Arhiva
LIVIU DRAGNEA TREBUIE DEMIS IMEDIAT – încalcă flagrant și repetat Art. 1 alin. (4) din Constituția României
CITATE DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
ARTICOLUL 1 – Statul român
…………………………..
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
În conformitate cu Art. 1 alin. (4) din Constituția României (mai sus citat), între puterile executivă, legislativă și judecătorească, în cadrul democrației constituționale după care este organizat statul Român, nu pot exista relații de subordonare. Este de notorietate faptul că de mai multe ori premierul României a fost chemat la partid și muștruluit pentru diferite chestiuni, în special când a pus guvernarea desupra relației cu partidul.
Se va spune că este ceva normal deoarece, teoretic vorbind, Guvernul trebuie să aplice programul propus de partid. Doar că (și nu văd cine poate contrazice) acea comisie cu care se întâlnește Premierul este clar la dispoziția președintelui de partid, Liviu Dragnea. Au fost cazuri când comisia respectivă a fost formată din Dragnea și încă cineva, actualul condamnat pentru fapte de corupție la 8 ani de pușcărie cu executare.
Se va spune că partidul este de acord ca Dragnea să tragă de urechi sau să demită premierul după bunul plac, că d-aia e the big boss. O fi, dacă doresc să se facă de râs, asta e … într-o țară democrată poți să te faci și de râs. Doar că Liviu Dragnea mai are o calitate din care nu are dreptul decât să colaboreze cu premierul nu să se comporte ca un veritabil șef al acestuia. Este unul din vârfurile puterii legislative, iar dacă sancționează sau ordonă ceva premierului iasă din cadrul Constituțional.
Curtea Constituțională ar putea spune că e în spiritul Constituției de vreme ce Dragnea este șeful PSD, iar PSD a dat guvernul și îl susțină. Problema este că spiritul Constituției NU POATE TRECE DINCOLO DE LITERA EI, și asta din motive de stabilutate. Litera Constituției, deci textul scris este ceva aproape matematic, iar așa zisul spirit al Constituției este ceva subiectiv influențat dramatic de factorul uman.
Ar fi în regulă dacă Dragnea ar renunța la calitatea de șef al Camerei Deputaților … Atâta timp cât nu renunță la această calitate sau la prezența la urechiala premierului e vorba, clar, de un abuz incalificabil.
P.S. Conform alin (5) a Art. 1 din Constituție ”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” – chiar și pentru Liviu Dragnea. PA
CSÉP ÉVA ANDREEA, deputată UDMR, consideră că o dată îți poți cafti nevasta dacă după aceea te împaci cu ea
Mai multe proiecte legislative încearcă să stopeze violența familială, prevederile sunt oarecum asemănătoare cu excepție unui proiect depus de deputata UDMR Csép Éva Andrea care conține o prevedere ce face notă discordantă în ceea ce privește răspunderea penală în sensul că permite dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima doar la prima plângere penală, dar nu şi la următoarele.
Codul Penal și Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie existente permit ca autorul unor fapte penale, cum este cazul unor agresiuni, să fie exonerat de faptele sale în condiţiile în care se ajunge la împăcarea părţilor. Mai exact, la articolul 199 al Codului Penal există prevederea că „împăcarea înlătură răspunderea penală“, ceea ce înseamnă că în condiţiile în care un membru al familiei e convins de un alt membru să renunţe la acuzaţii, nu mai are loc pedepsirea agresorului.
Problema e, în condiţiile în care sunt persoane apropiate, de obicei agresorii pot face presiuni asupra victimelor; pentru a stopa astfel de cazuri sau cel puţin pentru a le remedia, în Parlament au fost depuse mai multe proiecte, unele discutabile, pentru schimbarea legislaţiei în ceea ce priveşte violenţa în familie, în special fiind vizată violenţa împotriva femeilor.
VARIANTA UDMR: o dată îți poți cafti nevasta
CSÉP ÉVA ANDREEA
La sfârșitul lunii Iunie deputata UDMR Csép Éva Andrea depunea un proiect un proiect pentru modificarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Proiectul era semnat de 68 de aleşi din mai multe partide.
„Amendamentele elaborate de UDMR – declara după depunerea iniţiativei legislative deputata UDMR – prevăd posibilitatea ca autorităţile să emită pe loc ordinul de protecţie de urgenţă. Este un progres important faţă de legea actuală care stabileşte un interval de 72 de ore pentru eliberarea acestui ordin, timp în care persoana agresată poate fi oricând victima unor noi acte de violenţă“
Interesant este că varianta de proiect de lege depusă de UDMR are o prevedere cel puțin stranie. În cazul în care există o singură plângere penală, iar părțile, victima și agresorul, ajung la împăcare, acesta să nu mai răspundă penal.
„Împăcarea părţilor – scrie în proiectul redactat de deputatul UDMR – înlătură răspunderea penală doar în cazul primei sesizări sau plângeri penale de către victimă sau orice persoană care constată actul de violenţă“. Pe scurt, un soţ denunţat de soţie autorităţilor în ceea ce priveşte o posibilă agresiune va scăpa de sancţiuni sau răspundere penală dacă aceasta îşi retrage plângerea şi dacă el este la prima abatere consemnată în documente oficiale.
Poate cei de la UDMR s-or fi gândit că unguroaicele, fiind mai rele de muscă, au nevoie de o cafteală preventivă, așa, pentru orice eventualitate.
”Organele abilitate – a mai declarat deputata Csép Éva Andrea – trebuie să aibă posibilitatea de a demara imediat o anchetă, să elibereze pe loc un ordin de protecţie de urgenţă şi să sancţioneze agresorul”
RĂSPUNDEREA PENALĂ NU E ÎNLĂTURATĂ DE ÎMPĂCARE
La sfârșitul lunii Iulie, Adriana Săftoiu, deputat PNL, depunea și ea un proiect de lege conform căruia, în cazul în care un membru al familiei este victima unui abuz din partea partenerului de viaţă, acțiunea penală putându-se declanșa și din oficiu, împăcarea între victimă și agresor neoprind acțiunea penală, răspunderea pnală a făptuitorului continuând să existe.
Această inițiativă a fost semnată de 60 de parlamentari, de la toate partidele cu excepția UDMR. Modificarea propusă se referă la Art 199 alin (2) Cod Penal:
„În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea nu înlătură răspunderea penală” – se spune în articolul unic al proiectului de lege, care nici măcar nu a fost repartizat până acum la comisii şi care nu a primit niciun punct de vedere de la Guvern.
”Dacă legea nu este fermă în a-i descuraja ori pedepsi, de la caz la caz, pe agresori, ea riscă să nu fie un instrument adecvat pentru a apăra victimele” – a declarat Adriana Săftoiu.
„Violenţa domestică – arată Adriana Săftoiu în expunerea de motive a proiectului legislativ – este încă o problemă gravă în România. Statisticile arată că sunt 500.000 de victime anual, dintre care peste 90% sunt femei. Din acest număr, doar 15.000 de femei fac plângeri, şi un procent foarte mic ajunge în instanţă. Din numărul imens de victime ale violenţei în familie, într-un an se emit puţin peste 1.000 de ordine de restricţie ceea ce reprezintă o parte infimă din numărul total de cazuri“.
Deputata PNL a mai subliniat și faptul că, în prezent, ordinul de restricţie ajută victimele violenţei domestice, dar nu le poate salva.
„Victima este adesea atacată din nou şi, din nefericire, poate fi vătămată corporal grav sau chiar ucisă. În astfel de cazuri, ordinul de restricţie se dovedeşte insuficient“ – a declarat Adriana Săftoiu, aceasta pledând pentru o lege care să-l descurajeze sau să-l pedepsească, de la caz la caz, pe agresor, nu ca în prezent, când există posibilitatea împăcării de formă şi continuarea violenţelor.
Violența în familie e abordată prea relazat în Parlament
Referitor la proiectul legislativ depus de deputata UDMR Csép Éva Andrea, o profesoară, activistă feministă, Oana Băluță consideră că ”parlamentarii nu înţeleg gravitatea actului de violenţă şi faptul că fiecare persoană trebuie ocrotită“.
Aeasta a mai spus pentru presă că şi faptul că administraţia centrală a arătat de multe ori reticenţă faţă de abordarea temei protecţiei familei, fie că e vorba de copii sau femei.
”Tema violenţei este abordată destul de relaxat de Parlament” – a mai declarat pentru presă profesoara Oana Băluţă.
Liviu Dragnea și-a tras directoare de comunicare la Camera Deputaților: Anca Alxandrescu (suspectată că, împreună cu Dan Andronic sunt plătiți de SIE)
Când auzi că cineva lasă un post ca cel de director de comunicare al grupului Kaz Munay Gas, care deține Rompetrol, responsabil cu acest domeniu pentru toate cele 11 tari unde compania are activitati, plătit cu sume la care te plictisești să numeri zerourile pentru a ocupa o funcție de consilier pentru comunicare la Cabinetul președintelui Camerei Deputaților și va coordona Comunicarea PSD te gândești că fie e dus cu pluta, fie în postul de bugetar i se oferă șansa unor câștiguri mai mari decât cele de la KMG Rompetrol, fie în spatele persoanei există interese care exced banii. De exemplu mutarea să vină la presiunea unui serviciu secret… Să zicem SIE.
Oricât ar părea de stranie o astfel de mutare, iată că e posibil.
Fosta jurnalistă Anca Alexandrescu, fiica jurnalistului Horia Alexandrescu după doi ani pleacă de la Grupul Kaz Munay Gas, care deține Rompetrol, pentru a coordona strategia de comunicare a PSD și a lui Liviu Dragnea.
Anca Nicoleta Alexandrescu, a mai fost implicată în guvernările PSD, ea răspunzând de comunicare în timpul Guvernului Năstase dar și în perioada Guvernelor Ponta, fiind implicată și de ”pigulirea” imaginii lui Sorin Oprescu, fostul Primar General al Capitalei.
Pe 6 Ianuarie 2014, Catalin Tache atrăgea atenția în national.ro că:
Cel mai intim colaborator al lui Adrian Nastase, de pe vremea cand acesta era inca stapanul absolut al Romaniei, continua sa traga sforile la Palatul Victoria. Si nu, nu este vorba de „guzganul rozaliu”, pentru ca Viorel Hrebenciuc si-a mutat biroul pentru parafarea combinatiilor in Satul Francez.
Anca Alexandrescu se afla intotdeauna in apropierea lui Victor Ponta, chiar si la parada de 1 Decembrie
Ce-i drept, noul „papusar” al Guvernului are legaturi extrem de stranse cu institutia pe spatele careia, dupa cum sustin sursele noastre, incearca sa-si creeze propriul sistem relational. Pe de o parte, Anca Alexandrescu este ditamai coordonatorul Departamentului de comunicare al Guvernului Romaniei, cu rang de secretar de stat. Pe de alta parte, ea indeplineste si misiunea de a-i tine la curent pe membrii Cabinetului Ponta cu pulsul mass-media. Iar informarile au loc, contra cost, dupa stiinta noastra, prin intermediul firmei sale, Monitoring Media. In plus, de parca toate aceste insarcinari oficiale nu erau de ajuns, iata ca Anca Alexandrescu mai lucreaza la un proiect paralel, care i-a scos insa din sarite pe unii „grei” ai PSD-ului.
Adita – Dan – Liviu – Viorel
Au fost vremuri in care colaborarea extrem de apropiata dintre Anca Alexandrescu si Adrian Nastase era arhirecunoscuta de toti cei care se invarteau in jurul fostului premier. Pe care actualul secretar de stat, tocmai pentru a sublinia natura relatiilor dintre ei, nu se sfia sa-l alinte Adita. Desigur, lucrurile nu au mai stat la fel si dupa prabusirea politicianului, Anca Alexandrescu multumindu-se o vreme cu statutul de sotie a lui Dan Andronic, devenit intre timp om de incredere al presedintelui Traian Basescu. Recent, dupa venirea la putere a USL, directoarea Departamentului de comunicare a sarit din nou in barca PSD-ului, unde si-a oferit serviciile pentru imaginea vicepremierului Liviu Dragnea. In acelasi timp, bineinteles, isi indeplineste si atributiile oficiale care ii revin pe langa premierul Victor Ponta. Sau Viorel, dupa cum il alinta subalterna sa in negocierile de afaceri cu diversi terti.
Fenteaza filtrul SPP
Si Sorin Oprescu a beneficiat de consilierea actualului secretar de stat
De altfel, tocmai aceste ambitii de femeie de afaceri ale secretarului de stat par sa irite tot mai multi oameni importanti atat de la Guvern, cat si din „baronimea” din teritoriu a PSD. Mai ales ca, dupa cum sustin chiar unii dintre partenerii politici ai Ancai Alexandrescu, aceasta si-ar depasi cu mult, mai ales in ultima vreme, atributiile oficiale. Iar aici nu vorbim musai de avantajul strategic pe care il are prin pozitia strategica a biroului sau din sediul Guvernului, invitatii acesteia fentand practic severul filtru al SPP aflat pe traseul oficial pana la cabinetul premierului. Ceea ce, totusi, ii confera o pozitie de forta in negocierile purtate cu cei care vor sa prinda o audienta particulara la Victor Ponta. Chiar daca prim-ministrul habar nu are de ”batalia” crancena care se da pentru a prinde un loc cat mai in fata pe lista de asteptare din anticamera…
Un altfel de monitorizare
Anca Alexandrescu
Probabil ca activitatea Monitoring Media este cat se poate de intensa si profitabila deopotriva, din moment ce, dupa cum se plang tot mai multi lideri ai PSD, secretarul de stat Anca Alexandrescu incearca sa extinda un proiect paralel de colaborare cu mass media. Insa cum se stie ca informatia costa, chiar si unii „baroni”, recunoscuti de altfel pentru generozitatea lor, dau din colt in colt ca sa bata palma colaborarii. Mai ales cu sunt din cale afara de siguri ca premierul are stiinta de toate aceste ramificatii…
Sursa: national.ro
Ei, dar năstrujnicia adevărată vine abia acum. Asupra sturlubaticei Anca Alexandrescu plutește suspiciunea că împreună cu Dan Andronic a fost pe statul de plată al SIE…
Pe 29 Septembrie 2014, ziuanews.ro publica în exclusivitate un articol în care arunca asupra Ancăi Alexandrescu și a lui Dan Andronic suspiciunea că ar fi pe statul de plată al SIE (Serviciul de Informații Externe) … serviciul de spionaj, altfel spus.
ANCA ALEXANDRESCU şi DAN ANDRONIC, suspectaţi că au fost plătiţi de SIE
„Piticu l-a folosit pe nepotul soţiei sale, ajuns redactor -şef la un cotidian central”
Dan Andronic
Colonel în rezervă Cornel Nemetzi descrie în carte, cu lux de amănunte, un episod mai puţin cunoscut despre două personaje extrem de mediatizate în ţara noastră. „Chiar înainte cu câţiva ani de campanie electorală, Piticu l-a folosit pe nepotul soţiei sale, ajuns redactor -şef la un cotidian central, în publicarea de articole defăimătoare la adresa politicienilor de centru-dreapta sau pentru sustragerea din redacţie de a unor materiale, scrisori etc prin care se denunţau diferite acţiuni ale fostei securităţii sau ale SIE”, menţionează Cornel Nemetzi. Trebuie precizat că „Piticu” evocat în carte de către autor este fostul adjunct a lui Ioan Talpeş de la acea vreme – generalul Cornel Biriş. „După plecarea din SIE a lui Marcu Victor, generalul Vasile Angelescu şi-a ales un nou locţiitor în persoana colonelului Biriş Cornel, conspirativ Neacşu Mihai, fost Brezeanu şi poreclit „Gruber” înainte de fugă lui Pacepa. Pe acesta l-am cunoscut în anul 1965, când am intrat în şcoala de ofiţeri de miliţie din Bucureşti şi l-am reîntâlnit în octombrie 1980, când a fost promovat în unitatea specială 0101. Cornel Nemetzi mai precizează că în „anul 1987, fratele mai mare al lui Cornel Biriş, Radu, care lucra la Direcţia de Paşapoarte a fost dat afară datorită comiterii unor fapte de natură penală, care totuşi nu au putut fi probate prin flagrant. Cei doi fraţi fuseseră colegi de an la şcoală de ofiţeri de miliţie. Orice ofiţer aflat în locul lui Biriş, alias Piticu (înălţimea sa nu atingea 1,60 m) ar fi fost mutat de la unităţile speciale, cu atât mai mult cu cât se descoperise că şi soţia să avea o rudă apropiată stabilită în străinătate. Era protejat de către organele de contrainformaţii, fiind rezidentul acestora în unităţile speciale”, afirmă Cornel Nemetzi.
„Cuplul de asociaţi”
ULTIMUL CURIER LEGAL – Memoriile unui spion român
„Pentru serviciile prestate nepotul a fost făcut „asociat” , adică informator plătit permanent şi trecut în legătura unui subordonat, care a recrutat-o apoi şi pe proaspăta soţie a redactorului, fiica unui cunoscut ziarist. Cei doi soţi au format astfel „un cuplu de asociaţi”, fiecare cunoscând calitatea de informator a celuilat. Din păcate căsătoria celor doi nu a durat prea mult, instruit şi dirijat de organele de informaţii asociatul a reuşit să se remarce în domeniul politic, ajungând să consilieze ulterior diferiţi politicieni liberali şi socialişti foarte cunoscuţi şi chiar să conducă campanii electorale. Fosta soţie a asociatului s-a implicat şi ea în cercurile politice fiind purtătoare de cuvânt a unor organizaţii sau şefa de cabinet a unor politicieni”, precizează fostul ofiţer SIE. Din descrierea făcută de Cornel Nemetzi ar rezulta că doi asociaţi sunt Dan Andronic, nepotul generalul Cornel Biriş, şi Anca Alexandrescu, fiica jurnalistului Horia Alexandrescu. Cei doi au fost căsătoriţi în perioada când lucrau la „Evenimentul Zilei”, iar, ulterior, au fost implicaţi în consilierea unor politicieni de top din ţara noastră. Acum, Anca Alexandrescu este coordonatorul departamentului de comunicare al Guvernului condus de Victor Ponta, postura pe care a deţinut-o şi în mandatul lui Adrian Năstase. Dan Andronic s-a ocupat de campania electorală a lui Adrian Năstase şi a mai multor partide politice de la noi, iar în prezent este acţionarul majoritar al EVZ. Mai trebuie precizat că autorul menţionează sursa informaţiilor prezentate în carte. „Datele pe care le prezint sunt evenimente şi întâmplări trăite de către mine în proporţie de peste 90%, iar restul, fapte şi acţiuni relatate de foşti colegi şi cunoscuţi. Lucrarea ar putea fi considerată ca un adevărat manual de spionaj clasic, întrucât ea prezintă destul de detaliat „ABC-ul” muncii de spionaj, adică modul de recrutare, pregătire, verificare şi testarea agenţilor, căile de trimitere în misiune externă, mijloace de legătură cu reţeaua informativă, explicarea unor noţiuni specifice muncii specifice”, a subliniat Cornel Nemetzi.
„Cei doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan!”, a precizat Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997.
Cristina Trăilă la înlocuit pe Eugen Nicolăescu la Camera Deputaților, acesta devenind Viceguvernator al BNR
Aflăm de pe adevarul.ro:
Cristina Trăilă a depus jurământul de deputat în plenul Camerei. Pe cine înlocuieşte
”Cristina Trăila, PNL, a depus, marţi, jurământul de deputat, în plenul Camerei Deputaţilor, după ce i s-a validat mandatul de deputat. Cristina Trăilă vine să ocupe locul rămas vacant prin demisia lui Eugen Nicolăescu, care a fost numit viceguvernator BNR.
În şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor de marţi, deputatul PNL Cristina Trăilă a depus jurământul pentru funcţia de deputat.
Trăilă este deputat PNL în Circumscripţia 42 Bucureşti.
Deputatul vine să ocupe locul lăsat liber de Eugen Nicolăescu, care a fost votat de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului să ocupe funcţia de viceguvernator BNR. ”
Cu ocazia acestui eveniment, am încercat să aflu ce atuuri avea Nicolăescu pentru a ajunge în funcția de vice guvernator. Am aflat altceva … De ce a fost un ministru al Sănătății mai mult decât lamentabil. Nu avea nici în clin, nici în mânecă vre-un punct comun cu medicina …
Biografie
Eugen Nicolăescu (De fapt, Gheorghe-Eugen Nicolăescu, născut la 2 august 1955, satul Grădiștea, comuna Comana, județul Giurgiu) este un economist și om politic român, membru al Partidul Național Liberal, care a îndeplinit în perioada 2007-2008 funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu. În 2012 a preluat din nou aceeași funcție în Guvernul Ponta (USL).
Eugen Nicolăescu s-a născut la data de 2 august 1955, în satul Grădiștea din comuna Comana (județul Giurgiu). A absolvit cursurile Facultății de Comerț din cadrul ASE București (1982), urmând apoi cursuri de specializare în domeniul economic cum ar fi: Noul sistem de contabilitate la Ministerul Finanțelor (1992, 1993), Management financiar și Noul sistem de contabilitate la Ministerul Finanțelor Publice (1995), audit financiar la ICAS – Scoția (The Institute of Chartered Accountants of Scotland) (2000), standarde internaționale de contabilitate la Ministerul Finanțelor Publice și Banca Mondială (2000) și un curs de formare de formatori în audit financiar (2005).
Ca urmare a cursurilor absolvite, el a obținut titlurile de expert contabil (1996), cenzor extern independent (1998) și auditor financiar (2001). Începând din anul 2001 este doctorand în economie la ASE București.
După absolvirea liceului, a lucrat ca tehnolog la Complexul de Hoteluri și Restaurante Athenee Palace din ITHR București (1976). Își satisface stagiul militar cu termen redus (1976-1977), apoi revine ca lucrător commercial la Complexul de Hoteluri și Restaurante Athenee Palace din ITHR București (1977-1978). Începând din anul 1976 urmează cursurile ASE București, la „fără frecvență”. Este transferat apoi la Complexul de Hoteluri și Restaurante Flora din ITHR București, lucrând ca merceolog economist (1978-1982) și economist (1982-1985).
Îndeplinește apoi funcții cu caracter economic în diferite instituții de stat: analist la Centrul de Calcul cu probleme de aprovizionare tehnico-materială la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei și Resurselor (1985-1987) și economist la serviciul aprovizionare la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei și Resurselor (1987-1990). Începând din anul 1990 lucrează la Regia Autonomă Ratmil din Ministerul Industriei și Comerțului, pe posturile de șef serviciu aprovizionare (1990-1991), economist la Serviciul aprovizionare (1991-1992), șef serviciu buget, analize economice (1992-1994), director economic (1994-1997) și director general (1997-1999).
Intrat în politică ca membru al PNL, Eugen Nicolăescu este desemnat de acest partid să ocupe funcțiile de secretar general adjunct la Ministerul Finanțelor Publice (1999-2000) și președinte interimar al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) (1-7 iulie 2000), demisionând din ultima funcție.
În mai 2008, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală împotriva lui Eugen Nicolăescu și a deputatului Cristian Boureanu, vicepreședinte al PD-L, pentru „abuz în serviciu contra intereselor publice”. Cei doi sunt acuzați că, în anul 2000, pe când erau membri în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la Loteria Națională, au aprobat un act adițional la un contract dintre Loterie și firma grecească Intracom, care a adus companiei românești pagube de peste 120 de milioane de euro.
Activitate politică
După alegerile parlamentare din noiembrie 2000, Eugen Nicolăescu este ales ca deputat de Mureș, pe listele PNL, fiind reales și după alegerile din noiembrie 2004. În această calitate, a fost membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (decembrie 2004 – decembrie 2005), membru în Comisia de validare (2000-2004), membru în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați (decembrie 2004 – februarie 2005), membru în Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2000, membru în Comisia comună specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2003, membru în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO (din 2004).
De asemenea, a condus Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal în calitate de vicelider (septembrie 2001 – septembrie 2002) și lider (28 decembrie 2004 – 5 septembrie 2005).
Eugen Nicolăescu a deținut funcții importante în conducerea PNL, cum ar fi președinte al Comisiei Centrale de Cenzori a PNL (2001-2002), membru al Biroului Executiv al Partidului Național Liberal, purtător de cuvânt (2002-2005) și membru în Biroul Permanent Central al PNL (2005-2007). În prezent, el este președinte al Organizației județene PNL Mureș (din 2001) și vicepreședinte pentru Regiunea 7 (Centru) al PNL, membru în Biroul Politic Central al PNL (din 2007).
În paralel cu activitatea parlamentară, Nicolăescu a predat ca lector universitar asociat la Universitatea Spiru Haret (2000-2001) și la ASE București (2001-2002). Din anul 2000 îndeplinește funcția de prim-vicepreședinte al Camerei Auditorilor Financiari din România, fiind reales în aprilie 2006 pentru un nou mandat de 5 ani.
La data de 22 august 2005, după demisia din funcție a lui Mircea Cinteză, deputatul Eugen Nicolăescu a fost numit în funcția de ministru al sănătății publice în Guvernul Tăriceanu.
Eugen Nicolăescu vorbește bine limba franceză și satisfăcător limbile engleză și italiană. El este căsătorit și are doi copii.
ANA BIRCHALL – Un fel de ministresă de externe pentru Europa
ANA BIRCHALL
Un fel de ministresă de externe pentru Europa
Teoria Evoluționistă susține că funcția crează organul. În politica mioritică se pare că e invers, organul crează funcția.
În ceea ce privește politica externă a României vedem că Ministerului de Externe i-a crescut un apendice gestionat de Ana Birchal, Ministru Delegat că, na … nu se putea ca Liviu Dragnea să nu aibă control asupra politicii externe.
Astfel că în loc ca relațiile cu țările din Europa să fie gestionate de Ministrul de Externe, această sarcină îi revine năbădăioase brunete.
În mod normal, când România interacționează cu o țară străină, asta ar trebui să cadă în sarcina Ministrului de Externe care trebuie să se consulte cu Președintele, responsabil pentru politica externă a țării. Președintele este ocolit, o halcă barosană din această responsabilitate revenindu-i Anei Birchall care e subordonată direct Premierului, ambii, pe linie de partid, lui Liviu Dragnea.
Cum ar veni, politica europeană a României este controlată de Dragnea … frumos, nu?
Pe 29 aprilie la Bruxelles sa desfășurat un Summit al unității și solidarității unde liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) au adoptat în unanimitate la summitul extraordinar al Consiliului European liniile directoare ale negocierilor privind Brexitul în forma discutată la Luxemburg în Consiliul Afaceri Generale.
Diplomaticește vorbind, România trebuia să arate că este de acord cu faprul că la Bruxelles s-a agreeat susținerea unei voci unitare, coerente și solidare a UE în negocierile cu Marea Britanie, cu accent pe drepturile europenilor în Regat. Trebuia să o facă Președintele, Premierul sau Ministrul de Externe. Ei bine nu, o face reprezentanta lui Dragnea, Ana Birchiall.
Ea scrie la 29 aprilie pe blogul său personal:
29 aprilie Bruxelles – Un Summit al unității și solidarității
Salut poziția de astăzi, de la Bruxelles, a liderilor celor 27 de state ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) care au adoptat în unanimitate la summitul extraordinar al Consiliului European liniile directoare ale negocierilor privind Brexitul în forma discutată la Luxemburg în Consiliul Afaceri Generale. Salut faptul că în reuniunea de astăzi s-a agreeat susținerea unei voci unitare, coerente și solidare a UE în negocierile cu Marea Britanie, cu accent pe drepturile europenilor în Regat.
Deci, deși nu e tocmai o chestie capitală Ana Birchall pur și simplu preia ceva ce trebuia făcut de Ministrul de externe scoțând Președintele din această poveste.
Conform ART 80 alin (1) din Constituție, Președintele reprezintă statul român. Citez:
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
Respecticul salut nu este trimis în numele statului român ci în numele PSD care gestionează Guvernul, de facto a lui Liviu Dragnea.
Sunt de acord că fizic, Ana Birchall arată mult mai bine decât Meleșcanu, dar asta face oare cumva ca, dacă tot e degrevat de relația cu Europa, lui Meleșcanu i se reducă și salariul în mod corspunzător? Mă îndoiesc …
Ana Birchall mai postează un link spre un articol publicat de Agerpress care descrie ce s-a întâmplat la Bruxelles: Donald Tusk: UE a celor 27 „trebuie să rămână unită” în negocierile asupra Brexit
Cine este, de fapt, Ana Birchall?
Conform Wikipedia: Ana Birchall născută Ana Călin pe 30 august 1973 la Mizil este avocată, din 2012 este deputată aleasă în județul Vaslui pe listele Partidului Social Democrat (PSD).
În timpul guvernării Ponta, din aprilie 2014 Ana Birchall a fost înalt reprezentant al prim-ministrului pentru afaceri europene și parteneriatul cu SUA. Începând din 2005 este lector universitar la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir titulară a cursului: Procedura Insolvenței. Din 4 ianuarie 2017 este ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu.
Din 9 februarie 2017, Birchall asigură interimatul postului de ministru al justiției după demisia lui Florin Iordache în urma protestelor generate de promovarea unei ordonanțe de urgență ce decriminaliza unele fapte de corupție.
În cadrul PSD, Ana Birchall este președintele Forumului Progresist Social-Democrat .
Scurtă biografie
Ana Birchall a copilărit în comuna Fulga, județul Prahova.
Ana Birchall este licențiată în științe juridice și șefă de promoție. A ales să urmeze cursurile de masterat în drept la Yale Law School SUA. Aici a existat o controversă.
Ana Birchall, dorind să arate că a urmat întradevăr cursurile de masterat la Yale Law School din SUA a publicat niște fotocopii după diplomele care ar atesta asta. Fără a vrea cu orice preț să-i găsesc nod în papură, m-am întrebat cât de reale sunt aceste diplome. Niște foi de hârtie, fără antet, fără fundal, fără vreo ștampilă… Adică la noi orice școală care eliberează o diplomă are unele cu fundat tipărit destul de greu de falsificat, cu o mulțime de elemente de siguranță, cu antet și ștampilă iar Yale Law School din SUA atestă absolvirea cursurilor de masterat cu o simplă foaie de hârtie pusă într-o ramă cu embelmă care se poate cumpăra de la magazinul respecticei școli cu prețul unei beri? Mi se pare și acum cam trasă de păr … Vezi întreaga poveste AICI
A absolvit masteratul în drept cu mențiunea „magna cum laude” în cursuri precum „Dreptul falimentului”, „Reorganizare financiară – bancară și comercială și dreptul internațional”.
Ana Birchall și-a continuat studiile la Yale Law School, urmând cursurile de doctorat sub îndrumarea decanului facultății, Anthony T. Kronman. Tema lucrării ei de doctorat este „Dreptul falimentului aplicat sistemelor bancare din țările Europei centrale și de est”, o analiză comparativă a dreptului falimentului aplicabil sistemului bancar din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, România, Ungaria, Polonia și Cehia. Pe întreaga perioadă a studiilor de doctorat, Ana Birchall a beneficiat de bursa „Goldman Scholarship”, acordată de Yale Law School.
După terminarea doctoratului, Ana Birchall a lucrat ca avocat pe Wall Street în New York cu casa de avocatură White & Case, în cazuri precum: ENRON, MCI-Worldcom, United Airlines, US AIR și UPC.
În 2003 Ana Birchall a decis să revină în România și să intre în politică, începându-și această carieră de pe poziția de consilier al ministrului afacerilor externe, apoi secretar executiv PSD pentru egalitate de șanse, actualmente fiind șefă a Departamentului de educație publică și cercetare al PSD și purtătoare de cuvânt a PSD București.
Ana Birchall este avocat, membru al Baroului București, și din 2008 a reluat colaborarea cu firma de avocatură White & Case LLP din New York, fiind responsabil al grupului de practică din domeniul insolvenței, restructurărilor financiare-bancare și faliment.
Începand cu luna aprilie 2010 Ana Birchall s-a alaturat firmei de avocatură Biris Goran în calitate de șefă a grupului de practică în restructurări financiare și insolvență. Din 2012 s-a alaturat firmei de avocatura Musat& Asociatii in calitate de Of Counsel. In prezent Ana Birchall este consilier al Primului Ministru si secretar executiv PSD.
Totodată, Ana Birchall și-a continuat cariera academică fiind titularul cursului „Procedura insolvenței: reorganizarea judiciară și procedura falimentului” la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din București, coordonatoare a grupului de cercetare privind dreptul falimentului și restructurări finaciar-bancare la aceeași universitate. De asemenea, Ana este titulara aceluiasi curs la Universitate Ovidiu din Constanta. Pe 9 decembrie 2012 Ana Birchall a fost aleasa deputat in Colegiul Uninominal nr. 5 Vaslui iar din aprilie 2014 a fost numita Inalt reprezentant al Primului Ministru pentru afaceri europene si parteneriatul cu SUA.
Din 1998 Ana Birchall este căsătorită cu omul de afaceri britanic Martyn Birchall. Au împreună un băiat, Andrew, născut în 2001, și locuiesc în București.
Controverse
În mai 2008 a fost înregistrată pe numele ei o cerere de divorț la Judecătoria sectorului 1 București. Ana Birchall a afirmat că a aflat din presă de această cerere și a înaintat o solicitare de anulare a cererii de divorț. De asemenea, Ana Birchall a demonstrat ca CNP-ul este greșit, iar semnătura nu este a ei. Ea a mai afirmat că tot acest scandal este menit să o discrediteze, înaintea alegerilor locale și parlamentare fiind convinsă ca împotriva sa s-a declanșat o campanie de denigrare și defăimare cu atât mai mult cu cât numele ei era vehiculat ca un potențial viitor ministru al educației.
Ana Birchall este recunoscută pentru decizia de a proteja și delimita pe cât posibil viața de familie de viața publică din dorința de a asigura unui mediu de dezvoltare normală pentru copilul său minor. Astfel până la declanșarea acestei campanii de defăimare si denigrare viața privată a Anei Birchall nu a format subiect de dezbatere în mass media, Ana Birchall fiind cunoscută pentru activitatea și proiectele politice pe care le-a inițiat și promovat în special în zona socială (egalitate de șanse, familie, tineret, educație și cercetare). Spre exemplu, în domeniul educației și cercetării Ana Birchall a inițiat și susținut semnarea Pactului Național pentru Educație între toate partidele politice, sindicate, asociații de părinți și societatea civilă, lucru realizat în martie 2008, inclusiv cu susținerea Președinției României.
În luna septembrie 2008, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, practic exact în ziua în care era confirmată drept candidată pentru un loc în Camera Deputaților, Ana Birchall a făcut obiectul unui alt scandal, pornit de reporterul Iosif Buble de la Antena 1 confirmându-se astfel campania de denigrare și defăimare începuta în iunie același an. Iosif Buble a lansat pe internet o înregistrare video, de 34 secunde, în care o femeie care aparent prezenta semnalmentele Anei Birchall și un bărbat necunoscut erau prezentați în ipostaze intime.
Ana Birchall a negat vehement zvonul că ea ar fi protagonista filmului și a adus ca probă în acest sens o expertiză criminalistică din care reiese foarte clar că în film apare o altă persoană, cu o fizionomie diferită. Revista Cancan și-a retras și ea afirmațiile legate de apariția Anei Birchall în acest film, prezentând scuze Anei Birchall și familiei ei. Ana Birchall l-a dat în judecata pe Iosif Buble, procesul fiind pe rol la instanțele de judecată din Romania. Ana Birchall a câștigat atat în prima instanță cat si in instanta de apel procesul cu Iosif Buble. Instanta de judecata ca retinut si condamnat campania de defaimare si denigrare desfasurata de Iosif Buble la adresa Anei Birchall si a familie acesteia prin raspandirea de informatii si materiale false cu scopul de a ii distruge cariera politica.
MARA MAREȘ, tânăra și frumușica deputată PNL, pare a avea un viitor remarcabil în politică
Deputată PNL, MARA MAREȘ
cel mai tânăr parlamentar din Parlamentul României, a votat împotriva alegerii lui Ciordache ca președinte al Camerei Deputaților
Astăzi am votat împotriva propunerii pentru funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților a fostului ministru Florin Iordache. Consider că propunerea făcută de PSD nu este numai una sfidătoare, ci de asemenea denotă și o lipsă gravă de respect pentru mai mult de jumătate de milion de români care au ieșit în stradă la începutul anului.
Din păcate, majoritatea PSD-ALDE nu a considerat că validarea fostului ministru Iordache într-o funcție de conducere este cel puțin nepotrivită, iar acesta a fost ales în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Sursa:
Sexy LOV (Lia Olguța Vasilescu) căutând să scape de pușcărie, bate câmpii cu grație …
Uneori mă întreb dacă Sexy LOV, Lia Olguța Vasilescu, primărița Craiovei, are cu adevărat capacitatea de a înțelege ceea ce afirmă.
Aflată la o emisiune TV, aceasta a declarat , că s-a hotărât să candideze la alegerile parlamentare și nu doar să candideze dar să rămână și primăriță.
„Candidez la Camera Deputaţilor dar rămân în continuare primar. Îi rog pe craioveni să voteze lista PSD la alegerile parlamentare pentru că un primar fără un Guvern favorabil nu poate face prea multe”, a spus primarul Craiovei.
Că nu înțelege faptul că ea, la fel ca și Ponta se ”bucură” de acuzația de spălare de bani, treacă.
A spune însă că vrea și la Camera Deputaților și la Primărie, mi se pare că deja depășește niște limite în ceea ce privește gradul de inteligență de care consideră că au parte susținătorii ei care, incapabili să mai gândească folosindu-și propria glandă specializată în acest sens. Mai știi? O fi considerându-i pe consumatorii de praz în stare să vază în ea un fel de zeiță Unică și de neînlocuit, una care atunci când face caca miroase a levănțică iar când trage un vânt miroase a ambrozie.
Este evident că nu poate fi și deputată și primăriță pentru că legea nu permite.
A candida imediat după ce a fost aleasă primăriță e cel puțin o dovadă de nesimțire deoarece dacă va fi aleasă va trebui să renunțe la Primărie, postul devenind vacant va trebui să se organizeze alegeri ocale anticipate, chestie care nu e prea ieftină.
La Primărie i-a plăcut pentru că se simțea cea mai tare din oraș, un fel de stăpână a urbei. A deveni deputată, presupune a căpăta imunitate parlamentară, singurul mod în care crede că va mai putea evita pușcăria…
Deh, calculele politice sunt uneori de-a dreptul utopice…
Pe Maria Coman, când rahat pofteşte, nimic, nimic nu o opreşte …
De la o vreme am senzaţia că în visele sale umed erotice, Maria Coman de la Antena 3 retrăieşte momentele fericite din vremea în care Justiţia nu nu îndrăznea să ridice măcar privirea la stăpânul ei, Varanul.
Când scria: „Același Călin Popescu Tăriceanu e cel care propune acum revenirea la vechea variantă. Potrivit propunerii sale, în numirea în funcțiile de conducere ar trebui să nu mai fie implicat fix factorul politic”, probabil că respira cam la fel de greu ca Dana Grecu atunci când stă în genunchi…
Maria Coman publică în această dimineaţă (16 Iun 2016, la 7:30 ) sub titlul „Bătălia pe Justiție” pe jurnalul.ro următorul text:
„Zilele acestea, în spatele sirenelor publice, în Parlament s-a întâmplat ceva. Tacit, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care îl exclude pe președinte din numirea conducerii Înaltei Curți și Parchetelor. Varianta aceasta a fost introdusă pe vremea lui Traian Băsescu, la propunerea doamnei Monica Macovei, sub girul premierului de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu. Același Călin Popescu Tăriceanu e cel care propune acum revenirea la vechea variantă. Potrivit propunerii sale, în numirea în funcțiile de conducere ar trebui să nu mai fie implicat fix factorul politic. Respectiv președintele tării și ministrul Justiției. Poate pentru că cea care a funcționat în deceniul Băsescu s-a dovedit a fi extrem de toxică. Pentru că e varianta care ni i-a dat pe doamna Laura Codruța Kovesi și pe domnul Daniel Morar. Pentru că e varianta care a întărit puterea Parchetelor poate mai mult decât era cazul.
Ar mai fi de precizat un amănunt, important în context. Și anume faptul că tocmai CSM-ul, cel menit să asigure independența Justiției, a dat aviz negativ propunerii venite de la Senat.
E interesant să urmărim cum se va tranșa episodul acesta. Pentru că de asta depinde și cum vor evolua lucrurile în România. Pentru că, din păcate, evoluția României depinde foarte mult de cine conduce Parchetele. E doar o parte a grelei moșteniri pe care ne-a lăsat-o Traian Băsescu, cel care tună și fulgeră acum împotriva fostei sale favorite, Laura Codruța Kovesi.”
Sau, poate o fi vorba doar de faptul că pe Maria Coman, când rahat pofteşte, nimic, nimic nu o opreşte … …
Pentru ei se poate, pentru „turmă” ba …
Motto: „Fiecare popor îşi are conducătorii pe care îi merită”
Stranie ţară România …
În campaniile electorale politicienii nu mai ştiu cum să te facă pe tine, membru al turmei care urmează a le da voturile ce ar urma să îi legitimeze, să crezi că ei nu au alt ţel în viaţă decât să te facă pe tine să trăieşti tot mai bine. Dacă îi asculţi aproape că te întrebi dacă nu cumva rigolele vor inunda străzile cu lapte şi miere.
Toate guvernele pe care le-am avut nu mai conteneau să taie câte o amărâtă de taxă sau impozit şi să prezinte asta ca o mare victorie … cum surse de finanţare se găsesc ceva mai greu, golul de la buget creat de dispariţa respectivei surse de finanţare, dacă se poate, pe ascuns apar zece alte taxe noi, sau se cresc unele deja existente.
Prima dată, când e vorba de scoaterea respectivei taxe ţi se spune cât de performantă a devenit economia şi cât de bine ştiu ei să adune taxele, când se vorbeşte, totuşi, de acele creşteri de taxe ni se servesc ca argument lipsa de bani şi modul în care acea creştere va servi bunăstării noastre.
Să ne amintim doar taxa din benzină pe care a băgat-o Ponta. Fiecare servea motivele care îi veneau în cap, rar folosint doi aceeaşi motivare. Ziceau că se vor face autostrăzi ca la balamuc, evident nespunând că la finalul mandatului guverunului Ponta ultim aveam mai puţini kilometrii de autostrăzi decât la începutul mandatului.
De asemenea nu odată aflam cât de baban vor creşte salariile şi pensiile turmei… unii ziceau 10, alţii 15%…
Şi s-a trecut la măriri… Înalţilor demniotari li s-au mărit de 3 ori veniturile… am văzut cu, peste noapte bugetul Preşedinţiei s-a ales cu o mărire de 40% …
Practic gradul cu care cresc veniturile şi alocările scade cu cât scazi înălţimea la care este entitatea respectivă pe piramida puterii…
Parcă dorind să mai facă o glumă sinistră, deşi de 25 de ani avem parte doar de un maraton de glume sinistre care ne ustură rău de tot, glume care, ca putere de cumpărare fac ca România nu doar să fie tot în coada Europei la nivelul de trai, dar chiar să crească ecartul faţă de cei care ne preced.
Şi asta în contextul în care aflăm că la noi economia creşte mai abitir decât Făt Frumos născut în bălegar şi îndopat cu îngrăşăminte chimice.
Iată că, în contextul în care madam ministresa de finanţe ne spunea cu cinism că românii ai uitat fire-ar ei au dracu să trăiască din 2 lei, săptămâna aceasta Camera Deputaţilor şi Senatul şi-au votat măriri de 27 de milioane respectiv 36 de milioane lei. Unde mai pui că taman acum liu se pare că maşinile nu se mai ridică la standardele pe care le merită.
Între noi fie vorba, probabil le-o fi ruşine oamenilor să se ducă la Beciul Domnesc la bordul cineştie cărei rable.
Dacă spui că nu e OK să se spună că salariul minim ar trebui mărit cel dintâi, abia apoi să îşi mărească ei, politicianii drepturile, creşterile să se facă de jos în sus eşti taxat drept populist …
Aş putea pune pariu că vom vedea cum politicienii vor cere deconturi pentru felicitările de Anul Nou sau de Crăciun … şi altele şi altele … la fel cum vom vedea iar că li se va umple parcarea de sarsanale cu „produse sănătoase…
Frumos… de fapt au şi dreptate, când te-ai învăţat cu foamea, parcă e mai uşor de suportat…
Şi totuşi, de ce o fi îndrăznit parlamentarii să îşi voteze măriri de buget peste cele propuse de Guvern? Pentru că pot …
Luni, 14 decembrie 2016, Camera Deputaților şi Senatul și-au votat un nou buget, mai mare cu 27 de milioane de lei decât ceea ce era prevăzut în forma propusă de Guvern, urmând să retrimită Comisiilor de buget proiectul pentru a fi modificată Legea bugetului, iar la Senat suplimentarea este de 36 de milioane lei.
Iniţial Camera Deputaţilor primea de la Guvern p propunere de buget de 313,7 milioane de lei, dar a solicita Ministerului de Finanţe o majorare de 27 de milioane de lei, Ministerul Finanţelor răspunzând că Parlamentul va primi aceşti bani la rectificarea bugetară. La fel şi Senatul. Acesta a solicitat o majorare de 36 de milioane de lei pentru bugetul propriu, din aceleaşi considerente. Răspunsul ministerului a fost identic, ministrul Anca Dragu promiţând fonduri suplimentare la rectificare.
Această formulă a fost şi votată iniţial în Comisiile de buget finanţe, unde s-a aprobat bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului în forma transmisă de către Guvern, luni, însă, înaintea plenului reunit care urma să discute bugetele tuturor ordonatorilor de credite, Camera Deputaţilor s-a reunit într-o şedinţă şi şi-a votat o formă proprie a bugetului, în care a fost inclusă şi majorarea de 27 de milioane de lei. Senatul a fost mai rapid, acesta îşi votase deja, de săptămâna trecută, un buget majorat cu 36 de milioane de lei.
Există surse surse politice care susţin că, aceste două propuneri vor fi transmise către Comisiile reunite de buget, care vor modifica proiectul Legii bugetului de stat pe 2016, adoptat duminică seară, pentru includerea sumelor suplimentare. Sursa de finanţare va fi Ministerul de Finanţe, de la capitolul Acţiuni Generale, susţin aceleaşi surse.
Astfel, în plen, se vor transmite noile bugete ale celor două Camere, cu o suplimentare totală de aproximativ 63 de milioane de lei (cam 14 milioane de euro).
Chestiunea a provocat un scandal la prima şedinţa a Comisiilor de buget în care s-au discutat, sâmbătă, proiectul bugetului.
Soluţia adpotată a fost una de compromis. Cele două Camere ale Parlamentului vor primi bani în plus, însă nu sub forma unor amendamente adoptate în Comisii, ci sub forma unei rectificări pozitive, în 2016.
Luni, comisiile reunite de buget au aprobat, majorarea bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului, ca urmare a hotărârilor plenurilor celor două Camere, cu unanimitate de voturi, suplimentare totală fiind de aproximativ 81 de milioane de lei.
În context, Preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, a declarat: „Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei”.
Viorel Ştefan a spus că majorarea bugetelor se impune ca urmare a creşterilor salariale de 10%, dar şi ca urmare a producerii efectelor ordonanţei privind majorarea indemnizaţiilor înalţilor demnitari.
Ministerul Finanţelor Publice, care este sursa de finanţare a majorărilor celor două bugete spune că: ”Anexa Ministerului Finanţelor Publice, finanţare acţiuni generale de la titlu de cheltuieli alte transferuri”.
Cred că este de remarcat că majorarea bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost votată cu unanimitate de voturi (repet: Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare cu aproximativ 27 de milioane de lei, pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni. Ministerul Finanţelor a anunţat că Parlamentul va primi aceşti bani la rectificarea bugetară; iar Senatul, a solicitat o majorare de 36 de milioane de lei pentru bugetul propriu, din aceleaşi considerente. Răspunsul ministerului a fost identic, ministrul Anca Dragu promiţând fonduri suplimentare la rectificare.)
DEŞI TRIMIS ÎN JUDECATĂ, VICTOR PONTA, NU SE RETRAGE DIN FUNCŢIA DE PREMIER
Deşi procurorii de la DNA au dispus trimiterea premierului Victor Ponta în judecată pentru acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălarea banilor și complicitate la evaziune fiscală, acesta nu ia în considerare retragerea din funcţia de şef al Executivului profitând de una din multele erori ale Constituţiei.
Astfel, Victor Ponta demonstreză că a rămas acelaşi tupeist, nesimţit, lipsit de onoare şi autosuficient individ. Pentru el nu are nici cea mai mică importanţă că astfel îşi distruge orice şansă de a mai avea vreo carieră politică după încheierea acestui mandat, cum, dealtfel, nu-i pasă nici de scăderea în sondaje a PSD, scădere care va deveni curând foarte vizibilă.
**********************************************
Acum câteva zile vedeam pe cineva care vorbea despre refugiaţii arabi ca de nişte persoane de mâna a doua.
Cred că dacă bucătăria i-ar fi fost învadată de gândaci ar fi fost mai puţi scârbit. Cineva îi aminteşte de românii care înainte de 89 fugeau ileal din ţară, iar după, plecau ca muştele.
„Nu se poate compara, noi suntem europeni, avem altă educaţie” a răspuns cu infatuare omul fără a sesiza nota de ridicol.
Ce fel de educaţie şi ce legi am fost în stare să comitem s-a văzut azi . Ca la noi la nimeni. De azi aem un premier care nu mai este cercetat penal ci de-a dreptul trimis în judecată pentru acte ede corupţie.
Ar fi fost de minim bunsimţ ca Victor ponta să îşi prezinte demisia în momentul în care s-a declanşat urmărirea penală. Nici vorbă de aşa ceva, lipsa bunului simţ, nesimţirea şi neruşinarea premierului român fiind deja proverbiale.
Ştirea că de azi premierul este trimis în judecată a fost una din ştirile zilei pe agenţiile de presă.
Astăzi, joi, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată pentru 17 infracţiuni în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, în dosarul Turceni-Rovinari
În acest context, premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată în stare de libertate iar asupra prietenulul lui, senatorul Dan Şova, a fost instituit Controlul judiciar.
Împotriva prenierului procurorii au adus acuzaţii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, astfel, au dispus trimiterea în judecată în stare de librtate a premierului Victor Ponta care la data comiterii faptelor era avocat fiind reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, spălarea banilor.
În acelaşi dosar, prietenul lui Ponta, senatorul Dan Şova a fost trimis în judecată în stare de control judiciar ca avocat coordonator al Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”, în prezent senator în Senatul României.
Asupra lui Şova au fost aduse acuzaţii în ceea ce priveşte infracţiunile de evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani şi trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.
Este de remarcat faptul că trimiterea în judecată asupra premierului Ponta nu atrage automat suspendara din funcţie (asta deşi, moraliceşte vorbins, pentru Ponta ar fi fost un gest de minimă onoare, lucru pe care, docedeşte iar, nu îl are).
Fiind vorba de fapte din perioada în care Ponta nu era premier, preşedintele Iohnnis nu are nici un fel de pârghie legală pentru a lua vreo decizie în acest sens, Constituţia României în vigoare prevăzând că un membru al Guvernului poate fi suspendat din funcţie dacă este trimis în judecată pentru fapte care au legătură cu funcţia. La Victor Ponta acuzaţiile se referindu-se la perioada în care era avocat şi nu premier.
În Constituţia României din 2003 avem articolul 109 unde se spune: ”numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Premierul Ponta a spus de mai multe ori că preşedintele nu îl poate suspenda deoarecefaptele pentru care e judecat le-a comis nu în perioada în care ra premier ci anterior, când era avocat. Evident nici prin cap nu îi trecea că ar putea să îşi dea demisia ca un gest de onoare. Din păcate cuvâtul onoare nu prea are loc în aceeaşi frază cu Victor Ponta şi acesta nu este primul caz care demonstrează asta.
Preşedintele Iohannis i-a cerut lui Ponta demisia din funcţia de premier după ce DNA a anunţat că este învinult de fapte penale care se subscriu corupţiei.
După ce l-a luat în zeflemea, Ponta a spus că respectă poziţia Preşedintelui, dar că doar Parlamentul îl poate demite în moţiune de cenzură. Cu un tupeu inimaginabil de parcă ar fi moştenit funcţia de premier de la amantul maică-sii, în iunie Ponta zicea că e de acord să demisioneze dar numai daă preşedintele îi garantează faptul că îl va desemna pe un nou premier din rândurile actualei coaliţii de guvernare uitând că regulile de desemnare a Premierului spun că Preşedintele sesemnează pe cel propus de paridul care deţine majoritatea în parlament, iar dacă nici un partid nu are majoritatea absolută,şeful statului se consultă cu reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare după care hotărăşte.
După ce Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor de încuviinţare pentru începerea urmăririi penale a premierului Ponta, preşedintele Iohannis a declarat că nu l-ar fi suspendat pe Victor Ponta din funcţia de la Palatul Victoria dacă în Parlament se vota pozitiv solicitarea DNA.
*************************************************************************
Tocmai legat de demisia premierului Ponta, sau mai corect spus legat de faptul că Ponta nu ia în serios o demisie de onoare sau de care o fi, nici măcar o suspendare până îşi rezolvă problemele cu justiţia, Melania Cincea publică joi, 9 iulie 2015 pe siteul timpolis.ro articolul „Demisia lui Victor Ponta pare o glumă”, un articol care merită citit atât pentru conciziunea ideilor cât şi pentru limpezimea exprimării frumoasei jurnaliste.
Demisia lui Victor Ponta pare o glumă
Circulă, de câteva zile, pe unele canale media, un zvon potrivit căruia demisia premierului Victor Ponta ar fi deja scrisă şi că o va face publică la întoarcerea în ţară. O informaţie care pare lansată pentru a testa reacţii, pentru a lua pulsul. În momentul de faţă – chiar şi cu o anchetă DNA în desfăşurare – e, totuşi, greu de crezut că dl Ponta va pleca benevol de la conducerea Guvernului. Sunt indicii că nu o va face-o şi raportate la prezent, şi la trecutul apropiat.
Indicii prezente
În ultimele zile, pe reţelele de socializare, premierul transmite mesaje de captatio benevolentiae. Asta, din momentul în care, după numirea şi votarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE, în ciuda opunerii vehemente a lui Victor Ponta şi a partidului pe care îl conduce, PSD a transmis semnale clare de pierdere a controlului.
Pe de o parte, încearcă acum să câştige bunăvoinţa opiniei publice. Căreia îi vorbeşte despre adoptarea Legii privind pensiile militare de stat, numind-o „o măsură reparatorie”, despre ieftinirea medicamentelor, despre mărirea salariului minim pe economie, „un act de dreptate socială”, despre efectele pozitive ale reducerii TVA, despre trendul de creştere economică pe care s-a plasat România, văzut „cu ochi buni” de agenţia de evaluare financiară Moody’s, despre majorarea exporturilor şi a cererii interne, despre o „creştere economică solidă”, despre adoptarea Codului Fiscal, „prin consens politic”, adică, să înţeleagă toată lumea, cu sprijinul tuturor şi datorită recunoaşterii de către toată lumea a ideilor Guvernului, deci ale sale. Cu alte cuvinte, doar semnale pozitive: prezentul e frumos, iar viitorul sună bine. Ca prim mesaj subliminal, cu dl Ponta şi PSD la guvernare. Ca mesaj subliminal secund, există, deci, vreun motiv serios pentru ca cineva să-i ceară premierului demisia? În faţa acestor realizări, doar rău-intenţionat îi poate cere cineva să facă pasul în spate.
Pe de altă parte, încearcă să câştige bunăvoinţa oamenilor din partid. Care au dat, în ultima vreme, semne de nervozitate la adresa lui, după intempestiva şi cu semne de întrebare retragere la Istanbul. Iar unii chiar l-au ironizat public, cum a făcut, zilele trecute, Marian Oprişan – „În locul lui Ponta, eu îmi riscam piciorul şi veneam, dar îl înţeleg, eu ţin la piciorul lui.” Premierul mimează că nu a prins ironia şi le dă de înţeles baronul de Vrancea şi tuturor şefilor de Consilii Judeţene că le e alături, că rezonează cu ei, îndemnându-i să reziste „la cel mai grav şi brutal atac împotriva aleşilor locali din istoria democratică a României!” Deci, ca mesaj subliminal, dl Ponta este şi va rămâne liderul, acum, la faza de mângâiere pe creştet a subalternilor, în încercarea de a le gonfla orgoliul şi de a şi-i apropia. Pentru ca ei, la rându-le, să facă zid de protecţie în jurul lui. De care va fi, probabil, nevoie nu peste mult timp. Fie în varianta solicitării ridicării imunităţii, fie a unei moţiuni de cenzură pentru demiterea Guvernului.
Indicii trecute
De altfel, Victor Ponta a dovedit, nu o dată, că nu e omul care să plece de bunăvoie din funcţie. Nici din cea de partid, nici din cea de la Guvern.
Nu a făcut-o după ce a pierdut alegerile prezidenţiale. O înfrângere cu circumstanţe agravante faţă de situaţia în care se aflase, în 2009, Mircea Geoană. Pentru că, în alegerile prezidenţiale din 2014, PSD intrase având toată puterea, cu excepţia Cotroceniului, având televiziuni la dispoziţie, având acces la fonduri publice, pentru a le dirija în scop electoral, şi, în perspectiva unei victorii prezidenţiale, ce părea iminentă, având la dispoziţie fonduri private imense – să ne amintim doar de grandioasa şi ultra-costisitoarea lansare a candidaturii sale la prezidenţiale, care a coincis, nu întâmplător, cu aniversarea sa. Şi, nu numai că nu a plecat, dar a transformat defensiva în ofensivă. Epurând zona în care, într-un viitor apropiat, îi putea veni pericolul, adică schimbarea.
Nu a făcut-o, în ultimii trei ani, după ce s-a discreditat, nu o dată, prin ieşirea la lumină a unor fapte din trecut, prin decizii, declaraţii, indicii de agendă dublă. Să ne amintim de derapajele antidemocratice din vara lui 2012. Apoi de plagiatul lucrării de doctorat. De scoaterea drapelului UE din Parlamentul României, la cererea premierului comunist chinez. De osanalele aduse Partidului Comunist Chinez. De participarea la ceremonia de deschidere a Olimpiadei de iarnă de la Soci, boicotată de liderii europeni – unde s-a şi fotografiat, mândru, în compania preşedintelui rus Vladimir Putin şi a fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici. De apărarea în formă continuată a corupţilor din propriul partid, chiar sfidând partenerii strategici ai României. De boicotarea oficială a votului din diaspora, de la prezidenţiale. De recenta participare la deschiderea Jocurilor Europene de la Baku, la care a plecat fără să-l anunţe pe preşedintele Klaus Iohannis. O manifestare la care actorii occidentali de prim rang au refuzat să participe, dat fiind că preşedintele Azerbaidjanului este criticat internaţional pentru eliminarea adversarilor politici, pentru încălcarea libertăţii presei şi pentru alte abuzuri asupra drepturilor fundamentale, şi unde dl Ponta a fost surprins în compania preşedintelui rus Vladimir Putin şi a celui turc, Regep Erodogan – cu a cărui aeronavă a plecat direct la Istanbul, la clinica acestuia. Fără să anunţe oficial această decizie, fără să-l anunţe pe şeful statului şi conducând apoi Guvernul, câteva zile, de pe Facebook.
Raportându-ne la acest background al său, demisia lui Victor Ponta pare o glumă, chiar şi cu o anchetă a DNA, pe numele său, aflată în desfăşurare. Dacă va demisiona, totuşi, probabil o va face-o la presiuni. Care ar putea fi preambul pentru o reaşezare a unor (foşti) poli de putere în PSD
Autor: Melania Cincea
Sursa: timpolis.ro
Publicat: joi, 9 iulie 2015
La Veleriu Zgonea tichia de mărgăritar e sfântă
Zgonea, scamator în Parlament și în PSD
Valeriu Zgonea, mândru, pe holurile Camerei pe care o conduce
N-a avut niciun atu, după cum mărturisea chiar el, dar a ajuns șeful deputaților. „Uitați-vă, eu, oltean, am ajuns președintele Camerei Deputaților. Toată lumea poate să ajungă aici”, s-a fălit el în fața unor elevi veniți în vizită la Parlament. Zilele trecute i-a trecut prin cap că ar putea ajunge președintele PSD
Recent întors din luna de miere, președintele Camerei Deputaților a prins curaj. A găsit scaunul de șef al partidului lăsat liber de Victor Ponta și s-a gândit că i-ar sta foarte bine așezat pe el. „Suntem într-o situație de criză. Liderul partidului este inculpat, iar adjunctul este condamnat”, a declarat Valeriu Zgonea pentru Associated Press. Deja toată lumea îl vedea concurând-o pe Rovana Plumb, căreia Victor Ponta îi dăduse partidul pe mână și o susținea în continuare la șefia interimară a partidului. Numai că Valeriu Zgonea i-a făcut doar jocurile lui Liviu Dragnea. Fără nicio calitate în partid, cum spunea Ilie Sârbu, coordonatorul politic al PSD a anunțat că o contracandidează pe Rovana Plumb cu fix 24 de ore înainte de startul competiției. Își negociase deja voturile. Înainte de ședința mare a mai fost una în birou la Zgonea. Liderii PSD vin „întotdeauna’’ la el în birou, iar el este „un mediator’’, le-a explicat Zgonea jurnaliștilor.
FOTO: Președintele Camerei Deputaților s-a căsătorit luna aceasta cu Laura Bumbu
I s-a clătinat scaunul
Valeriu Zgonea a ales ca PSD să fie condus de „adjunctul condamnat”. La ieșirea din ședința Comitetului Executiv, Valeriu Zgonea a declarat că Liviu Dragnea este cea mai bună soluție pentru PSD, în acest moment, și că l-a 
susținut.
Întrebat dacă PSD a ieșit din criza despre care vorbea el însuși, prin alegerea unei persoane care are o condamnare, Zgonea a spus că CExN a luat o „decizie specială”. Mai mult, președintele Camerei Deputaților a subliniat că că dosarul în care Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, nu ar fi unul de corupție. Interesant este că, în urmă cu câteva săptămâni, pe surse apăruse informația că Zgonea ar urma să fie schimbat din fruntea deputaților, chiar de PSD. Parlamentarii social-democrați i-ar fi reproșat că nu ar fi făcut nimic ca să împiedice convocarea plenului reunit pentru numirea lui MRU la SIE, pe care, de altfel, l-a și condus. „Da, știu că vor să ceară revocarea mea. Cei care au predat partidul cer asta! Săptămâna viitoare voi spune cine a trădat partidul și cine vrea să fiu eu țap ispășitor!”, declara Zgonea, pentru bn24.ro. Zgonea n-a mai ieșit nici să spună cine a trădat partidul, dar și el a rămas neschimbat.
„Perle de cultură”
Președintele Camerei Deputaților are „un coleg” mai special. În timp ce vorbea despre steagul secuiesc de mari dimensiuni arborat la Baraolt, Valeriu Zgonea a spus că domnitorul Mihai Viteazul este „colegul” său. Și nu a fost singura „perlă”. Vă prezentăm câteva:
- „Eu sunt din orașul lui Mihai Viteazul. Dacă ei vor să ridice acolo steagul cu care au plecat cu colegul meu, Mihai Viteazul, acum câteva sute de ani să cucerească niște drepturi împotriva ungurilor, pe mine nu mă deranjează”.
- Pe Twitter: „În România nu ai nevoie de studii k să candidezi. (…) Eu nu scriu ca persoana publică, scriu ca Zgonea, dar se pare ca e greutate sa înțelegeți. No problem”.
- „Am fost tuns punk în tinerețe, că sunt și fan Depeche Mode”.
- Într-un an, de 8 martie, în plenul Camerei Deputaților: „Femeia te ridică, femeia te coboară! No comment!”.
De la lăcătuș mecanic, la șef peste deputați
Președintele Camerei Deputaților s-a căsătorit la începutul acestei luni, la Palatul Snagov, cu o fostă angajată de la cabinetul său parlamentar, Laura Bumbu. La nuntă au participat, printre alții, și Gabriela Firea cu Florin Pandele, Robert Negoiță și soția sa, Gabriela Szabo, dar și Rovana Plumb. De la eveniment a lipsit premierul Victor Ponta, aflat încă în Turcia la recuperare.
FOTO În 2013, Valeriu Zgonea l-a pus pe Roger Waters să ia la ciocane gardul din jurul Parlamentului
După nuntă, Zgonea și soția sa au petrecut câteva zile de miere la Bodrum. Este a doua căsnicie pentru președintele Camerei Deputaților. Șef al deputaților a ajuns în iulie 2012, după ce USL a dat o lovitură de stat și a dat jos inclusiv președinții Camerelor. Astfel, Zgonea i-a luat scaunul Robertei Anastase.
Șef district de linii
Valeriu Zgonea a plecat de jos. În 1986 s-a angajat ca muncitor, mai exact lăcătuș mecanic, urmând și cursurile Facultății de Construcții, la seral. Între 1993 – 2000 a avansat de la inginer stagiar la șef district linii și apoi revizor regional de Siguranța Circulației în cadrul Regionalei Căi Ferate Craiova.
După Revoluție, Zgonea și-a descoperit noi preocupări și a intrat în politică. În 1996 s-a înscris în PDSR. Nici nu visa că va ajunge mai marele deputaților. Din scaunul de președinte al Camerei s-a remarcat de nenumărate ori pentru „perlele” sale.
Autor: Carmen Vintilă
Sursa: evz.ro
Curtea Constituţională a României este incapabilă, în aroganţa ei, să îşi recunoască greşelile, sau este doar o adunătură de marionete?
Curtea Constituţională a publicat astăzi, 17 Aprilie 2015, motivarea deciziei privind conflictul juridic în cazul lui Dan Şova, semnalat de Consiliul Suprem al Magistraturii.
CSM atrăsese atenţia asupra după ce Senatul au respins cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive în cazul Şova … Senatul nu a emis şi un act juridic prin care să consfiinţeasca acest lucru, motiv pentru care decizia nu a putut fi publicată în Monitorul Oficial, deci procedura era nefinaliztă.
„Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare – spune CCR – care nu echivalează cu o hotărâre, constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească” pentru a adăuga că „dacă s-ar fi respectat cerinţa majorităţii voturilor membrilor prezenţi este evident că cererea privind încuviințarea reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova întrunea numărul necesar de voturi”.
Consecinţa directă este că astfel Senatul are obligaţia de a redacta o hotărâre care să reflecte rezultatul votului din 25 Martieprin care s-a decis cu privire la imunitatea senatorului Şova.
Abia după redactarea acestei hotărâri ea va putea fi atacată la Curtea Constituţională. Partidul Naţional Liberal şi-a anunţat deja intenţia de a face acest lucru.
Referitor la sesizarea preşedintelui Consiliul Suprem al Magistraturii în urma votului din cazul Şova că ar exista un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senat, conflict generat de refuzul acestuia de a cănsfinţi rezultatul votului pri redactarea unei hotărâri, CCR a decis precizând că Senatul este obligat să redacteze o hotărâre cu privire la şedinţa din 25 Martie 2015, care să ateste atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.
Decizia Curţii Constituţionale este considerată definitivă şi obligatorie şi se comunică Senatului, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi – se spune într-un comunicat de presă emis de Curtea Constituţională – Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan-Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”.
Curtea Constituţională a României, în cazul sesizării președintelui Klaus Iohannis, cu unanimitate de voturi a constatat că nu există nici un fel de conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Suprem al Magistraturii pe de o parte şi și Parlament ( Camera Deputaților și Senatul), pe de altă parte reieşit din faptul că Senatul şi Camera Deputaţilor nu au modificat dispozițiile art.24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.
Curtea Constituţională a respins contestația PNL ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.
Amintesc că la data de 7 Aprilie 2015, plenul Camerei Deputaților și Senatului a decis cu 292 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă”, că urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți la ședință.
Interesant este că, la Articolul 154 „Conflictul temporal de legi” din constituţia în vigoare la aluniatul al doilea se pecizează că în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii sale de organizare, Consiliul Legislativ va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.
Citez: „Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.”
Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care are sarcina de a aviza proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații și de a ține evidența oficială a legislației României.
Atribiţiunile Consiliului Legislativ pot fi citite pe siteul său: http://www.clr.ro/act_clr.htm
Tot pe acelaşi site, la prezentarea Consiliului Legislativ putem citi:
„La 1 aprilie 1996 – Consiliul Legislativ şi-a început efectiv activitatea, după aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, elaborat în temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.
În anul 2004 au fost modificate şi completate, fiind republicate, atât Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, cât şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ.”
Considerăm anul 2004 ca an la care ne putem referi, deci acesta trebuia ca cel târziu până în 2005 să examineze conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.
Deci în cei zece ani camerele Parlamentului ar fi trebuit să îşi pună de acord legile de funcţionare cu Constituţia până la virgulă.
Suntem în 2015 şi Sova este apărat de un articol neconform Constituţiei, lucru care nu prea e deloc în regulă. Practic Senatul funcţiona ilegal din această cauză.
Una peste alta, iată că ajungem la Articolul 147 „Deciziile Curţii Constituţionale”.
În acest articol, la aliniatul (1) se spune explicit că: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”
Deci, după scurgerea celor 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, când Consiulul Legislativ trebuia să examineze conformitatea legislaţiei cu Constituţia să facă Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propunerile corespunzătoare, iar Curtea Constiuţională trebuia să constate neconstituţionalitatea acelui articol de care senatorii s-au prevalat ca să îl scape de bulău pe colegul lor Şova, iar Senatul ar fi fost obligat apoi, în maximul 45 de zile, să refacă articolul pentru a se armoniza cu actuala constituţie.
Indiferent cât de alambicate ar fi explicaţiile pe care le-ar da cu toată greutatea lor domnul sau doamna X respirând greu asupra importanţe pe care consideră că o are, cred că nu mai este nici un dubiu.
Siamdicoasele feţe purtătoare ale robei vişinii au cam mâncat rahat în problema aceasta … da, chiar şi aşa infailibili cum se cred, şi oricât de multe ar fi argumentele aduse, totul se reduce la asta: un cazan mare de rahat…
Ruşine domnilor şi doamnelor judecători.
Intangibilitatea voastră nu vă scuză ci dimpotrivă …
E şi ăsta un mod prin care un corb nu scoate ochii altul corb…
P.S. Am o curiozitate strict personală… oare respectivii judecători or avea oarece mustrări de conştiinţă când îşi încasează grăsălanele cecuri lunare?
Cling, cling, cling … cristalin clinchet de cătuşe începe să se-audă
Se apropie iarna … în vieţile oamenilor începe să se audă „cling, cling” …
Pentru unii se aud clinchete cristaline de clopoţei de Crăciun, pentru alţii, clinchet dur de cătuşe …
Comisia juridică a Senatului a aprobat urmărirea penală a Ecaterinei Andronescu şi a lui Şerban Mihăilescu
Senatorii din comisia juridică au aprobat astăzi solicitarea Parchetului General privind urmărirea penală a senatorilor PSD Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, acuzaţi de corupţie în Dosarul Microsoft.
UPDATE 16.26: Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil anchetarea social-democraţilor Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Decizia finală va fi luată în plen, prin vot secret.
„Comisia, cu majoritate de voturi, a avizat favorabil solicitarea Parchetului. Vom trimite către Plenul Senatului raport de admitere asupra cererii de începere a urmăririi penale pentru cei doi colegi senatori'” a anunţat preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, citat de Agerpres.
Raportul ar putea să intre pe ordinea de zi a plenului de marţi.
Potrivit unor surse, raportul a avut 8 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere.
PSD blocase o decizie în cazul celor doi, în plină campanie electorală. Raportul Comisiei juridice va fi trimis plenului, care se pronunţă prin vot secret.
În acelaşi dosar este deja urmărit penal şi liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu.
Potrivit legii, în cazul foştilor miniştri care sunt şi parlamentari este nevoie de încuviinţarea Camerei din care fac parte pentru a începerea anchetei.
În ceea ce-i priveşte pe simpli senatori, aceştia pot fi urmăriţi penal, fără acordul camerei superioare. Ridicarea imunităţii este necesară doar atunci când se solicită arestarea, reţinerea sau percheziţia.
Autor: Roxana Preda
Sursa: evz.ro
MASACRU în Parlament: Ecaterina Andronescu și Şerban Mihăilescu pot fi urmăriți penal. Undă verde pentru ARESTAREA lui Ion Diniță, Ioan Adam și Mircea Roșca. Majoritatea PSD a făcut tema dictată de profesorul Iohannis
UPDATE 19.17. Cererea ministrului Justiţiei privind percheziţia domiciliară, reţinerea şi arestarea preventivă a deputatului PNL Mircea Roşca a fost aprobată de Camera Deputaților, cu 220 de voturi pentru și 65 împotrivă.
Liberalul Mircea Roşca a cerut plenului Camerei Deputaţilor să-i ridice imunitatea, susţinând că este nevinovat şi „o victimă a contextului politic”.
„Rămân consecvent şi nu m-a obligat nimeni şi nu mi-a cerut-o nimeni, fac politică de 16 ani în PNL şi nu o să permit niciodată nimănui să-mi dea vreodată un ordin şi să-mi spună ce să fac cu judecata mea şi cu decizia mea. Este o decizie personală şi o menţin în continuare. (…) Cer Camerei Deputaţilor să mi se ridice imunitatea, sunt total nevinovat, este o dramă ce mi se întâmplă şi din păcate sunt o victimă a contextului politic”, a declarat Roşca în plen.
UPDATE 18.35. Deputații au votat pentru arestarea lui Ioan Adam cu 248 de voturi pentru și 63 împotriva.
UPDATE 18.10. Votul privind cererea ministrului Justiţiei de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Ioan Adam a început în plenul Camerei Deputaţilor.
Deputatul PSD Ioan Adam a declarat în apărarea sa în plenul Camerei că nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică dacă ar fi cercetat în libertate.
„Nu cred că un om cu trecutul meu ar putea fi un pericol pentru ordinea publică sau că aş putea crea o stare de pericol prin faptul că aş fi cercetat în libertate. Domnilor colegi, nu sunt nici pe departe un pericol pentru ordinea publică, sunt un om care m-am ridicat, am avut statut de magistrat până în 1994, avocat, iar din anul 2002 sunt profesor universitar la Universitatea Transilvania din Braşov. Mi-am dedicat toată viaţa studiului, muncii cu studenţii, activităţii la bară, nu cred că eu, prin activitate şi prin trecutul meu, aş putea prezenta, aşa cum statuează legea, o stare de pericol şi în felul acesta s-ar impune luarea unei măsuri. Eu fac un apel la dvs., să nu ignoraţi persoana pe care o aveţi în faţă, sunt autorul unor cursuri universitare, al unor monografii în materia proprietăţii, am scris cărţi la nivel de tratat”, a spus Adam, înainte de votul dat în plen pe cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul său.
UPDATE 17.35. Camera Deputaţilor a aprobat cu 274 voturi „pentru” şi 55 „împotrivă”, cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Ion Diniţă.
UPDATE 16.55. Deputații votează cererea ministrului Justiţiei privind încuviinţarea arestării preventive a deputatului PC Ion Diniţă. Votul este secret cu bile, iar liderii grupurilor PSD, PNL şi PDL au anunţat că deputaţii lor vor vota cu bilele la vedere.
UPDATE 16.50. Şedinţa plenului Camerei Deputaţilor în care se discută şi votează cererile ministrului Justiţiei de încuviinţare a arestării preventive a deputaţilor Ioan Adam (PSD), Mircea Roşca (PNL) şi Ion Diniţă (PC) a început.
După ce, în primă fază, au decis, cu 15 voturi pentru și cinci împotrivă, încuviințarea arestării deputatului PSD Ioan Adam, membrii comisiei juridice din Camera Deputaților au făcut o mutare surpriză atunci când s-a ajuns la cazul deputatului liberal Mircea Roșca și au avizat negativ cererea de arestare.
Acuzații reciproce
În privința votului în cazul Roșca, deputații liberali au susținut că parlamentarii PSD au votat împotrivă pentru a crea o diversiune și pentru a promova ideea că PNL își apără corupții. Ei au susținut că au votat „pentru”, Cristina Pocora solicitând vot la vedere. La rândul lor, pesediștii au susținut că liberalii au fost cei care au trădat la vot.
Întrebat dacă deputaţii PSD au votat, în cazul deputatului PNL Mircea Roşca, împotriva cererilor ministrului Justiţiei pentru „a strica imaginea PNL”, aşa cum susţin liberalii, vicepreşedintele comisiei Ciprian Nica a spus că „asta este opinia domniilor lor”.
Plenul trebuie să voteze şi pentru ridicarea imunităţii deputatului Partidului Conservator Ion Diniţă, după ce această decizie a fost amânată de două ori, tot din lipsă de cvorum.
Victor Ponta declara că PSD a înţeles mesajul transmis de electorat şi va vota astăzi pentru încuviinţarea solicitărilor justiţiei şi pentru respingerea definitivă a iniţiativei legislative a PSD privind amnistia şi graţierea. Lidetrul PNL, Klaus Iohannis, îi ceruse premierului convocarea de urgenţă a Parlamentului pentru soluţionarea acestor probleme, cu doar câteva zile înaintea turului decisiv al alegerilor prezidenţiale.
Potrivit legii, în cazul foştilor miniştri care sunt şi parlamentari este nevoie de încuviinţarea Camerei din care fac parte pentru a începerea anchetei.
În ceea ce-i priveşte pe simpli senatori, aceştia pot fi urmăriţi penal, fără acordul camerei superioare. Ridicarea imunităţii este necesară doar atunci când se solicită arestarea, reţinerea sau percheziţia.
Autori:
Sursa: evz.ro
Film serial: LOVITURA DE STAT A POLITICIENILOR CORUPȚI – Episod: ”Suspendarea lui Băse”-partea I (Comendie interzisă minorilor)
Motto: Suspendarea Președintelui în viziunea USL nu e altceva decât încă un pas spre evitarea suprapopulării pușcăriilor cu politicieni corupți.
Dacă se mai îndoia cineva că USL încalcă flagrant legea fundamentală a României, Constituția, a avut astăzi ocazia să vada asta mai clar decât oricând.
Lovitura de stat la care suntem martori, e adevărat, nu una cu arme de foc ci cu arme mult mai perverse, și anume acelea de a interpreta după bunul plac Constituția, legile și regulamentele e în plină desfășurare.
Ieri au fost uzurpate ilegal funcțiile de Președinte al Senatului . Cine se îndoiește de termenul ”ilegal” să își amintească de demiterea lui Mircea Geoană.
S-a spus atunci că trebuia ca, pentru a putea fi demis un președinte al unei camere parlamentare, să fi comis ÎNCĂLCĂRI GRAVE ale Constituției, a legilor și/sau a regulamentelor de funcționare. Nu s-au găsit decât încălcări considerate naîndestulătoare pentru folosirea termenului ”grave”.
La Vasile Blaga nu există așa ceva, iar la Roberta Anastase se fâlfâie acea numărătoare a voturilor de la Legea pensiilor. Pe bună dreptate, justiția a considerat că nu poate fi vorba de așa ceva.
Explicația e simplă, numărătoarewa nu o face președintele de ședință personal, lui revenindu-i doat centralizarea numărătorii, asta una, a doua, preocesul verbal, pentru a fi validat trebuie semnat de cei doi secretari de ședință (sau cum se numesc). Unul din ei, deputatul Voicu de la PNL este unul din cei care au semnat. El nu a spus nicic pâbă după ce au trecut trei zile când a fost invitat la o emisiune a Antenei 3. Dacă nu era în regulă, el trebuia să nu semneze.
Revenind la suaspendarea lui Geoană s-a găsit cealaltă variantă, și anume a pentru a fi demis un președinte de Cameră e nevoie de o cerere din partea PSD.
S-a spus că locul de la Senat era al PSD.
Fals.
Locul e al partidului care a câștigat ultimele alegeri din camera respectivă, iar acestea au fost câștigate de candidatul propus de PDL, Vasile Blaga după demiterea la cererea PSD a lui Mircea Geoană.
La Roberta Anastase nu există această discuție deoarece ea a fost tot timpul în această funcție.
Concluzia ar fi ca demiterile lor să fi fost cerute de PDL. Nu există așa ceva.
Ar mai fi o variantă, să fi decedat. Sincer, am oarece îndoieli că s-ar fi întâmplat asta…
În fine… ajungem la ziua de azi când, la tot abuziv, USL lovește iar Statul de Drept încercând demiterea Președintelui României ales prin vot direct, legal, uninominal în două tururi de scrutin.
(Actul numit ” SOLICITARE privind SUSPENDAREA DIN FUNCȚIE a PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, Traian BĂSESCU” poate fi văzut integral la finalul articolului.)
Înainte de a comenta puțin, vreau doar să spun că un astfel de act poate fi considerat normal și legal doar într-o sinviră variantă, dacă trăim în Țara Proștilor, pentru că doaer proștii nu pot vedea sfoara groasă și albă cu care e cusut.
Pentru încept, să mergem la Constituție deoarece nici o organizație, nici un organism al statului și nici o persoană nu pot încălca litera acesteia. Ce nu se încadrează în ce spune Constituția este ilegal.
Cine dorește, poate vedea Constituția României în vigoare la această adresă URL: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
La TITLUL III, CAPITOLUL II ”Autorităţile publice – Preşedintele României”
vedem
Art.80 ”Rolul Preşedintelui”
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate
Art: 86 ”Consultarea Guvernului”
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
Art.87 ”Participarea la şedinţele Guvernului”
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Art.88 ” Mesaje”
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Asta ca să vedem care e rolul președintelui în ceea ce privește reprezentarea pe plan internațional și modul în care Președintele poate interacționa cu Guvernul și Parlamentul și cum poate sau nu să transmită mesaje publice.
Dacă vorbim de suspendarea Președintelui, Constituția spune la
Art.95 ”Suspendarea din funcție”
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Deci, în rezumat, Președintele poate fi suspendat din funcție în cazul ”săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei” …
Atenție, prin fapte grave, se înțeleg fapte cu adevărat grave și nu orice a visat amețitul ăla de antonescu în orele lui de somn sau mahmurală ori în orele în care Ponta se visează călare pe mârțoagă călcând în picioare lumea…
Dacă cineva citește aici și găsește astfel de fapte, și mai are și exemple și argumente, îl rog să îmi spună și mie.
Eu văd în acest act doau o sumă de abureli pentru proști mentie să motiveze ceva hotărât încă din momentul alegerii Preșerdintelui…
Situația mi se pare similară cu ducerea unuia în fața plutonului de execuție, lăsarea li acolo în vederea căutării vinei, pentru ca, negăsindu-se vreo vină suficientă să se inventeze una de genul: ”Condamnatul și-a permis să treacă strada descheiat la nasturii de la sacou. Nu contează că avea pe el doar un tricou, sacou încheiat la toți nasturii, nu avea.”
Iată, pentru amuzament, acea solicitare privind suspendarea (demult nu am văzut umor mai consistent, chiar dacă e un umor sinistru):
Stimate Domnule Preşedinte al Senatului,
Crin Antonescu,
Stimată Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Valeriu Zgonea,
Subsemnaţii, deputaţi şi senatori menţionaţi în Anexă, în baza prevederilor art. 95 din Constituţie formulează următoarea SOLICITARE privind SUSPENDAREA DIN FUNCȚIE a PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, Traian BĂSESCU
Preambul
Începând cu 6 decembrie 2009, democraţia şi statul de drept au cunoscut un puternic proces de erodare, de substituire a instituţiilor statului de drept prevăzute de Constituţia României, ajungându-se ca voinţa şi acţiunea politică să fie concentrate în mod discreţionar şi neconstituţional în mâna unui singur om – Preşedintele ţării. Acest om a ajuns să dicteze puterii executive, puterii legislative şi celei judecătoreşti, ceea ce reprezintă un grav derapaj de la principiile fundamentale ale Constituţiei României. În aceste condiţii, instituţiile statului democratic, aşa cum sunt ele definite în Constituţia României, în baza principiului separaţiei puterilor în stat, au fost puse în imposibilitatea practică de a mai funcţiona. Majoritatea deciziilor politice majore din ultimii 3 ani au fost luate în afara cadrului de funcţionare democratică a statului şi împotriva voinţei poporului. Se poate spune că spiritul Constituţiei şi principiile statului de drept au fost încălcate odată cu formarea Guvernului condus de Emil Boc. Acesta a fost învestit pe baza voturilor date de parlamentari aduşi de partea puterii prin practici legate de corupţia politică. De asemenea încălcarea spiritului Constituţiei a continuat cu fiecare dintre legile cu impact major asupra societăţii româneşti, trecute prin Legislativ prin procedura angajării răspunderii Guvernului cu consecinţe catastrofale pentru societatea românească. Consecinţele acestor acte politice au fost nu doar deteriorarea funcţionării instituţiilor democrate ale statului, până la punerea sub semnul întrebării a existenţei statului de drept, dar şi deteriorarea gravă a nivelului de trai al populaţiei, extinderea sărăciei, falimentul a sute de mii de societăţi comerciale, erodarea gravă a capitalului românesc şi disoluţia clasei de mijloc. În fapt, statul român a încetat să-şi îndeplinească o parte dintre funcţiile sale fundamentale precum asigurarea asistenţei medicale, a învăţământului, a ordinii publice, asigurarea unui nivel minim de trai pentru categoriile sociale defavorizate. Majoritatea legilor promovate de Executiv prin procedura de angajare a răspunderii în faţa Parlamentului au fost greşit concepute şi aplicate. Guvernul Boc fiind nevoit să-şi angajeze răspunderea de mai multe ori pentru legi care reglementează acelaşi domeniu tocmai pentru că actele normative adoptate iniţial de PDL se dovedeau eronate (de exemplu, în materia salarizării bugetarilor au fost angajări de răspundere în decembrie 2009, iunie 2010, decembrie 2010). De la Palatul Cotroceni Preşedintele a dictat atât forma cât şi modalitatea de adoptare a legii, menite să ducă la evitarea procesului democratic, de dezbatere legislativă în Parlament. Din acest haos legislativ declanşat de regimul patronat de președintele Băsescu au izvorât circumstanteţe care au permis declanșarea a nenumărate litigii în justiţie în materia salarizării bugetarilor, litigii pierdute, în general de statul român. Analiza evenimentelor politice din ultimii 3 ani arată că cel care a generat, conceput şi întreţinut procesul de alterare a statului democratic a fost Preşedintele Traian Băsescu. În ciuda faptului că în Constituţie se prevede că Preşedintele are rolul de mediator între puterile Statului în vederea asigurării unei bune funcţionări a autorităţilor publice, Traian Băsescu, în numele ideologiei politice a „preşedintelui jucător” şi-a asumat în mod direct conducerea instituţiilor statului, fiind direct responsabil de majoritatea deciziilor care au dus la prăbuşirea funcţionării instituţiilor statului român, la adâncirea crizei economice, la impasul actual al statului de drept şi la punerea în pericol a însăşi principiilor fundamentale de funcţionare ale statului democratic. Acţiunile preşedintelui au venit să încalce principiul separaţie puterilor în stat, având o atitudine de sfidare şi denigrare a instituţiilor statului, prin excesul de autoritate manifestat public. Acţiunile făţişe ale Preşedintelui Traian Băsescu, care şi-a asumat în mod deschis, neechivoc rolul de Prim-ministru și de Președinte de facto al Partidului Democrat-Liberal şi care a încercat să domine şi să subordoneze Legislativul şi puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic şi juridic. Nu există o altă cale prin care Preşedintele să răspundă pentru acţiunile sale decât referendumul popular în condiţiile art. 95 din Constituţie: Art. 95
”(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.” Potrivit Constituţiei României, Guvernul, aflat sub controlul Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului român – asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art. 102). Guvernul este supus controlului parlamentar prin instrumente democratice precum moţiunile, întrebările, interpelările, comisiile de anchetă, dezbaterile parlamentare. În schimb, Constituţia îi dă Preşedintelui un rol important, preşedintele neputând fi demis decât prin vot popular direct pentru că el nu are un rol Executiv direct. Acesta este motivul pentru care substituirea Preşedintelui în rolul Prim-ministrului și în atribuțiile Guvernului trebuie privită ca fiind o încălcare gravă a Constituţiei, pentru că preşedintele, spre deosebire de Primul-ministru, nu răspunde pentru faptele sale în faţa Parlamentului, decât prin procedura suspendării/demiterii, cu alte cuvinte scapă controlului obișnuit, reciproc, democratic, al puterilor în stat. Din acest motiv, documentul de faţă va insista în mod deosebit asupra acestui tip de încălcare a Constituţiei de către Traian Băsescu. În condiţiile în care acţiunile Preşedintelui României sunt extrem de grave şi de natură să pună în pericol funcţionarea instituţiilor statului, noi, semnatarii acestui document, senatori şi deputaţi, considerăm că se impune convocarea cât mai rapidă a unui referendum popular prin care românii să aibă posibilitatea de a spune în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord cu acţiunile lui Traian Băsescu şi cu politicile iniţiate şi impuse de acesta, prin încălcarea prevederilor constituţionale cu privire la rolul instituţiilor în statul democratic. Referendumul popular este necesar pentru că există o listă importantă de încălcări ale Constituţiei. În acelaşi timp, el trebuie să fie privit şi în raport cu consecinţele extrem de grave ale acestor încălcări de către Preşedintele României. Întregul dezastru economic şi administrativ generat de Guvernul Emil Boc poate fi atribuit, în fapt, acţiunilor lui Traian Băsescu aflate în afara cadrului constituţional. Acest fapt este cu atât mai important cu cât abaterile regulate de la litera şi spiritul Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care prin conţinutul şi consecinţele lor pot fi calificate drept încălcări grave ale legii fundamentale, dau motive suficiente pentru a ne convinge de necesitatea suspendării din funcţie a Preşedintelui României, Traian Băsescu, în sensul prevederilor art. 95 alin. (1) din Constituţia României. Motive:
- I. Preşedintele a uzurpat rolul Prim-ministrului și s-a sustituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului.
Prin comportamentul său politic, Preşedintele promovează o stare continuă de încălcare a cadrului constituţional, s-a substituit rolului Guvernului în luarea deciziilor economice și sociale și a exercitat atribuțiile specifice funcției de Prim-ministru, prin încălcarea gravă a Constituţiei. Acţiunile preşedintelui au generat măsuri economico-sociale, ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii şi copii. Traian Băsescu a contribuit la agravarea problemelor acestor categorii atunci când a susţinut cu încrâncenare tăierea sau impozitarea pensiilor sau atunci când a vrut să fie „mai dur” aşa cum chiar el însuşi aprecia în anunţul referitor la neplata alocaţiilor pentru copii. „În orice caz, în ultima vreme am observat că România nu mai are femei, are mămici. Toată ţara asta a devenit o ţară de mămicuţe şi bebeluşi. ” 8 dec. 2010 Transformarea Preşedintelui într-un Prim-ministru a fost asumată în mod deschis de Traian Băsescu. Astfel, deşi multe dintre actele publice au purtat semnătura lui Emil Boc sau a reprezentanţilor altor instituţii, ele sunt rezultatul voinței personale a lui Traian Băsescu: „Iar în ceea ce priveşte principalele axe pe care Guvernul şi delegaţia Fondului vor discuta în continuare vi le pot prezenta şi mi le asum şi eu ca soluţii, alături de Guvern. În primul rând este vorba de reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România, cu 25%, iar până la sfârşitul anului, şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum. Această măsură trebuie luată de la 1 iunie. De asemenea, în ceea ce priveşte pensiile, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual – şi numeric, şi nivel de plată – ar mai trebui încă circa 500 de milioane de euro, care nu există, aceşti bani nu există. Ca atare, este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%.” 6 mai 2010 „Soluţia pe care eu şi Guvernul am propus-o românilor este o soluţie care reflectă ceea ce poate România acum şi o alternativă la creşterea rapidă a gradului de îndatorare a ţării.” 11 mai 2010 „Ştiu foarte bine că nici eu, nici Guvernul, nici majoritatea parlamentară nu am luat aceste măsuri cu plăcere, dimpotrivă, le-am luat cu gândul la cei care sunt afectaţi de măsurile de reducere a veniturilor.” 6 feb 2011 „De aceea, am stabilit împreună cu guvernatorul, cu primul-ministru, cu ministrul de finanţe că această sumă, dacă este ţinută la dispoziţia României pentru o situaţie de criză neprevăzută, este acoperitoare pentru a evita un derapaj generat de ce s-ar întâmpla în alte ţări, în Uniunea Europeană sau în regiune.” 6 feb 2011 „Legea trebuie adoptată acum, pentru că prima generaţie care intră pe noua legislaţie în şcoală trebuie să aibă cărţi adaptate la noul sistem de educaţie, spaţii adaptate, dascăli pregătiţi, reorientaţi. Ori, opţiunea mea şi opţiunea exprimată şi de Alianţă a fost că această lege trebuie să treacă înainte de sfârşitul acestui an.” 14 dec 2010 „Că diagnosticul Comisiei Prezidenţiale corespunde cu evaluările pe care le avem, făcute de organisme ONU, asta arată că opţiunea mea de a schimba legea educaţiei a fost o opţiune corectă.” 14 dec 2010 „Opţiunea mea este pentru un acord de precauţie. Acel “precautionary agreement” cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, dar, care de data aceasta să nu mai aibă ca obiectiv centura de siguranţă.” 14 dec 2010 Aşa cum se poate observa, sunt nenumărate situaţiile în care Preşedintele a acționat în calitate de Prim-ministru, asumându-şi măsuri precum elaborarea unei noi legi a educaţiei sau reducerea salariilor şi a pensiilor. Alteori, Preşedintele a dat ordine precise Guvernului Boc (trebuie să nu se mai plătească arieratele la medicamente etc.). De fiecare dată „punctele de vedere” ale Preşedintelui au devenit literă de lege în România. O altă situaţie apare în momentul în care preşedintele a reunit grupuri ad-hoc pentru discutarea unor probleme care, potrivit Constituției, sunt în competența unor structuri guvernamentale, aşa cum a fost cazul în ianuarie 2011, în legătură cu pensiile militarilor. Atunci a avut loc o reuniune a unui grup de lucru al preşedintelui care a decis în mod direct ce trebuie să facă Guvernul pentru a ieşi dintr-un anumit blocaj administrativ (să dea o ordonanţă, o hotărâre de Guvern etc). Cea mai gravă însă a fost situaţia generată de anunţul preşedintelui din mai 2010 referitoare la reducerea salariilor şi a pensiilor. În acel caz nu numai că Preşedintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunţate de acesta s-au dovedit a fi neconstituţionale, cel puţin în ceea ce priveşte reducerea pensiilor. Astfel, cel puţin în cazul concret enunţat, preşedintele a acţionat în mod direct, a cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile s-au dovedit a fi neconstituţionale. Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă: a ordonat Guvernului să acționeze în afara cadrului constituţional. Mai mult, măsurile impuse de preşedinte au avut consecinţe economice şi sociale extermem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroşi cetăţeni români.
- II. Președintele a încălcat în mod repetat drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie.
Prin declaraţiile susţinute în spaţiul public care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte Traian Băsescu a încălcat, în mod voit, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie la Art. 23 pct. 3: „Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atât lui, cât şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială.” Cu toate acestea preşedintele României a anunţat pe toate canalele media că în 2012 statul nu va creşte salariile la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% a acestora, cu toate că judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul salariilor trebuie să revină la nivelul anterior adoptării acestor măsuri de diminuare. Atât faptul că a anunţat măsurile de austeritate în 2010 cât faptul că acestea se vor perpetua şi pe parcursul anului 2012, reprezintă un gest imens de iresponsabilitate şi o depăşire făţişă a rolului şi atribuţiilor sale prevăzute de Constituţie. Mai mult, Traian Băsescu a susţinut în data de 19 septembrie 2011 faptul că 4,2 milioane de salariaţi nu pot susţine 4,9 milioane de pensionari. „4,2 milioane de salariaţi nu pot susţine pensiile a 4,9 milioane de pensionari”, a spus preşedintele, la ceremonia depunerii jurământului de către noul ministru al Muncii, Sulfina Barbu. Astfel, se dovedeşte din nou că Presedintele este un factor potentator al unui conflict social intre forta de munca activa si pensionari. Pensionarii sunt cei care au contribuit si care acum trebuie sa beneficieze de sistemul public de pensii, Dreptul la pensie si la cuantumul acesteia este garantat de Constitutia Romaniei, care prevede, in mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca drept fundamental: „Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.” Curtea Constitutionala a constatat in iunie 2010, cand a fost sesizata cu privire la neconstitutionalitatea „tentativei” de diminuare cu 15% a pensiilor, ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, astfel ca Presedintele, in loc sa creeze un fals vinovat al situatiei dezastruase prin care trece Romania, in persoana pensionarului care a muncit si care si-a castigat in mod cinstit dreptul de a beneficia de o pensie, oricum foarte mica, ar fi trebuit sa medieze intre stat si societate asa cum este prevazut in Constitutie la art. 80 al.2. Presedintele ar fi trebuit sa recomande gasirea unor solutii pentru crearea de noi locuri de munca in loc sa se lamenteze de numarul pensionarilor in plata. Este de notorietate ca Presedintele desconsidera aceasta clasa sociala „asistata social”, dupa cum o considera domnia sa. „Sprijinul” Presedintelui pentru pensionari si pentru salariati deopotriva, s-a evidentiat in 2010 cand a sustinut taierea pensiilor si a salariilor. Comportamentul Presedintelui este unul neconstitutional, incalcand prevederile art. 80 al.2 din Constitutie „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” , intrucat el se erijeaza intr-o autoritate care emite judecati de valoare contrare prerogativelor constitutionale de mediere intre stat si societate. Presedintele nu trebuie sa astepte ivirea unui conflict pentru medierea lui, ci trebuie sa previna asemenea situatii. Insultele repetate la adresa comunităţii rome În anul 2007 Traian Băsescu a fost sancţionat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru declaraţiile sale referitoare la comunitatea romă. Ceea ce este extrem de grav este însă recidiva, în 18 oct. 2011, Preşedintele Traian Băsescu primind alte două avertismente din partea CNCD, dintre care unul pentru declaraţiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dizabilităţi iar alta pentru noi delcaraţii ofensatoare la adresa comunităţii rome. Astfel, recidiva demonstrează că atitudinea lui Traian Băsescu este uneori guvernată de rasism şi xenofobie, incompatabile cu calitatea de președinte a unui stat membru a UE şi cu Constituţia României. De altfel, gravitatea în sine a faptei este constatată chiar de decizia luată de CNCD, organismul de specialitate al statului român. Îndemnul adresat medicilor de a părăsi ţara în ciuda realităţilor naţionale care confirmă un deficit de cadre medicale, aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătăţii statuat de art. 34 din Constituţie. Promulgarea legii pensiilor, adoptată prin fraudă de către Camera Deputaților Referitor la actele şi faptele neconstituţionale ale preşedintelui, unul de deosebită gravitate îl constituie promulgarea Legii pensiilor trecută prin fraudă în Plenul Camerei Deputaţilor. Faptul că semnătura preşedintelui se află pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi care va intra în istoria neagră a parlamentarismului românesc, reprezintă o încălcare gravă a atribuției constituționale referitoare la promulgarea legilor (art. 77 din Constituție). Încercările de intimidare a presei, prin includerea acesteia printre vulnerabilitățile ce afectează securitatea națională Evident deranjat de criticile presei la adresa sa și a apropiaților săi, Președintele s-a folosit de calitatea sa de șef al Consiliului Suprem de Apărare al Țării și a inclus presa printre vulnerabilitățile ce amenință securitatea națională, care au fost identificate în Strategia Națională de Apărare a Țării, urmând ca instituțiile statului să fie obligate, în urma adoptării acestui document, să acționeze împotriva organismelor de presă și pentru limitarea libertății de exprimare, .
III. Președintele a încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei.
Preşedintele Traian Băsescu a demonstrat prin acţiunile sale concrete desfăşurate pe parcursul celor 3 ani de exercitare a mandatului că are o viziune arbitrară, total contrară principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Contrar rolului de mediator între puterile statului conferit de Constituţie, Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre preşedinţie şi principalele autorităţi publice, încălcându-le şi nesocotindu-le competenţele, denigrându-le activitatea şi ştirbindu-le credibilitatea. Modul direct în care a cerut Guvernului sa legifereze practic fără Parlament, subminează democraţia, prin nesocotirea rolului legislativului, forul democratic de dezbatere constituit prin voinţa poporului, prin încurajarea procedurii de angajarea răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepţie şi nu regulă. Atacurile fără precedent la adresa Justiţiei, prin care i-a periclitat independenţa, instigând totodată la nerespectarea legii, se înscriu nu doar într-o zonă de neconstituţionalitate, ci intră în sfera penalului. Argumentul aberant al preşedintelui atunci când vorbeşte de neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti în lipsa indicării sursei de finanţare pune în discuţie caracterul obligatoriu al unei hotărâri judecătoreşti, negând totodată rolul de putere în stat a justiției, aşa cum este prevăzut de art. 21 şi art.16 din Constituţie. În concepţia sa – Justiţia a făcut mai mult rău României decât politicienii sau românii care cerşesc prin Roma sau Paris. Asistăm aşadar la un atac fără precedent la adresa Justiţiei și la adresa magistraţilor, din motive electorale înguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit în funcție la acea dată (Guvernul Boc) de a rezolva problemele concrete ale țării, cum ar fi aderarea României la spațiul Schengen. Atacurile presedintelui au vizat si Camera Superioara a Parlamentului, Senatul Romaniei. Traian Basescu atacă in mod direct puterea legislativă, reprezentata de Senatul Romaniei. Încălcând flagrant acelaşi principiu al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la TVR, la momentul respectiv, că reforma sănătăţii, legea asistenţei sociale şi legislaţia legată de justiţie trebuie adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern, afirmând că Senatul s-a „compromis de la preşedinte până la ultimul senator” amânând discuţiile pe aceste subiecte: „Am discutat cu premierul Boc să le lăsăm prin Parlament, deşi erau obligaţii asumate de statul român acum nu mai am ce să fac decât să concluzionez că nu ne putem pune nădejde în dorinţa Parlamentului de a moderniza, de a continua procesele de reformă. Şi atunci reforma sănătăţii, legislaţia legată de justiţie, de asistenţă socială trebuie asumată de Guvern prin asumarea răspunderii”. „Senatul în ansamblul lui, cu tot cu preşedinte s-a compromis. Să refuzi să adopţi legea cu privire la crearea mecanismului de promovare şi selectare a judecătorilor pentru Înalta Curte este descalificant pentru Senat. Nu se punea problema decât a găsirii unui sistem care să scoată cumetriile în procesul de promovare la Înalta Curte, ori Senatul s-a descalificat”. Declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la situaţia din Senat sunt cu atât mai grave cu cât el nu numai că a dat instrucţiuni Legislativului cu privire la actele ce trebuie adoptate, dar chiar şi cu privire la forma în care acestea trebuiau să arate, atitudine incompatibilă cu Constituţia şi cu principiile democratice. Încercarea sa de a determina Senatul să adopte aceste acte normative în forma dorită de el reprezintă o tentativă gravă de golire de conţinut a puterii legislative, aşa cum este ea prevăzută în Constituţie. Încălcarea gravă și repetată a independenţei justiţiei Intervenţiile abuzive asupra justiţiei, încercările de intimidare a magistraţilor, promovarea unei iniţiative legislative de natură să instituie controlul politic asupra carierei magistraţilor, declaraţiile repetate prin care Preşedintele arăta că este la curent cu acte făcute de procurori în cadrul dosarelor de urmărire penală, asediul politic asupra Consiliului Superior al Magistraturii, arată cu toatele declinul statului de drept în România. De la inceputul celui de al doilea mandat al sau, Presedintele Traian Basescu a manifestat o ingerinta continua in activitatea si autoritatea judecatoreasca, de natura să aduca atingere in mod direct independentei justitiei si principiul separatiei puterilor in stat. Încălcarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, reprezintă deasemenea o obisnuinţa pentru Traian Basescu. Conform Constitutiei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Substituirea rolului CSM reprezinta o abatere grava de la norma constitutionala dar Traian Băsescu a mers deseori pe acest drum: „Nu putem sa nu dam toata atentia raportului MCV si desi nu acceptam adaugarea de conditii, nu putem sa nu recunoastem deficientele pe care justitia romaneasca inca le are. Ma refer la procedurile lungi de judecata, la procedurile de tergiversare a dosarelor la Inalta Curte, (dosare tinute 2-3 ani si amanate si abia dupa doi ani retrimise la procurori pentru a fi reanalizate)”. „Judecatorii isi autoincarca activitatea, pentru ca nu judeca, amana(…) Sigur ca ajungi la 100 si ceva de dosare, cand practica este sa amani si sa nu judeci. Va rog, inspectia de la CSM, as fi curios sa am un astfel de punct de vedere: Din 100 de dosare cu care intra un judecator, cate sunt amanate de 15 ori, de multe ori batjocorindu-se procedura?” „Eu inteleg ca procedura este sfanta pentru ca ea are misiunea de a garanta drepturile procesuale ale partilor, mai ales intr-un proces penal(…) Dar, profitandu-se de garantarea drepturilor, se amana procese la cererea avocatilor pentru o nimica toata. Daca e stramba citatia sau daca semnatura unui procuror e in alta rubrica, nu trimite dosarul inapoi, ca nu asta a afectat drepturile procesuale ale invinuitului”, a explicat presedintele. 10 iunie 2011 Deşi conform Constitutiei Romaniei, Art 134 (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot., Preşedintele a încercat adeseori să interfereze cu activitatea CSM sau să pune presiune pe această instituţie. De altfel, Uniunea Nationala a Judecătorilor din Romania (UNJR) a reacționat printr-un comunicat de presa, de natură să atragă atenția asupra efectelor negative pe care aceste derapaje repetate ale Presedintelui le pot avea asupra funcționării statului de drept. „Considerăm că este de datoria noastră, ca asociaţie profesională, să explicăm care este rolul judecătorului în societate, la fel cum este de datoria Preşedinţiei să se informeze în mod corect şi complet înainte de a face afirmaţii extrem de grave, de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul de justiţie şi prin care judecătorii sunt îndemnaţi să încalce valori fundamentale ale sistemului judiciar”. Extrem de grave şi cu rol vădit de intimidare apar a fi declaraţiile din 3 nov. 2011 referitoare la judecători: „Ştiţi că există obiceiul celor care pierd licitaţii să se ducă în instanţă şi, de pe locul şase, doamna sau domnul judecător îl scoate câştigător. Vreau să ştiţi reacţiile Comisiei Europene în ultima vreme: <Nu puneţi în aplicare aceste hotărâri! Noi nu vă mai finanţăm proiectele în care justiţia a stabilit cine este câştigătorul> Ieri s-a primit o scrisoare legată de o licitaţie pe un tronson de autostradă: <Dacă aşa v-a spus justiţia, finanţaţi cu bani de la buget, dar nu cu bani europeni>. Este a doua astfel de reacţie a Comisiei Europene în timp foarte scurt. Deci, şi justiţia trebuie să înţeleagă că nu se poate substitui la nesfârşit Executivului”. „Atenţie şi cu pusul directorilor generali, inspectorilor-şefi de poliţie. Aşteptăm ca în curând magistraţii să spună şi pe cine punem la SRI şi poate, mâine-poimâine, veţi stabili prin hotărâri judecătoreşti cine este preşedintele României. Atenţie la echilibrul puterilor în stat!. Oameni buni, nu puteţi fi de toate, şi legislativ, şi executiv, şi justiţie”. „Dacă acum am aplica hotărârile judecătoreşti de plată salarii, România ar intra într-un uriaş derapaj macroeconomic. Are justiţia responsabilitate pentru asta? Este o întrebare retorică. Cuvântul de ordine cred că este, pe de-o parte, echilibrul, pe de altă parte, credibilitatea. Legile, fie că sunt asumate de Executiv sau sunt trecute prin Parlament, după ce au primit şi girul Curţii Constituţionale, sunt legi şi pentru judecători şi trebuie să le aplice. Dacă am pune în aplicare hotărârile judecătoreşti, România ar fi acum într-o situaţie extrem de dificilă. La Ministerul de Finanţe, ultimele cifre erau 9 miliarde de lei – obligaţii de plată din hotărârile judecătoreşti. Sigur vor mai veni, pentru că veselia-i mare. Alte procese întârzie câte zece ani, unde ştiu eu ce interese sunt, iar astea merg şnur. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca să-şi arate respectul pentru hotărârile justiţiei?! Cine afectează bugetul de stat indică sursa. Corect ar fi ca magistraţii, când dau hotărâri”. 3 nov 2011 Declaraţiile acesteau au fost extrem de grave, iar cîteva fragmente din răspunsul magistraţilor pot fi relevante: „Într-un stat poliţienesc, în care se clădesc tot mai multe pârghii prin care justiţia să fie controlată, îngenunchiată, în care legile se fac de pe azi pe mâine şi se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care serviciile secrete îşi măresc bugetul, iar pentru justiţie nu se găseşte nici măcar mărunţiş, în care reformele există doar în vorbe şi prestaţii televizate, un preşedinte, într-un ton dictatorial, îşi poate permite să cheme la ordine judecătorii, să-i înfrunte ostil, ameninţător, să-i blameze şi să-i terfelească în piaţa publică din postura părintelui naţiunii căruia i se recunoaşte dreptul de a-şi stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii legii. Aceasta este România. Statul de drept, preceptele democraţiei, independenţa justiţiei sunt persiflate în mod autoritar. Ce nu aminteşte preşedintele este că statul, la rândul lui, este supus legilor, normelor constituţionale. Că statul, prin reprezentanţii lui, nu poate încălca legea fără să fie sancţionat, că hotărârile judecătoreşti sunt pronunţate în baza legilor pe care se află şi semnătura preşedintelui, că nerespectarea actului de justiţie şi instigarea la nerespectarea actului de justiţie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite şi ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zămislit. Statul este unicul debitor care îşi permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condiţiile în care să-şi satisfacă creditorii, care nu sunt alţii decât cetăţenii ţării. Judecătorii României nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al preşedintelui ţării, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curţii Constituţionale.” 4 nov 2011
- IV. Președintele a inițiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și a încălcat procedura de revizuire a Constituției prevăzută de legea fundamentală.
O altă acţiune a lui Traian Băsescu aflată în afara Constituţiei este decizia de a trimite Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională. El şi-a asumat astfel din nou rolul Guvernului, inversând rolurile prevăzute de Constituţie, care stabileşte că propunerea privind revizuirea legii fundamentale revine Guvernului: „Art.150 (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.” În cazul de faţă proiectul de revizuire a fost trimis de către Preşedinte către Guvern care l-a restituit Preşedintelui. Curtea Constituţională a constatat elemente de neconstituţionalitate, dar Preşedintele a decis totuşi să trimită proiectul de revizuire către Parlament. „În ceea ce priveşte partea a doua a discuţiilor cu coaliţia majoritară. Am stabilit ca, în cel mai scurt timp, adică imediat după sosirea la Cotroceni a hotărârii Curţii Constituţionale, să înaintez Parlamentului, Camerei Deputaţilor proiectul de revizuire a Constituţiei, având ca principal obiectiv respectarea votului românilor la referendumul din noiembrie 2009. Este obiectivul la care m-am angajat şi pe care îl voi respecta.” 21 iunie 2011 Procedura pusă în practică de Președinte este, în mod evident o încălcare gravă a Constituţiei, atât în ceea ce privește demararea sa, de la Președinte, și nu de la Guvern, cât și nesocotirea deciziei Curții Constituționale privind conformitatea proiectului cu legea fundamentală, care este obligatorie.
- V. Președintele a instigat la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curții, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante.
Preşedintele Traian Băsescu, a încălcat grav prevederile constituţionale, când a declarat public, în data de 16 noiembrie 2011, ca regimul personal instaurat de domnia sa nu intenționează să respecte deciziile Curţii Constituţionale. Anunţul public făcut de parlamentarii PNL si PSD că se vor adresa Curţii Constituţionale, reclamând decizia conform căreia Guvernul va îngheţa pensiile şi salariile bugetare pe parcursul anului 2012, a fost urmat de o vizită surpriză la Curtea Constituţională a Preşedintelui Traian Basescu, într-o evidentă încercare de a pune presiune pe judecătorii Curţii. La putin timp, într-o intervenţie radiofonică la postul public, Traian Băsescu declara cu vădita lipsă de respect faţă de autoritatea Curţii si faţă de Constituţie că nicio altă decizie a CCR nu va schimba radical hotărârea Coaliţiei de a menţine îngheţarea salariilor şi pensiilor, pe parcursul anului 2012. „Indiferent care este rezultatul la Curtea Constitutionala (al contestarii deciziei de inghetare a pensiilor si salariilor la stat in 2012 – n.red.), bani nu exista. Daca ar exista, s-ar plati. Putem trai imprumutand bani pentru Guvern – dar ar fi usor sa facem pe generosii, condamnand tara pentru anul viitor. Am mai trait experienta asta in 2007 si 2008”. 16 nov 2011 Astfel de fapte si declaratii, reprezinta, fara echivoc, sfidarea şi încălcarea gravă a prevederilor constituţionale care statueaza clar şi de necontestat supremaţia deciziilor Curţii Constituţionale: „Art 147. „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”. „Art 1. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” Declaratiile Presedintelui denota inca un aspect de natura se determine gravitatea faptei de incalcare a Constitutiei. Rolul esential al Presedintelui Romaniei este acela de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a institutiilor statului. Ori prin declaratiile sale, acesta nu doar ca nu respecta prevederile constitutionale, dar indeamna public la nerespectarea acestora, fapt de o gravitate sporita. De altfel, acest ultim atac la adresa Curtii se incadreaza intr-o serie de declaratii ale domniei sale de natura sa duca in derizoriu Curtea Constitutionala acestea culminand cu afirmatia conform careia „CCR actioneaza ca o institutie penibila. Si acum regret enorm cresterea TVA ”. De asemenea, Presedintele l-a numit la Curtea Constituțională pe dl Petre Lăzăroiu, pentru un al doilea mandat, cu încălcarea prevederilor art. 142, alin. 2 din Constituție, care prevede că mandatul membrilor Curții nu poate fi reînnoit.
- VI. Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate.
Președintele a săvârșit acţiuni politice concrete care îl transformă în liderul de fapt al Partidului Democrat-Liberal. Preşedintele Traian Băsescu i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca Prim-ministru, ci şi ca preşedinte al PDL. El a luat parte în mod frecvent la reuniunile acestui partid politic, la discutat cu reprezentanţii săi liniile directoare ale politicii economice, sociale etc. În aceste condiţii, nici nu poate fi vorba despre imparţialitatea şi neutralitatea cerute de la un adevărat Preşedinte (art. 84) care ar trebui să se reflecte în modul în care relaţionează cu toate forţele politice: Art.84 (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.” Atitudinea sa este una de flagrant partizanat politic prin participarea activă în viaţa internă PDL. Preşedintele a acţionat în numeroase situaţii în mod explicit şi direct ca lider al PDL. De exemplu, în ziua de 4 martie 2011, el a participat la Întâlnirea la vârf a Partidului Popular European (PPE), la Helsinki. Şeful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea Preşedintelui în Finlanda s-au folosit resursele financiare şi materiale ale statului român, deşi reuniunea PPE era, în mod evident, una de partid. Acest aspect a fost recunoscut de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, care a susţinut următoarele: “Deplasarea a fost plătită din banii alocaţi prin bugetul de stat Administraţiei Prezidenţiale întrucât a fost o deplasare în interes naţional, şi nu una în interes privat”. Această argumentaţie aminteşte de epoca Partidului stat anterioară anului 1989, când ideologia oficială a epocii prevedea faptul că interesele unui anumit partid politic sunt aceleaşi cu interesul naţional. De altfel, pe întreg parcursul mandatului, Traian Basescu a avut o atitudine de respingere a dialogului real cu partidele politice, cu exceptia propriului sa partid, PDL, pe care îl laudă, îl susţine şi îl conduce în mod autoritar. Traian Băsescu, actioneaza pe scena politică a ţării ca fiind preşedintele de facto al PDL, încălcând astfel flagrant prevederile art. 80 respectiv art. 84 din Constituţie: Art. 80
”(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” Dl Băsescu a participat în mod constant la diferite reuniuni cu membrii acestui partid și a participat în mod activ la procesul decizional. Comportamentul său a fost în mod evident acela al unui şef de partid, nicidecum al unui preşedinte de ţară imparţial. Mai mult, Preşedintele a participat chiar şi la şcoala de vară a Organizaţiei de tineret a PDL. În fapt, în decursul ultimului mandat Traian Băsescu a avut cel puţin 20 de întâlniri cu lideri marcanţi ai PDL, în afara cadrului de consultări cu partidele parlamentare. Nicio astfel de întâlnire nu a avut loc cu vreunul din partidele aflate la acel moment în opoziţie. Atacurile repetate, jignirile si denigrarile aduse liderilor celorlalte culminand cu amenintarile recente la adresa președinților partidelor parlamentare, denota lipsa de neutralitate vadita a Presedintelui Romaniei şi reprezinta o sfidare vadita a prevederilor art 8, art 80 alin (2), art 82 alin (2) si art 84. alin (1) din Constitutie. Învrăjbirea diferitelor categorii sociale Ignorând cu cinism prevederile constituţionale cuprinse în art. 80 referitoare la rolul presedintelui, Traian Băsescu a făcut o practică din instigarea unor categorii sociale împotriva altora, încercând să dividă societatea pentru a putea să acumuleze cât mai multă putere politică. În acest sens preşedintele a făcut nenumărate declaraţii publice prin care încerca să determine ura tinerilor împotriva pensionarilor, a salariaţilor din sectorul privat faţă de cei de la stat, a pacienţilor împotriva medicilor, a părinţilor împotriva profesorilor etc. „Şi, ca să fiu plastic – este o imagine care îmi vine în minte acum: statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel. Şi asta e economia românească. Iar cheltuielile uriaşe ale statului s-au transferat pe cei trei milioane care lucrează în servicii şi în industria românească.” 6 mai 2010 „Şi vreau să mai fac o menţiune de ce nu suntem pregătiţi să dăm satisfacţie celor care nu şi-au făcut din cariera militară o carieră completă, dar au ştiut să întindă mâna la banii statului să ia câte un miliard de lei la trecerea în rezervă.” 23 ian 2011 Este evident faptul că acest gen de intervenţii publice, încalcă rolul Președintelui prevăzut de Constituție, acela de mediere între stat şi societate.
- VII. Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un Prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament.
Similar declaraţiilor referitoare nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, Preşedintele a făcut şi declaraţii referitoare la faptul că nu va respecta viitoarele decizii ale electoratului: „Eu nu mă joc de-a Constituţia. Ea trebuie citită corect, iar (articolul – n.r.) 103 se referă la partide, nu la alianţe. Alianţele sunt variabile. (Opoziţia – n.r.) să citească articolul acesta, să înţeleagă bine ce s-a întâmplat la aceste alegeri (parţiale – n.r.) şi să decidă în consecinţă. Dacă în interiorul USL este un partid care are 51 la sută din membrii Parlamentului, nu voi mai chema pe nimeni altcineva (la negocieri – n.r.) decât pe acel partid” 22 august 2011
CONCLUZII
Se poate spune că Traian Băsescu a încercat mereu în ultimii 3 ani să anuleze regimul democratic românesc şi prin încălcări repetate ale Constituţiei să îndrepte regimul politic românesc către unul prezidențial de conducere unipersonală, în care președintele decide totul, prin uzurparea atribuțiilor celorlalte instituții fundamentale. Cel mai important lucru este însă faptul că acţiunile sale nu doar că au fost în afara Constituţiei şi au fost lipsite de legimitate democratică dar au şi avut drept consecinţă scăderea nivelului de trai al populaţiei şi aruncarea ţării într-o criză economică profundă și prelungită. Până în prezent, Preşedintele nu a răspuns din punct de vedere politic pentru aceste fapte. De aceea, considerăm că un referendum prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunţa asupra continuării mandatului dlui Traian Băsescu este imperios necesar. Perseverenţa dlui Băsescu în a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive şi care afectează grav funcţionarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine iremediabilă a acestuia, ceea ce ne îndreptăţeşte să solicităm suspendarea lui din funcţie.
Legea siguranței, adoptată tacit de deputați scoate în evidență nervoziatea Opoziției
Proiectul de lege înaintat de PDL-istul Cezar preda care se referă la posibilitatea ca ofițerii SRI să poată face și cercetări penale, a fost adoptat tacit.
La începutul ședinței, în sală erau prezente 91 de persoane, absente 249.
Domnișoara Roberta Anastase a anunțat: „…prin urmare, cvorumul legal pentru această şedinţă nu este îndeplinit. Şedinţa nu se poate desfăşura”.
Divagând puțin este extrem de ciudat. Cânde e vorba de alegeri, actualii absenți fac tot ce pot să fie aleși, după ce sunt aleși, pur și smplu uită că treaba lor este să se ducă la ședințele Parlamentului și nu să umble creanga. Atenție, indivizilor ăștia li se plătesc diurne chirii și alte asemenea pentru toate zilele, nu doar pentru cele în care se duc și a serviciu.
Revenind la subiect, în ciuda eforturilor celor din Opoziție de a trage de timp, chiar și printr-un apel nominal, nu au mai venit decât 15 persoane, președinta, Anastase suspendând în cele din urmă ședința din lipsă de cvorum.
Călin Popescu Tăriceanu a spus că Puterea are obligația de a asigura cvorumul necesar.
„Am senzaţia că partidele s-au structurat astăzi în sală foarte bine. Unii care vor mai multă securitate şi alţii care vor mai puţină securitate, mai multă libertate, mai multe drepturi pentru cetăţeni aşa încât nu-mi rămâne decât să trag o concluzie care este din păcate amară”, a declarat e, acuzând puterea făcut tot ce a putut ca această dezbatere să nu aibă loc.
Evident, în mintea lui Tăriceanu probabil doar cei de la Putere sunt plătiți pentru a presta, ceu din Opoziție sunt acolo doar așa, ca spectatori care vizionează filme deocheate și au rolul oficial de a avea în capul cui să se arunce imbecilii de la balcon.
Dealtfel domnișoara Anastase a și spus, pe bună dreptate că toți parlamentarii trebuie să partisipe la lucrările parlamentului, dealtfel în acel moment, în sală, deputații PNL și PDL erau cam înprezenți cam în aceeași proprție raportat la numărul de parlamentari ai fiecărui partid. Adică procentul de chiulangii era egal.
Enervat probabil că a luat țeapă și șia deranjat prețiosul fizic pentru a se duce la serviciu, Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD) a spus că ceea ce se întâmpla era „o pagină neagră în parlamentarismul românesc”, evident, în mintea lui Puterea folosit „o manevră care a dus în mod deliberat la adoptarea tacită” a proiectului lui Preda. Desigur și domnia sa a trecut cu vederea faptul că ai săi colegi se lefăiau la acea oră în brațele amatelor ori trăgeau la anghioase pe la Merriot sau pe unde e își avea ogeacul.
Deși doreau să se opună legii acesteia, declarativ, evident, mobilizarea sub orice critică, arată de fapt că respectivilor domni în realitate li se cam rupe în paișpe…
Ehe, dacă trebuiau să-și voteze oarece creșteri de venituri sau alte privilegii, era buluc de politicieni. Mari nesimțiți pot fi jigodiile astea… Sper că la fel vor face și când va veni vremea să cerșească voturile nătărăilor care îi vor vota. În fine, să mergem mai departe.
Nimeni nu părea a oserva că legea asta nu a apărut azi ca ciuperca după precipitație. Pur și simplu a fost amânată, și amânată, și amânată, de fiecare dată găsinduse motive de a nu se discuta.
Cum termenul final pentru dezbatere și vot a expirat, legea a fost adptată tacit.
Respectiva inițiativă legislativi, aparținând deputatului Cezar Preda propune ca ofițerii desemnați de SRI să poată deveni organe de cercetare penală. Următorul pas fiind inrarea sa în Senat.
În proiectul care modifică unele acte normative privind securitatea naţională se prevede că: „Organele de cercetare penală speciale ale Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea sub conducerea şi supravegherea procurorului”.
Această ședință de plen a fost special convocată după ce miercuri au existat o serie de dispute pe procedură, adică după ce fiecare a tras de timp după cum l-a dus mintea… ba mai lipsea și raportul din partea comisiilor de apărare și juridică asupra inițiativei deputatului Preda, dar și mai și, aproape grotesc, lipsea și cel care a inițiat dezbaterea.
Opoziția susține sus și tare că a dorit discutarea acestui proiect pentru a se evita adoptarea tacită. Evident aceasta nu prea se susține, dorința lor nefiin foarte mare în frealitate dacă se are în vedere prezența.
Adoptarea tacită s-a făcut fără a mai fi nevie de raportul comisiilor, lucru pe care și l-ar fi dorit Opoziția și fără prezența inițiatorului cum și-a dorit PDL. Astfel, miercuri, plenul a respins această propunere, cu care nici UDMR nu s-a declarat de acord. După mai multe insistenţe ale opoziţiei s-a decis convocarea şedinţei de plen pentru astăzi, joi.
Vorba aia, unde dai și unde crapă.
Aproape de domeniul ilarului, s-a trezit și Ludovic Orban să arate cu un deget țapăn ca de ginecolog către un … vinovat de adoptarea acestei legi. Ponta. Cică prin atitudinea sa a favorizat adoptarea acesui priect legilativ, și a spus că va cere coucerii USL să pună în discuție comportamentul deputaților PSD … hehehe, scârțăie sărmana USL de ai zice că i s-au cam dus dracului toate articulațiile.
Amintinduși probabil de ziua Președintelui Băsescu, Orban a spus că deputații pesediști i-au făcut astfel un cadou, evident, lucru inadmisibil pentru sinapsele dizovate în vodcă ale liberalului.
„Uitaţi-vă pe tabelele de prezenţă şi veţi vedea cine a lipsit. Deputaţii PD şi PSD i-au făcut un cadou preşedintelui Traian Băsescu de ziua lui. Nu pot să nu remarc faptul că deşi ieri au fost alături de noi, astăzi, în băncile Parlamentului colegii noştri nu au fost prezenţi”… a sps el cu mințile vâlvoi. Observănd că Ponta n-a fost la ședința de plen, Orban a dedus că Președintele PSD , prin absenţa sa, este de acord ca „serviciul de informaţii condus de naşul său de căsătorie să aibă ofiţeri care să efectueze cercetări penale”. Hehehe … dacă acum apar astfel de disensiuni… mai încolo probabil o să recunoaștem useleii după capetele sparte și ochii învinețiți.
Orban a mai adăugat că absenţa din rândul PSD a fost de data asta una „nenaturală” deoarece în timp ce la PNL a existat o mobilizare „normală şi firească”, aşa cum este în orice partid care susţine un punct de vedere, probabil că la PSD „s-a dat pe invers mobilizare, ca să nu vină la vot”, pentru a încheia ci „Am garanţia că grupul PNL de la Senat se va mobiliza şi sper că se vor trezi şi colegii noştri pentru că refuz să-mi imaginez că o astfel de lege poate să treacă în România anului 2011, membră a UE”.
Cum o fi, cum n-o fi, cu leea până la urmă, om vedea, deoarece mai există Senatul unde lucrurile stau puțin altfel…
Ce se poate vedea însă foarte lar este altceva. Unitatea din interiorul USL este un deziderat care pare tot mai utopic. De asemenea, se vede că și aplanarea divergențelor în interiorul USL este ceva ce nu vom vedea în acestă viață.
Eu m-am mai întrebat dacă acum vorbim de un USL în agonia care se va termina cu ultima suflare nu prea îndepărtată sau pur și simplu deja ne apropiem de parastasul de pomenire?
Acum ceva vreme ziceam că agonia USL se va declanș după alegerile locale pentru a deceda imediat dupăalegerile generale. Dar se pare că până și atingerea localelor reprezintă un țel mult prea îndepărtat.
Astea toate se petrec pe fondul scandalului dintre Ponta și Geoană și a altor nenumărate cazuri de desensiuni pe plan local unde se macină altă făină decât la București…
Cred că acest atac al lui Orban, are un substrat interesant.
Din două una. Ori pur și simplu e vorba de un atac ”în oglindă” la cel făcut de Năstase la Antonescu, ori Orban este ceva mai mult decât o unealtă cu care se plătesc datoriile, și de fapt este expresia și vârful de lance al curentului liberal care nu poate să înghită legarea PNL la remorca PSD, lucru extrem de jignitor pentru cuneva cu pretenții liberale reale și nu doar a unui liberalism de cojuntură mai mult de fațadă, de fapt un apolitism profund extrem de avid după ajungerea la putere, lucru care ar explica multe.
Cred că e de urmărit… dacă e așa, în zilele ce urmează vom mai vedea unle atacuri la Ponta, la PSD sau chiar la Antonescu. Vom vedea dacă e doar o întâmplare, sau startul unai serii de înâmplări. Dacă se va repta, sunt de convins că vom asista la o reație mult mai dură din partea PSD.
Interesant ar fi de văzut un lucru, aparent fără legătură. Care este evoluția partiduli lui D.Diacunescu și a PC.
Creșterile acestora ar putea avea loc doar prin atragerea de susținători aui USL.
Și anume acea parte a electoratului care a votat cu Băsescu penrru că a interpretat acel ”Să trăți bine” u ca pe o urare ci ca pe o promisiune de trăit bine, dar nu prin muncă ci prin anumite venituri suplimentare de la stat.
Bâlbele, inconsecvanța și circăraia la care îi supune cuplul Antonescu&Ponta, îi va arunca pe acestia în brațele lui Diaconescu deoarece este electoratul cel mai ușor manipulabil, electoratul pentru care o creștere a nivelului de trai promis a fi foarte rapid, indiferent cât de superficial e argumentat, decât unul mai lent, dar mai sigur și verificbil. Este osibil ca pertidul lui diaconescu pe lângă înghițirea reliclelor PRM să înceapă a canibaliza partidele din USL…
Candidatul USL la Neamţ – Liviu Harbuz, un papagal scandalagiu şi penal
În judeţul Neamţ, Colegiul 6 au loc alegri pentru Camera Deputaţilor, alegeri la care s-a ajuns în urma morţii deputatului PSD, Victor Surdu.
Lupta se dă încă între Liviu Habuz şi Adrian Rărulescu. Cel din urmă este candidatul PDL, primul, Harbuz (cel despre care voi vorbi) este susţinut de USL conform presei. Având în vedere că din punct de vedere legal USL nu există, rezultă că Harbuz este susţinut de … nimeni.
Mi se părea un nume cunoscut cel la lui Liviu Harbuz şi am zis să caut să văd ce găsesc despre el.
Mai întâi am aflat că e un veterinar care se pricepe specialst în papagali 😀
Pe libertatea.ro scrie“Dacă vă doriţi un papagal vorbitor, specialistul Libertăţii, doctorul Liviu Harbuz, vă învaţă cum trebuie să îl alegeţi, dar, mai ales, cum să îl dresaţi.”. De aici înţelegam cât de importantă este prezenţa lui în USL. E destul să ne uitâm la liderii acestei formaţiuni politice foarte apreciată dar inexistentă, şi să ne dăm seama că acolo se simte mâna unui specialist în papagali.
(Vezi aici întreg articolul din libertarea
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/liniste-amice-acum-vorbesc-eu-271424.html )
Acest Harbuz, nu e doar un veterinar de soi ci, dintr.un articul publicat pe 21.05.2010 pe infonews.ro http://www.infonews.ro/node/3747 , scris de Ana Jităriţa că după ce a fost preşedinte al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor a ajuns să fie acuzat de deturnarea a a 17,2 miliarde de lei
Liviu Harbuz, acuzat de deturnarea a 17,2 miliarde de lei
Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 3 ii cerceteaza pe Liviu Harbuz, fost presedinte al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, si pe Ion Sorin Mitrea – fost director general al Autoritatii, pentru deturnarea de fonduri in cazul a 17,2 miliarde de lei. Conform organelor de cercetare penala, cei doi si-au pus semnatura pe mai multe adrese datate februarie si aprilie 2004, prin care au schimbat destinatia fondurilor banesti, alocate initial pentru programul strategic de despagubiri acordate proprietarilor de animale sacrificate din cauza unor epidemii (ca pesta porcina, tuberculoza bovina, leucoza bovina etc.), catre plata programului de gestiune informatica realizat de IQ Management Cluj. Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul ne-au declarat ca in acest mod s-a procedat in cazul a aproape 22 de judete.De exemplu, la Ialomita, Directia Sanitar-Veterinara a primit intr-o luna 1,148 miliarde lei, in baza unei documentatii depuse la minister de conducerea Autoritatii (n.r. pe atunci Agentie), prin care suma era destinata platii medicilor concesionari, medicamentelor si despagubirilor. Banii ajungeau in teritoriu insotiti de o adresa semnata de Mitrea si avizata de Harbuz, prin care, de pilda la Ialomita, sumele nu au mai fost destinate despagubirilor, ci platii a 410 milioane de lei pentru programul pe care IQM nu l-a facut functional nici pana astazi. Prin aceasta metoda, au fost deturnate peste 17 miliarde
Ei, dar ce a fost, a fost. Dacă e liber înseamă că ori e nevinovat, ori are pile mult prea mari în justiţie ca să fie vreodată vinovat de ceva…
Se spune că la cei care lucrează cu nebunii, fie că sunt psihiatri sau psihologi, nebunia pr şi simplu are toate şansele să se ia. Printr-un fel de empatie.
Pe e-politic.ro http://www.e-politic.ro/Parlament/Alegeri-in-Neamt-Liviu-Harbuz-acuza-fraude_121765_7.html vedem că respectivul Harbuz imită până la copiere comportamentul lui Ponta.
În mintea lui, ca şi în mintea lui Ponta, a câştiga alegerile se reduce la a şti frauda. Pe principiul legii selecţiri naturale, cel mai bun învinge, adică cel care ştie să fure mai bine ajunge să-şi ocupe locul în Parlament. Probabil la fel ca şi Ponta nu se va duce la serviciu, deoarece conform aceluiaşi lider uselist paramentarii nu îşi încasează banii pentru a se şi duce la muncă. E destul că au fost aleşi.
Probabil, şi corectitudinea alegrilor va fi sau nu va fi în funcţie de cine va câştiga. Dacă va câştiga el, vor fi curate (chiar dacă Ponta nu mai ştie cum să-şi scoată din haine mirosul electroral de bere şimititei pe care i-a împărţit alegătorilor. De acolo, de pe e-politic.ro aflăm că Harbuz a spus (citez): ”Totul depinde de modul și de cât de mult se va frauda azi (n.r. – duminică). Nu știm dacă vom recunoaște votul. În continuare se fraudează votul și instituțiile nu fac nimic”. Absolut democratic, câştigăm noi recunoaştem alegerile, dacă nu, nu.
Nici asta nu e o noutate, fiind bolnav de papagalită, Harbuz îi citează pe unii mult mai celebrii decât el. Să ne amintim de noaptea ultimelor alegeri prezidenţiale. Atâta timp cât Geoană spera că o să câştige, totul era frumos şi correct, când însă s-a apucat să replanteze dopurile la şampania victoriei alegrile au devenit ilegale, furate, el însuşi atacat de flacăra violată :D.
Tot de pe e-politic mai aflăm şi că la alegerile parțiale sunt așteptați să participe 57.508 de alegători cu drept de vot. La ora 10, prezența la vot era de 10,85%.
Pentru alegerile în urma cărora Liviu Harbuz sau Adrian Rădulescu vor ajunge în Camera Deputaților, au fost organizate 82 de secții de votare în localitățile Bîrgăuani, Bodeşti, Boteşti, Dragomireşti, Dulceşti, Făurei, Girov, Grumăzeşti, Horia, Negreşti, Petricani, Războieni, Ruginoasa, Secuieni, Ştefan cel Mare, Trifeşti, Tupilaţi, Ţibucani şi Văleni.
Dacă însă ne pune Mikiduţă să mai cotinuâm să căutam prin presa online şi să intrâm pe un articol publicat sâmbătă, 20 August 2011, ieri cum ar veni, observăm că acel articol de pe e-politic este doar o palidă tentativă de a drege busuiocul.
Comportamentul mimetic al lui Harbuz se poate regăsi şi acum.
După ce doamna Udrea a spus pe blogul său că Ponta a împărţit mititei şi bere, la nici 24 de ore Pontănel a ieşit şi el cu acuze, atenţie, fără a încerca nici măcar cu o literă să se disculpe.
Deci, iată mai jos articolul poblicat Sâmbătă, 20 August 2011 pe evz.ro, http://www.evz.ro/detalii/stiri/liviu-harbuz-candidatul-bataus-al-usl-942544.html articol din care înţelegem că acest Harbuz, deşi tace ca ca… harbuzul în păpuşoi, este un mare bătăuş. Deh, dacă omul nu are alte argumente sau oferte în afară de mititei şi bere trebuie să recurgă şi la chestii mai … contondente, şi nu doar că l-a atacat pe primarul din Boteşti, dar, ca omul cuprins de furie s-a dat şi la Seat Altea, autoturismul cu care resăpectivul se dusese la balastiera unde s-a desfăşurat incidetul relatat de George Harabagiu, jurnalist la 1 TV Neamţ precum şi de directorul postului respectriv Gabriel Apetrei şi de un cameraman, Laurenţiu Mandache.
Iată articolul de pe evz.ro, despre care e vorba:
Liviu Harbuz, candidatul bătăuş al USL
Spiritele s-au încins pe final de campanie în judeţul Neamţ unde mâine au loc alegeri parlamentare parţiale pentru un loc de deputat rămas vacant după decesul lui Victor Surdu. Liviu Harbuz, candidatul USL este cercetat într-un dosar penal pentru lovire după ce l-a agresat pe viceprimarul comunei Boteşti, susţin jurnaliştii de la postul local 1 TV Neamţ.
În această dimineaţă în jurul orei 8.00, viceprimarul comunei Boteşti Marcel Mihăieş (PDL) se deplasa pe raza localităţii însoţit de un priten spre balastiera proprietate privată a societăţii Cristian Quartz pentru a lua nişte lucernă, a povestit pentru EVZ,
La ora 8.14 din două jeepuri negre au descins Liviu Harbuz candidatul USL şi încă trei persoane: „colonelul în rezervă Murariu de la serviciile secrete ale Armatei, secretar executiv al PSD Neamţ, Bogdan Onu, consilier judeţean PSD şi un bodyguard”.
„Aceştia au intrat pe proprietatea privată a societăţii spunând că au venit să caute materiale electorale care ar fi depoyitate acolo. Când viceprimarul l-a întrebat ce caută acolo, Harbuz a continuat cu înjurături, l-a înjurat de mamă şi l-a ameninţat cu moartea. Apoi l-a izbit de un stâlp”, povesteşte jurnalistul Hrabagiu. Acesta a adăugat că va face publice imagini de la locul incidentului surprinse de directorul postului 1 Tv Neamţ, Gabriel Apetrei şi de cameramanul Laurenţiu Mandache.
Agresarea viceprimarului nu a fost totul, continuă acesta. Maşina cu care viceprimarul venise la balastieră, un Seat Altea, a fost vandalizată.
Martorii incidentului sunt angajaţii balastierei. Viceprimarul Marcel Mihăăieş l-a reclamat pe Harbuz la poliţia Neamţ care a deschis un dosar penal cercetându-l pentru lovire pe candidatul USL.
Ar mai fi oare ceva de spus? Habar n-am…
Să pun că iar am observat că pentru a fi numit canditat undeva din partea USL trebuie să ai antecedente penale pentru ca la o adică să ţi se arate pisica, la momentul oportun sâ ţi se poată trânti pe masă un dosar a cărui reactivare te-ar putea scuate din jocul politic? Că cei care sunt impuşi drept candidaţi sunt agresivi şi nu au teamă de lege şi nici un fel de morală? Că asta ne arată faptul că USL nu are candidaţi de valoare şi adună tot felul de ciurucuri cu o ste de îmbogăţire care va fi ultetrior exploatată pentru a fi puşi cu botul pe labe dacă mişcă-n front? Sau că am impresia că Harbuz nu e decât un papagal căruia îi curg bale gândinduse la caşcavalul la care va avea acces dacă va fi ales?
Poate omul va fi ales. Atunci cei din judeţul Neamţ vor consta cum au constat cei din Dăbleni care l-au votat pe Geoană. Că dacă vor să-şi vadă candidatul trebuie să se ducă la Bucureşti.
Poate vor constata şi că sunt luaţi de papagali, treaba e că dacă e aşa, însemnă ca Harbuz, cât e el de specialist, nu ştie că papagalii nu halesc mititei cu bere … Sau sau halesc?
Şi totuşi, Ponta a votat deşi nu era la Parlament
Mari mincinoşi politicienii ăştia…
S-a vorbit de cei care au votat la două mâini. Se mai vorbeşte.
A fost acuzat şi Ponta că a votat în timp ce nu era la Parlament. Televiziunile mogulilor aui aarătat nişte liste undse Ponta nu exista. pe siteul Camerei Deputaţilor, surpriză, Ponta e trecut ca prezent şi că a votat:
Marţi, 21 iunie 2011, ora 13:52 http://www.cdep.ro/pls/steno/evot.nominal?idv=8119&idl=1 (Vezi poziţia 209)
| Subiect vot: | Vot final Adoptare PL 528/2010 pentru modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei |
Marţi, 21 iunie 2011, ora 13:54 http://www.cdep.ro/pls/steno/evot.nominal?idv=8121&idl=1 (Vezi poziţia 210)
| Subiect vot: | Vot final Adoptare PL 586/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” |
Marţi, 21 iunie 2011, ora 13:55 http://www.cdep.ro/pls/steno/evot.nominal?idv=8122&idl=1 (vezi poziţia 211)
| Subiect vot: | Vot final Adoptare PL 94/2011 pentru modificarea şi completarea Titlului X „Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente |
-Viol, viol-… strigă Constituţia, dar nimeni n-o aude.
Văd că la televizor se analizează în draci ziua de ieri.
Unii spun că Opoziţia a câştigat pentru că le-a tras una peste bot celor de la putere pentru că nu au votat, alţii spun că dimpotrivă, a pierdut, deoarece Puterea are un vot în plus, alţii că a pierdut sau a câştigat Puterea în jocul ăsta.
Mai e o serie care spune că a pierdut România la imagine, sau că legătura de amiciţie între preşedinte şi PDL s-a evaporat.
Preşedintele însuşi s-a arătat foarte supărat că PDL nu l-a lăsat pe deputatul Dan Păsat să fie arestat.
Păi, să vedem cam cum a fost.
Potrivit procesului-verbal, în sală au fost 292 de deputaţi prezenţi, înregistrându-se 154 de voturi exprimate, dintre care 4 voturi anulate şi 150 de voturi valabil exprimate.
În favoarea solicitării DNA, s-au înregistrat 116 voturi „pentru“ şi 34 de voturi „împotrivă“. Opoziţia anunţase că nu va participa la vot.
Foarte interesant.
Aparent, fiecare are dreptate. Dar mai e ceva. O cărţulie care se numeşte Constituţia României.
E în cărţulia aia un articol:
ARTICOLUL 72
Imunitatea parlamentară
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Deci, conform părţii pe care am înroşit-o, dacă ne luăm doar după asta, nimic nu prea pare aiurea în afară de realitate.
Aşa ar fi dacă am privi doar acest articol. Dar nu e.
În aceeaşi cărţulie, mai există un articol care îl invalidează pe ăsta cel puţin pentru faptul că e unul care e expresia unui principiu fundamental al democraţiei cu care tot defilăm în coadă de s-a cam uzat săraca.
Articolul chiar aşa se şi numeşte:
ARTICOLUL 16
Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
Deci, ce vedem noi aici? Că nimeni, nici Dan Păsat, nici mama lu’ Dan Păsat nu are cum să fie tratat altfel decât oricare alt cetăţean al Românie când lu’ Madam Justiţia i se pune pata pe el.
Pentru asta avea dreptul să se enerveze preşedintele ca garant al Consituţiei, Opoziţia la rândul ei putea să nu se ducă la vot şi să spună că problema e că dacă Justiţia a zis că ăla trebuie să fie arestat, atinci să fie arestat fără discuţii. Da, da’ atunci i-ar fi întrebat lumea cine a făcut Constituţia aşa cum e şi mulţi să fie nevoiţi să recunoască faptul că au oarece contribuţie la scrierea ai.
Prin faptul că se interpune acest filtru parlamentar între justiţie şi parlametari se încalcă flagrant partea cu: „…fără privilegii şi fără discriminări”. Eu peronal mă simt discriminat, deoarece individul Dan Păsat, în primul rând e cetăţean al acestei ţări, abia temporar ocupă un fotoliu unde a fost ales de nişte tembeli, mai ales că în acest caz nu vorbim de chestiuni cum ar fi prestaţia sa politică, ci vorbim de cea mai ordinară corupţie.
Corupţia din principiu nu ar trebui să se considere a fi sub umbrela imunităţii.
Astfel, dacă ziua în amiaza mare un parlamentar scoate mitraliera şi împuşcă nişte sute de oameni, pur şi simplu nu poate fi arestat dacă dragii lui colegi se tem că poate odată le va veni şi lor rândul să aibă nevoie de protecţie în faţa legii.
Asta trebuiau să spună cei care acum transpiră ca să ne lămurească de faptul că în faţa noastră au câştigat unii sau alţii. Nu, cei de sus, din clasa politică parlamentră au câştigat şi nu acum ci atunci când această Constituţie aiurea a fost votată de turma zisă alegătorii români.
Da, noi toţi am pierdut şi vom continua să pierdem.
Şi mai e ceva. Mi-am amintit acum câteva secvenţe din perioada în care această constituţie de rahat a fost adoptată.
În una din ele, unii se strofocau să îi lămurească pe români cât de modernă şi bună e această Constituţie, între cele mai bune din Europa şi dădea tot felul de citate. Un altul, în aceeaşi emisiune zicea că nu e chiar aşa, e perfectibilă, dar dacă n-o votăm nu mai pupăm nu mai pupăm integrare treans atlantică, şi ne ia dracu deoarece ne va costa enorm să facem o armată destul de performată ca să fim în rând cu restul lumii civilizate, că doar votând-o avem o şansă ca să intraă în acel club select, şi tot aşa, blablabla, blablabla …
Într-o alti secvenţă, un grăsan fugea într-o gară după oameni cu o cutie. O urmă mobilă, doar doar or vota destui cât să se întrunească numărul de alegători ca referendumul ăla să se valideze…
Şi numărul s-a îndeplinit …
Hmmm, am zis mai sus” clasa politică”? Scuze, nu e termenul corect. E o turmă de infractori. Unii infractori care comit tot felul de infracţiuni, ceilalţi, colegiilor, infractori pentru că îi favorizează pe făptaşi. Da, o turmă de infractori şi complici.
Şi ne mai mirăm că după două decenii de când s-a îmbolnăvit şi a murit de boală de plumb Dictatorul şi Sinistra, România arată în halul ăsta, că la mormintele lor mai apar tot feul de nătărăi care îi plâng de milă, că vedem infractori care indiferent ce comit se plimbă liberi sau îşi fac partide în fruntea cărora se pun, iar dacă sunt cercetaţi de procurori urlă ca măgarii să sunt victimele unor abuzuri politice.
Văd că scrie în Cancan că azi pe la 7:30, ora României un asteroid cu diametrul între 2.3 şi 5,1 metrii de va rata cu vreo 30.000 de kilometrii, ba mai mult, nici măcar frate’su mai mare, asteroidul Apophis despre care ziceau nişte astronomi ruşi că ne va lovi prin 2036 nu ne mai loveşte. Un astronom, Dan Durda de la institutul de Cercetare Colorado, a spus căcel mai aproape de pământ, Apophis va fi în 2029, apoi s-ar îndepărta…
Ţîţîţî… şi eu care speram că poate ne loveşte şi scăpăm şi noi de clasa asta politică de cacao… Deh, naţie fără noroc.
Poate vine totuşi cutremurul ăla şmecher. Aud că prin Parlament li se arată hexagoane violete unora. Sau poate vin gorilenii lui Lorin Fortună şi ne teleportază pe lună… eeee, asta ar fi mişto … da teamă mi-e că pe când îmi vine şi mie rândul, când ajung pe Lună deja Dan Diaconescu e Preşedinte destinat (că aşa sicea Fortună, nu se mai alege sau numeşte Conducătorul … a auzit el la plombele de la măselele de minte că Dan Diaconescu e deja destinat).
Gata că intru la depresii…
Blue
Cine uită greşelile trecutului, riscă să le repete.
-
Ana Armanca Ardeleanu
arrletty
-
Blue
-
Blue Sorin
-
micdavinci
Încă mai cred că porcii zboară …
Dacă se învârteşte e bine …
Românica blues 