Concret, tânărul este rupt din punct de vedere social.

Tinerii recruți trec printr-un proces de ștergere a identității individuale pentru a ajuta la unitatea grupului. Fetele încep prin a-și schimba hainele. Unele mame povestesc  că fetele lor au început să se îmbrace de la o zi la alta în negru, cu voal – jilbab. Băieților li se schimbă numele, aceasta fiind încă o fază inițiatică. Tinerii cred că, odată ce au fost redenumiți, renasc în sânul grupului.

Sursa: rfi.ro

Publicat: 24 NOIEMBRIE 2015

Pornind de la acest articol,  Simona Tache face pe siteul său simonatache.ro  o interesantă paralelă unde, cu un pic ironie specifică ei şi un pic de cinism specific femeilor, îi  trage un pumn în bot ipocriziei mioritice care îi face pe români ca, în orice problemă să se aşeze fie de o parte, fie de alta, argumentându-şi opţiunea cu clişee clar venite de prin absconse laboratoare ale manipulării, argumente pe care românii de obicei nu le înţeleg sau le înţeleg le modul cel mau superficial posibil.

Sincer să fiu am iubit-o pe Simona Tache pentru acest aliniat:

 „În același timp, sper că nu ați uitat că autorii ultimului atentat de la Paris erau cetățeni francezi și belgieni, născuți în Europa. Atentatorii de ieri erau tot cetățeni belgieni.” 

Motivul este că românii par porniţi să acuze de nenorocirile petrecute prin Europa sau pe aiurea pe migranţii refugiaţi arabi, oameni care au lăsat tot ce aveau şi au plecat luând cu ei familia şi ce puteau căra şi au plecat în lume să îşi salveze viaţa.

Dacă se întâmplă ca Simona Tache să citească aici, trebuie să ştie că îi mulţumesc şi o felicit pentru minunata paralelă.

Terorism

Noi, românii, acest popor spălat, care nu-și umilește femeile, versus împuțiții și scelerații de musulmani 

 

Simona TacheÎn același timp, sper că nu ați uitat că autorii ultimului atentat de la Paris erau cetățeni francezi și belgieni, născuți în Europa. Atentatorii de ieri erau tot cetățeni belgieni.

What to do, what to do? Cum explicăm așa-zisul război cultural, în cazul jihadiștilor din textul către care v-am dat link? Dar problema terorismului, în general, cum o rezolvăm prin îndepărtarea tuturor musulmanilor din Europa?  Că tot aud soluția asta: “Nu se mai poate așa, nu vor să se integreze, atunci să plece la ei acolo”. La ei, unde, că băieții care s-au explodat ieri la Bruxelles erauacasă în Belgia? Și be) tot întreb asta de am obosit: Ok, dacă ar fi să plece, cine pleacă și cine rămâne? Un domn doctor de origine arabă ajuns somitate în medicină la București ar trebui să plece sau îl păstrăm? Cum facem, practic, separarea asta definitivă între lumea musulmană și aia europeană, ca s-o rezolvăm, chipurile, cu terorismul? Cum o facem PRACTIC?

Eu, de-acuma, nu o să mă mai cert, argumentând că avem de-a face cu câteva zeci de mii de scelerați, versus miliarde de musulmani nevinovați. Și că deja, așa cum reiese din articolul de care tot amintesc, lucrurile sunt mult mai complicate decât par, cauzele nemaifiind doar sărăcia, religia și lipsa de educație, plus o istorie în care terorismul a fost hrănit chiar de cei cărora acum le explodează în față. Nu o să mă mai ia durerea de cap când aud argumente de genul “Cum poate o femeie să le ia apărarea unora care se poartă cum se poartă cu femeile?”, într-o țară în care un procent copleșitor de bărbați consideră femeia o servitoare și o bat de o snopesc. O să repet, pur și simplu, obsesiv, fără să obosesc, acest răspuns “OK, să plece toți musulmanii din Europa, dar cum procedăm PRACTIC? Pleacă și Salah Abdeslam, cetățean belgian, autor al atentatelor de ieri? Dacă da, CUM ar fi posibil acest lucru? Dacă nu, ce facem când o să ne trezim că a rămas ca să explodeze un aeroport?”.

Da, dincolo de terorism, aș vrea să nu mai fie nicio femeie tratată ca o sclavă de către vreun musulman și niciuna bătută de vreun român, dar până una-alta n-am auzit să ceară cineva expulzarea întregii populații din Vaslui, pentru că sunt mulți alcoolici care își snopesc nevestele pe-acolo, după care, împreună cu ele, își snopesc și copiii, pe care, după aia, îi vând.

Da, trebuie schimbată abordarea. Poate trebuie să învețe toată lumea limba țării în care trăiește și să nu mai fie permisă și încurajată ghetoizarea, poate, la pachet cu drepturile și ajutoarele pentru imigranți, trebuie să vină mult mai multe obligații,  poate că mulți imigranți șomeri ar trebui ajutați să își găsească mai ușor de muncă, poate serviciile secrete în care sunt băgați enorm de mulți bani ar trebui să devină capabile de-adevăratelea să împiedice cetățeni cunoscuți ca fiind teroriști  să acționeze și așa mai departe. Cu siguranță însă “Să plece toți musulmanii din Europa, dacă nu vor să se integreze” nu e o soluție nici măcar din punct de vedere practic. Pur și simplu e inaplicabilă, dincolo de faptul că nu e corectă. Când englezii se plângeau că vor năvăli românii peste ei, să le ia joburile și/sau să o frece ca asistați sociali, îmi amintesc că eram cu toții superjigniți. “Da, dar românii nu aruncă în aer aeroporturi”, o să mi se răspundă. “Da, dar nici o mamă cu 3 copii atârnați de gât, fugită din Siria, de războiul provocat de aceeași psihopați care ne terorizează și pe noi, nu aruncă în aer aeroporturi”. Ah, am uitat că mi-am promis să nu mai contraargumentez.

Mai spun un singur lucru, după care vă las pe voi să comentați:

Îmi face rău la stomac atitudinea de superioritate cu care se exprimă unii dintre concetățenii mei (din fericire nu toți). Ei, europenii, ei, ăia curați (să căutăm statisticile alea tragice despre folosirea săpunului și a pastei de dinți?), ei, ăia care nu umilesc femeile și nu le consideră inferioare doar pentru că nu s-au născut cu testicule (avem și pentru asta statistici), vor să plece din EUROPA LOR împuțiții, primitivii și scelerații de musulmani. Ne-a luat mama Europă, frate, suntem aleșii lui Dumnezeu pe pământ, ce să zic, rasă superioară, curată și care nu-și umilește femeile.

Autor:  Simona Tache 

Sursa: simonatache.ro

Data publicării: 23 martie 2016

Je ne suis pas Charlie … Excusez-moi … je ne suis pas assez hypocrite

11 ianuarie 2015 4 comentarii

Legat de atentatul de la redacţia  Charlie hebdo consider că este vorba de o crimă abominabilă care nu trebuie să se mai repete, ceea ce s-a întâmplat arată unde duce extremismul de orice fel, în cazul în discuţie, extremismul religios.

Sunt stupefiat, nu atât de amploarea   pe care au luat-o reacţiile la acest atentat, cât despre faptul că se leagă aceste atentate într-o aşa măsură de dreptul la liberă exprimare.

Văd că oameni politici importanţi, presa, o mare mulţime de oameni îşi exprimă extrem de indignaţi, oprobiul faţă de încălcarea dreptului la liberă exprimare, drept fundamental în democraţie.

În virtutea respectivului drept, precum şi a dreptului de a avea propria viziune asupra a cea ce e întâmplă, mă consider îndreptăţit  să spun:

 „Eu nu sunt Charlie pentru că nu sunt destul de ipocrit”

Je ne suis pas CHARLIE

A reduce totul la încercarea atentatorilor de a le băga celor de la publicaţia  Charlie hebdo pumnul în gură mi se pare un lucru cel puţin la fel de sinistru ca şi atentatul însuşi sau ca şi acel anunţ al Preşedintelui  SUA când zicea că Iraq-ul trebuie pus cu botul pe labe pentru că are arme chimice care pun în pericol siguranţa poporului american…

Eu n-am văzut nici până azi o armă chimică găsită în Irak şi nu cred că cineva a văzut cineva măcar una de sămânţă. Văd însă un puternic interes al SUA faţă de petrolul de acolo, mai precis, faţă de controlul asupra lui, văd cum din vistieria umplută de poporul american s-au scurs mii de miliarde de dolari, fără ca acesta să reacţioneze. 

Probabil acum urmează să asistăm la crearea unei puternice forţe care va încerca să zdrobească ISIS … evident, bălind cu gândul  controlului asupra petrolului din subsol.

Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi niciodată de acord cu terorismul. Aşa că nici nu se pune problema să aprob în vreun fel acest atentat sau oricare altul. Detest însă, cu toată fiinţa mea, manipularea de orice fel.

De asemenea nu îmi permit să fiu destul de arogant încât să fac o analiză aprofundată a motivelor care au dus la atentatul de la  Charlie hebdo.

Nici pe departe nu pot să cred că înainte de publicarea acelor caricaturi de care se tot vorbeşte era totul frumos şi cu floricele.

Nu, acele rahaturi de caricaturi, prost realizate din punct de vedere artistic şi tehnic şi cu un mesaj care pare a se adresa fie unor retardaţi, fie unora nu prea duşi pe la şcoală, nu sunt o chestiune care trebuie ruptă din context.

E doar încă o etapă a unui război de uzură care durează de secole, un război care este expresia ciocnirii a două civilizaţii.

Fie că ne place sau ba, istoria omenirii mai consemnează şi alte ciocniri ale civilizaţiilor. Una din aceste ciocniri a fost, spre exemplu, ciocnirea dintre civilizaţia europeană  cea băştinaşă din America, ciocnire care a dus la anihilarea celei de-a doua.

Mai putem aminti şi ciocnirile  dintre civilizaţia europeană şi celelalte civilizaţii întâlnite de coloniştii europeni fie prin Asia, Africa, Australia ori cineştie ce insule mai mult sau mai puţin îndepărtate.

Orice sistem religios are propietatea de a modela după chipul şi asemănarea sa societatea care la generat sau unde ajunge dominant. 

Fără prea mari eforturi putem observa că Islamul este o religie cu o jumătate de mileniu mai tânără decât Creştinismul.

Ne oripilăm când vedem extremişti musulmani care ucid în numele Islamului, ne îngrozim la gândul că numitul Stat Islamic, de fapt ceea ce s-ar numi Califatul, o forţă suprastatală care ar adunda toate forţele din lumea islamică la un loc.

Am  văzut decapitări, vedem cum se doreşte aplicarea stricto sensu a Şariei.

Șaria (în arabă:شريعة – Shari’a) este denumirea unei legislații socotită islamică şi este insprată pe de-o parte din prescrierile Coranului, conform tradiției istorice (sunită sau șiită) și în cadrul acestei tradiții, conformă tradițiilor juridice majoritare ale fiecărei țări (pentru sunism malechită, șarifită, hanafită sau oahabită iar pentru șiism alevită, alauită, isnașarită, druză, ibadită, ismaelită sauzaidită);  pe de altă parte din Sunna (tradiție inspirată din povestirile despre viața profetului Mahomet și a tovarășilor săi, povestiri denumite Hadith). Șaria se constituie în secolele VII și VIII e.n., odată cu extinderea califatului Omeiad, primul stat islamic din lume.

Poate nu ar fi cazul să ne oripilăm, totuşi, prea tare de modul de manifestare a Islamului. Cam aceleaşi tendinţe expansioniste le manivesta şi Creştinismul. 

Cu ce au fost mai bune Cruciadele care încercat aducerea teritoriului Ţării Sfinte sub control european? Cu ce au mai buni fost mult adulaţii nobili pe care îi vedem în tablouri îmbrăcaţi în armură şi declaraţi eroi pentru felul în care au luptat la cruciade faţă de cei pe care azi îi numim terorişti? Au ucis mult mai mulţi oameni vinovaţi doar de faptul că nu erau creştini decât nemusulmani ucid teroriştii de  ieri, de azi şi foarte probabil de mâine…

Cu ce este mai rea Şaria decât ceea ce făcea tribunalul religios numit Inchiziţie. Aceasta inventa vrăjitoare apoi, într-un spectacol care azi ne-ar părea absolut grotesc numit proces, le ucidea prin ardere pe rug. Groaznică şi spectaculoasă moarte. Mult mai groaznică şi mai spectaculoasă decât decapitările care ne îngrozesc.

Le cerem musulmanilor să se comporte civilizat, adică după nişte norme pe care noi le considerăm bune uitând că atunci când Creştismul avea vârsta Islamului ne comportm în esenţă la fel.

Islamul încă nu a zdrobit o civilizaţie, Creştinismul a anihilat orice urmă a civilizaţiei Maia găsite în America fără a avea nici cea mai mică jenă.

Ne lăudam cu superioritatea noastră, deci trebuie să ne impunem valorile, aşa cum făcea în antichitate Imperiul Roman, cel care a impus Europei valorile sale, valori pe care nici măcar nu le-a generat, acestea fiind de fapt luate grosso modo de la greci. uităm însă că de exemplu cifrele pe care le folosim sunt cifre arabe.

Poate nu ar trebui să mai  încercăm să ne impunem valorile noastre nu doar la noi acasă ci peste tot unde ajungem. Or fi  bune valorile democraţiei … nu zic … sunt urmarea unor procese lungi şi de multe ori dureroase.

Nici valorile islamului nu au apărut peste noapte … are şi Islamul valorile lui seculare.

Cât despre faptul că  atentatul  de are am vorbit este scos din context, ca să revin la ciocnirea dintre Islam şi Creştinism, la războiul dintre lumile generate de fiecare, cred că ar trebui să ne amintim  de Imperiul Otoman şi de multele ciocniri pe care noi  şi alte ţări creştine le-am avut cu ei. Şi Imperiul Otoman dorea să impună valorile Islamului.

Nu se poate vorbi de faptul că atentatele (cel de la Charlie hebdo, cel asupra Gemenilor New York-ezi, cel din Bulgaria de acum câţiva ani  sau altele) au ca ţintă doar blocarea libertăţii de exprimare. 

Aşa cum s-a lovit în sensibilităţile lor ei, la rândul lor au lovit nu odată în sensibilităţile noastre. Şi ai au publicat caricaturi în presa de acolo care jigneau Creştinismul. Au jignit America arzându-i drapelul şi spunând tot felul de porcării despre Preşedinţii Americi  indiferent cum se numeau.

 Nu pot să mă declar Charlie pentru că se comite o mare porcărie scoţând în evidenţă doar problema libertăţii de exprimare.

Nu pot să mă declar Charlie atâta timp cât, am pe platforma Facebook, care se vrea un simbol al libertăţii de exprimare, un cont blocat pentru că în paranoia lui, cuiva i s-a părut că ceea ce am distribuit încălca grav regulamentul şi administratorii platformei pur şi simplu nu au creat un mod în care să explici despre ce este vorba, cam cum făcea Inchiziţia, dacă cineva te acuza de ceva, te ardeau pe rug fără a te putea apăra cu adevărat.

Nu pot să mă declar Charlie, pentru că nu sunt destul de ipocrit ca să văd paiul din ochiul altuia şi să nu văd paiul din ochiul meu.

Chiar dacă nu mă pot declara Charlie, nu am cum să fiu de acord cu crimele la care se dedau teroriştii şi să nu doresc din tot sufletul ca cei car le-au făcut să fie pedepsiţi la un loc cu cei care i-au manipulat şi i-au determinat să ucidă. 

Da.. asta e în esenţă … nu pot să mă declar Charlie, pentru că nu sunt destul de ipocrit …

Ipocritul Mihai Gâdea, cel care nu demult ameninţa cu tribunalul pe cei care îl critică, s-a dus la Ambasada Franţei să prezinte condoleanţe …

9 ianuarie 2015 3 comentarii

Motto: Ipocrizia este arma laşilor …

:::::

Nu demult, Mihai Gâdea şi alţi mâncători de rahat de la Antena 3 ameninţau cu tribunalul pe toţi cei care îşi permiteau să se ia de ei…

Acum, pentru că dă bine, în ţinută de mare doliu, cu o barbă ce pare a fi veche de vreo săptămână şi cu o tristeţe care amintea de momentul condamnării stăpânului său (cine s-a uitat la emisiunile din ziua acea la Antena 3 a prins poate, cel puţin două momente de după ieşirea din publicitate când se hârjonea cu Mircea  Badea, devenind brusc trişti când aflau că au intrat in live.)

Tare aş dori să îi transmit ceva dacă s-ar întâmpla să vadă acest text:

„Băi  labă, chiar dacă eşti unul din cele mai sinistre jeguri care există, mai lasă dracului ipocrizia. Gestul tău pare desprins din cel mai absurd teatru. Nu înţeleg de ce crezi că de obicei  nu eşti destul de ridicol …” 

Mihai Gâdea

 

Mihai Gâdea cu barbă. Iată prin ce trece directorul Antenei 3!

Anca SimionescuProblemele par să îl fi copleșit pe Mihai Gădea. Directorul Antenei 3 a mers astăzi alături de colegii săi la sediul Ambasadei Franței pentru a semna în cartea de condoleanţe, deschisă în urma atacului de la Paris. Nebărbierit, obosit și îngândurat, de parcă i-au murit toate speranțele, așa a venit  Gâdea la Ambasadă, deși directorul Antenei 3 abia s-a întors din vacanță.

Apropiații s-au speriat că realizatorul trece prin probleme grave în familie, dar Gâdea a explicat pe contul său de socializare misterul bărbii. Vacanța de iarnă nu pare să-i fi priit directorului Antenei 3. „Mă primiți așa acasă? Bărbos, cu ochelari de tocilar și cumplit de răcit?”, a postat încă din prima zi a anului pe Facebook.

Autor: Anca Simionescu

Sursaevz.ro

%d blogeri au apreciat: