Arhiva

Posts Tagged ‘Cazul Belina’

ORDIN: Salvați cetaceul Sevil

În țara asta a noastră există ceva care se numește Constituție, o cărțulie care, teoretic vorbind, stabilește regulile după care se desfășoară lucrurile și limitele între care se poate evolua.

La Articolul 15 – UNIVERSALITATEA, avem:

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Problema este că uneori, atunci când legile nu le mai convin unora mai egali decât alții deoarece le vine rândul să plătească pentru păcatele trecutului, legile se schimbă și din infractori odioși devin curați ca niște lebede.

Așa și cetaceul obedient Sevil Shhaideh, care, în cazul Belina și-a servit cu credință stăpânul Liviu Dragnea a cam călcat în străchini convinsă fiind că nu poate să răspundă în fața legii. Iată că nu a fost chiar așa, servilismul său ducând-o în situația de a fi pe cale să ajungă acolo unde e locul celor ca ea. la pușcărie. Cum orice prestație avocățească, orice încercare de a interpreta legea nu prea îi pot folosi, ceea ce a făcut ea fiind mult prea grav, ce să vezi, s-a ajuns la concluzia că trebuie schimbate legle care o incriminează.

Astfel, Guvernul altei maladiv obediente, Veorica Valoroasa din Videle s-a pus pe muncă și s-a apucat să comită o Ordonanță de Urgență Guvernamentală care ar urma să schimbe nu mai puțin de patru legi:

Documentul intrat în posesia G4media.ro arată că Guvernul vrea să modifice patru dintre actele normative care stau la baza acuzaţiilor DNA:

  • Legea apelor 107/1996
  • Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică
  • O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”
  • Codul Civil.

Mai jos, acest subiect este dezvoltat de  în articolul EXCLUSIV OUG pentru salvarea lui Sevil Shhaideh din dosarul Belina? Guvernul Dăncilă vrea să modifice patru legi care stau la baza dosarului DNA”   publicat pe g4media.ro la 26 IUNIE 2018.

EXCLUSIV OUG pentru salvarea lui Sevil Shhaideh din dosarul Belina? Guvernul Dăncilă vrea să modifice patru legi care stau la baza dosarului DNA

Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență care modifică patru legi, exact cele care stau la baza dosarului DNA, astfel încât faptele din dosarul Belina, în care este inculpată Sevil Shhaideh să nu mai fie considerate infracțiuni, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. G4Media.ro a obținut proiectul de ordonanță și l-a analizat apelând la expertiza  unor juriști. Cei mai mulți sunt de părere că actul normativ va avea efect de dezincriminare în acest dosar, chiar dacă faptele sunt comise în 2014, iar actele normative nu sunt legi penale și asupra lor nu funcționează principiul retroactivității. Alții  susțin însă că modificarea celor patru legi nu retroactivează, nefiind vorba de legi penale.

Proiectul de ordonanță, inițiat se pare de Ministerul Dezvoltării și de Ministerul Transporturilor, ar urma să intre în ședința de guvern de miercuri sau cât mai curând posibil, au mai declarat sursele G4Media.ro.

Juriștii consultați de G4Media.ro consideră că modificările legilor civile cu impact în dosarul Belina vor avea şi urmări penale. Infracţiunea de abuz în serviciu de care este acuzată Sevil Shhaideh ar fi comisă în varianta nerespectării legii, într-o anumită formă. Or, dacă legea tocmai se modifică, iar modificarea înseamnă dezincriminarea abuzului în serviciu într-o anumită formă, atunci modificările sunt echivalente cu legea penală mai favorabilă. “Nici categoriile de droguri nu sunt trecute explicit în legislaţia penală. Cu toate acestea, dacă lista cu substanțe psihotrope se modifică şi, de mâine, nu va mai fi pedepsit traficul de canabis, de exemplu, toți cei care sunt cercetaţi pentru asta vor scăpa, deşi nu s-a modificat legislaţia penală”, au precizat pentru G4media.ro aceleași surse.

Pe de altă parte, surse judiciare susțin că dosarul Belina, în care fostul ministru Sevil Shhaideh a primit calitatea de inculpat la sfârșitul lunii aprilie, nu va fi afectat de noile modificări aduse legislaţiei. Ar fi vorba de modificări ale legilor nepenale, iar ele nu s-ar aplica retroactiv, ci doar situaţiilor juridice ce se vor naşte de acum înainte. Judecătorul ar trebui, în viziunea acestor jurişti, ca, la momentul deciziilor de condamnare să ia în calcul legea nepenală care se aplica în momentul comiterii faptelor, mai exact cea care cerea obligativitatea unei legi şi nu a unei Hotărâri de Guvern pentru transferul insulei Belina.

Sevil Shhaideh a fost mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea pe vremea când liderul PSD conducea Ministerul Dezvoltării.

Documentul intrat în posesia G4media.ro arată că Guvernul vrea să modifice patru dintre actele normative care stau la baza acuzaţiilor DNA:

  • Legea apelor 107/1996
  • Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică
  • O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”
  • Codul Civil.

Prima precizare apare în Legea 107/1996, Legea apelor. La art. 4 ( (1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu excepția apelor geotermale.

(2) Apele din domeniul public se dau în administrare Regiei Autonome “Apele Române” de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, în condițiile legii.” – n.r.) se adaugă un nou alineat, 2 indice 1: “Dreptul de administrare se poate modifica prin lege sau prin Hotărâre de Guvern

Această modificare abilitează explicit Guvernul să emită Hotărâri de Guvern în privinţa administratorilor resurselor de apă Amintim aici că DNA a acuzat-o pe fostul ministru al dezvoltării, Sevil Shhaideh şi pe alţi doi subordonaţi de abuz în serviciu din cauză că ar fi trecut insula Belina din administrarea publică a statului, în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de guvern şi nu prin Lege.

Codul Civil și alte trei legi au fost modificate, astfel încât să fie clară procedura de transfer a dreptului de proprietate sau administrare a resurselor de apă către alte entități.

Mai exact:

Art. 830 alin.3, teza 1 din Codul civil: Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. )

devine:

(3) Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice, prin care bunul a fost declarat obiect exclusiv al dreptului de proprietate publică.

Legea 213/1998privind bunurile proprietate publică :

Alin 1 al art. 9 care este acum:
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.

devine:

(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se, din bun de interes public naţional, în bun de interes public judeţean sau local

OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele Române, la art 2 alin 2 ( Administrația Națională «Apele Române» administrează bunurile din domeniul public al statului, de natura celor prevăzute la art. 136 alin. (3) din Constituția României, republicată, bunurile proprietate publică prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, conform anexei nr. 2, precum și patrimoniul propriu stabilit pe baza situațiilor financiare existente la sfârșitul lunii anterioare datei înregistrării ca instituție publică la organul fiscal competent.” )

se adaugă un alineat care permite explicit încredinţarea de lucrări altor entităţi:

<Pentru executarea lucrărilor publice noi sau a celor de modernizare, reabilitare consolidare, întreţinere şi reparare pe diguri, baraje, traversarea cursurilor de apă şi în zona altor lucrări din domeniul gospodăririi apelor, prin Hotărâre de Guvern, se poate institui drept de administrare temporară şi în favoarea altor instituţii publice, regii autonome şi/sau companii naţionale/locale şi societăţi naţionale beneficiari ai proiectelor respective, pe durata prevăzută în Hotărârea de Guvern.>

Acuzațiile DNA în dosarul Belina:

Procurorii anticorupţie susţineau, la 25 aprilie 2018, că: “În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.

Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

Concret, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, inculpata Sevil Shhaideh, a iniţiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de iniţiator. Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel către domeniul public al judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care inculpata cunoștea că în acest mod întocmeşte acte care încalcă o serie de dispoziţii legale, respectiv:

A. art. 136 alin. 3 din Constituţia României:( ” Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.” – n.r.)

B. art. 3 din Legea apelor 107/1996: “(1) Aparțin domeniului public apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km2, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul energetic valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv. –
(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.
(4) Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizată conform art. 9 alin. (2).
(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole aflate în afara cursurilor de apă.” – n.r.)

3. art. 3 alin. 2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică: (” Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege. ” -n.r.)

4. anexa 2 din O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”:

5. art. 38 alin. 2, alin. 3, art. 30 alin. 2 şi art. 77 din Legea 24/2000 – (conţine elemente de tehnică legislativă – n.r.)

6. art. 860 alin. 3) teza întâi din Codul civil – (Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. – n.r.)”

Autor:  

Publicat de: g4media.ro

Data publicării:  

ROVANA PLUMB, intangibila penală … (i s-a colmatat brațul Pavel, deh, deci Insula Belina nu mai e insulă)

17 octombrie 2017 Lasă un comentariu

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Constituția României;  Art. 16 – Egalitatea în drepturi 

Rovana Plumb – intangibila penală

Încă odată parlamentarii români încalcă articolul 16 al Constituției României opunându-se mersului normal al Justiției.

Ieri, 16.10.2017, deputații majorității penalilor din Camera Deputaților au decis, la fel de halucinant ca și în alte ocazii că Rovana Plumb nu poate fi anchetată în dosarul Belina. A toate știutorul Deputatu Eugen Nicolicea, a susținut cu o naturalețe de escroc veritabil că Insula Belina și brațul Pavel (care o despărțea de mal) au dispărut ca măgaru-n ceață.

Plenul Camerei Deputaţilor din parlamentul penal al României (având în vedere că încalcă în mod regular Constituția, cred că nu e nici o greșală în a-l numi ”Parlamentul Ilegal”) a respins la 16.10.2017, prin vot secret, solicitarea de aprobare a cererii de începere a urmăririi penale faţă de Rovana plumb, ministrul demisionar al Fondurilor Europene,  suspectată de  procurorii DNA de a complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.

Nu mai puțin de 184 de deputaţi au votat contra  cererii DNA, doar 99 votând în favoarea cererii.

Mai multe partide au încălcat astfel iar separația puterilor în stat votând în favoarRovanei Plumb, în condiţiile în care Dragnea anunţase înainte de plen că va vota împotriva solicitării, ( de fapt nici nu știu de ce s-a mai votat, Liviu Dragnea fiind deținătorul unui control absolut asupa Parlamentului și Guvernului, al Puterii Executive și a celei Legislative – n.a), deputatul Varujan Vosganian, deputatul găinar ce pare a umbla cu șapca în gură, ca un ordinar lingău armean ce este, a făcut o pledoarie pentru solidarizarea aleşilor cu ma`am Plumb.

Evident că, la  cei 167 de deputaţi ai famigliei de penali  PSD-ALDE, şi-au mai adus aportul şi reprezentanţi ai UDMR, ai minorităţilor sau neafiliaţi.  Pe de altă parte, PMP, PNL şi USR au anunţat că vor vota „pentru“ cererea DNA. Nu trebuie să uităm că mizeria politică și ilegală UDMR are parlametari care, deși au jurat credință României când și-au luat în primire mandatele nu ae ezitat să devină transfugi și să se pună sub protecție premierului filohortyst al Ungariei, Viktor Orban,

Cu o nerușinare greu de imaginat, nesimțita exministresă Rovana Plumb şi-a susţinut nevinovăţia într-un discurs în care a subliniat că anumite instituţii caută să dea jos guvernele PSD (evident ea fiind un fel de Sfânta Fecioară Imaculată), şi să se împotrivească rezultatului alegerilor din 2016. „Ne aflăm în faţa unui joc periculos al percepţiei. Se încearcă permanent inducerea în eroare prin folosirea de metode menite să servească aceluiaşi scop: demonizarea PSD, compromiterea unui întreg program de guvernare şi, dacă se poate, răsturnarea votului popular aşa cum s-a întâmplat şi la referendum, şi la votul din disaporă la alegerile prezidenţiale“, a afirmat Plumb, care după vot a declarat că prin ceea ce s-a întâmplat în Parlament ieri, aleşii au demonstrat că au fost respectate „principiile statului de drept“.

Nicolicea, cel jurist şi geograf

Dar persoana care a inventat  de apărare a lui madam Plumb  a fost lindăul social-democratul Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, o lepră care dă impresia că, atunci cât îi convine știe Constituția din scoarță în scoarță, evident înțelegând anapoda orice lege, dacă e cazul.

Încă de cu o seară mai înainte, lepădătura și-a pregătit terenul explicând  că acuzaţiile care li se aduc lui Sevil Shhaideh şi Rovanei Plumb nu sunt susţinute legal deoarece, pe de o parte, braţul Pavel nu mai există pentru că s-ar fi colmatat şi, prin urmare, nici insula Belina nu mai există. Deci Belina asta e un fel de ceva ca virginitatea blondelor, uneori există, alteori ba.

„Albia minoră înseamnă între mal şi mal, insula din interior. În momentul în care un curs de apă a dispărut – braţul Pavel – atunci malul s-a mutat pe partea ailaltă a insulei, firesc, deci nu mai există în albia minoră (…) Braţul Pavel s-a colmatat, a creat patru lacuri care nu mai au legătură cu Dunărea, nu mai există nicio albie a râului“, a declarat Nicolicea, precizând că nu se mai poate vorbi de o apă curgătoare,  lucru care pare a aarăta că el considera că se găsește în fața unei audiențe formate din cretini retardați cum e audiența celor doup mezerii media pe unde își face veacul, România TV și Antena 3

MOTIV DE DOSAR DNA: Hidrocentrală, aquapark

În realitate nici vorbă de colmatarea Brațului Pavel .. asupra acestuia au avut loc mai multe intervenţii de-a lungul timpului, în perioada 1978-1983 fiind demarată construcţia unei microhidrocentrale la care s-a renunțat, în 2012, Guvernul Ponta, din care făceau parte Liviu Dragnea şi Rovana Plumb, a încercat, pe hârtie, amenajarea unui complex turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca“, având aquapark şi zonă de plajă. Totul era prins în Hotărârea de Guvern din 27 noiembrie 2013, prin care Braţul Pavel şi Insula Belina ajungeau în administrarea CJ Teleorman, fiind trecute aici de la Apele Române.

 Pe de altă parte, deputatul PSD a citat şi din Legea privind bunurile de proprietate publică unde se precizează că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului. „După transfer, aceste bunuri (Braţul Pavel şi Insula Belina – n. r.) au rămas tot în proprietatea publică a statului. În Legea 213 (privind bunurile de proprietate publică – n. r.) se spune aşa: trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului“, a mai grohăit cu nesimțire Nicolicea

Ascultându-l pe Nicolicea am crezut că se cere urmărirea penală a procurorului general, nu a Rovanei Plumb.” – a declarat hâtru Corneliu Bichineţ, deputat PMP

Dar şi aici trebuie făcută o menţiune. Braţul Pavel nu este colmatat, aşa cum spune Nicolicea. El a căpătat actuala configuraţie (patru lacuri de acumulare în loc de un curs continuu) prin lucrări hidrotehnice, întrucât Ceauşescu voia să facă acolo o hidrocentrală. Iar Legea Apelor spune că „Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 kmp”. În ceea ce priveşte amenajările hidrografice, aceeaşi lege spune: „Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafeţele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului, asimilându-se cu noţiunea de albie minoră”.

Pe de altă parte, Constituţia spune că apele cu potenţial hidrografic valorificabil fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Iar insula Belina şi braţul Pavel  au un asemenea potenţial, din moment ce s-a intenţionat construirea acolo a unei hidrocentrale.

DNA consideră că s-au încâlcat grav patru legi 

Procurorii DNA spun că: „prin modalitatea de adoptare a acestei Hotărâri de Guvern au fost încălcate prevederile Constituţiei României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 şi cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că Insula Belina şi braţul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanţelor Publice şi de Ministerul Justiţiei, în perioada premergătoare adoptării hotărârii“. 

%d blogeri au apreciat: