Arhiva

Posts Tagged ‘Claudiu Năsui’

CRISTINA PRUNĂ (referinduse la ministrul Dan Vâlceanu): „Nivelul scăzut al salariului minim net din România reprezintă o problemă pe care ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl și preocupe.”

24 august 2021 Lasă un comentariu

Mai țineți minte cum a încercat Ceaușescu să își mai cumpere timp în care să rămână la putere? Promițând încă 100 de lei la salariul minim.

Cuantumul salariului minim a fost întotdeauna o mare problemă pentru români. Este, comparând cu ce există în Europa, cel puțin rușinos. Fiecare premier, aflat vremelnic în funcție, ne spunea cum duduie de ne ia auzul economia și cum vor crește … cândva, veniturile, evident, asta datorându-se, și mai evident, înțeleptului mod în care el și ai lui conduc țara asta. Niciunul, însă, nu a avut vreodată curajul să explice de ce, din salariile care cresc ca Făt Frumos, oamenii pot cumpăra tot mai puțin, de ce, de fapt, în România nivelul e trai, oricât ar fi de mic, continuă să scadă.

 Pe la mijlocul anului 2021, Claudiu Năsui propunea un proiect pilot care  care aducea zero taxe pentru salariul minim cu începere de la  1 ianuarie 2022. Proiectul, a căzut, Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, spunea că o astfel de măsură va duce la o mare și gravă problemă bugetară.

„Din câte cunosc eu, nu. – a spus el – E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica la acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem. Dacă venim cu această măsură o să avem o mare și o gravă problemă bugetară. 

Fie și proiect pilot, mi-e greu să cred că odată ce deschidem Cutia Pandorei vom mai putea opri după aceea generalizarea unui asemenea proiect pentru că odată ce ai creat o categorie care nu plătește taxe , toate celelalte categorii vor dori să fie în aceeași situație” – a mai adăugat el.

Programul de guvernare al actualului Guvern vorbește explicit despre zero taxe:

„Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential”.

Dan Vîlceanu, impus de Florin Cîțu în fruntea Ministerului Finanțelor, a fost întrebat în conferință de presă cât este în România salariul minim net, s-a bâlbâit, marți, când a fost întrebat într-o conferință de presă cât este salariul minim net în România, primul răspuns fiind 1.600 de lei. „Nu are cum să fie 1.300”, i-a spus Vîlceanu unui reporter care i-a atras atenția că salariul minim net este 1.386 de lei.

Când reporterul i-a spus că, de fapt, este 1.386 lei, ministrul a replicat: „E 2.380, cred, salariul minim… Da, 2.300 salariul minim brut. Deci nu are cum să fie 1.300, dar, mă rog”.

Întrebat cât consideră că ar trebui să fie un salariu în regulă în România, Vîlceanu a spus că „există o discuție privind racordarea salariului minim la coșul minim de consum, dar este o discuție complexă pentru că prețurile cresc constant”.

Dan Vîlceanu a fost învestit în funcție în 18 august; el a fost validat pentru funcția de ministru al Finanțelor în Biroul Politic Național al PNL, convocat de către premierul Florin Cîțu și de susținătorii acestuia. Singurul vot împotrivă a fost al lui Ludovic Orban, Vîlceanu având de partea lui 47 de voturi.

Dan Vîlceanu, președintele filialei Gorj al liberalilor, este unul dintre susținătorii lui Cîțu în competiția acestuia pentru șefia partidului.

Cristina Prună

Nivelul scăzut al salariului minim net din România este o problemă pe care ministrul Finanțelor ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl şi preocupe, afirmă deputatul USR PLUS Cristina Prună.

Ea spune, ironic, că își dorește ca noul ministru al Finanțelor Publice să ajungă să fie cât mai rapid la curent cu realitatea economică a României și cu programul de guvernare al Cabinetului din care face parte.

  • „Nivelul scăzut al salariului minim net din România reprezintă o problemă pe care ar trebui nu doar să o cunoască, ci care să îl și preocupe.
  • România este pe rușinosul loc 1 în Europa la impozitarea muncii pe salariul minim, ca și la sărăcia în muncă. Adică oameni care muncesc 8h/zi în fiecare lună și la final nu își pot plăti facturile. Introducerea Zero Taxe pe salariul minim va răspunde nu unui ”moft” al USR PLUS, ci unei realități dureroase, care nu mai trebuie să fie perpetuată.
  • În condițiile în care deficitul de forță de muncă este din ce în ce mai puternic în toată Uniunea Europeană, iar la nivel național multe state caută soluții prin care să atragă lucrători, România nu își mai permite să fie o țară care să exporte resursă umană. Din acest motiv, introducerea de anul viitor a măsurii Zero Taxe pe salariul minim într-un domeniu, care urmează să fie stabilit, a fost asumată nu doar de USR PLUS, dar și de întreaga Coaliție de guvernare.
  • Da, cu ce are dreptate domnul ministru, este că ne dorim într-adevăr ca măsura să fie extinsă ulterior la nivelul întregii economii. Taxarea aberantă a salariului minim trebuie să dispară”  a scris pe Facebook deputatul USR PLUS Cristina Prună.

USR dorește să schimbe Constituția. Penalii să nu mai poată candida pentru funcții publice

În urmă cu două săptămâni, Cristina Prună, deputat al Uniunii Salvaţi România (USR) declara la Oradea că reprezentanții formațiunii din care face parte vor declanșa strângerea a 500.000 de semnături necesare pentru a putea depune o  iniţiativă cetăţenească de modificare a Constituţiei, numită „Fără penali în funcţii publice” .

CRISTINA PRUNĂ
Deputat al Uniunii Salvați România

„Estimăm că publicarea în Monitorul Oficial va avea loc undeva spre sfârşitul lunii martie, ceea ce ne va permite ca pe 31 martie să începem efectiv campania de strângeri de semnături”, a declarat, Cristina Prună într-o conferință de presă.

Semnăturile vor fi strânse, estimează USR, în șase luni, în fiecare reședință de județ și în fiecare sector bucureștean fiind instalate corturipentru adunara semnăturilor.

„Noi estimăm că impactul va fi mult mai mare decât cele 500.000 de persoane. Ne dorim să ajungem chiar la un milion de semnături. Considerăm că undeva, la începutul lunii septembrie, vom avea strânse aceste semnături, după care vor fi depuse la Parlament şi să intre în procesul legislativ”, a precizat deputatul USR.

La conferința de presă de acum două săptămâni de la Oradea au fost prezenți și  deputaţii USR Silviu Dehelean şi Claudiu Năsui.

„Proiectul a pornit anul trecut, în primăvară, printr-o dezbatere la Bucureşti despre interdicţia pe care ar trebui să o impunem în legislaţie, de accedere în funcţii publice a persoanelor condamnate penal. Concluzia acestei dezbateri a fost că singura modalitate de a limita accesul celor care au condamnări definitive în Parlament ar fi revizuirea Constituţiei. Aceasta putea fi făcută pe cale parlamentară, dar am considerat că astfel iniţiativa nu ar avea suficientă tracţiune, suficientă justificare, aşa că am hotărât pe calea unei iniţiative cetăţeneşti” – a declarat Silviu Dehelean.

De fapt intenția de schimbare a Constituției propusă de USR se referă la adăugarea unui nou aliniat la Art 37 din Constituție.

În prezent articolul în discuție arată așa:

 ARTICOLUL 37 – DREPTUL DE A FI ALES

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) .

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

Acestui articol ar urma să îi fie adăugat un nou aliniat, al treilea, care ar urma să  precizeze: 

 „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Potrivit reprezentanţilor USR, interdicţia ar trebui limitată în timp şi ar urma să înceteze odată cu intervenirea unei forme de îndepărtare a pedepsei: reabilitarea, dezincriminarea sau amnistia.

Textul cu expunerea de motive este depus la Consiliul Legislativ care urmează să dea un aviz, după care se va publica în Monitorul Oficial.

%d blogeri au apreciat: