Arhiva

Posts Tagged ‘carieră’

LIA OLGUȚA VASILESCU – de la țâță paranoic naționalistă a Tribunului Vadim, la statul de refuzată trecând prin beciul poliției

22 noiembrie 2018 Lasă un comentariu

   După ce, la 17 ani și-a început cariera politică sugând tot ce știe de la abundenta țâță paranoic naționalistă a Tribunului Vadim, Lia Olguța Vasilescu a ajuns o refuzată după ce s-a compromis punându-se cu obediență și budigăii în vine, trecând și brin beciul poliției, total și necondiționat la dispoziția Megapenalului de Teleorman, Nașul Mafiei Penalilor Politici.

   A fost un drum plin de oportunisme, de minciuni, de călcare în picioare a propriei demnități umane, dacă a avut vreodată așa ceva…

 Portretul ministrului refuzat. Traseul Olguţei Vasilescu, de la Vadim Tudor la Liviu Dragnea

   Lia Olguţa Vasilescu şi-a început cariera încă de la 17 ani, alegând politica chiar înaintea facultăţii. A pus umărul la consolidarea PRM alături de Corneliu Vadim Tudor, dar a schimbat tabăra în 2008, apartenenţa la PSD aducându-i şi funcţia de primar al Craiovei. În 2017 a petrecut o noapte în arest, în urma mai multor acuzaţii de corupţie. Cine este Lia Olguţa Vasilescu, politicianul pe care Klaus Iohannis nu îl mai vrea în Guvern.

   Lia Olguţa Vasilescu (44 de ani) a decis că vrea să fie politician încă de la 17 ani, contribuind, în 1991, la fondarea Partidului România Mare. I-a rămas fidelă lui Corneliu Vadim Tudor până în 2007. În 1997 a absolvit Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii din Craiova, o parte din perioada studenţiei fiind însă şi preşedintele Organizaţiei de Tineret a PRM Dolj. Tot din 1997 şi până în 2000, fostul ministru al Muncii a fost, pe rând, redactor, şef al departamentului de Investigaţii şi redactor şef adjunct la cotidianul „Cuvântul Libertăţii” din Craiova, ziar care propovăduia mesajele lui Vadim Tudor. Olguţa Vasilescu a devenit în 2000 purtătorul de cuvânt al PRM şi a avansat în funcţia de preşedinte al Organizaţiei de Tineret pe ţară, poziţie pe care şi-a şi păstrat-o până în 2007, la plecarea din partid.

Între timp, Lia Olguţa Vasilescu şi-a continuat studiile cu un curs la Colegiul Naţional de Apărare pe care l-a urmat în 2001. Nu precizează însă numele acestuia sau perioada, dar, potrivit site-ului instituţiei subordonate Ministerului Apărării, durata maximă a programelor de studiu este de şase luni. Potrivit CV-ului, Olguţa Vasilescu a obţinut şi un doctorat în Sociologie la Universitatea din Bucureşti, însă fostul ministru nu oferă alte detalii suplimentare nici în cazul acestei diplome.

PSD a propulsat-o în Guvern

   Din poziţia de membru PRM, Vasilescu a avut un mandat de deputat de Dolj, între 2000 şi 2004. Odată cu obţinerea titlului de doctor, Lia Olguţa Vasilescu a schimbat însă şi tabăra politică, migrând în 2008 la social-democraţi şi ocupând acolo direct poziţia de senator de Dolj. Vasilescu a adăugat la CV şi un mandat de primar al Craiovei, funcţie pe care a ocupat-o până în 2016. A revenit pentru scurt timp la poziţia de deputat şi membru al Comisiei pentru muncă din Parlament, dar în 2017 a fost propusă în Cabinetul Grindeanu pentru funcţia de ministru al Muncii. Lia Olguţa Vasilescu face parte din cei trei miniştri care au supravieţuit schimbărilor de Guvern ale PSD, rămânând în continuare un om cheie pentru social-democraţi. 

Ministrul fără avere

   Spre deosebire de Ilan Laufer, prima propunere PSD pentru Ministerul Dezvoltării, Lia Olguţa Vasilescu poate fi considerată ministrul cu cea mai proastă situaţie financiară din Executiv. Potrivit declaraţiei sale de avere, aceasta nu are pe numele său niciun titlu de proprietate: nici casă, nici apartament, nici terenuri, nici autoturisme. Are în schimb bijuterii în valoare de 10.000 de euro şi trei conturi care nu depăşesc împreună suma de 40.000 de euro.

În arest pentru o noapte, alături de „intelectuale”

   Pe 19 iulie 2016, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Olguţa Vasilescu, pentru luare de mită şi spălare de bani, alături de Radu Cosmin Preda, administratorul public al Craiovei, şi Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociaţii nonprofit. Potrivit rechizitoriului, în 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de Olguţa Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări, aceasta primind de la un om de afaceri suma de 25.000 de euro.

   În ianuarie 2017, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis să retrimită la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) dosarul în care ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, este acuzată de fapte de corupţie din perioada în care a fost primar al Craiovei, respingând totodată şi cererea procurorilor ca dosarul să fie trimis la instanţa supremă. Fostul ministru al Muncii a fost reţinută pentru o singură noapte, însă a declarat la ieşirea din arest că „a fost tratată bine” şi că „închisorile din România sunt pline de intelectuali”.

    De asemenea, Olguţa Vasilescu a subliniat că simte că de mai mulţi ani trăieşte „sub lupă“, dar face faţă presiunii care se pune pe ea. „Am fost urmarită trei luni de zile pe siguranţă natională, am filmări în casă, filmări pe stradă. Nu au găsit nimic. Eu am aflat târziu cand am vazut dosarul. Eu nu ştiam pentru ce sunt judecată. S-au făcut presiuni asupra funcţionarilor primăriei. Poţi sa fii ascultat în casă, făra să intre neapărat în casă“, a mai spus ministrul social-democrat, într-o emisiune la Antena 3.

Vasilescu, discurs laudativ la adresa mareşalului Antonescu

   Deşi Ilan Laufer, prima propunere PSD pentru funcţia de ministru al Dezvoltării, l-a acuzat pe Klaus Iohannis de antisemitism, colega sa de partid şi cea care a fost menţionată drept a doua nominalizare social-democrată pentru Dezvoltare, a avut, în 2002, un discurs omagial la adresa Mareşalului Ion Antonescu, unul dintre figurile politice din istoria României recunoscute pentru crimele comise împotriva evreilor. Vasilescu l-a criticat cu această ocazie şi pe liderul PSD de atunci, Adrian Năstase.

   „Ordonanţa nr.31/2002, o insultă la adresa oricărui român, nu urmăreşte altceva decât o luptă cu statuile ridicate în memoria eroilor neamului. Mai mult, deşi nimeni nu i-a cerut-o, Adrian Năstase l-a numit pe Mareşalul Antonescu criminal de război, dând o palmă nemeritată întregii armate române. […] Mareşalul Antonescu, cel care a salvat zeci de mii de evrei, cărora le-a dat paşapoarte semnate în alb pentru a putea ajunge în Palestina. […] mareşalul Antonescu, cel care a luptat pentru ca România să se afle în graniţele ei fireşti…”, a susţinut Lia Olguţa Vasilescu în Plenul Parlamentului, potrivit stenogramelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Autor:  Maria Tufan

Data publicării: 22 noiembrie 2018

Sursa: adevarul.ro

HALUCINANT, ÎN ROMÂNIA SE FACE JUSTIŢIE ÎN INTERS PERSONAL : Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca) a cerut nerespectarea Codului de Procedură Penală pentru a-şi salva cariera

19 august 2015 2 comentarii

HALUCINANT !!!

Desprinsă parcă din filmele cu proşti, Judecătoarea Risantea Gagescu (cea care a achitat-o pe Mariana Rarinca), pentru a nu-i fi pusă în pericol cariera a cerit nerespectarea Codului de Procedură Penală …

Risantea Găgescu

Risantea Găgescu

Nu odată am auzit de faptul că atunci când un judecător analizează probele după care dă o sentinţă se detaşează de orice alteceva …

Aşa o fi, dar nu la noi.

În România se pare că în Justiţie se poartă mici războaie în care prevalează răzbunările de ţoape de mahala dintre cuconetul purtător, din păcate, de robă, interesele care le privesc cariera de magistrat.

Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu

Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu

S-a ajuns la situaţii de-a dreptul halucinante.

Se pare că judecătorul din dosarul „Rarinca” nu a ezitat să încerce să îşi apere sentinţa definitivă de achitare cerând nici mai mult, nici mai puţin decât nerespectarea Codului de Procedură Penală.

Fără a ţine cont că era sub observaţia directă a Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfășurat, luni, la Curtea de Apel București s-a petrecut o adevărată aberaţie pentru lumea considerată civilizată, un judecător a vrut să fie  audiată ca parte într-o cale extraordinară de atac pentru a-și apăra propria hotărâre judecătorească.

Mariana Rarinca

Mariana Rarinca

Culmea nebuniei s-a atins când judecătoarea şi-a permis să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală!

Instanţa Curții de Apel București, formată din judecătorii  George Matei (președinte) şi Anamaria Trancă a judecat contestația în anulare formulată de DNA împotriva achitării în cazul “Rarinca – șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Absolut incredibil a constatat că la dosar a fost incluse nişte note înaintate de avocatul judecătoarei Risantea Găgescu, Cornel Liviu Popescu.

Ei bine, judecătoarea Risatea Găgescu este tocmai judecătoarea care a pronunţat achitarea împotriva căreia se exercită această cale de atac.

Alături de judecătorul Damian Dolache , Judecătoarea Risantea Găgescu a făcut parte din completul care a exprimat achitarea Marianei Rarinca. Magistratul și-a expus punctul de vedere în dosarul penal pe care l-a judecat  prin motivarea achitării, așa cum prevede procedura.

Madam Găgescu însă a considerat că este desupra legii şi a vrut să participe la judecarea contestaţiei în anulare.

În acest sens prin avocatul menţionat mai sus a înaintat nişte note prin  care, vezi Doamne,  ar fi intenţionat să îşi apere cariera de magistrat.

Desprinsă parcă din filmele cu proşti, cucoana a argunentat că dacă ar fi fost desfiinţată sentinţa dată de ea ar fi putut fi sancţionată de CSM pentru incompatibilitatea de a judeca dosarul “Rarinca”.

Judecătoarea Găgescu a cerut prin avocat nici mai mult nici mai puţin decât nerespectarea Codului de Procedură Penală care prevede că într-o contestaţie în anulare părţile din proces sunt doar inculpatul, persoana vătămată ( în cazul nostru Mariana Rarinca şi Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ) şi procurorul de şedinţă.

Motivul pentru care madam Găgescu a cerut prin avocat să nu se respecte  Codul de Procedură Penală pare desprins din cineştie ce roman grotesc: “Legiuitorul este, uneori, prost!”.

Avocatul judecătoarei a făcut trimitere la Art.8 al Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului, încercând să inducă ideea că dacă legislația internă nu prevede ca judecătorul să fie parte intr-un proces penal, în care s-a pronunțat, pentru a-și apăra un drept (cariera profesională probabil),  trebuie respectată legislația europeană, care are prioritate.

Judecătorul George Matei (președintele instanței), le-a explicat avocatului si judecătoarei  Găgescu, prezentă şi dânsa în sală, că în legislaţia românească există căi administrative prin care îşi poate apăra cariera, obligaţia de la care nici un magistrat nu poate face rabat fiind aceea de respectare necondiţionată a Codul de Procedură Penală.

Cererea judecătoarei Găgescu find respinsă de instanţă.

Persoane cu o puternică pregătire în domeniu au spus referitor la acest caz că magistrații trebuie să fie MODELE de respectare a legislației:

“ Este halucinant ca un judecător să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală. Pot presupune că acest judecător, cu grad de Curte de Apel, unde se pronunță hotărâri definitive, care CREDE că prevederile Codurilor Penale sunt facultative sau aplicabile în funcție de cine știe ce împrejurări, a dat sentințe definitive si executorii! Mă gândesc cu GROAZĂ ce hotărâri definitive ar fi putut pronunța un astfel de judecător”.

Inspecţia Judiciară a anunţat că Inspecția NU se poate pronunța într-un caz ce poate face obiectul cercetării disciplinare.

Un jurnalist a întrebat-o pe madam Găgescu în baza căror texte de lege  a înaintat notele scrise în judecarea contestației în anulare în cazul “Rarinca”.

Judecătoarea a spus că îşi rezervă dreptul să tacă.

Jurnalistul a insistat îprecizând că nu o întreabă în calitate de judecător ci ca persoană care doreşte să fie considerată parte din contestaţie lucru care a iritat-o pe madam Găgescu,  avocatul acesteia ameninţând că va depune o plângere pentru hărţuire deşi reporterul a spus că nu a dorit decât să respecte deontologia profesională , „audiatur et altera pars”, principiul ascultării celeilalte părţi.

Instanța a admis contestația în anulare a DNA si a decis rejudecarea apelului în dosarul „Șantaj la președinta Înaltei Curți”, primul termen de judecată a fost fixat pentru vineri. Apelul va fi rejudecat de o altă instanță de judecată.

Pe scurt despre cazul „Rarinca”

După ce mai multe instanţe au admis arestarea preventivă a Marianei Rarinca, Tribunalul București a CONDAMNAT-O la trei ani închisoare cu suspendare.

Instanța Curții de Apel, formată din Damian Dolache și Risantea Găgescu au ACHITAT-O. Procurorii de la  DNA au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca, contestaţie admisă.

Procurorii DNA reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu a fost imparţială.

Argumentul de forţă al procurorilor fiins interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.

Procurorii DNA au citat, în acea solicitare, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept:

 

DIALOGUL DINTRE LIVIA STANCIU – RISANTEA GĂGESCU

Livia Stanciu: Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…

Risantea Găgescu : Când există o eroare judiciară.

Livia Stanciu: Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.

Risantea Găgescu : Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.

Livia Stanciu: Sau invers.

Risantea Găgescu : Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.

Prin achitarea pronunţată în dosarul „Mariana Rarinca vs Livia Stanciu”, judecătoarea Găgescu a dorit să îi arate preşedintei ÎCCJ ce înseamnă aia „eroare judiciară”.

P.S. Dacă astfel de judecători cu comportament de ţoape care pun cariera deasupra a orice, împart dreptatea în România înseamnă că ţara asta că ţara aceasta are o mare problemă …

Şova, apartamentul fantomă, o reacţie cam suspectă … şi Zdreanţă

18 iulie 2011 Lasă un comentariu

La 13 Iulie adevărul.ro publica un articol:

NOTĂ: De data aceasta vreau ca în afară de conţinutul articolelor, vreau să atrag atenţia asupra unor detalii.

Autorul replicii, Dan Şova, din câte aflăm de pe blogul său precizează că se adresează lui Grigore Cartianu pe principiul „poate se sperie şi o dă afară pe Raluca Dan”: „… in al treilea rand nu sunt prieten cu Domnul Cristian Rizea, ci doar coleg de partid. In acest sens, s-ar putea ca, peste o perioada, Doamna Raluca Dan sa pretinda ca si domnia sa este prietena cu mine, avnad in vedere ca scrie doar despre mine in ultimele 5 saptamani…”. Asta la punctul 7 al repliciiAmplitudinea şi rapiditatea cu care a apărut articolul relică (a se vedea orele la care a apărut fiecare) îmi sugerează un fapt, domnul Şova avea răspunsul pregătit de dinainte de publicarea articolului la care se referă.  Oare de ce? Se aştepta ca cineva să-l întrebe sau să-l acuze de ceva? De obicei la astfel de articole politicienii se fac că plouă sau se duc la televiziunile obediente care sar imediat să le repereze onoarea…

De asemenea, parcă îmi mai sare ceva în ochi: la punctul 9 deşi nimeni nu sugerează ceva în neregulă legat de activitatea sa de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti unde are calitatea de conferenţiar, găseşte potrivit să spună că (citez): … dar va pot ajuta cu subiecte pentru eventuale noi articole. De exemplu: “Dan Sova este conferentiar al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti…deci vinde examene la studenti”; “Dan Sova a fost considerat de publicatiile britanice, inainte de a deveni senator, timp de 4 ani, drept unul din cei mai importanti 30 de avocati ai Romaniei – deci a cumparat influenta la Londra pe bani grei”; “Dan Sova a devenit doctor in drept la doar 32 de ani – deci a santajat comisia de examinare si a cumparat toti profesorii care au facut parte din ea” etc.

Aici , după părerea mea, sub ironia a la Năstase, se poate simţi ceva. Domnul Şova simte cum îi bâzâie musca pe mătreaţă. De fapt, cred că doreşte ironizând să-i taie pofta cuiva  care s-ar gândi măcar să facă oarece investigaţii legate de relaţia sa cu studenţii, de modul în care a atras atenţia publicaţiilor britanice având în vedere că nu odată acestea au publicat articole la comandă… poate cineva ar încerca să afle, dacă tot zice, şi cum a obţinut doctoratul. Vorbeşte de vârsta de 32 de ani când a obţinut doctoratul. Fiind născut în 1973, avea 32 de ani în 2005. Nu de alta, dar pe acolo pe la drept, un personaj care are a dracului de multă influenţă:  Prof. univ. dr. Adrian Năstase. Îmi amintesc o poveste şi cu un alt pesedel care cică ar fi măsluit oarece chestii: doctorul Sorin Oprescu… (Doamne cum a murit respectivul scandal şi ce pasiuni de mai revărsau atunci, ce „probe” mai aduceau unii… 😀 )

Da, interesante sugestii face Şova sub masca ironiei…. 

 

Cristian Rizea, Dan Şova şi apartamentul-suveică

Autor: Raluca Dan

Deputatul PSD Cristian Rizea, senatorul PSD Dan Şova şi apropiaţi ai acestora au „plimbat“ între ei un apartament, doar în acte, la preţuri aiuritoare. Locuinţa deputatului PSD Cristian Rizea a fost obiectul unor tranzacţii imobiliare suspecte, în urma cărora doi dintre protagonişti au suferit pierderi greu de explicat.

Prietenia dintre senatorul-avocat Dan Şova (38 de ani) şi colegul său de partid, Cristian Rizea (42 de ani), este de notorietate, iar afacerile dintre ei nu se rezumă doar la contractele încheiate cu Agenţia pentru Tineret, în perioada 2004-2005, de casa de avocatură a senatorului. Din 2006 până în 2009, Cristian Rizea şi apropiaţii săi, printre care şi Dan Şova, au derulat o serie de tranzacţii imobiliare suspecte, în valoare totală de peste 1.000.000 de euro.

Obiectul acestor tranzacţii este un apartament, situat într-un complex rezidenţial din sectorul 6 al Capitalei, locuit din 2004 şi până acum de deputatul PSD şi de soţia acestuia, Josette Rizea. Iar potrivit documentelor de vânzare-cumpărare, marii perdanţi ai acestor tranzacţii ar fi Dan Şova, care ,,a donat” familiei Rizea 150.000 de euro, şi Lucian Colţea, unchiul controversatului afacerist Adrian Tărău, care a rămas fără 250.000 de euro după implicarea în aceeaşi serie de tranzacţii imobiliare. 

Dan Şova refuză să răspundă oricărei solicitări făcute de „Adevărul” pentru formularea unui punct de vedere în legătură cu aceste tranzacţii. Nici prietenul său, deputatul Cristian Rizea, nu are explicaţii pentru aceste afaceri. Aflat în Italia, la Florenţa, în calitate de preşedinte al PSD Diaspora, Rizea s-a limitat la câteva cuvinte: „Nu comentez nimic. Scrieţi ce vreţi!”. La rândul ei, soacra neoficială a lui Cristian Rizea, Jana Sterian, s-a eschivat: „Pot să cumpăr case de la cine vreau. Nu ştiu dacă Cristian Rizea mai locuieşte acolo. Lăsaţi-mă în pace, v-am spus că nu pot vorbi”. 

Preţul de pornire: 98.000 de euro

În martie 2004, Josette Rizea, soţia deputatului Cristian Rizea, a cumpărat de la antreprenorul Arcom SA un apartament de 152 de metri pătraţi într-un ansambu rezidenţial aflat în construcţie, pe Calea Plevnei nr. 141, din sectorul 6 al Capitalei. Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, preţul plătit la acea dată de soţia deputatului a fost de 140.000 de dolari – adică, aproximativ 98.000 de euro. Doi ani mai târziu, la 20 martie 2006, cuplul Josette-Cristian Rizea îi vinde apartamentul, la un preţ aproape dublu – 186.000 de euro – Janei Sterian, prezentată în cercul de apropiaţi al familiei Rizea drept „mama adoptivă” a Josettei Rizea. 

Apartament ,,plimbat” de la Rizea la Şova şi retur

După nici patru luni de la achiziţia apartamentului din Calea Plevnei, la 7 iulie 2006, Jana Sterian îi vinde locuinţa actualului senator Dan Şova. Preţul plătit de Şova, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, a fost de 400.000 de euro. Din această sumă, 238.000 de euro reprezenta valoarea unui ,,credit de consum”, cu data scadentă 2022, contractat de actualul senator. Şova a plătit 400.000 de euro.  Potrivit primei declaraţii de avere depusă în calitate de senator, Şova menţiona că valoarea de impozitare a apartamentului era de 200.000 de euro.

Şirul tranzacţiilor nu se opreşte aici. În decembrie 2009, senatorul Dan Şova ,,trimite” acelaşi apartament înapoi la familia Rizea. Îl vinde lui Bogdan Rizea, fratele deputatului Cristian Rizea, în schimbul a 255.000 de euro. Senatorul pierde practic din această tranzacţie aproape 150.000 de euro, iar locuinţa revine, aparent, la familia de unde please.

Aparent pentru că, în tot acest interval, aceasta a fost locuită de cuplul Josette şi Cristian Rizea, care şi acum stau tot acolo. În februarie 2011, Bogdan Rizea îi vinde înapoi apartamentul Janei Sterian, cu doar 75.900 de euro. Aparent, fratele deputatului ar fi pierdut 180.000 de euro. Lucrurile nu stau însă deloc aşa, pentru că între timp s-a mai petrecut o tranzacţie ciudată. 

Unchiul lui TĂrău, pagubă de 250.000 de euro

În aprilie 2010, la doar o săptămână după ce devine proprietar cu drepturi depline şi înscrie în Cartea Funciară aparatamentul din Calea Plevnei pe numele lui, Bogdan Rizea îşi mandatează fratele, pe deputatul Cristian Rizea, să vândă casa. Aşa se face că deputatul, care găsise deja cumpărători, se prezintă în faţa notarului, încheie un antecontract de vânzare-cumpărare şi primeşte pe loc 250.000 de euro. Cumpărătorii sunt Aurica şi Lucian Colţea, nimeni alţii decât mătuşa şi unchiul controversatului om de afaceri orădean Adrian Tărău. Aceştia nu mai semnează şi contractul de vânzare-cumpărare al apartamentului până la termenul-limită prevăzut în antecontract, 15 iulie 2010, aşa că au pierdut cei 250.000 de euro. 
Pastorul Lucian Colţea, stabilit de mai mulţi ani în Chicago (SUA), are la rându-i afaceri imobiliare, derulate încă de la începutul anilor 2000, împreună cu nepotul său, Adrian Tărău, refugiat în SUA în timp ce era anchetat în România, pentru complicitate la contrabandă şi evaziune fiscală. În plus, Lucian Colţea nu este străin de PSD. În vara lui 2004, acesta a cumpărat, cu 220.000 de dolari, drepturile litigioase pentru o impunătoare clădire din Piaţa Amzei, transformată în sediu al PSD Sector 1. 

„Soacra” lui Rizea, căutată de fisc 

Jana Sterian este vizată acum de un control al Fiscului, deoarece a derulat, la rându-i, mai multe tranzacţii imobiliare ciudate atât cu soţii Rizea, cât şi cu mama lui Cristian Rizea, Maria Rizea. Este asociată într-o firmă cu fostul şofer al lui Cristian Rizea, Ion Găzaru, implicat şi el în ,,afacerile” deputatului în cazul căruia inspectorii de integritate au cerut confiscarea a 300.000 de euro din averea pe care nu o poate justifica. 

250.000 de euro este suma de bani pierdută de Lucian Colţea.

 Traseul în întregime

Data publicării: 13 Ilulie 2011 , ora 7:25

Sursa: adevărul.ro

http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Cristian_Rizea-Dan_Sova_si_apartamentul-suveica_0_515948980.html

De obicei nu prea vedem replici din partea celor despre care e vorba. De data asta însă, Dan Şova dă o replică pe blogul său.

Drept la replică referitor la articolul intitulat „Cristian Rizea, Dan Şova şi Apartamentul fantomă”

adersat Domnului Grigore Cartianu

Autor: Dan Şova

1. Intre titlul articolului si continutul acestuia nu exista nici un fel de legatura, intrucat subsemnatul Dan Sova am cumparat apartamentul mentionat cu ajutorul unui credit bancar. Aceasta inseamna, asa cum stie toata lumea, ca imobilul a fost evaluat de banca, iar pretul lui a fost cel real. Nu insist asupra acestui aspect, deoarece toata lumea stie cum se achizitioneaza un imobil prin credit bancar.
2. Am vandut acelasi apartament la o distanta de 3 ani ( adica in 2009), cu un pret cu 145.000 euro mai mic, din cauza prabusirii pietei imobiliare, lucru mentionat de altfel, in chiar continutul actului de vanzare cumparare. Mai mult, nu ma indoiesc ca ziaristii de investigatie cunosc faptul ca o tranzactie imobiliara in urma careia pretul de vanzare este mai mic decat cel de achizitie se raporteaza automat la Oficiul de Spalare a Banilor, care o si cerceteaza.
3. Motivul instrainarii imobilului dupa 3 ani a fost dorinta de achitare a creditului bancar contractat in 2006, credit pe care, dupa intrarea in functia de senator, nu mai aveam mijloace financiare sa-l achit. Veti remarca probabil, cu bunavointa ce va caracterizeaza, ca in 2009 am realizat din avocatura 3% din veniturile pe care le realizasem inainte de a deveni senator. Veti observa, de asemenea, cu aceeasi buna-credinta, din declaratia de avere a subsemnatului, ca ceea ce spun am si facut: adica pretul vanzarii apartamentului a acoperit achitarea creditului. Fireste ca am pierdut, asa cum toata lumea a pierdut, dar asta se datoreaza si faptului ca-mi lipseste “ingeniozitatea” anumitor lideri PDL care, sfidand criza, vand cu profit, intr-o piata prabusita, active de milioane de euro achizitionate in perioada de boom imobiliar.
4. Este complet falsa ideea ca nu as raspunde solicitarilor jurnalistilor “Adevarul”. Daca veti avea bunavointa, ca redactor – sef al acestei publicatii, sa intrebati ziaristii pe care cu onoare ii conduceti, veti afla, cu uimire probabil, ca obisnuiesc sa comunic deschis cu oricine ma solicita, mai putin cu Doamna Raluca Dan care, in legatura cu prezentul articol, mi-a adresat doar intrebari “antologice”, din care va redau doua fragmente: “Cum explicaţi aceste tranzacţii şi de ce aţi ales să restituiţi practic apartamentul, în schimbul unui preţ mult mai mare decât cel de achiziţie, într-o perioadă de criză pe piaţa imobiliară, familiei Rizea?”
5. Acesta era momentul la care Doamna Raluca Dan se pregatea sa ma acuze ca tranzactia nu e corecta pentru ca as fi avut un castig in perioada de criza. Dupa ce a mai cercetat si a vazut ca nu am avut nici un castig, ba din contra, am avut o pierdere, a scris articolul de astazi, subliniind ca tranzactia nu este corecta pentru ca as fi avut o pierdere. Stiti vorba romaneasca “cu basca si fara basca”? Asa e si cu Doamna Raluca Dan. Dorinta domniei sale de a ma acuza neaparat de ceva este de-a dreptul comica. De asemenea, in acelasi material de intrebari, venea o adresare inchizitoriala de la aceeasi suava Doamna Raluca Dan cu urmatorul continut: “Potrivit declaraţiilor depuse de însăşi Sterian Jana, la Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 1 Bucureşti, la 23 ianuarie 2009, a vândut către dumneavoastră un alt imobil, în baza unui contract încheiat la acelaşi biroul notarial. Doamna Jana Sterian declară că a obţinut, în urma acestei tranzacţii, un venit net de 1.059.291 RON (adică, 252.080 de euro). De ce nu aţi înscris în declaraţia de avere această nouă tranzacţie imobiliară derulată între dumneavoastră şi doamna Sterian Jana?”
Ce as putea raspunde la o asemenea intrebare, cand pe data de 23 Ianuarie 2009 eram la Londra, deci este imposibil sa fi fost si in Romania in acelasi timp? Va rog sa judecati dumneavoastra, ca ziarist cu experienta, daca se putea raspunde ceva Doamnei Raluca Dan. As putea sa analizez in acelasi fel toate intrebarile Doamnei Raluca Dan, dar nu as vrea sa va rapesc nici dumneavoastra din timpul pretios si putin pe care-l aveti cu probleme care ar putea fi rezolvate foarte usor prin selectarea unui ziarist care chiar sa se priceapa la investigatii.
6. Atunci cand ziaristii dumneavoastra vor sa scrie ceva spectaculos, v-as ruga sa le precizati ca tranzactiile imobiliare sunt inca legale in Romania si, de asemenea ca, in ce ma priveste, toate tranzactiile mele sunt publice si se afla in declaratia de avere. Totul este transparent si la lumina. Nimic neclar sau “suspect”, asa cum va place sa mentionati.
7. Mi se pare demn de mentionat ca exista cateva informatii eronate in articolul dumneavoastra pe care as vrea sa le corectez: prima este insistenta ideii ca as fi avut tranzactii cu domnul Cristian Rizea, ceea ce este complet fals: nu am realizat nici o tranzactie cu Domnul Cristian Rizea; a doua este ca doamna Sterian Jana ar fi mama adoptiva a sotiei domnului Rizea; personal nu stiam asa ceva, iar daca detineti documente in acest sens, as fi curios sa le vad si eu; in al treilea rand nu sunt prieten cu Domnul Cristian Rizea, ci doar coleg de partid. In acest sens, s-ar putea ca, peste o perioada, Doamna Raluca Dan sa pretinda ca si domnia sa este prietena cu mine, avnad in vedere ca scrie doar despre mine in ultimele 5 saptamani.
8. Va precizez ca pe pagina mea de facebook gasiti un CV interesant cu o multime de chestiuni profesionale. Va sugerez lecturarea acestuia in ideea ca poate reuseste publicatia dumneavoastra sa scrie si ceva de bine despre mine. Pentru mine aceasta ar fi o demonstratie a faptului ca, pe lumea aceasta, “orice este posibil”.
9. In incheiere simt nevoia sa-mi cer scuze inca o data ca nu am profilul infractional pe care, in contextul noii politici editoriale a ziarului “Adevarul”, stiu ca vi l-ati dori, dar va pot ajuta cu subiecte pentru eventuale noi articole. De exemplu: “Dan Sova este conferentiar al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti…deci vinde examene la studenti”; “Dan Sova a fost considerat de publicatiile britanice, inainte de a deveni senator, timp de 4 ani, drept unul din cei mai importanti 30 de avocati ai Romaniei – deci a cumparat influenta la Londra pe bani grei”; “Dan Sova a devenit doctor in drept la doar 32 de ani – deci a santajat comisia de examinare si a cumparat toti profesorii care au facut parte din ea” etc. Daca nu sunt suficiente idei, va promit ca pot acoperi cu sugestii cate o aparitie saptamanala pentru cel putin 1 an de zile.
 

Data publicării: 13 Iulie 2011, ora (nespecificat, dar înainte de ora 14:38 deoarece aceasta e ora primului comentariu)

Sursa: Dan Şova blog

http://blog.dansova.ro/?p=387

P.S. Dacă cineva din apropierea lui Şova vede acest articol, îl rog să-i transmită din partea mea ceva:

Domnule Şova, vreau să-ţi amintesc faptul că noi, românii, avem o zicere:Cine se scuză, se acuză…” şi  mai avem şi două capodopere literare:„Căţeluş cu părul creţ”  şi  „Zdreanţă”. 

În prima vedem două versuri pe care PSD ar cam trebui să le propună ca deviză pentru USL: „El se jură că nu fură/ Şi l-am prins cu raţa-n gură…”. A doua, Zdreanţă, este de fapt una moralizatoare care spune că oricât de frumuşel ori şmecher eşti, până la urmă tot o păţeşti. Mai jos se poate vedea poezia întreagă, poate cuiva îi trece prin cap să o adpte ca imn a aceleiaşi USL (poate unii, dacă o vor cânta zilnic se vor abţine pe viitror de la măgării şi astfgel nu vor trebui să stea la bulău, regretele târzii, oricât ar fi de sincere, de obicei sunt târzii.

Deci, poezia-capodoperă:

„Zdreanţă”

– de Tudor Arghezi 

L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă

Şi pe ochi, pe nara cârnă, 
Şi se-ncurcă şi descurcă, 

Parcă-i scos din câlţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără păreche.
Da târcoale la coteţ,
Ciufulitşi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceasşi două
O gaină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul cândşi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţatşiştie,

Şi, pe brânci, târâş, grăpiş, 
Se strecoară pe furiş. 
Pune laba, ia cu botul 
Şi-nghite oul cu totul. 

– „Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. – „L-a mâncat!”
„Stai niţel, că te dezvăţ
Fără măturăşi băţ.
Te învaţă mama minte.”

Şi i-a dat un ou fierbinte. 
Dar de cum l-a îmbucat, 
Zdreanţă l-aşi lepădat 
Şi-a-njurat cu un lătrat.

Când se uită la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
„S-a făcut a dracului!”


%d blogeri au apreciat: