Arhiva

Posts Tagged ‘C.P. Tăriceanu’

Ana-Maria Dascălu, judecătoarea de la ÎCCJ care, pensionându-se, a făcut praf dosarele a patru megapenali

6 septembrie 2017 9 comentarii

Așa cum uneori femelele, mâțe, cățele, vaci etc intră în călduri și ”li se face de mascul”, i s-a făcut brusc de pensie și Anei-Maria Dascălu, Judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Se mai întâmplă, doar că prin pensionarea sa, madam Dascălu a reușit să facă praf dosarele care se apropiau de sentință a patru penali cu greutate: 

 – Liviu Dragnea – dosarul angajărilor fictive din Teleorman;
 – C. A. C. P. Tăriceanu – mărturie mincinoasă;
 – Gabriel Oprea – coloana oficială (moartea polițistului Gigină);
 – Sebastian Ghiță – mituirea primarului din Ploiești, Iulian Bădescu;
– Dan Șova – șpaga primită de la CET Govora.

 

Ana-Maria Dascălu, judecătoarea de la ÎCCJ care, pensionându-se, a făcut praf dosarele a patru megapenali

Tare ciudată pensionarea  judecătoarei Ana Maria Dascălu – scrie Grigore Cartianu azi, 06.09.2017, pe contul său de FacebookDintr-un foc, a pulverizat dosarele unor gușteri grei:

* Liviu Dragnea – dosarul angajărilor fictive din Teleorman;
* C. A. C. P. Tăriceanu – mărturie mincinoasă;
* Gabriel Oprea – coloana oficială (moartea polițistului Gigină);
* Sebastian Ghiță – mituirea primarului din Ploiești, Iulian Bădescu;
* Dan Șova – șpaga primită de la CET Govora.

Toate aceste dosare vor fi refăcute de la zero. Munca de până acum a magistraților de la Înalta Curte a devenit inutilă. Prin pensionarea sa precipitată, Ana Maria Dascălu le-a dat un ajutor formidabil celor pe care-i judeca. Făcea parte dintr-un complet de trei, alături de Ștefan Pistol și Geanina Arghir. de-acum va fi înlocuită de un alt judecător, Constantin Epure.

În vârstă de aproape 67 de ani, Ana Maria Dascălu se putea pensiona de la 65 de ani, dar avea dreptul să judece până la 70 de ani. Deci, până în 2020. Dar s-a oprit brusc la 67. De ce a făcut-o? Multe putem bănui, dar un lucru e sigur: le-a făcut un mare serviciu lui Dragnea, Tăriceanu, Oprea, Ghiță și Șova.

Onoarea de magistrat ar fi obligat-o pe judecătoarea Dascălu să-și ducă la capăt dosarele aflate pe rol, apoi să se pensioneze. Știa care este efectul pensionării sale subite. Putea cere judecarea cu celeritate a acestor dosare. Puteau fi date termene la o săptămână sau chiar la două zile.

Dosarul lui Dragnea ar fi ajuns la sentință în două-trei termene, la fel și cel al lui Tăriceanu. Până la sfârșitul lunii septembrie, cel puțin aceste dosare ar fi putut ajunge la sentință. Apoi, ele ar fi trecut, spre judecata finală, la completul de 5 judecători.

Lașitatea, frica sau complicitatea judecătoarei Dascălu provoacă o mare frustrare în societate. Încrederea în justiție se prăbușește catastrofal. Până la reglementarea acestei fisuri procedurale, doar onoarea magistraților ar putea salva dosarele. Din păcate, onoarea doamnei Dascălu s-a topit în mustața lui Dragnea.

În timp ce noi ne rumegăm frustrarea, judecătoarea Dascălu se pregătește să-și încaseze pensia specială, pe care cu multă trudă vom reuși să i-o plătim.

Sursa:

Contul de Facebook a jurnalitului Grigore Cartianu

Tot despre uimitoarea pensionare a judecătoarei Ana-Maria Dascălu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se vorbește și pe site-ul comisarul.ro:

BOMBA serii! Cine-a convins-o pe judecătoarea lui Dragnea și Tăriceanu să se pensioneze? Amănunte INCENDIARE!

Pensionarea unui judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a scapat pe Liviu Dragnea de o sentinta iminenta si pe Calin Popescu Tariceanu l-a ajutat sa castige timp. In ambele cazuri, judecata se reia de la zero, adica se reia audierea martorilor, suspectilor, se dau termene. Ambele dosare se judeca la Inalta Curte cam de un an de zile, deci e de presupus ca va dura cam tot atat pana cand vor ajunge din nou in faza de acum, adica in pragul unei sentinte. Pensionarea judecatoarei Ana Maria Dascalu va intarzia insa si alte dosare mari. Cum s-a ajuns, totusi, aici?, întreabă Dan Tăpălagă pe HotNews.ro.

Doua decizii CEDO, Cutean vs Romania si Beraru vs Romania, ambele pronuntate in 2014, au sanctionat intre altele Romania pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prin modificarea completului de judecata in prima instanta. In cazul Beraru, de pilda, CEDO a retinut ca Beraru a fost condamnat in prima instanta de un alt judecator decat cel care a efectuat audierile de martori. Or, CEDO a retinut urmatoarele:

„Curtea consideră că un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii în prezenta judecătorului care, în cele din urmă, se pronunţă asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garanţie importantă în procesul penal în cadrul căruia observaţiile făcute de instanţă cu privire la comportamentul şi credibilitatea unui martor pot avea consecinţe importante pentru inculpat. Prin urmare, o modificare adusă compunerii instanţei de judecată ulterior audierii unui martor important ar trebui să determine în mod normal o nouă audiere a martorului respectiv”.

Altfel spus, nu poti cere unui judecator sa-si insuseasca observatii si concluziile pe care le trage un alt judecator daca n-a participat in mod direct la audierile de martor. Unui judecator i se pare, din atitudine, ton si gesturi, ca un martor este nesincer. Daca n-ai participat direct la audiere, cum poti ajunge la aceasta concluzie? Or, in penal, toate probele si marturiile sunt importante in economia unei decizii.

In cazul Cutean, nici unul dintre judecatorii care l-au condamnat in prima instanta nu l-a audiat in mod direct, fiind schimbat completul de judecata. Si de aceasta data CEDO a condamnat statul roman, mai ales ca deja exista precedentul Beraru.

“Curtea constată că schimbarea completului de judecată la instanţa de fond şi faptul că instanţele de apel şi recurs nu i-au ascultat pe reclamant şi pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil.”

Totusi, CEDO a lasat instantelor suficient spatiu de manevra pentru a nu risca sa munceasca in zadar, iar la fiecare schimbare de complet lucrurile sa o ia mereu de la capat. Atat in decizia Beraru, cat si in decizia Cutean, gasim urmatoarea fraza-cheie:

“Totuşi, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicţie a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces (RK. împotriva Finlandei, citată anterior). Pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces. De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înţeles în mod corespunzător probele şi argumentele, de pildă, prin asigurarea disponibilităţii în formă scrisă a declaraţiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în chestiune nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanţi înaintea completului nou-format (a se vedea Cauza Mellors, citată anterior, şi P.K. împotriva Finlandei, citată anterior).”

Desi a avut loc de intors, Inalta Curte a suflat si in iaurt si a suprainterpretat cele doua decizii CEDO. De la pronuntarea lor in 2014, practica Inaltei Curti este ca orice schimbare de judecator duce la reluarea procesului. In consecinta, dupa ce judecatoarea Ana Maria Dascalu si-a facut cererea de pensionare si a renuntat sa mai intre in completul de trei alaturi de judecatorii Stefan Pistol si Geanina Arghir, noul presedinte de complet a invocat din oficiu cele doua decizii CEDO, urmand ca procesul in cazul Tariceanu sa o ia de la capat.

Cateva ore mai tarziu, aceeasi decizie s-a luat in cazul Dragnea, judecat tot la completul Pistol-Arghir-Dascalu. Era unul din ultimele termene si instanta era asteptata sa pronunte o solutie in dosarul angajarilor ilegale, in care liderul PSD si fosta sotie sunt acuzati de abuz in serviciu si complicitate la abuz. Cel mai probabil aceeasi soarta o vor si alte dosare mari ajunse la completul din care a iesit judecatoarea Dascalu: Ghita, Oprea, Sova etc. O fi o simpla intamplare ca marile dosare de la Inalta Curte au ajuns la un complet vulnerabil?

Sigur, modul cum a interpretat Inalta Curte pare excesiv si mult prea restrictiv, deoarece CEDO a lasat in mod explicit instantelor posibilitatea sa-si schimbe completele cand apar “factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces”. Este pensionarea unui judecator un asemenea factor? Evident ca este.

Prin urmare Inalta Curte n-avea decat s-o inlocuiasca, sa-i mai dea lui Dragnea si Tariceanu inca unul-doua termene pentru ca noul judecator din completul de trei sa se familiarizeze cu cazul si sa continue procesul, nu sa-l reia de la capat trecand prin toate ciclurile lui.

Putem discuta de ce Inalta Curte a interpretat atat de strict deciziile CEDO. Una din explicatii poate fi amenintarea continua cu raspunderea materiala a magistratilor in cazul in care statul roman va incasa condamnari CEDO. Dar altceva arata bizar.

De aici incolo incep sa apara marile semne de intrebare. De a renuntat judecatoarea Ana Maria Dascalu sa intre in complet, mai ales ca solicitarea de pensionare trimisa la CSM inca nu fusese solutionata? Din punct de vedere strict legal, ea este inca judecator si era obligata sa intra in complet alaturi de colegii ei. De ce a plecat fix inainte de pronuntarea unei sentinte importante?

Ana Maria Dascalu a implinit varsta de pensionare, 65 de ani, pe 31 octombrie 2015. In septembrie 2015 a facut prima cerere la CSM pentru a ramane in functia de judecator dupa implinirea varstei de pensionare. Judecatorii pot fi mentinuti in functie pana la varsta de 70 de ani, dar au nevoie de avizul annual al CSM dupa implinirea varstei de 65 de ani.

Arata straniu pentru toti magistratii si specialistii in drept cu care am vorbit momentul in care judecatoarea Dascalu a decis sa iasa din complet. Tocmai cand trebuia sa pronunte o solutie in dosarul Dragnea, un judecator invoca pensionarea pentru a iesi din complet desi masura nu fusese inca aprobata de CSM. Nimic nu o impiedica pe Ana-Maria Dascalu sa-si duca pana la capat dosarele importante, mai ales ca stia ce efect va avea iesirea ei din complet din moment ce practica formata la Inalta Curte in ultimii doi ani a fost reluarea procesului de la zero. Urat mod de a parasi magistratura, pe usa din dos si cam las!

Se mai ridica cateva probleme dificil de rezolvat: cum facem cu judecatorii pensionabili? Cu cat timp inainte nu le mai repartizam dosare grele tocmai pentru a evita riscul tergiversarilor nesfarsite? CSM ar trebui, la randul sau, sa conditioneze avizarea pensionarilor de finalizarea dosarelor in lucru. Nu poti tranti munca atator oameni pentru ca tu nu mai ai pur si simplu chef sa judeci, te-ai razgandit si vrei sa iesi la pensie, dupa ce in ultimii doi ani ai tot cerut statului sa te mai lase inca putin judecator. Reluarea procesului ar trebui sa aiba loc in conditii exceptionale: moare judecatorul, cade la pat si trebuie format alt complet etc…

Problema pensionarilor in mijlocul procesului va trebui rezolvata rapid, altfel va fi folosita ca o noua arma de tergiversare a proceselor, la fel cum functionau in trecut sesizarile la Curtea Constitutionala care suspendau automat judecata, cu diferenta ca prin pensionarea unui judecator din complet acum risca sa se tot reia sisific.

Mai e ceva de lamurit: a convins-o cineva pe judecatoarea Ana-Maria Dascalu sa se pensioneze tocmai acum sau pur si simplu n-a mai avut puterea sa duca dosare atat de grele pana la capat?

Sursa: comisarul.ro

Pentru PNL majoritățile se stabilesc, fie că e vorba de un eveniment intern, fie de unul extern partidului, prin turism …

19 februarie 2013 Lasă un comentariu

Întrebare:

De ce au fost trimise în Parlament  Ramona Mănescu și Andreea Lambru?

Răspuns:

Ca să facă și ele turism…

Andreea Lambru, Ramona Mănescu

Mare eveniment mare. PNL face dovada demoncrației interne după care își desfășoară activitatea…

Cum în entitățile democratice, termenul ”majoritate” este un termen definitoriu fiecare dorește să aibă de partea lui o majoritate.

Dacă o astfel de majoritate nu prea există uneori, aceasta se crează mai mult sau mai puțin artificial.

Daniel Chițoiu

Daniel Chițoiu

La PNL, pentru că simțea că nu mai are majoritatea  în Sectorul 21 bucureștean, Crin Antonescu a făcut ceea ce a făcut și la Referendum și la alegeri… a obligat subordonații să se apuce de turism.

Primarul liberal al Sectorului 1, Andrei Chiliman, a acuzat, că au fost transferaţi 56 de membri în PNL Sector 1, între aceştia numărându-se europarlamentarul Ramona Mănescu şi secretarul general adjunct al Guvernului, Andreea Lambru…  Chiliman a fost prezent, marţi seară, la sediul PNL Sector 1, împreună cu Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban şi Diana Tuşa, unde urma să se desfăşoare şedinţa delegaţiei permanente a filialei, care să stabilească delegaţii la Congres.

Surpriză, respectiva reuniune nu a mai avut loc, lipsind preşedintele interimar al PNL sector 1, Daniel Chițoiu.  „Mă miră că domnul Antonescu nu l-a recomandat în lista respectivă şi pe prietenul lui, domnul Gigi Becali, a susţinut, ironic, edilul.

În opinia acestuia, cele întâmplat nu sunt decât  „un model tipic pentru ceea ce înseamnă democraţie în partid pentru Crin Antonescu „.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost un model tipic pentru ce înseamnă democraţie în partid pentru Crin Antonescu (…) A trimis 56 de turişti de partid în organizaţia Sectorului 1 pentru ca prin prezenţa lor în Delegaţia permanentă să înlocuiască voinţa membrilor organizaţiei cu voinţa lui Crin Antonescu. Arată exact că lui Antonescu nu-i pasă absolut deloc de muncă, de membri de partid, de cei care au lucrat pentru partid şi care în 2008 l-au scos şi pe dânsul senator în sectorul 1, că-şi bate joc de munca lor”, a susţinut Chiliman, acuzându-l pe Crion Antonescu de  faptul că foloseşte „cozi de topor” pentru a-şi atinge obiectivele.

La rândul lui,  C. P. Tăriceanu acuză de  forţarea Statutului PNL şi impunerea a unei anumite liste de delegaţi pentru Congresul partidului  care va avea loc peste câteva zile.

„Ieri am asistat cu stupoare la un gest pe care nu l-am mai întâlnit până acum şi l-am mai văzut nicăieri, şi anume brusc 56 de membri ai PNL au cerut să se transfere la Sectorul 1, mulţi dintre ei membri de drept ai delegaţiei permanente (a PNL sector 1, n.r.) care are menirea să stabilească delegaţii la Congres. Se pare că există o temere la nivelul conducerii PNL cu privire la delegaţii care vor participa din partea Sectorului 1 la viitorul Congres, o temere pe care eu o găsesc total nejustificată, având în vedere că nu există nicio competiţie în momentul de faţă. Domnul preşedinte în funcţie candidează din câte ştiu…este singurul candidat pentru preşedinţia partidului, şi atunci nu văd care este motivul acestei îngrijorări”, a susţinut Tăriceanu.

Tăriceanu  a mai afirmat că din atitudinea unii  lideri ai PNL merg pe  „Cine nu este cu noi este împotriva noastră”, între noi fie vorba, principiu nu prea liberal… .

Atunci, aici la Sectorul 1, unde au fost înregistrate o serie de luări de poziţie neagreate de conducerea partidului, trebuie schimbată structura delegaţiei permanente şi, practic, munca întregii organizaţii în loc să fie reflectată prin desemnarea unor delegaţi proprii la Congres, va fi dată peste cap şi ne vom trezi cu delegaţi la Congres care vor fi desemnaţi de o altă majoritatea decât cea reflectată de structurile existente la PNL Sector 1″, a mai explicat C.P. Tăriceanu.

Exliderul PNL a susţine că actuala  conducere a partidului pune în evidenţă „deficitul enorm de democraţie internă, nu face decât să contureze şi mai bine faptul că există o atitudine care nu are nimic cu democraţia unui partid și că  „nu există niciun document politic care să schiţeze care sunt principalele direcţii de acţiune politică ale PNL în perioada următoare”.

El a mai spus  că speră ca viitorul Congres al PNL să nu fie o „simplă formalitate care să adopte nişte propuneri care îndepărtează PNL de la ceea ce este linia care l-a consacrat de partid deschis dezbaterilor interne”.

Tăriceanu a ținut să precizeze și că nu va putea să accepte o „democraţie participativă, aşa cum se preconizează, iar deciziile să fie luate exclusiv de preşedintele partidului”.

La rândul lui, deputatul PNL Ludovic Orban a afirmat că speră să fie  din partea conducerii PNL o stângăcie cauzată de  teamă.

„Trebuie să fie foarte limpede, la acest Congres nu există o competiţie tensionată (…) nu înţeleg de ce trebuie să trăim aceste lucruri care nu sunt caracteristice PNL”, a susţinut Orban.

Orban  i-a transmis  liderului interimar al filialei, Daniel Chiţoiu, şi „cerlolalţi care au venit ca o armată de ocupaţie la Sectorul 1, fără să fi pus o cărămidă în PNL, că există viaţă în PNL şi după domnul Antonescu”.

A luat și deputata PNL, Diana Tuşa, poziție. Ea  a declarat că actuala conducere a filialei a decis să închidă sala de şedinţe a organizaţiei cu jumătate de oră înainte de ora la care trebuia să se desfăşoare şedinţa.

„Şi astăzi suntem în prezenţa unui nou abuz, asta după ce conducerea filialei a fost schimbată, după ce organizaţia de tineret şi de studenţi a Sectorului 1 au fost dizolvate. Deci singura vină a acelor copii a fost că au muncit de-a lungul timpului în campaniile electorale (…) Nu înţeleg care este miza, nu văd cum cei 32 de delegaţi, cotă de reprezentare a PNL Sector 1 la Congres, ar fi putut să schime soarta Congresului care va avea loc vineri şi sâmbătă. Dar probabil aceşti 32 de delegaţi ar fi putut să schimbe unanimitatea realegerii preşedintelui în funcţie, Crin Antonescu”, a susţinut Tuşa.

Trebuie spus că, în conformitate cu Statutul PNL, membri partidului cu funcţii de demnitate publică sunt delegaţi de drept care participă la Congresul PNL, alături de cei stabiliţi la nivelul delegaţiei permanente a fiecărei filiale.

%d blogeri au apreciat: