Arhiva

Posts Tagged ‘Codruţa Kovesi’

Schimbarea legilor justiției pentru a scăpa de Codruța Kövesi, un atentat de tip mafiot

O lege  este un act normativ care emană de la organul legislativ  prin care sunt reglementate anumite relații sociale. Practic ele definesc modul în care o societate funcționează.

A schimba legile doar pentru că la un moment dat doar așa anumite categorii care dețin puterea la un moment dat sunt interesate pentru a-și putea atinge anumite obiective este un act gravissim care lovește o societate în fundamentul ei democratic, atacă dreptul indivizilor de a se simți protejați.

Dacă se va ajunge la schimbarea legilor Justiție doar pentru că cineva dorește să scape de  procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kövesi putem vorbi fără teama de a greși de un atentat de tip mafiot.

De ce se schimbă legile Justiției? Pentru lichidarea Codruței Kövesi? 

Legile Justiției au fost, de la aderarea României la Uniunea Europeană, un prag simbolic și intangibil pentru guvernele care s-au perindat de-atunci încoace. Nu pentru că  politicienii n-ar fi vrut să schimbe lucrurile în favoarea lor, ci fiindcă aceste legi au fost negociate cu Bruxelles-ul în așa fel încât să întărească puterea magistraților și independența Justiției. Ministrul Tudorel Toader a anunțat că le va schimba, cu tot cu noile coduri Penal și de Procedură Penală.

Pachetul legilor Justiției – care cuprinde Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii – a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului împreună cu legile care reglementea­ză proprietatea. În 2005, Călin Popescu Tăriceanu și-a pus în joc mandatul de premier pentru promovarea legilor Macovei, care, printre altele, au dus la crearea DNA sub forma în care funcționează și astăzi. Tăriceanu și-a dat, însă, repede seama că devenise un fel de ucenic vrăjitor pentru prietenii lui, îmbogățiți ai tranziției, și a vrut să dea înapoi. S-a împiedicat de Traian Băsescu, devenit, între timp, un aliat în lupta pentru demolarea DNA.

Incoerențele lor au devenit banale într-o țară în care politicienii își fac legi pentru liniștea și bunăstarea lor. De ce ar vrea ministrul Tudorel Toader să modifice legile Justiției de vreme ce ele au fost scrise ținând cont de standardele Uniunii Europene și de peste zece ani au produs efecte, lăudate în toate rapoartele de țară ale Bruxelles-ului? Nu cumva e vorba despre o contrareformă care să aducă tihna de dinainte? Și, eventual, de un tertip care să-i scoată pe Codruța Kövesi și pe ceilalți procurori-șefi din joc, fără să producă mari valuri la Bruxelles și în cancelariile marilor puteri euro-atlantice?

Soluția unificării DNA cu DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism),  propusă de Tăriceanu mai demult, sub pretextul că acesta este un model folosit în unele state UE și că există o suprapunere între faptele de corupție și cele de crimă organizată, ar duce automat la schimbarea întregii conduceri din cele două instituții.

Aruncarea peste bord a șefei Direcției Naționale Anticorupție ar fi doar unul dintre scopuri, mai sunt modificări esențiale pe care le doresc politicienii, pentru descurajarea procurorilor și judecătorilor și, nu în ultimul rând, îndulcirea Codurilor, pentru salvarea lui Dragnea și a baronilor locali complici în diferite afaceri și care sunt pe punctul să-l trădeze pentru a-și scăpa pielea. 

Autor: Sabina Fati

Sursa: romanialibera.ro

Publicat: 10 august 2017 

 

Nimic nu are Carmen Dan mai creț decât mintea …

În loc de motto:

   – Ce are Carmen Dan creț?

   – Mintea …

CARMEN DAN
Mintea blondă și creață de la Interne

 

Cum Gabriela Firea și Lia Olguța Vasilescu deja s-au exprimat asupra faptului că Liviu Dragnea ar fi cel mai indicat să fie viitorul președinte, Carmen Dan, fosta secretară de școală din străfundurile Teleormanului, ajunsă peste noapte  ministresă la Interne, nu putea nici să tacă și nici să repete ca au spus alea … doar nu era să o acuze de plagiat.

Ma`am Dan, prezentă și ea la Antena 3 (ca și celelalte) a declarat nici mai mult, nici mai puțin că în cazul dispariției lui Sebastian Ghiță  poliția și-a făcut treaba (treabă mare, probabil – n.a.), adăugând, în stilul împământenit la respectiva mizerie mediatică, despre Codruța Kovesi că are o „atitudine combativă” și deloc „constructivă”

„Mi se pare normal a spus  Carmen Dan la Antena 3 – și firesc ca între MAI și DNA să existe această abordare bilaterală, strict instituțională. Eu nu am ieșit să răspund nici uneia dintre argumentațiile pe care dna procuror șef le-a expus public. La momentul respectiv, am făcut precizările pe care le-am considerat necesare, fără a avea o atitudine combativă, pentru că nu cred că este o atitudine constructivă.

Ce pot să spun este ce am spus și atunci, Poliția Română și-a făcut treaba. Dânsa vorbește de filaj. Nici nu există. Este un termen consacrat, dar nu există. Vorbim despre supraveghere operativă și măsura a fost dispusă de procurori. Sunt convinsă că lucrurile se vor lămuri”.

Laura Codruța Kovesi a acuzat de mai multe ori Poliția Română că ar fi vinovat că fostul deputat nu a fost găsit…
Să-mi fie cu iertare, dar nu cumva exact  Ministerul de Interne era cel care trebuia să în supravegheze pe Ghiță să nu dispară și odată dispărut, să nu iasă din țară?
Oricâtă bunăvoință ai avea față de faptul că ma`am Dan, e blondă naturală, deci ar avea o scuză, nu poți să nu observi cât de creață îi e mintea…
Sursa declarației: evz.ro

Elena Udrea îi cere Laurei Codruţa Kovesi să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru faptul că ea şi Victor Ponta au negociat numirea acesteia în funcţia de procuror şef al DNA

Elena Udrea

Elena Udrea

Dacă-i bal, bal să fie …

Elena Udrea îi cere Laurei Codruţa Kovesi nici mai mult, nici mai puţin decât să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru faptul că ea şi Victor Ponta au negociat numirea acesteia în funcţia de procuror şef al DNA

„DNA-ul sesizează Inspecția Judiciară a CSM pentru că am afirmat că Kovesi a dat ordin să fiu arestată din nou în vara lui 2015, ceea ce s-a și încercat în luna octombrie a anului trecut. Această afirmație am făcut-o și la momentul respectiv, dar atunci nu a contat pentru Kovesi. Eu cer șefei DNA să mai sesizeze Inspecția și cu următoarea declarație: ‘Eu, Elena Udrea, am fost la primul ministru Victor Ponta în birou să negociez numirea lui Kovesi în funcția de procuror-șef anticorupție!’ Am făcut acest lucru deoarece președintele Traian Băsescu dorea să o nominalizeze în această funcție, Ponta avea altă propunere, iar cei doi nu discutau între ei. Am făcut-o din proprie inițiativă, dar sunt persoane care pot confirma ceea ce spun„, a scris Elena Udrea, pe contul său de Facebook.

Laura Codruţa Kovesi, Procurorul-șef al D.N.A.  a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări în legătură cu unele afirmații ale Elenei Udrea apărute în data de 10 mai pe pagina de internet a unei publicații.

DNA a emis un comunicat  remis presei în care se spune că  Elena Udrea a făcut mai multe de afirmații „tendențioase” la adresa Laurei Codruţa Kovesi, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a funcționării sistemului judiciar.

„…. Udrea Elena Gabriela afirmă: ‘Vreau să fiu judecată de abuz în serviciu. Este o tâmpenie de acuzație. Nu mă interesează personal, eu am multe alte acuzații. Pe mine mă doare în cot de această lege. Slugile SRI-ului dau aceste mesaje, de fapt slugile sistemului. Persoanele care mă atacă acum mă atacau și înainte când era Traian Băsescu președinte. Această faptă nu există nicăieri. Dacă i se năzare DNA-ului să îi facă cuiva dosar penal, sigur va face. Acest sistem e reprezentat de către SRI și de către doamna Kovesi de la DNA. Procurorii execută ordine’. Cu aceeași ocazie, Udrea Elena a afirmat: ‘Multe dintre dosare s-au făcut la ordin. Doamna Kovesi a dat ordinul ca eu să fiu arestată’„, se spune în comunicatul DNA.

Sesizarea Inspecției Judiciare are în vedere faptul că „asemenea afirmații tendențioase, făcute de o persoană care în prezent este inculpată fiind trimisă în judecată de procurorii DNA pentru infracțiuni de corupție și care este judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt de natură să submineze autoritatea judecătorească și sunt de natură a pune în discuție deontologia profesională a magistraților”.

Interesant mi se pare ceva. Când unii declară câte ceva DNA-ul consideră că au un anumit … interes. Când dau alţii declaraţii scăpând astfel de arestul preventiv, sau chiar de cercetarea penală, rămânând cu ceea ce au furat fără a mai fi anchetaţi nu au nici un interes.

Oare de ce îmi pare că DNA, cu şefa lui în frunte, de la o vreme nu mai are nici un fel de jenă din a arăta clar că îi tratează diferit pe cei anchetaţi? 

Cum ar veni, penalii nu sunt toţi la fel, unii dau atât de frumos din coadă încât din penali devin imaculaţi … 

Măcar să li se ceară să plătească taxe pentru averile cu care se aleg după ce dau în gât pe unii sau pe alţii … aşa ar fi corect …

Melania Cincea pune întrebări despre războiul DNA-SIE

Melania CinceaCred că un eventual război real  între SIE (Serviciul de Informaţii Externeşi DNA (Direcția Națională Anticorupțiear putea însemna un dezastru pentru România. Ar putea fi un prim pas spre o apocaliptică prăbuşire a ţării.

Prezentarea SIE, de către procurorul-şef al DNA, drept un sabotor al anticorupţiei este mai mult decât uimitoare şi prevestitoare de lucruri greu de imaginat. Cred că cineva trebuie să dea nişte explicaţii.

Şi nu e deloc ceva de joacă deoarece chiar Preşedintele Iohannis a declarat:

Această situaţie care a apărut se datorează unei comunicări probabil suboptimale. Pentru a clarifica aceste aspecte i-am invitat în această dimineaţă pe amândoi. Am avut o discuţie la care am avut invitaţi pe doamna procuror-şef Kovesi şi pe domnul director Ungureanu. A fost o discuţie constructivă, s-au lămurit lucrurile şi în continuare urmează ca ei împreună să găsească soluţiile la problemele care ar putea să apară, să lămurească neînţelegerile între cele două instituţii. Consider că problema s-a rezolvat

Când se implică Preşedintele în astfel de chestiuni traba e gravă rău nu se mai opreşte la un nivel superficial, situaţia devine interesantă, ciudată, periculoasăcu un viitor al dracului de incert.

Eu pun o singură întrebare:

Dacă acest război, mimat sau real, între DNA şi SIE chiar există, oare în spatele său, în culise nu o fi existând ceva cu mult mai grav despre care, dacă am afla, ne-am îngrozi?

Întrebări îşi pune şi Melania Cincea în articolul:

Mari semne de întrebare în războiul DNA-SIE

Prezentarea SIE, de către procurorul-şef al DNA, drept un sabotor al anticorupţiei lasă în urma sa o serie de semne de întrebare. La fel ca scandalul de spionaj „Black Cube”, pe care l-a succedat la puţin timp.

SIE a fost prezentat opiniei publice, zilele trecute, ca sabotor al anticorupţiei. O acuzaţie venită de la vârful DNA. Interesant, nepomenită până acum la vreun bilanţ al DNA sau al SIE. Concret, procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, a afirmat că, de când se află la conducerea structurii anticorupţie, adică din primăvara lui 2013, nu a primit nicio sesizare de la SIE, lăsând de înţeles că acest serviciu comite ilegalităţi, prin tăinuirea unor posibile infracţiuni: „Este ilegal să deţii informaţii referitoare la posibile infracţiuni şi să nu sesizezi DNA.” Această acuzaţie a fost urmată de rapide reacţii pe unele canale mass-media, care au ajuns până în zona elucubraţiilor de genul „Să desfiinţăm SIE”.

În aceeaşi zi, SIE respingea acuzaţia, explicând: „SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate. Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare. (…) Acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB etc.”. Menţionând, în plus, că în 2015 şi în primele luni ale anului în curs, a transmis 35 de note informative sau alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie ori infracţiunilor economice.

După astfel de acuzaţii lansate la adresa serviciului de spionaj al României, era de aşteptat nu numai o reacţie, ci şi o clarificare a situaţiei, din partea preşedintelui României, care este şi preşedinte al CSAT, deci organizator şi coordonator al activităţii SIE. A venit doar reacţia. Şi asta, nu în aceeaşi zi cu afirmaţiile d-nei Kovesi şi cu replica SIE, ci abia după două zile. Şi nu sub forma unui comunicat oficial al Administraţiei Prezidenţiale, ci a unui răspuns dat de şeful statului unui jurnalist, în cadrul unei conferinţe de presă – ceea ce duce cu gândul la situaţia în care, dacă nu ar fi fost întrebat, e posibil ca preşedintele Klaus Iohannis nici să nu se fi pronunţat public pe acest subiect. „Această situaţie care a apărut se datorează unei comunicări probabil suboptimale. Pentru a clarifica aceste aspecte i-am invitat în această dimineaţă pe amândoi. Am avut o discuţie la care am avut invitaţi pe doamna procuror-şef Kovesi şi pe domnul director Ungureanu. A fost o discuţie constructivă, s-au lămurit lucrurile şi în continuare urmează ca ei împreună să găsească soluţiile la problemele care ar putea să apară, să lămurească neînţelegerile între cele două instituţii. Consider că problema s-a rezolvat”, a venit replica d-lui Iohannis. Lipseşte, însă, clarificarea situaţiei. Aşadar:

1. Nu ştim ce a generat – acum – această dezlănţuire publică a procurorului-şef al DNA la adresa SIE şi, implicit, discreditarea acestui serviciu de informaţii, inclusiv în faţa partenerilor săi externi.

2. Nu ştim de ce procurorul-şef al DNA, nemulţumit de lipsa de informaţii pe care, susţine, ar fi trebuit să le primească de la SIE, nu a spus lucrul acesta până acum, ci abia după trei ani – întâmplător, la câteva zile după detonarea în presă a bombei „Black Cube”, o ecuaţie cu multe necunoscute (ce au urmărit reprezentanţii firmei israeliene de investigaţii private Black Cube, cine a comandat această acţiune de spionaj în România, cum de au căzut atât de uşor nişte profesionişti ai spionajului în lupta cu autorităţile române sau cu ce scop a ajuns subiectul în presă) (Vezi în continuarea acestui articol, articolul: „O capcană cu destinatar incert” scris tot de Melania Cincea – nota Blue). Şi nu ştim nici dacă preşedintele a avut vreo astfel de curiozitate.

3. Nu ştim de ce DNA nu a informat oficial preşedintele României despre această stare de fapt făcută acum publică. Şi de ce nu a solicitat un control din partea Comisiei parlamentare speciale de control al SIE care, potrivit legii, analizează şi verifică respectarea Constituţiei şi a legilor României de către acest serviciu de informaţii.

5. Nu ştim, deci, oficial cine are dreptate şi nici nu ni s-a promis că se vor face verificări şi că cel vinovat va răspunde, cum e firesc. Asta, deşi vorbim fie despre fapte grave care ar fi fost comise de SIE, fie despre discreditarea, nu se ştie cu ce scop, a acestui serviciu. Deci, despre o situaţie care, indiferent din unghiul din care ai privi-o, e în defavoarea României.

6. Şi nu ştim nici în ce a constat „rezolvarea problemei”, împăciuitor invocată de dl Iohannis.

Adică, nu ştim nimic. E o nebuloasă care îi dă fiecăruia posibilitatea să înţeleagă ce poate, să interpreteze cum vrea. O situaţie iresponsabilă şi periculoasă.

Autor:

Articolul poate fi citit şi pe: putereaacincea.ro

Publicat la: 3 mai 2016 

Tot   publica pe 7 aprilie 2016: 

O capcană cu destinatar incert

Pentru opinia publică, scandalul „Black Cube” este, în momentul de faţă, o ecuaţie cu multe necunoscute. De fapt, cu cât încerci să-ţi oferi un răspuns cert, cu atât îţi dai seama că te pierzi în necunoscute.

Nu e clar ce au urmărit reprezentanţii firmei israeliene de investigaţii private Black Cube. Intimidarea procurorului general al DNA, Laura Codruţa Kovesi (aşa cum rezultă din mandatul de arestare emis pe numele a doi angajaţi ai firmei, „Mobilul întregii activităţi infracţionale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al DNA, prin încercarea «de a găsi activităţi de corupţie»”, nu şi din comunicatul DIICOT? Sau culegerea de informaţii despre presupuse acte de corupţie la nivel înalt (aşa cum spun oficialii firmei Black Cube, citaţi de presa israeliană, care vorbesc despre desfăşurarea în România a unui proiect “pentru a colecta probe grave de corupţie privind Guvernul român şi agenţiile sale”, menţionând că cei doi angajaţi ai companiei făcuseră deja “descoperiri importante”)?

Nu se ştie cine a comandat această acţiune de spionaj în România. Deşi în presa din România investigaţia a fost legată, chiar şi indirect, de numele Mossad-ului, dat fiind că doi angajaţi ai Black Cube sunt foşti ofiţeri ai acestui serviciu de informaţii, DIICOT s-a delimitat, oficial, de aceste afirmaţii, iar Ambasada Israelului la Bucureşti a subliniatcă ancheta vizează angajaţi ai unei companii private fără legătură cu vreo instituţie a statului israelian.

Nu e clar cum de au căzut atât de uşor nişte profesionişti ai spionajului în lupta cu autorităţile române. Comiţând involuntar greşeli şi lăsând urme grosolane în spate, care i-au făcut să cadă ca nişte popice, într-o lună de zile? E greu de crezut, având în vedere experienţa activităţii lor în cadrul unui serviciu de informaţii a cărui perfomanţă este recunoscută la nivel mondial şi faptul că au fost cooptaţi într-o firmă al cărei preşedinte de onoare a fost, până în 17 martie, când a murit, chiar un fost şef al Mossad, Meir Dagan, foarte bine cotat în zona de intelligence. Sau comiţând voluntar erori, lăsându-se atraşi în capcană, mizând pe o acţiune tip biliard, pentru ca informaţiile culese de ei să ajungă în atenţia autorităţilor române? Tefoanele de intimidare invocate de autorităţile române (“multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor producătoare” arată comunicatul DIICOT) nu sunt, totuşi,  apanajul unor acţiuni de spionaj de mare fineţe. Sunt mai degrabă acţiuni de recuperatori, decât de spioni.

Nu e clar cu ce scop a ajuns subiectul în presă. Ceea ce se ştie este că în mass-media a fost publicat, în facsimil, un mandat de arestare, înainte ca DIICOT să emită un comunicat de presă în acest sens. Ba mai mult, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, părea luat prin surprindere la prima declaraţie care i-a fost solicitată pe această temă. La două zile după emiterea mandatului de arestare pe numele a doi angajaţi ai Black Cube,  după toate indiciile neştiind că acel mandat ajunsese deja la presă, procurorul-şef al DIICOT vorbea despre „doar o investigație”, excluzând o cercetare penală: „La momentul acesta, e clasificată toată verificarea. Este doar investigație, nu o cercetare penală ca atare. E destul de dificil să vă dau date din această cauză.”. Adică, nega cercetarea penală, când exista deja o dovadă palpabilă a acesteia: mandatul de arestare. În plus, e aproape imposibil de admis că informaţii, care implică acţiuni de spionaj ajung din greşeală în spaţiul public. Pe ce filieră au ajuns în presă mandatul de arestare şi de ce a fost invocat numele Mossad-ului, deşi în documentele oficiale nu apare, iarăşi nu e clar. E posibil însă, ca acest aspect să indice lupte subterane duse între facţiuni din servicii, lupte care să aibă menirea de a lovi (şi) în SRI, în zona responsabilă de contraspionaj. Pentru că, aşa cum au fost prezentate lucrurile – cu menţionarea în această ecuaţie a Mossad-ului şi a presiunilor făcute la adresa procurorului general anticorupţie –, teoretic, SRI ar fi trebuit să ştie despre aceste acţiuni. Pentru că se ocupă şi de prevenirea şi contracararea activităţilor de spionaj pe care servicii de informaţii străine le derulează pe teritoriul naţional împotriva intereselor României. A avut cunoştinţă SRI despre acţiunile care, ni se spune, o vizau pe d-na Kovesi? Nu ştim, pentru că nu există o poziţie oficială a instituţiei, SRI caracterizând contraspionajul  drept o „activitate discretă”, al cărei succes „rămâne de cele mai multe ori necunoscut publicului”.

Este, deci, dificil de spus cine pe cine a atras în cursă, în scandalul Black Cube. Rămâne de văzut când şi cât va mai afla publicul larg despre acest caz controversat. Asta, în situaţia în care dosarul nu va fi clasificat.

Autor:  

Articolul poate fi citit şi pe:

putereaacincea.ro şi timpolis.ro

Publicat la: 7 aprilie 2016

CLAUDIA POSTELNICESCU: „… preşedintele Klaus Iohannis este, în acest moment, izolat complet faţă de cei care l-au învestit cu încrederea lor în noiembrie 2014.”

6 Martie 2016 2 comentarii

Mi-aş permite să pun acest articol al Claudiei Postelnicescu publicat în contributors.ro  sub trei  motto-uri:

„Castelele de nisip care nu sunt construite pe un fundament solid ci pe minciună, ipocrizie şi făţărnicie sunt măturate de primul val care le loveşte.”

„Sic transit gloria mundi”

„Errare humanum est, perseverare diabolicum” 

Izolarea Preşedintelui – actualizat 

Claudia PostelnicescuA trecut puţin timp de la declaraţia nefericită a preşedintelui Klaus Iohannis în favoarea Antenei 3, considerată victimă a libertăţii de expresie, ceea ce este o manipulare atent ţesută pentru inducerea în eroare a opiniei publice, victimizarea Antenelor, implicit a omului care le deţine, Dan Voiculescu, şi poziţionarea Antenelor ca vectori ai democraţiei şi libertăţii de exprimare în luptă cu statul răzbunător care acţionează la comanda politică a …DNA. Nici mai mult, nici mai puţin. Justiţia devine un instrument de represiune a libertăţii sub bagheta dictatorială a Codruţei Kovesi. Şi nu doar DNA, ci şi ANAF, întregul guvern, chemat la raport.

A urmat recent decorarea a 1700 de persoane ca „luptători pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 – luptători cu rol determinant”, printre care se numără oameni consideraţi de către opinia publică mai degrabă impostori decât luptători. Se ştie că în primele zile de la preluarea puterii de către revoluţionarii lui Ion Iliescu, o serie de băieţi deştepţi s-au dus să îşi ia certificate de revoluţionari, deşi nu ieşiseră nici măcar pe stradă în ultimele zile ale lui decembrie 1989. Peste 6000 de oameni au depus cerere pentru a fi consideraţi „luptători cu rol determinant”, listă pe care figurează şi o serie de actori şi mici celebrităţi. Nu neagă nimeni curajul şi meritul incontestabil al celor care au ieşit pe străzi în perioada 16-25 decembrie 1989, însă mai multă meticulozitate şi stricteţe în a filtra adevăraţii luptători de impostori nu este niciodată de prisos într-o ţară dominată de ultima categorie, de 25 de ani încoace. În general, oamenii cu adevărat curajoşi nu simt nevoia să se laude sau să îşi aroge drepturi, pretenţii financiare sau de altă natură, aşa cum a făcut-o deputatul Eugen Nicolicea care a declarat că: „Mare parte din contribuabili (adică cei care îi plătesc lui indemnizaţia) ar fi rămas şi acum cu Ceauşescu.” E bine, am scăpat de Ceauşescu şi am rămas cu Nicolicea, luptător determinant fără de care nu se întâmpla eliberarea patriei de sub dictator. Suntem nişte norocoşi şi, fiind noi atât de norocoşi, de ce nu le-am plăti şi pensii speciale, după ce le-am dat bugete pe mână ani la rând, din care s-au alimentat averi colosale de milioane de euro?! Mie chiar mi se pare prea puţin. Ar merita să ne retragem şi să îi lăsăm în continuare tot pe ei, nu?!

Nu. Suficient este suficient. Jaful, prăduirea, impostura şi tupeul trebuie să înceteze, iar dacă ei nu vor trebuie forţaţi prin transparenţă, insistenţă şi acces la procesul decizional. Toţi oportuniştii vremurilor tulburi trebuie să dispară de pe scena publică. Este un paradox şi o lipsă de claritate morală desăvârşită să onorezi astfel de oameni, în timp ce dosarele revoluţiei despre adevăraţii eroi sunt închise şi se luptă doi avocaţi pe la CEDO să arăte de ce statul român este dominat de impostori şi ticăloşi rămaşi infiltraţi în sistem. Înţelegem chiar că unii dintre cei decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis au dosare penale şi sunt cunoscuţi interlopi. Ştiu că nu preşedintele ţării face verificarea şi filtrarea, ci i se propun spre decorare de către cei din staff-ul său. E însă nevoie de mai multă implicare din partea preşedintelui, mai multă informare, din mai multe surse, pentru a putea să ia decizii bine cumpănite.

Iar asta nu este suficient. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat ieri că îi retrage decoraţia „Steaua României” lui  László Tőkés, deşi, dintre mulţii decoraţi, despre László Tőkés, cu toate erorile lui ulterioare, măcar ştim sigur că el a fost cel care a stârnit scânteia revoluţiei în Timişoara, de la el a pornit totul, prin refuzul de a ceda presiunilor securiştilor. Lucrurile astea se ştiu, sunt – sau ar trebui să fie – în manualul de istorie al României. Actualizare: înţeleg că există o decizie a ICCJ privind motivarea Consiliului Naţional al Ordinului Naţional “Steaua României” privind retragerea decoraţiei, caz în care preşedintele respectă o hotărâre a instanţei, nu este o decizie arbitrară nejustificată, nu aveam informaţia aceasta mai devreme.

În consecinţă, cred că preşedintele Klaus Iohannis este, în acest moment, izolat complet faţă de cei care l-au învestit cu încrederea lor în noiembrie 2014. În umbra preşedintelui se vede chipul omului sistemului, cel care îl sfătuieşte – prost, domnule Mihalache, prost! – pe preşedinte cum să nu supere sistemul.

Închei prin a spune că noi, cei care am determinat masiv alegerea lui Klaus Iohannis, prin mobilizarea noastră pe reţele informale, care nu pot fi controlate de sistem, urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia preşedintelui şi ne manifestăm o maximă îngrijorare cu privire la ultimele sale declaraţii şi decizii.

Autor: Claudia Postelnicescu

Sursa: contributors.ro

Oare Marius Tudose, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este reprezentatul Antenei 3 în această instituţie?

Marius TudoseFascinantă țară este România …

Tot felul de ţoape mediatice, autodenumite pompos „analişti politici”, să mai scoată nişte bani din buzunarul purtătărilor de buci pe care le pupă cu sârg, au avut azi o pită de halit.

Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a decis că  declaraţiile lui Traian Băsescu şi ale Elenei Udrea au încălcat independenţa şi prestigiul justiţiei şi au reprezentat un atac la imparţialitatea magistraţilor.

Maimuţoii purtători de robe cărora lumea le zice magistraţiau mai remarcat şi că Băsescu a devenit critic la adresa sistemului judiciar doar când apropiaţii săi au început să aibă probleme penale.

Şi pentru că prostul dacă nu-i fudul nu-i prost destul, Marius Tudose, ditamai Preşedintele CSM a fost cel care sesizat Inspecţia Judiciară atât cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu la postul său de casă, cât şi în legătură cu mesajul postat în 2 Aprilie de Elena Udrea pe Facebook.

Deoarece nu am înţeles exact ce l-a stârnit pe  ” şi a făcut să îi apară bulbuci cu aromă de băşină de varan în zoaiele minţii, mai jos sunt toate cele trei postări de pe contul de Facebook a doamnei Udrea, din data de 2 aprilie:

  Prima, la ora 09:23 ·

„Nu există absolut niciun motiv ca Elena Udrea să rămână în arest preventiv. De aceea, credem şi sperăm că Înalta Curte va lua o decizie pozitivă.

Arestul preventiv trebuie să fie o măsură excepţională şi să îi privească doar pe cei care prezintă un pericol concret pentru societate şi ordinea publică. Elena Udrea nu poate fi privită sub nicio formă ca un pericol social.

Din păcate, această măsură a arestului preventiv s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată. Trimiterea „la beci” se aseamănă cu o formă de tortură făcută pentru ca acuzaţii să spună tot ce vor să audă procurorii. Or, crezul şi speranţa noastră este că România a evoluat foarte mult de la momentul în care aceste practici puteau fi definitorii pentru Justiţie.

Privarea de libertate înaintea unei condamnări nu este firească într-o societate democratică şi nu vine nici în spiritul noilor Coduri, care au stabilit că există şi alte măsuri de natură preventivă: controlul judiciar şi arestul la domiciliu.

Dispunerea oricăreia dintre cele două măsuri nu ar împiedica în vreun fel desfăşurarea anchetei. Doar setea de imagine şi de spectacol face să se insiste în continuare pe ideea arestului preventiv, care nu ajută în niciun fel la aflarea cât mai grabnică a adevărului.

Mai mult, în condiţiile în care nu există niciun fel de probă împotriva Elenei Udrea, doar denunţuri şi declaraţii, păstrarea arestului preventiv s-ar constitui într-o nouă nedreptate.”

A doua, la ora 12:57 ·

„Lupta pentru libertate a Elenei Udrea se poartă cu oamenii lui Koveşi

Unul dintre judecătorii care analizează astăzi contestaţia avocaţilor fostului ministru a fost consilier personal al Laurei Codruţa Koveşi.

La fel cum consilieri ai lui Koveşi sunt şi cei care instrumentează dosarul „Gala Bute”.

Practic, atât procurorii, cât şi judecătorii sunt sau au fost ombilical legaţi de procurorul-şef DNA.”

A treia, la 17:14 ·

„În argumentaţia pe care a avut-o în faţa completului de judecată astăzi, Elena Udrea a invocat, printre altele, şi faptul că alţi politicieni acuzaţi de fapte de corupţie (printre ei şi Vâlcov şi Mazăre) au fost lăsaţi în libertate de ÎCCJ. Chiar a existat un schimb de replici cu procurorul care argumenta necesitatea arestării preventive.

Din această perspectivă, deciziile în cazurile Vâlcov şi Mazăre, venite concomitent, deşi nu au fost judecate în acelaşi timp (cel puţin teoretic ?!), par a nu fi întâmplătoare, putând fi menite să justifice o eventuală respingere a contestaţiei avocaţilor Elenei Udrea, lucru care ar fi putut să bată la ochi.”

Indiferent la care din aceste postări se referă încă, din păcate, Preşedintele CSM, sunt tare curios ce ar desoperi DNA-ul dacă ar cerceta ce legătură este între acest individ şi  Antena 3 . Şi nu e o glumă, aceste idei le-am văzut enunţate de nenumărate ori la această ordinărie mediatică.

Să fie oare dimnealui, Preş. CSI, interfaţa Antenei 3 în CSM?

 Interesantă ipoteză dacă ne amintim că un judecător este un individ cu o judecată superioară … Zicea Mona Temniceru, pardon, Piniceru, că un megitrat nu poate suporta tăirile de salarii deoarece ei ar fi nişte oameni care nu pot fi băgaţi în aceeaşi găleată cu restul turmei…

Deci nu se pune problema că nu înţelege ce spune, în consercinţă rămân oarece legături dubioase.

Pentru că este imposibil ca Marius Tudose, Preşedintele CSM să nu fi luat la cunoştiinţă faptul că Traian Băsescu are acum statutul de pensionar iar Elena Udrea nu mai este ministru ci are statutul de cercetată în stare de arest.

Ambii au statutul de cetăţeni români care se bucură înttre altele de libertatea de exprimare…

Păi, dacă cei doi atacă independenţa justiţiei, atunci asta o fac şi ceiloalţi pensionari şi arestaţi … pentru că toţi au păreri cât se poate de proaste faţă de justiţia mioritică.

Ce mi se pare a fi culmea absurdului este că nu am auzit pe nimeni de la CSM să spună că Parlamentul, prin protejarea  unor indivizi de teapa lui Şova, Vosganian ori a altor zeci de infractori cu gulere albe din Senat ori Camera Deputaţilor ar ataca libertatea justiţiei…

Să mă ierte Dumnezeu, dar cu această nouă răhăţeală, a membrilor CSM, de pupare a bucilor unora care demult ar trebui să fie la închisoare şi nu să conducă România, vedem cum obedienţa faţă de puternicii momentului ne scufundă adânc de tot în Balcanismul de secol XIX  care continuă să infecteze România şi să ne ţină în penumbra unei Europe care ne ţine la uşă ca pe nişte căţei exact buni să îi mănânce firmiturile rămase de la ospăţul său îmbelşugat …

Mai trebuie oare să ne mirăm că niciodată cineva de la CSM nu a ieşit să spună că în Parlament prin imujnităţile care mai de care mai anapoda se încalcă flagrant Articolul 16 „Egalitatea în drepturi” din Constituţie, unde se spune, la alin (1) „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” iar la alin(2) „Nimeni nu este mai presus de lege” ?

Sincer, cred că nu …

P.S. Mă întreb iar … De ce ar trebui să ne mai deranjăm să ne ducem la vot?

 

Dan Badea: ”…La un asemenea răspuns, nu-ţi vine să-ţi iei câmpii? Sau să dai în boala ciutacului?”

17 Noiembrie 2012 Lasă un comentariu

   Ultimele zvâcniri ale slugilor lui Vîntu din conducerea Senatului

Voiculescu a cerut demiterea Procurorului General

 

Dan Badea

Dan Badea

Într-un articol publicat ieri, în Jurnalul Naţional, numitul V.C. dezvăluie modul în care Comisia juridică a Senatului a fost implicată de vicepreşedintele Dan Voiculescu, sprijinit de Mircea Geoană, în tentativa de schimbare a Procurorului General, Laura Codruţa Kovesi. Pretextul folosit de Voiculescu a fost transmiterea de către Ministerul Public, către presă, de la adresa kovesi@mpublic.ro, a rechizitoriului  din dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului Popa. Considerând aceasta un act de trădare faţă de tovarăşul său din zona penalului, turnătorul Dan Voiculescu a încercat să folosească autoritatea  funcţiei lui de vicepreşedinte al Senatului pentru a determina această cameră a Parlamentului să solicite oficial Preşedintelui României, printr-o declaraţie publică, revocarea din funcţie a Procurorului General Codruţa Kovesi. Demersul său delirant, susţinut de amicul Geoană, a fost blocat, la timp, de alţi colegi din Biroul Permanent al Senatului, printre care au fost Gyorgy Frunda şi Cristian Diaconescu, care au deviat propunerea în depoul CSM. Înainte de a prezenta culisele delirului omului-televizor de la Grivco, observăm că pentru a lansa în Senat gogomănia revocării lui Kovesi, el s-a folosi de ciutacul de serviciu, adică V.C., căruia i-a revenit umila sarcină de a prelua pe blogul personal diversiunea de la care avea să înceapă desfrâul. Aşa a apărut, pe 6 aprilie a.c., petarda referitoare la transmiterea de către Codruţa Kovesi, către un jurnalist de la Evenimentul Zilei, a rechizitoriului lui Vîntu. De unde ştia ciutacul VC că „scurgerea de informaţii“ provenea de la Kovesi? Din interceptarea unui e-mail transmis de la adresa kovesi@mpublic.ro, folosită de Procurorul General, e-mail transmis pe adresa jurnalistului cu pricina. 
Deşi explicaţia oficială a acestei presupuse corespondenţe dintre Codruţa Kovesi şi jurnalistul EvZ a fost că adresa prezentată fusese folosită şi de unul dintre consilierii Procurorului General, în paralel cu cea cunoscută de întreaga presă, pentru a răpunde prompt solicitărilor tuturor reprezentanţilor presei, SOV fiind un subiect arzător la ordinea zilei, ciutacul lui Voiculescu a prezentat lucrurile ca fiind o execuţie a lui Vîntu, de către Kovesi.  De ce-ar fi vrut Kovesi să-l „execute“ pe inculpatul Vîntu, după ce prin rechizitoriul lui Marius Iacob, Vîntu era deja executat cu propriile sale arme, nu ni se spune. Ciutacul lui Voiculescu spune însă altceva, dezvăluind sensul ascuns al demersului său.  „Mai are rost rost să-i cerem demisia doamnei Kovesi?“ – întreabă el, retoric, scărpinându-şi neoronul agitat. „Vom vedea!“ – conchide apoi, pe un ton ameninţător. Asta era pe 6 aprilie. La mai puţin de două săptămâni de la diversiunea ciutacului, pe 18 aprilie, Dan Voiculescu avea să iasă în faţă şi să încerce să finalizeze diversiunea începută de negrişor. Prin urmare, înarmat cu o scrisorică ticluită probabil în laboratoarele lui din strada Gârlei nr.1, Voiculescu participă la şedinţa Biroului permanent al Senatului condusă de amicul Mircea Geaonă, preşedintele Senatului. Scopul lui Voiculescu era ca în baza dezvăluirii ciutacului VC să ceară de la tribuna Senatului, cum am spus, revocarea Procurorului General Kovesi, ca şi când aceasta ar fi fost un ciutac angajat pe moşia Crescent. „ La punctul 6 din ordinea de zi avem o scrisoare din partea domnului vicepreşedinte Dan Voiculescu cu privire la o declaraţie a Senatului solicitând revocarea doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror general pe tema încălcării principiilor de imparţialitate şi legalitate în ceea ce priveşte cercetarea penală“ îl introduce pe ordinea de zi Mircea Geaonă, pe amicul Voiculescu. „Asta (chestiunea/scrisorica/cererea ñ n.red) este către Biroul permanent“, intervine autoritar Voiculescu. „Care este părerea Biroului permanent? Este de acord, nu este de acord?“ – explică el. 

Căldură mare, monşer

Dialogul care urmează pare rupt din Caragiale. Senatorul Alexandru Pereş încearcă să afle date despre chestiunea/ scrisorica/cererea lui Voiculescu:
Alexandru Pereş: Eu nici nu ştiu despre ce este vorba. Am citit, în 6 aprilie 2011, informaţia referitoare la ce?
Dan Voiculescu: Ce scrie acolo.
Alexandru Pereş: Dar spuneţi care este dosarul?
Dan Voiculescu: Citiţi mai departe, domnule coleg.
Alexandru Pereş: Am citit tot, dar nu ştiu ce dosar, cine este persoana, care este societatea, întreprinderea.
Verestoy Attila (intervine explicativ): Dosarul.
Alexandru Pereş: Nu mi-a spus despre ce dosar este vorba.
Frunda Gyorgy: Nu are importanţă.
Alexandru Pereş: Staţi puţin ca să mă lămuresc despre ce dosar este vorba“.

După acest dialog introductiv cu privire la hermeneutica unui dosar care, cu siguranţă, nu era cel de turnător la securitate al lui Dan Voiculescu, se trece dezbaterea pe fond a chestiunii care începuse să ardă. Din start, cel care s-a opus demersului lui Voiculescu a fost Frunda Gyorgy. El l-a pus imediat la colţ pe diversionist. „Nu poate Parlamentul, Senatul sau Camera Deputaţilor, domnul Voiculescu sau eu, în mod oficial, să ceară să fie schimbată doamna Kovesi, X sau Y. Nu pot să fac treaba asta, constituţional. Dacă domnul vicepreşedinte al Senatului doreşte treaba aceasta, în nume propriu, poate face demersurile legale. Dar să vin eu în plenul Senatului cu un dosar X în care nu ştiu cine şi nu ştiu de ce este acuzat pentru scurgere de informaţii… nu ştiu în dosarul respectiv, dar în general, nu pot să fac treaba aceasta într-un stat de drept, nici în România de azi. Dacă doriţi, puteţi să ridicaţi problema. Eu mă voi opune pentru că făcând aceşti paşi succesivi, crezând că putem să intervenim din punct de vedere al Parlamentului – am făcut şi în alte domenii economice ñ ştirbim ceea ce numim stat de drept. Trebuie să-l întărim, nu să-l ştirbim“ – a spus Frunda Gyorgy. Văzând că planul lor diversionist este pus în pericol de udemeristul încăpăţânat, Geoană a intervenit brusc: „Conţinutul este important, dar nu este tema discuţiei noastre. Este o propunere de declaraţie a Senatului României, asta avem în faţa noastră, pe o speţă oarecare“ – începe pledoaria cel care a ratat, la mustaţă, pupatul pe gingii cu Sorin Ovidiu Vîntu. „Domnul Voiculescu ne face o propunere regulamentară, în care sugerează o declaraţie politică cu privire la acest subiect. Şi întrebarea este dacă Biroul permanent achiesează la această solicitare, evident, plenul fiind cel care este suveran. Eu nu o văd ca o ingerinţă, pentru că este o declaraţie politică, până la urmă“ – minte el şiret, cu nesimţire diplomatică. Doar datora totul lui Voiculescu şi Vîntu, cei care l-au umflat cu toate pompele tonomatelor din dotare. Intervine însă, din nou, udemeristul Frunda, care i-o retează scurt spunându-i că propunerea lui Dan Voiculescu este anti-constituţională. „A aduce o declaraţie politică în care eu să condamn, să trag la răspundere, să propun tragerea la răspundere – şi pot nuanţa mult – a procurorului şef al României are efecte, chiar dacă nu sunt juridice. Are efecte publice, sociale, morale, de deontologie şi aşa mai departe. Excede cadrul constituţional al României. (…) Dacă aveţi dreptate, eu nu cunosc speţa respectivă, domnule senator, trimiteţi-o la Consiliul Superior al Magistraturii în calitatea dumneavoastră de vicepreşedinte al Senatului“. Când aude ce spune avocatul udemerist, pe Voiculescu îl trec toate apele. Se consideră nedreptăţit, tocmai el, pe care Kovesi îl hărţuieşte, cu neamuri cu tot, în dosarele ICA, Loteria, sau în care tocmai şi-a terminat, cu succes, hărţuirea, punându-i definitiv pe frunte stigmatul de turnător ordinar al Securităţii ca poliţie politică. Simte că trebuie să fie mai explicit. „Poate am greşit eu că n-am fost mai clar să dau şi speţa, cu  toate că sunt convins că este cunoscută de toată lumea. Dar o mai spun o dată. Deci, procurorul general al României, de la înălţimea acestei funcţii, şi-a permis să extragă dintr-un dosar anumite date şi de pe mail-ul personal să-l transmită unui ziarist, lui Mircea Marian. Acestea sunt datele. Ca atare, eu am crezut că o instituţie cum este Senatul ar fi indicat să se exprime într-un astfel de flagrant“ – traduce el şi pentru senatorul Pereş. Asta, încheie el, „pentru că nu se întâmplă des, cred că nu s-a întâmplat niciodată, ca procurorul general al României să extragă dintr-un dosar penal în derulare date şi să le trimită la presă domnului Mircea Marian“. 

Principiul separaţiei în stat

Pentru că Frunda Gyorgy o ţinea pe a lui, a intervenit filosofic, Toni Greblă, preşedintele comisiei juridice care a făcut, ad-hoc, o pledoarie savantă despre separaţia puterilor în stat versus… separaţia în stat. „Dacă separaţia o considerăm că este una absolută, atunci putem să adoptăm punctul de vedere al distinsului nostru coleg, domnul senator Frunda. Dacă însă considerăm că separaţia puterilor în stat este un principiu în activitatea puterilor în statul român, atunci putem să avem şi o opinie mai nuanţată. În ceea ce mă priveşte, eu am văzut şi poziţia de acum vreo doi ani de zile a doamnei procuror Kovesi, că nu răspunde decât în faţa CSM-ului. Asta iar este o atitudine care ne spune că dumneaei a adoptat separaţia absolută a puterilor în stat. Noi suntem Parchetul general şi nu dăm socoteală niciunei alte puteri în stat. Şi puterea executivă, pe legi speciale, Preşedintele, Guvernul dă socoteală Parlamentului şi noi dăm. Este vorba de principiul separaţiei în stat şi nu de separaţia puterilor în statul român“ – conchide senatorul Greblă. Mai încolo, Biroul Permanent se plictiseşte şi, prin vocea aceluiaşi udemerist Frunda, găseşte două soluţii reale la problema lui Voiculescu: „Scurgerea acestor date în presă este infracţiune, domnilor, indiferent dacă o face procurorul general al României sau procurorul de la Pătârlagele. Da? Şi atunci, eu ce pot face, parlamentar fiind, dacă vreau o soluţie? Sau dau Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări sau fac o comisie de anchetă care să ia pe doi sau trei ani, retroactiv, sesizările unde au apărut în presă informaţii din dosare în curs de urmărire penală şi pe baza acestei analize să facă un raport pe care să-l adoptăm în plen şi să-l trimitem Consiliului Superior al Magistraturii – şi asta nu este rigiditate, ci este soluţie juridică ñ să ia măsuri în cauzele respective, să ni se răspundă ce s-a făcut acolo. Asta putem s-o facem şi este chiar binevenită“. Simţind că dacă nu intervine din nou pierde şi ultima şansă de a o căpăci pe Kovesi, Voiculescu intervine din nou: „Haideţi să preluăm ideea colegului şi să propunem o comisie de anchetă“. Geoană roagă, rapid, comisia juridică a lui Tponi Greblă „să se aplece asupra acestui subiect“. 

Mingea a fost plasată avocaţilor lui Vîntu din Comisia Juridică

Numai că, atent, senatorul Cristian Diaconescu intervine şi el propunând ca înainte de a se face o anchetă să se verifice dacă nu există alta pe rol, cu acelaşi subiect. „Domnule preşedinte, eventual, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să ceară CSM-ului – acest lucru poate să-l facă – să ne spună dacă face anchete în acest moment, pentru că sesizări au mai fost pe acest palier şi să dea tot pachetul către noi“ – a spus Diaconescu. 
Propunerea lui a fost şi cea acceptată de toată lumea. Aşa se face că imediat după această şedinţă, Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice a Senatului să solicite Consiliului Superior al Magistraturii informaţii despre existenţa unei anchete pe tema e-mailului de la care a pornit  diversiunea. 
De ce a fost aleasă, totuşi, Comisia juridică? Pentru că aici se aflau cunoscuţii avocaţi ai lui Vîntu, senatorii Mircea Andrei şi Ioan Chelaru. Sigur, preşedintele Comisiei, Toni Greblă, ne-a declarat că nu acesta a fost motivul pentru care a fost aleasă comisia din care fac  parte cei doi senatori. Motivul a fost că noi aveam relaţia cu CSM ñ ne-a declarat senatorul Greblă – , iar Biroul permanent al Senatului, la cererea domnului Dan Voiculescu a vrut să afle dacă CSM desfăşoară o anchetă pe tema în discuţie.
Răspunsul CSM avea să fie dezvăluit ieri de ciutacul VC în jurnalul de familie al omului-televizor. „Pentru receptarea solicitărilor de informare publică şi pentru comunicarea punctelor de vedere ale instituţiei“, au fost folosite de către Ministerul Public două adrese de e-mail: „ presa@mpublic.ro şi kovesi@mpublic.ro“. Prin urmare, „nu există indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare şi nici încălcări ale normelor deontologice ori reglementare cu privire la comunicarea publică“. La un asemenea răspuns, nu-ţi vine să-ţi iei câmpii? Sau să dai în boala ciutacului?…

Autor: Dan Badea

Sursa:  badeadan.blogspot.ro

%d blogeri au apreciat asta: