Arhiva

Posts Tagged ‘Brăila’

NEPOTISM LA NIVEL ÎNALT – Premierul Tudose și-a numit finul de cununie Prefect de Brăila

8 decembrie 2017 3 comentarii

Deși are România săraca o mulțime de bube în cap, în loc să încercăm și noi să ne  civilizăm, ne scufundăm tot mai rău în balcanism … nepotismul este o boală de care nici Apocalipsa nu ne scapă.

La Brăila a fost numit un nou prefect, George Adrian Paladi.

Surprize, surprize, noul prefect de Brăila este finul Premierului Tudose. Acesta l-a cununat în urmă cu 14 ani.

La Brăila, în Sala Mare a Palatului Administrativ, în prezența secretarului de stat în Ministerul de Interne, comisar șef Mihai Dan Chirică, a președintelui Consiliului Județean, Francisk Iulian Chiriac, a primarului Marian Dragomir precum și a unor parlamentari și primari de localități,  a fost instalat în funcția de prefect Adrian George Paladi. 

Paladi este oficial în funcție de joi, 07.12,2017, când hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, numirea fiind făcută miercuri în ședință e Guvern.

Noul prefect de Brăila are 38 de ani a fost comisar de grad I superior în cadrul Oficiului Fudețean pemtru Protecția Consumatorului de unde a fost detașat.

Secretarul de stat Chirica, cel care răspunde de relația dintre minister și Instituțiile Prefectului, i-a mulțumit pentru munca depusă  Mădălinei Cochino, fostul prefect  descriind-o drept ”un profesionist”.

Imediat după eveniment, în presa locală brăileană au apărut informaţii conform cărora Paladi este finul de cununie al  premierului Mihai Tudose. Cununia a avut loc în urmă cu 14 ani, dar legătura dintre cei doi nu a influenţat decizia premierului, a declarat Paladi.

Contactat de de presă, noul prefect brăilean  a confirmat faptul că este finul de cununie al premierului Mihai Tudose.

P.S. Asta e România, în loc să încerce să se europenizeze, pare a se scufunda tot mai mult în mocirla balcanoidă.

Dacă nepotism nu e, nimic nu e …

Elena Udrea: „…nici măcar un neamţ nu şi l-ar permite şi aproape că dublează rovinieta.” Neavând replică, limbricul Cătălin Ivan sare să o muşte de oţelita poponeaţă …

27 septembrie 2013 2 comentarii

În loc de Motto:

Cătălin Ivan sa născut la Galați, a crescut un an în Tulcea, optsprezece în Brăila, unul în București și restul în Iași, conform site-ului său, dacă ar fi fost femeie probabil ar fi fost curvă, fiind bărbats-a făcut politician.

Slugarnic până la maladiv este orcând în stare să muşte din adversarii politici ai stăpânilor săi, lingău fiind este tot timpul cu limba în aşteptare, gata orcând să îşi limbincureze stăpânii …

Cătălin Ivan

Pe pagina sa de Facebook, Elena Udrea scrie:

Drumuri şi autostrăzi nu avem. Guvernul măreşte însă amenzile pentru şoferi la un nivel pe care nici măcar un neamţ nu şi l-ar permite şi aproape că dublează rovinieta. Mă întreb: oare cât mai durează până pune Ponta taxă şi pe aerul pe care îl respirăm?

Elena UdreaPotrivit Mediafax majorarea şi scăderea mai multor tarife, eliminarea perioadei de valabilitate de 90 de zile şi adăugarea unui nou interval, de 10 zile, pentru autoturisme şi pentru vehiculele de transport marfă cu masă totală mai mică sau egală cu 3,5 tone.

Astfel, pentru roviniete valabile 7 zile, 30 zile şi 12 luni suma de 5, 10 respectiv 32 euro, inclusiv TVA. Comparativ, pentru aceleaşi perioade de valabilitate, sumele achitate se ridică în prezent la 3, 7 şi 28 euro.

Pentru o perioadă de 10 zile, nivelul propus este de 6 euro.

În cazul vehiculelor de transport marfă de până la 3,5 tone, tarifele pentru 7 zile şi 12 luni cresc de la 6 la 7 euro, respectiv de la 96 la 100 euro, dar scad în schimb în cazul intervalului de 30 zile, de la 16 euro la 14 euro.

Pentru vehiculele de transport marfă de 3,5 – 7,5 tone sau de transport persoane cu 9-23 locuri pe scaune rovinieta pentru o zi va costa 11 euro, faţă de 4 euro în prezent. Taxa va scădea de la 52 euro la 50 euro, pentru 30 zile, dar va urca de la 320 euro la 500 euro la 12 luni.

Şoferii vehiculelor de transport marfă de 7,5 – 12 tone sau de transport persoane cu peste 23 locuri pe scaune, rovinieta pe zi creşte de la 7 la 11 euro şi scade de la 35 euro la 30 euro în cazul achitării pe şapte zile. La 30 zile, taxa scade de la 91 euro la 60 euro, iar la 12 luni aceasta este majorată de la 560 euro la 600 euro.

În cazul vehiculelor de transport marfă de peste 12 tone cu până la trei axe, rovinieta pe zi creşte de la 9 la 11 euro, scade la 7 zile (de la 45 euro la 36 euro) şi 30 zile (de la 117 euro la 72 euro) şi rămâne la valoarea actuală la 12 luni (720 euro).

Pentru vehiculele de transport marfă de peste 12 tone cu minim patru axe, tarifele pentru o zi rămân la 11 euro, la 7 zile scad de la 55 euro la 45 euro, la 30 zile sunt diminuate de la 143 euro la 90 euro iar pentru 12 luni acestea coboară de la 1.210 euro la 900 euro.

Tot Elena Udrea  scrie şi că

Victor Ponta devine, rapid şi sigur, primul stand-up comedian al României. Spun asta pentru că, în urmă cu câteva zile, mă acuza pe mine că scriu pe FB în timp ce el munceşte pentru ţară. Ce să vezi? Deşi în vizită oficială în Turcia, Premierul a avut timp să posteze ieri (vineri, n.r.) de vreo patru ori pe pagina proprie de Facebook. Ironic este că Victor Ponta a simţit nevoia să filizofeze pe ceea ce se întâmplă cu România, criticând clasa politică a ultimilor 23 de ani, de care se dezice, pe motiv că a generat doar scandaluri şi nu a construit nimic”

Dânsa  îi cere premierului să se oprească din „ipocrizie”.

„Domnule Ponta, opriţi-vă odată din ipocrizie! Nu eraţi dvs. pe baricade la Inter anul trecut în vară la tentativa de lovitură de stat? Nu eraţi dvs., domnu’ deputat Ponta, în 2007, cu cipilică roşie de Che Guevara pe cap la prima suspendare a lui Traian Băsescu? Şi ce aţi construit dvs. vreodată, domnule Ponta? Sunteţi Prim-ministru în funcţie, dar, în afară de spectacol mediatic, nu lăsaţi nimic în urmă. Cu siguranţă nu veţi face gazoductul Iaşi – Ungheni, de unde, a doua zi după inaugurare, aţi luat conductele şi utilajele pentru că e nevoie de recuzită şi în altă parte. Până şi cele 165 de apartamente ANL pe care le-aţi inaugurat luni la Târgu-Jiu cu mare pompă sunt făcute tot în mandatul meu de ministru al Dezvoltării. Vă recunosc însă pregătirea academică: sunteţi doctor pe bune când vine vorba de dublu discurs!”, mai scrie Udrea.

Evident că nu are absolut nici o importanţă limbricul care umblă cu dânsu-n gură (cuvântul, tipul e purtător de cuvât), Cătălin Ivan, cât încă nu se risipiseră ecourile ţăcănitului blondei în tastatură, iată că, în conformitate cu fişa postului său, a şi sărit să o muşte de oţelita poponeaţă în care ş-au rupt mulţi canini …

„Elena Udrea,”  zice Cătălin Ivan „ascultă de sfaturile consilierului său, preşedintele Traian Băsescu, şi încearcă să atragă atenţia asupra ei pentru a-şi pregăti candidatura la alegerile prezidenţiale din 2014”.

Evident, pentru limbricii mâncători de rahat de teapa lui Cătălin Ivan chiar şi a respira aer în aceeaşi cameră de o mare nasulie… evident a mânca rahat făcut de Ion Iliescu, Dan Voiculescu, Adrian Năstase ori alţi escroci politici este un act de mare cultură…

„Doamna Udrea simte o nevoie constantă de a atrage atenţia, de a apărea în presă şi de a se implica în chestiuni care nu o privesc. Probabil consilierul ei, preşedintele Traian Băsescu, o sfătuieşte să lanseze cât mai multe atacuri la adresa liderilor USL pentru a-şi face imagine în vederea candidaturii la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Din păcate pentru echipa Udrea-Băsescu, nu cred că românii mai sunt interesaţi să audă despre eşecurile sau realizările unui fost ministru al turismului care a construit terenuri de fotbal în pantă”, susţine Ivan.

Potrivit aceluiaşi limbric, „Udrea ar trebui să-şi găsească şi un hobby separat de politică”.

„Dumneaei dă impresia că nu are ce face şi că se plictiseşte, ca şi preşedintele Traian Băsescu, după cum a demonstrat-o inclusiv acţiunea acestuia de ieri (sesizarea CC în legătură cu legea care stabileşte pragul de 30% pentru validarea referendumului – n.r.). Împreună sau separat, doamna Udrea şi preşedintele Băsescu ar trebui să îşi găsească o ocupaţie mai serioasă, nu atacurile gratuite şi punerea de beţe în roate. Candidatura la preşedinţie, pe care o doreşte Elena Udrea, nu este un hobby”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, 

 

La mulți ani Bombo …

28 decembrie 2012 2 comentarii
Adrian Năstase

Adrian Năstase

Cel mai premier, mai blogger și mai editorialist  la Jurnalul Micțional  dintre pușcăriașii mioritici, Bombonelul Năstase pare a deveni filozof…

Se încheie un an în care și-a pus întrebări și a înțeles:

– ce este cu adevărat important în cea de-a doua viaţă pe care a început-o la 20 iunie.

–  că doar în încercări dificile descoperi caracterul oamenilor şi faptele de curaj.

I-a rămas în minte una din Brăila, și își dorește  să o întâlnească în noul său drum drum, distinge mai bine mai bine notele false, aude gânduri nespuse şi a dobândit o linişte ce vine din suferinţă.

Nu ştie dacă a devenit mai înţelept, dar își aminteste un cântec navajo: “Mergi pe urma unui curcubeu; mergi pe urma unui cântec şi vei fi doar înţelepciune. Există o ieşire din orice ceaţă întunecată, mergând pe urma unui curcubeu”.

Eee?  … mișto, nu? 

Una peste ala pare a-i face bine bulăul … Dar pentru că se întrabă dacă a devenit mai înțelept, i-aș răspunde eu. Da, dar numai dacă ”înțelept” e pe acolo pe la bulău, în argou, sinonim cu ”arogant” …

Pe ce mă bazez? Pe asta: 

Micile diversiuni de Crăciun

Periodic, apar ştiri despre eventualele cereri ale mele, de graţiere. Cred că este inutil să vă mai spun să nu le daţi atenţie. E o problemă de rating. Nu am făcut şi nici nu voi face o cerere de graţiere pentru un motiv simplu – condamnarea mea a avut o motivaţie politică iar eu sunt nevinovat de acuzaţiile care mi-au fost aduse. În plus, mă vedeţi, cumva, trimiţându-i o astfel de cerere lui Băsescu?

Dar înţeleg foarte bine – în aceste zile, de sărbători, au fost puţine accidente de maşină, cam puţine incendii,oamenii politici erau în hibernare, zăpezi nu au mai căzut, în America n-au mai fost împuşcături, ce rămâne atunci pentru jurnalişti? Schimobilul lui Băsescu şi sarmalele de la Jilava. Nici pozele plătite nu au ieşit prea bine. Aşa că, punem, din nou, de o cerere de graţiere?

În aroganța sa, Bombonel pare  a considera că românul, cu capul în damigeană și cu castravetele între dinți nu face decât să se întrebe dacă *mnealui se zbate să iasă de acolo…

Nnțț, românii au alte gânduri, dar, dacă o fi curios, eu i-aș transmite că, referitor la el, românii pe care îi știu îi urează un călduros ”La mulți ani” și liberare ușoară cam după mijlocul secolului…

La mulți ani,  Bombo!… evident, după gratii.. pare a-ți prii…

Lincuri necesare:

Blogul lui Bombo (1)

Blogul lui Bombo (2)

Jurnalul Micțional

Bănel Nicoliță este șantajat de tatăl său: „Daca nu-mi dă bani, ma duc la el in Franta și cerșesc”

19 septembrie 2012 4 comentarii

 

Fostul stelist, actualmente jucător la St. Etienne în Franța, Bănel Nicoliță a reușit ca după ce a luptat cu prejudecățile celor din jur și după multă muncă să ajungă să câștige ce nu a visat neam de neamul lui. 
Cei 600.000 € anual sunt  bani frumoși oricum ai lua-o. Dar e exclusiv meritul lui.
Zice că și-a ajutat familia trimițându-le bani ca să își facă o casă lângă Brăila. Mama lui are numai vorbe bune despre Bănel lucru care nu se poate spune despre tatăl său.
Marin Nicoliță, tatăl lui Bănel care acum trăiește de pe o zi pe alta într-o cocioabă la margine de București după ce s-a certat cu nevasta și a plecat de acasă, spune că „Nu mai am bani nici să trec strada. M-am saturat de promisiunile lui fi-miu! De anul trecut mi-a promis că îmi ia o casa, să stau și eu ca omul, însa n-am vazut nici macar un leu de la el pâna acum. Nici nu vrea sa auda de mine, nu m-a contactat din vara trecuta”, s-a plans Nicolita senior.
Bărbatul trăiește din venitul de zilier și nu trăiește bine deloc „O sa fiu aruncat in strada. In scurt timp nu o sa mai am unde sa stau si il rog pe fiul meu, care castiga o gramada de bani, sa ma ajute. O sa intru in greva foamei, poate îl sensibilizez.
Singura mea sansa este sa ma apuc de cersit! O sa ma duc in Franta sa cersesc, poate atunci o sa-i fie mila de mine”.
Fotbalistul nu comentază despre cele spuse de tatăl său deși Traian Gherghinescu, impresarul său, i-a transmis cele declarate de tatăl său.
De fapt, Bănel nu și-a neglijat familia din Făurei. I-a trimis mamei bani ca să cumpere materiale pentru a construi o casă. După aproape doi ani, construcția finanțată de Bănel Nicoliță a fost terminată, una din încăperi fiind vopsită în roșu și albastru, culorile Stelei București, clubul care l-a propulsat pe Bănel spre lumea bogată a fotbalului mare…
După părerea mea, tatăl lui Bănel Nicoliță nu face deloc bine ce face, mai ales că spune că are de gând să se ducă în Franța să cerșească… și nu oriunde ci la Saint Etienne, în fața stadionului unde joacă fiul lui. Ce ar reuși? Probabil doar să își facă fiul de rușine, să îi strice cam tot ce a reușit acesta să clădească. Cred că există un singur cuvânt care îl poate defini pe Marin Nicoliță: Nesimțire …
Urât bă Marine, tare urât din partea ta… 
Deși problema lui Bănel este pentru unii o noutate nu e chiar așa.
La  13 decembrie 2010  pe adevarul.ro apărea un articol în care Marin Nicoliță se plângea că nu mai e acceptat de familie…
Marian Nicoliţă munceşte cu ziua şi doarme în casa celor cărora le slugăreşte. La Făurei (judeţul Brăila) familia sa aşteaptă să se mute în vilă. Tatăl lui Bănel Nicoliţă povesteşte, resemnat, cum nu mai este acceptat de familie. Spune că nici Bănel nu mai vrea să ştie de el şi că l-a gonit de la stadion când s-a dus să-l vadă.
Satul Cojasca, judeţul Dâmboviţa. De trei ani, Cristian Ungureanu (33 de ani) şi-a deschis un magazin mixt la şosea, unde, într-o anexă, ţine o agenţie Loto-pronosport. Aşa l-a cunoscut pe Marian Nicoliţă (53 de ani), tatăl fotbalistului Bănel Nicoliţă (25 de ani).
 
De când a deschis agenţia, de un an şi jumătate, acesta îi trece săptămânal pragul. La început n-a ştiut că e tatăl lui Bănel, fotbalist de la Steaua, deşi asemănarea era evidentă. Certitudinea a avut-o abia când acesta a câştigat primul bilet la loto şi a trebuit să-i completeze pe formularul de câştig cu datele de pe buletin.„La mine a câştigat de două ori: 230 de lei în decembrie anul trecut şi, recent, 100 de lei. Numărul său favorit este 15, pe care nu-l schimbă niciodată, şi 7, data de naştere a lui Bănel. Săptămânal joacă de 25-30 de lei, în funcţie de cât câştigă. Azi e joi şi cu siguranţă va apărea”, anunţa Cristian.

„Poate câştig la Loto, să am şi eu casă” 

După o jumătate de oră, proptindu-şi bicicleta de gardul magazinului, în agenţie intră un bărbat uscăţiv şi înalt. „El e!”, şopteşte Cristian. Este încălţat în adidaşi prăfuiţi, poartă pantaloni de trening stropiţi cu vopsea, o scurtă veche din piele şi un fes negru pe cap. Venea direct de la o lucrare de zugrăvit.

Dă bunăziua cu un aer sfios, se aşază pe un scaun şi scoate din buzunar nişte bilete mai vechi, cu gândul de a copia numerele pe altele noi. „Joc de două ori pe săptămână: joia şi duminica. Lunar dau din buzunar cam 250 de lei. Mai şi câştig, de ce să zic!  Poate dă Dumnezeu să-mi iau şi eu o casă, să nu mai stau pe drumuri”. Ăsta este visul lui nea Marian Nicoliţă. Despărţit de cinci ani de familie, a pribegit de colo-colo, muncind cât să mănânce sau să-şi justifice adăpostul oferit deasupra capului. De doi ani locuieşte în satul Fântânele, lângă Cojasca, sat compus numai din populaţie de etnie rromă. Cum este harnic şi priceput la orice, unei femeie din Fântânele i s-a făcut milă de el şi i-a oferit o cămăruţă.


„N-am nicio relaţie cu ea, femeia e cu treaba ei, are copii mari, mi-a dat camera că-i muncesc în curte, i-am făcut garduri, i-am vopsit, i-am zugrăvit. Momentan muncesc la ţigani cu ziua. N-am un loc stabil. Azi aici, mâine la Târgovişte, poimâine la Bucureşti, unde o fi! Nu vreau să cer, nu vreau nimic gratis de la nimeni”.
„I-am dat mestecat din gură…”

De când a plecat de acasă, de cinci ani, nea Nicoliţă se laudă că n-a mai pus gura pe băutură şi, de la o vreme, s-a lăsat şi de fumat. Tristeţea şi sfâşierea lăuntrică îi vin doar din faptul că a fost părăsit de copii. „Vorbesc din când în când cu ei la telefon. Dacă am, le dau; dacă n-am, nu le dau… Bănel putea să le ia şi lor o maşină, ca unul să se ducă după adunat fier, altul după cartofi, nu să mi se plângă mie la telefon că n-au de niciunele”.

Scoate din buzunar un bilet mototolit de loto şi transcrie numerele pe altul nou. De oboseală, de emoţie sau de supărare, mâna are un tremur uşor. „Mereu pun şi pe 7, ziua de naştere a lui Bănel. Ultima oară când am vorbit cu el i-am spus: «Tată, de ce, tată, ai spus la ziar că nu sunt tatăl tău? Ţi-e ruşine cu mine? Ţi-e ruşine că muncesc pe unde apuc? Să te gândeşti, tată, că e un Dumnezeu acolo sus şi te vede!» Şi atunci şi-a băgat singur gol pe Bernandel (1 noiembrie 2006, Stadionul Santiago Bernabeu, meciul Real Madrid – Steaua, scor 1-0). Eu i-am dat din gură când era mic, mestecat i-am dat! A zis la ziar că m-a ajutat, că mi-a dat serviciu, dar nu m-a ajutat cu nimic. Sunt omul străzii. Dar Dumnezeu, că am credinţă mare!, are grijă de mine şi nu mă pedepseşte”, oftează încet şi ochii i se umezesc.

„Mi-e tare dor de Bănel”

Marian Nicoliţă este convins că tot ce i se întâmplă este din cauza soţiei. „A băgat râcă între mine şi copiii mei”, spune strângându-şi mânios gura din care-i lipsesc aproape toţi dinţii de jos. Cea mai mare parte din viaţă a muncit la o turnătorie în Făurei ca să poată să-i crească. Îşi aduce aminte cu drag de copilul Bănel.

„A avut un antrenor bun acolo, la Făurei, care s-a ţinut de capul lui. A jucat fotbal, a mai mers prin localuri, unde a spălat farfurii şi pahare, dar şi Bănel a fost băiat bun şi ascultător. În Făurei a făcut şapte clase, mai s-a dus la şcoală, mai nu s-a dus, a rămas şi repetent… I-am spus că, dacă nu-i place şcoala, să se ducă să bată mingea pe maidan. Nu i-am spus-o cu răutate, ci ca alternativă. De la 16 ani a plecat ca jucător la Brăila. Mai am un băiat care joacă fotbal la Ploieşti. N-are fuga lui, dar are tactică. Când erau mici mergeam cu ei pe stadion, la Făurei, şi mi-era drag să-i văd cum joacă. Bănel este al treilea copil al meu. Pe toţi îi am cu mama lui Bănel. De când joacă la Steaua, doar o dată am vrut să merg la stadion să-l văd, dar nu m-au primit. A pus bodyguarzii să mă gonească. Ce să fac, dacă el fuge de mine şi zice că nu sunt taică-său? Dar mi-e tare dor de el, chiar dacă nu mai vrea să ştie nimic de mine”, spune Marian Nicoliţă.

„Niciun copil de-al meu nu ştie ţigăneşte…”

În afară de Bănel, doi dintre copiii lui nea Nicoliţă sunt zidari şi doi fotbalişti. Mai are şi-o fată măritată la Brăila. Îi mai atingea când erau mici. „I-am mai cârpit, mai fugeam după ei, pe toţi i-am cârpit. Dar i-am cârpit cu folos. După ăştia care sunt zidari fugeam să-i duc la meserie. Acum îmi mulţumesc că au învăţat ceva, că vila de la Făurei ei au construit-o. Bine, pe banii lui Bănel şi la îndemnul lui Gigi Becali, dar ei au muncit la ea”.

E mândru că şi-a putut îndruma copiii pe drumul cel bun şi aproape că nici nu-i mai pasă de ce se va întâmpla cu el. „Când oi muri, oi vedea eu cine şi unde o să mă îngroape. Aţi văzut ce face măgarul când simte că i-a venit sfârşitul? Pleacă. Pleacă şi nimeni nu ştie unde se duce. Aşa şi eu. Ce-o vrea Domnul! Poate mă îngroapă pocăiţii ăştia, că ăştia din Fântânele sunt toţi pocăiţi. Mă duc la predică la ei în fiecare miercuri, vineri şi sâmbătă. Merg la Casa de rugăciuni la unu’, Sorin, care e cel mai cinstit om din sat. La ei nu se fură, la ei se înşală!”, râde şuierat printre dinţii lipsă nea Nicoliţă. Dacă e cunoscut şi respectat în Fântânele pentru că e tatăl lui Bănel Nicoliţă? „Daaa, tot satul ăla, indienii ăia, mă respectă pentru asta. N-o să credeţi, dar, deşi sunt ţigan, nici eu, nici Bănel şi niciunul dintre copiii mei nu ştim ţigăneşte”.

Ultima dorinţă

A terminat de completat şi ultimul bilet la Loto. Nea Marian Nicoliţă şi-a spus povestea vieţii fără ură sau încrâncenare, ci cu amărăciunea părintelui abandonat de propriii copii. „Dacă voi câştiga, îmi voi face casă în Făurei, nu în altă parte. Acolo m-am născut. Am fost crescut la casa de copii, la cămin. Părinţii mei adevăraţi sunt din Şuţu, o localitate lângă Ianca, între Brăila şi Făurei. O fi un blestem, că am fost de două ori abandonat în viaţă, o dată de părinţi şi acum de copiii mei. Când pun la loto mă rog în minte: «Doamne, aşa cum i-ai strâns pe ucenicii Tăi şi I-ai pus la masă la Cina cea de taină, aşa vreau să-mi ajut şi eu copiii, să-i strâng la casa mea şi să-i pun la masa mea, ca şi Tine, Doamne»”! Se ridică agale, dând amărât din cap. Cu biletele în mână, se duce să plătească. Cinci bilete puse îl costă 30 de lei.

Dintr-o dată se întoarce pe călcâie şi cu voce veselă spune: „În seara asta (2 decembrie) e jocul cel mare, cu Liverpool (Stadionul Ghencea, Steaua – Liverpool, scor 1-1). Eu nu prea joc la pronosport, dar acum voi paria pe victoria Stelei şi pe Bănel al meu. O să mă rog la Dumnezeu să dea un gol, să-l ia alte cluburi mai puternice, să se ajungă şi el mai bine. Doar e copilul meu”! Salută în grabă, iese, se urcă pe bicicletă şi pedalează spre Fântânele, o haltă a pribegiei.

Un blestem împlinit

Marian Nicoliţă se întristează când îşi aduce aminte de ziua în care a plecat de acasă. „Din cauza lu’ mă-sa am plecat, că ea a băgat râcă între ei. Erau să se omoare, s-au tăiat, au spart geamuri. S-au bătut în casă. M-am băgat între ei, n-am mai putut suporta şi am plecat. Să-şi aducă aminte că am zis că o să vină ziua când n-o să mă mai întorc la Făurei. Şi-au zis:«Şi ce?!» Bănel e un zgârcit, nu ajută. Momentan ştiu că e însurat cu una, stau pe la capătul cartierului Ghencea. Am muncit în zonă, dar nu m-am dus la ei ca să-i deranjez, am dormit în gară sau în containere. Nu i-am cerut măcar cinci lei să-mi iau o pâine, m-am dus la cantina săracilor. N-am vrut să-i fac supărare. Nu vreau să-l blestem. Să-şi aducă aminte că băiatul ăla mare al meu mi-a dat o palmă. I-am spus: «Tată, cu palma cu care ai dat, tată, să ţi-o ia Dumnezeu». Şi i-a luat-o. Peste un an şi-a prins mâna la presă. Blestemul de părinte nu e joacă. Eu îl duceam în cârcă şi-i dădeam mestecat din gură ca şi lui Bănel!”.

„A pus bodyguarzii să mă gonească. Dar mi-e tare dor de el, chiar dacă nu mai vrea să ştie nimic de mine.”
Marian Nicoliţă tatăl fotbalistului Bănel Nicoliţă

„Eu am plecat de la 15 ani de acasă şi nu eu l-am alungat! Nici mama! A plecat singur, că aşa a vrut.”
Bănel Nicoliţă fotbalist

La Făurei, familia Nicoliţă e în silenzio stampa

Fotbalistul Bănel Nicoliţă (25 de ani) le-a interzis rudelor să mai acorde interviuri presei. La poarta casei ridicate din banii câştigaţi din fotbal, fratele său, Stelică, spune categoric. „Îmi pare rău, dar Bănel ne-a spus să nu mai dăm interviuri”. Mariţa Nicoliţă, mama fotbalistului, strigă şi ea din uşă că nu mai dă niciun interviu. În schimb, despre fotbalist vorbesc, cu mândrie, vecinii. „Când s-a dus la fotbal, săracul nu avea de niciunele. Îmi amintesc foarte bine, că doar a crescut la noi pe stradă. Am auzit că în momentul în care a vrut să se înscrie la Unirea Făurei  a început să plângă, pentru că nu avea bani nici măcar pentru o amărâtă de fotografie, pentru legitimaţia de fotbalist”, povesteşte Gherghina Dumitru, una dintre vecinele familiei Nicoliţă. „Şi acum este foarte respectuos şi nu uită de unde a plecat. Mereu când vine acasă vorbeşte cu toată lumea. Din păcate, taică-său nu mai stă aici. Ştiu că şi el l-a ajutat pe Bănel, dar în limita posibilităţilor, că lucra ca zilier pe unde apuca şi el „, mai povesteşte femeia. 

Gabriela Claudia Petrovici, directorul  liceului din Făurei, a povestit că Bănel era mereu ajutat de colegi. „Ştiu de la foştii elevi că Bănel era un copil foarte respectuos. Chiar dacă familia sa era de o condiţie mai modestă, era mereu ajutat de oamenii din jurul său. Chiar mai dormea pe la vecini, dar asta o ştiu din auzite”, şi-a amintit femeia. Liviu Ghinea
“Din păcate, taică-său nu mai stă aici. Ştiu că şi el l-a ajutat pe Bănel, dar în limita posibilităţilor, că lucra ca zilier pe unde apuca şi el.”
Gherghina Dumitru vecină
„Despre tata, ce să zic?… Nimic!”

Bănel Nicoliţă nu vrea să vorbească despre tatăl său. „Eu am plecat de la 15 ani de acasă şi nu eu l-am alungat! Nici mama! A plecat singur, că aşa a vrut. Pentru mine, important e acum că fraţii mei şi cu mama sunt bine. I-am ajutat cât am putut şi am s-o mai fac. Despre tata, ce să zic… Nimic!”, a declarat Bănel Nicoliţă.

Profil de fotbalist

În 1992, pe când avea 7 ani, s-a înscris la echipa de fotbal Unirea Făurei. În 1993 s-a transferat la Dacia Unirea Brăila, unde a fost protejatul lui Hussein Tekynalp, patronul echipei. În vara lui 2004 a fost transferat de Poli Timişoara, sub formă de împrumut a debutat în Liga I în meciul CFR Cluj – Poli Timişoara 2-1, în iulie 2004. În ianuarie 2005 e cumpărat de Steaua pentru doar 250.000 de euro. În primul an la Steaua a primit un salariu de 40.000 de euro. În noiembrie 2005 debutează la echipa naţională, în partida România – Coasta de Fildeş 1-2. În vara lui 2006, după „sfertul” din Cupa UEFA Rapid – Steaua, a primit premiul Fair-Play din partea LPF datorită gestului său de a îndepărta de pe terenul din Giuleşti o sticlă de apă aruncată de fanii Rapidului înainte ca arbitrul şi observatorii să observe incidentul. A înscris unicul gol al partidei Real Madrid-Steaua, la 1 noiembrie 2006, în propria poartă, în grupele Champions League. Contractele lui Bănel Nicoliţă la Steaua şi primele de joc i-au adus venituri de peste un milion de euro până acum.

 

Gheorghe Bunea Stancu, baron PSD de Brăila: „Alianţa USL este o greşeală politică”

20 martie 2011 7 comentarii

Să spun drept, până acum nu am auzit de Gheorghe Bunea Stancu, şeful filialei PSD Brâila până acum.

Am aflat că est unul din cei nemulţumiţi de faptul că apapărut USL.

Dintr-un artiol publicat de EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/psd-braila-alianta-usl-este-o-greseala-politica-924423.html publicat pe 19 Martie 2011, PSD Brăila: „Alianţa USL este o greşeală politică”, scris de Florin Ciornei aflăm că alianţa PSd PNL s-a făcut prea devreme şi că în urma acordului doar Victor Ponta şi Crin Antonescu “şi-au luat partea, unul premier, altul preşedinte”.

La alegerile din 2012, PSD Brăila candidează separate deoarece, după cum a  declarat Bunea Stancu, citat de Agerpres, într-o conferinţă de presă:

„Interesul nostru este să candidăm pe liste separate, pentru că atunci se vede puterea partidului. Ca atunci când ai doi cai la o căruţă, unul sărmanul trage, iar celălalt se face că trage şi spune: am tras şi eu căruţă, vreau şi eu snop de fân. Aşa e şi aici. Şi liberalii, din câte am înţeles, sunt de acord cu liste separate. După cum ştiţi, în politică unu şi cu unu nu fac doi, fac mai puţin de doi „.

„Eu le-am spus şi celor de la centru că acest protocol este semnat mult prea devreme. Este o greşeală politică, din punctul meu de vedere. Părerea mea este că această alianţă nu a făcut decât să îi mulţumească pe cei care ne conduc partidele, luându-şi fiecare partea lui, unul prim-ministru, altul preşedinte. Asta e părerea mea” – a mai declarat Bunea.  (Ehe, bun e caşcavalul … 😀 )

 

Acum trebuie să spun că aici articolul era să se încheie, şi s-ar fi încheiat dacă nu mai căutam ceva despre Bunea. Şi am găsit pe Obiectiv – Vocea Brăilei http://www.obiectivbr.ro/local/38864-gheorghe-bunea-stancu-qnu-am-ajuns-io-slugoiul-lu-ziarul-lobiectivrq.html un articol:

Gheorghe Bunea Stancu: “ Nu am ajuns io slugoiul lu’ ziarul «Obiectiv»”

Publicat la: Marţi, 26 Ianuarie 2010
Autor:  Liliana ŞERBAN
* preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, a răbufnit ieri într-o conferinţă de presă, aducând injurii jurnaliştilor de la „Obiectiv” * el a anunţat că refuză să mai ofere ziariştilor cotidianului nostru informaţii de interes public, altfel decât în scris * reacţia lui Stancu, vine după ce „Obiectiv” a prezentat contractele pe care administraţia brăileană le are cu firmele în care şeful CJ este implicat
Preşedintele PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a izbucnit ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, adresând cuvinte calomniatoare la adresa jurnaliştilor şi patronatului cotidianului „Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Enervat, probabil, în urma apariţiei unui articol privitor la faptul că grupul de firme „Tancrad” şi „Concivia” sunt abonate la contractele substanţiale ale Consiliului Judeţean ori ale structurilor subordonate financiar acestuia, gen comunele din judeţ, liderul social – democraţilor brăileni a început să îi acuze pe jurnaliştii de la „Obiectiv” că ar fi aserviţi unor personaje obscure, care îi plătesc pentru a scrie astfel de lucruri despre el. Tirada de ieri a mai fost provocată şi de faptul că unul dintre ziariştii de la „Obiectiv” ar fi „îndrăznit” să scrie că unele drumuri judeţene nu erau deszăpezite, informaţie obţinută, de altfel, de la CJ. De asemenea, Stancu a fost enervat şi de un editorial apărut în paginile cotidianului, în care semnatarul se întreba ce se mai aude despre Centrul de Imagistică, un obiectiv de interes public pentru comunitate. Gheorghe Bunea Stancu a replicat nervos că nu este „slugoiul” ziarului „Obiectiv”, ca să dea el raportul despre Centrul de Imagistică. „«Nu am mai auzit de imagistică»… Nu am ajuns io slugoiul lu’ «Obiectiv» să vă informez când şi ce fac cu imagistica. Dacă aveţi orbu’ popii… se lucrează, aparatele se montează, sunt în probe. Au mai venit alţii cu o găselniţă că e montat de turci, dar ce, le zic io la «Philips» cu cine să lucreze
Deranjat şi de faptul că li s-a permis să aibă un cuvânt în paginile ziarului şi adversarilor săi politici, de exemplu vicepreşedintelui PDL Gheorghe Chiru, care s-a arătat de părere că Stancu vrea să pună mâna pe Sala Polivalentă, Stancu a răbufnit: „Nu vreau să mă lăudaţi, că doar ştiţi că nu umblu eu după asta, dar nu sunt nici adeptul acelor interviuri care a scris o mare inteligentă care nu a avut bunul simţ să mă întrebe de Chiru, un infractor de drept comun, un oligofren… La mintea ei… Nici nu mai stau de vorbă cu astfel de persoane, nu mai vorbesc cu cei de la «Obiectiv», dacă vor să mă întrebe ceva să scrie”. De altfel, preşedintele PSD Brăila are asemenea ieşiri, urmate de calomnii la adresa jurnaliştilor de la „Obiectiv”, şi nu numai, de fiecare dată când apar articole referitoare la cheltuirea banilor publici şi obiectivele de interes public din municipiu şi judeţ, articole pe care le consideră atacuri frontale la adresa sa şi la cea a firmelor pe care le conduce.
De asemenea, Stancu a anunţat că refuză să mai ofere jurnaliştilor de la „Obiectiv” informaţii de interes public, legate de administraţia publică locală, verbal – deşi legea permite solicitarea acestor informaţii la acest mod – precizând că nu va răspunde decât întrebărilor adresate în scris.

Ia uite dom’le cum, dacă eşti un pic atent la nenea ăsta, descoperi lucruri interesante. Buuun … şi aici era să se încheie, doar că nu se încheie ci mergem mai departe.

În ediţia din 2 Septembrie 2010, în România Liberă.ro apărea un articol scris de Ticu Ciubotaru:

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/cum-a-ajuns-baronul-bunea-stapan-peste-braila-198223.html#top_articol


CONTRACTE. Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, face afaceri profitabile cu statul

Cum a ajuns baronul Bunea stăpân peste Brăila

 

 

„Nici nu știam de contractul ăsta, vă dau cuvântul meu. Știam că a fost scos la licitație de două-trei ori și nu s-a dus nici dracu’ pentru 600 de milioane. Eu sunt prins cu atâtea, și politic, și administrativ, încât nu mai am timp.”
 
Gheorghe Bunea Stancu
Președintele Consiliului Județean Brăila
 
Consiliul Judeţean Brăila s-a transformat într-o de familie. Zeci de lucrări pe bani publici au fost atribuite de această instituţie chiar firmei celui care o conduce, pesedistul Gheorghe Bunea Stancu. La fel de generoase, primăriile i-au dat şi ele zeci de contracte firmei „Concivia”.
În ultimele luni, Concivia SA, firma controlată de Gheorghe Bunea Stancu, a obţinut contracte în valoare de aproximativ 6 milioane de euro de la Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila, de la alte primării din acest judeţ şi de la Agenţia de Dezvoltare Sud-Est, fără ca afacerile lui Bunea Stancu să fie deranjate de cineva. Cel mai recent contract a fost încheiat la începutul lunii august de firma  lui Bunea cu consiliul judeţean pentru efectuarea unor lucrări la Spitalul de Pneumoftiziologie.
Conflict de interese?
Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, la care va efectua lucrări firma controlată de Bunea Stancu, a fost preluat în administrare de Consiliul Judeţean Brăila pe data de 6 iulie în baza Hotărârii nr. 80/2010. La mai puţin de o lună de la preluare, respectiv pe 4 august, preşedintele CJ Brăila a semnat cu firma Concivia, societate controlată chiar de acesta prin intermediul altei firme, contractul nr. 138/04.08.2010, pentru „lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila”. Valoarea contractului este de 63.284 lei, fără TVA. Cu aceşti bani firma controlată de Bunea Stancu trebuie să efectueze lucrări la instalaţiile de electrice, sanitare şi de ventilaţie şi lucrări de re­pa­raţii generale şi de renovare.
„Superoferta” Concivia: 56% reducere
Conform estimărilor spe­cia­liştilor de la CJ Brăila, valoarea reală a lucrărilor de la Spitalul de Pneumoftiziologie era de 144.056 lei, fără TVA. Contractul a fost însă semnat la valoarea ofertată de Concivia, respectiv 63.824 lei. Astfel, firma controlată de Stancu lucrează cu consiliul judeţean, condus de acelaşi Stancu, la jumătate de preţ. Surse din CJ Brăila spun că aceasta nu este decât o manevră folosită frecvent în afacerile clientelare pe bani publici. Astfel, atribuirea lucrării nu se face în baza unei licitaţii, ci prin atribuire directă în baza celui mai scăzut preţ, cum a fost şi în cazul de faţă. Procedura nu este nouă: firma stabilită pentru atribuirea contractului depune o ofertă cu până la 50-60% mai mică decât valoarea estimată a contractului,  câştigă, iar „reducerea” este recuperată ulterior prin actele adiţionale, în care se invocă majorarea preţului materialelor sau alte cauze. Astfel, valoarea contractului ajunge la valoarea iniţială sau chiar o depăşeşte. În cazul contractului încheiat cu firma lui Bunea, au fost depuse patru oferte. A fost declarată câştigătoare oferta Concivia SA, care a scăzut preţul la 44% din valoarea estimată a lucrărilor. Întrebat dacă valoarea cu care a câştigat Concivia lucrările la spital este cea reală, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, doctorul Ştefan Sânpetru, ne-a spus:
„Ceea ce pot să vă spun în legătură cu lucrările care se fac la noi este că ele sunt rezultatul accesării unor fonduri de la Uniunea Europeană de către consiliul judeţean, iar consiliul judeţean este singurul abilitat în momentul acesta să vă dea informaţii în legătură cu aceste lucrări. Să nu vă supăraţi, dar aşa sunt regulile pe care le-am stabilit de comun acord. Este o accesare de fonduri pe care consiliul judeţului o face pentru mai multe spitale, nu doar pentru Spitalul de Pneumoftiziologie, şi, fiind o chestiune în care noi suntem un terţ beneficiar, toate lămuririle vi le pot da cei de la consiliul judeţean”.
Abonament la banii consiliului judeţean
Tot Consiliul Judeţean Brăila condus de Gheorghe Bunea Stancu a atribuit Concivia SA, în decembrie anul trecut, contractul nr. 192/15.12.2009, în valoare de 794.112 lei, pentru „întreţinerea curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene în sezonul 2009-2010, Lot II”. A fost organizată o licitaţie, la care s-a înscris însă doar Concivia. Stancu a atribuit firmei Concivia şi lucrările de amenajare a palatului care găzduieşte Consiliul Judeţean (contractul nr. 23/05.02.2010, de 565.000 lei, fără TVA) pentru „execuţie închidere terasă cabinet etaj I, Corp D, Palatul Administrativ”. CJ Brăila a mai atribuit Concivia SA contractul 198/23.12.2009, în valoare de 835.860 lei, fără TVA, pentru reparaţii şi amenajări interioare la imobilul situat pe Şoseaua Buzăului nr. 3, şi contractul nr. 47/24.03,2010, în valoare de 535.361 lei, pentru reabilitarea, amenajarea şi modernizarea spaţiilor medicale la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Brăila, un alt spital trecut în administrarea CJ Brăila. În 2009, Concivia SA a înregistrat un profit net de 1.686.948 lei. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, în perioada în care Gheorghe Bunea Stancu era simplu membru PSD, Concivia SA avea o cifră de afaceri de 20-21 milioane lei. Coincidenţă sau nu, după 2004, când Stancu a devenit pre­şe­din­te­le PSD Brăila şi preşedintele CJ Brăila, cifra de afaceri a Concivia a crescut spectaculos, ajungând la 49 milioane lei în 2008. Acţionarul majoritar al firmei Concivia este societatea Bursagrirom, la care Bunea Stancu deţine pachetul majoritar de acţiuni.
Colegialitate de partid de 4 milioane euro
Unul dintre partenerii de afaceri tradiţionali ai Concivia SA este Primăria Brăila, condusă de Aurel Simionescu, colegul de partid al preşedintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. În perioada septembrie 2009-iunie 2010, primăria lui Simionescu a încheiat cu Concivia lui Stancu contracte în valoare de peste 12 milioane lei. Astfel, în luna mai, Primăria Brăila a încheiat cu Concivia SA contractul 17/25.05.2010, în valoare de  2.700.012 lei, fără TVA, pentru construirea a două blocuri ANL în cartierul Lacu Dulce. Trebuia să fie organizată o licitaţie deschisă, dar, cum singura ofertă depusă a fost cea a Concivia, nu s-a mai orga­ni­zat. Primarul Brăilei a mai semnat cu firma şefului său de la partid alte cinci contracte. Este vorba de contractul 7116/02.09.2009, de 4.625.411 lei, pentru lucrări de reabilitare la Spitalul „Sf. Pan­te­li­mon”, contractul 42.452/ 03.12.2009, de 2.315.940 lei, pentru reabilitarea a trei corpuri de clădire de la Centrul „Sf. Maria”, contractul 2668/ 25.01.2010, de 1.584.587 lei, pen­tru reabilitarea Şcolii nr. 18, şi contractul 1204/08.05.2010, de 404.605 lei, pentru reabilitarea Corpului A la Gr. Sc. „Edmond Ni­co­lau”. Recent, Primăria Brăi­la, prin Direcţia Ad­ministraţiei Pieţelor şi Târ­gurilor, a încheiat cu Concivia contractul numărul 4366/ 08.06.2010, în valoare de 432.300 lei, pentru „înlocuire învelitoare acoperiş la hala centrală” din Piaţa Mare.
Nici primarii din judeţul Brăila nu sunt indiferenţi când vine vorba de firma pre­şedintelui consiliului judeţean. Concivia a încheiat în ultimele luni opt contracte cu primăriile brăilene, astfel: contractul 2471/ 11.06.2009, de 724.639 lei, pentru alimetarea cu apă a satelor Ibrianu şi Ma­raloiu, încheiat cu Primăria Grădiştea; contractul 2114/ 16.07.2009, de 2.463.300 lei, pentru canalizare şi staţie de epurare în comună, încheiat cu Primăria Stăncuţa; contractul 2460/01.09.2009, de 1.543.694 lei, pentru extinderea alimentării cu apă, semnat cu Primăria Romanu; contractul 7273/ 28.12.2009, în cuantum de 130.745 lei, pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă, semnat cu Primăria Siliştea; contractul 2787/ 25.09.2009, de 643.810 lei, pentru  extindere alimentare cu apă, încheiat cu Primăria Berteştii de Jos; contractul 1641/17.03.2010, în cuantum de 287.002 lei, pentru lucrări suplimentare la alimentarea cu apă, încheiat cu Primăria Traian; contractul 2114/16.07.2009, de 2.070.000 lei, pentru construirea canalizării şi a staţiei de epurare, încheiat cu Primăria Stăncuţa, şi contractul 1159/14.06.2010, de 307.000 lei, pentru reabilitarea şi modernizarea unui corp al primăriei, semnat cu Primăria Vişani.
Firma Concivia SA a mai încheiat cu Agenţia de Dez­vol­tare Sud-Est (ADRSE) contractul 7917/16.07.2010, pentru reparaţii la sediul instituţiei. Procedura  de atribuire a fost „negociere fără anunţ de participare”, combinată cu o singură ofertă depusă. Gheorghe Bunea este membru al Consiliului de Dezvoltare Regională (CDR) al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Concivia SA Brăila este aceeaşi societate care a câştigat în 2004 licitaţia pentru construirea a opt săli de sport, în valoare de 60 miliarde lei, în cadrul Pro­gra­mului Naţional  „Săli de sport”, derulat de Guvernul Adrian Năs­tase. La acea vreme, HotNews scria că firma Concivia a contribuit anterior cu 100 milioane lei la bunul mers al PSD.
Politica afacerilor
Ascensiunea în politică şi administraţie a lui Gheorghe Bunea Stancu a fost susţinută de afaceri şi tot de afaceri pare susţinută şi acum. Bunea şi-a înfiinţat prima firmă, SC Bursagrirom SA Brăila, în 1995. La această firmă deţine 51% din acţiuni. Ceilalţi acţionari sunt oamenii săi de încredere Sorin Iulian Costin (23%), Ciprian Iustin Stan (23%), Paul Ioan Va­silache (2,5%) şi Cristina Grigorescu (0,5%). Firma, al cărei obiect de activitate este „comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”, s-a dovedit extrem de profitabilă. Bursagrirom a reuşit să preia controlul asupra a două foste so­cie­tăţi de stat: firma de construcţii Concivia SA Brăila şi portul Hercules SA Brăila. Bursagrirom este acţionar ma­jo­ritar, cu 70,64%, la Concivia. Alt acţionar e SIF 2 Moldova, care deţine 11,58% din acţiuni, iar restul acţiunilor sunt deţinute de „cuponari”.
„Ăsta e un subiect răsuflat”
Preşedintele CJ Brăila crede că contractele încheiate de firma Concivia cu administraţia locală şi cu instituţia pe care el o conduce nu sunt un subiect de actualitate. „Ăsta este un subiect răsuflat din toate punctele de vedere şi tot insistaţi pe el ca nişte pisălogi. Ori nu pricepeţi, ori nu vă pricepeţi. În primul rând, eu nu sunt acţionar direct la Concivia”, a spus Bunea. Replica acestuia nu s-a oprit însă aici:  „Ar trebui să-i împuşcăm pe cei de la Concivia, că, întâmplător, o firmă la care sunt eu acţionar este acţionară acolo? (…) Terminaţi cu aiurelile astea!”.
Preşedintele CJ Brăila spune, totodată, că habar nu avea de contractul cu Concivia pentru reabilitarea unor spaţii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Brăila. „Nici nu ştiam de contractul ăsta, vă dau cuvântul meu. Ştiam că a fost scos la licitaţie de două-trei ori şi nu s-a dus nici dracu’ pentru 600 de milioane. Eu sunt prins cu atâtea, şi politic, şi administrativ, încât nu mai am timp. De când sunt preşedinte, m-am dus de trei-patru ori la Bursa­grirom. Şi nici nu mai funcţionează de când nu sunt eu acolo, pentru că, ştii cum se spune, ochiul stăpânului îngraşă animalul.”
 
%d blogeri au apreciat: