Arhiva

Posts Tagged ‘Constituţie’

Cu cine ar trebui să votăm de aici înainte? Cu cei care vor promova schimbarea Constituției în așa fel încat să nu mai permită imunități aiurea și ca crearea de legi care să dezincrimineze faptele infractorilor

Singura soluție pentru ca infractorii să nu mai poată profita de legile pe care le fac este să se schimbe Constituția în așa fel încât să fie judecați după legea valabilă în momentul infracțiunii, de fapt, este chiar legea pe care au încălcat-o (este abrant să judeci pe cineva pentru o faptă după o lege care nu acționa când a comis fapta), precum și anularea oricărui fel de imunități atunci când e vorba de fapte legate de corupție…

De asemenea trebuie să nu se mai pună accent pe bunăstarea și confortul  condamnaților ci pe repararea prejudiciilor și neajunsurilor comise  victimelor.

Indiferent cât de sufisticate or fi mințile judecătorilor, ar trebui să își amintească de faptul că atunci când emit o sentință nu emit un vaucer de vacanță ci o pedeapsă pentru fapte săvărșite. De asemenea, eliberările condiționate trebuie să fie excepția și nu regula. 

 

După Loviluția din Decembrie am tot votat împotriva celor care îmi păreau continuatorii Comunismnului în diferite forme.

Am votat cu cei pe care îi credeam capabili să ne scape de Comunism.

Unde am ajuns? Să fim sufocați de bocancul pe care ni l-au pus pe grumaz, de reprezentanții cele mai infecte rase umane Homo Politicus, politicienii adică. Termenul ”politician” a ajuns să fie sinonim cu: tâlhar, infractor, penal, mincinos, ipocrit, arogant, nesimțit… Unii mai bisericoși care cred că omul se trage din Adam și Eva ar putea spune că politicianul se trage din șarpele biblic.

Îi vezi peste tot, mesajul lor, indiferent de la ce partid vin, este că ei sint soluția, singurii buni, ceilalți, toți, sunt doar o turmă de infractori.

Problema e că deși niciunul nu e tocmai ușă de biserică, trăim într-u lume în care, oricât de răi ar fi, fără politicieni nu se poate, alternativa ar fi anarhia care ne-ar duce înapoi în peșteri.

”Cu cine să votez?” întreabă mulți. Asta este vreu de spus, până acum s-a dovedit că toți politicianii până la alegeri sunt niște mielușei care îți pasc din palmă, după alegeri uită tot ce au promis, uită că au fost trimiși acolo unde sunt cu anumite misiuni și încap să își vadă doar de propiile interese, dacă interesele turmei corespun cu ale lor e bine, dacă nu, PA și pu …

Multă vreme am tot căutat să văsesc o cheie în care trebuie căutat răspunsul la întrebarea ”Eu cu cine votez?”

Nu bag mâna în foc, dar s-ar putea să existe o astfel de cheie.

Mă refer la două aliniate din Constituție:

ARTICOLUL 15 Universalitatea

………..

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

și

 ARTICOLUL 16 Egalitatea în drepturi

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Toți pretind că sunt de acord cu lupta anticorupție, că doar nu-i doare gura, în realitate schimbă legi care îi dezincriminează și se acoperă de tot felul de imunități.

Cred că nu merită votat nici un partid care nu militează la modul serios pentru scoaterea din Art 15 alin (2) a excepției cu privire la  ”… legea  penală sau contravenţională mai favorabilă”. Astfel oricine vine la putere își face o lege care îi dezincriminează faptele și chiar dacă după un minut de valabilitate acea lege ar acționa.

Legile după care trebuie judecați acuzații trebuie să fie legile care acționau în momentul în care au comis faptele. E o aberație să judeci pe cineva  că a încălcat o lege care nu acționa când a comis el fapta.

De asemenea, nu merită votat nici un partid care nu susține că trebuie eliminată orice fel de imunitate, cu excepția celei care acoperă declarațiile politice dacă acestea nu pot fi asimilate calomniei. Eliminarea imunității atunci când e vorba de fapte de corupție este un minim decesar… Este aberant trebuiască  să ceri ca procuror permisiunea de a ancheta un fost sau actual ministru unor colgi ai lui care mâine ar putea ajunge în aceeași situație.

Această paradigmă trebuie să dispară…

Cred că, înainte de orice, cele de mai sus trebuie să fie un fel de preexaminare atunci când dorim să găsim pe cineva cu care să votăm indiferent cât de simpatic ne pare cineva, în caz contrar nu vom vota cine să ne conducă  ci vom vota, în continuare, cine să ne fure.

Aberantul aliniat (2) al articolului 15 din Constituție este cel care face ca PSD să poată dezincrimina faptele infractorilor din conducerea sa

7 iulie 2018 2 comentarii

Îl rog pe cititor să își imagineze două situații.

Prima: O mamă își urmărește copilul la scăldat, îi ia hainele și îl lasă în pielea goală, acesta trebuind să vină așa acasă traversâd întreaga localitate spre amuzamentul celor care îl văd.

A doua: Un tată își bate cu bastonul fiul în public, acestuia dându-i lacrimile de durere.

Având în vedere că, spre deosebire de cazul în care tatăl și-a snopit progenitura pentru că a luat, fără să ceară voie, două felii de salam din frigider, cele două situații de mai sus ar fi considerate traumatizante pentru copii, părinții ar fi considerați niște părinți denaturați.

Ei bine, prima, este o scenă din ”Amintiri din copilărie”, ecranizare după cartea lui Ion Creangă, a doua una din  filmul ”Ștefan Cel Mare” unde, domnitorul își bate fiul cu un baston pentru a nu uita donația (pământ) făcută  de domnitor către o comunitate. 

Prima e văzută în film cu simpatie, a doua ca o formă de tradiție.

PENALII JUSTIȚIARI

Legile de azi i-ar pedepsi pe ambii părinți putând chiar să îi decadă din drepturi. Cam asta ar însemna aplicarea legilor prezentului unor fapte ale trecutului …

Îndelungata manifestație a ”#Rezist” în Piața Victoriei din București enervează cam pe toată lumea, pe unii pentru că astfel Guvernul ar fi, vezi Doamne, oprit de la punerea în aplicare a programului de guvernare, pe alții că Guvernul nu ține seama de doleanțele manifestanților mergând înainte cu încercarea de scăpare de pușcărie a infractorului Liviu Dragnea și a găștii sale penale.

Această manifestație nu ar fi avut loc dacă nu exista un anumit aliniat aberant din  Constituție, nu ar fi existat sau ar fi fost formulat altfel, lucru care nu ar fi permis ca măgăriile unor mega infractori să fie șterse pur și implu prin dezincriminarea faptelor, lucru care oripilează pus și simplu nu doar pe cei care manifestează în Piața Victoriei ci și întreaga lume civilizată.

Este vorba de aliniatul a (2)  al articolului  15 din Constituție care spune: Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Pur și simplu este o aberație. Acest aliniat lovește în unul din principiile fundamentale are Democrației, cel al egalității între cetățeni. Acest aliniat le permite celor care au destulă putere, dacă nu reușesc să își dovedească nevinovăția, să schimbe legile, astfel încât faptele lor nemaifiind incriminatoare. Practic se legalizează furtul, chiar jaful, aș putea spune.

Cumva am senzația că acest aliniat induce și încălcarea  ARTICOLUL 16 alin. (1) ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”   … puțini oameni pot schimba legile pentru a-și dezincrimina faptele și alin (2) ”Nimeni nu este mai presus de lege.”. Păi dacă ai puterea să schimbi legea, nu înseamnă exact că ești deasupra legii?

P.S. Nu voi susține și nu voi vota un partid care nu va promite că, dacă va căștiga alegerile va schimba acest articol.

Faptele penale ale trecutului urmând a fi judecate după legea valabilă la data comiterii faptei.

Clotilde Armand vorbește de un ”Cod Roșu de impostură” și se întreabă dacă ”Am căzut cu toții în capcana PSD”

Venind de unde vine și având educația pe care o are, Clotilde Armand reușește să se distanțeze oarecum de tabloul general de la noi, reușind astfel să aibă viziunea ansamblului, lucru care o face să fie un mult mai fin observator a ceea ce se întâmplă decât autohtonii mercenari media mioritici.

Astfel, ea vorbește de un ”Cod Roșu de impostură” și se întreabă dacă ”Am căzut cu toții în capcana PSD?”

 

Codul roşu de impostură

Clotilde Armand

Clotilde Armand

Societăţii româneşti îi lipseşte oxigenul pe care îl oferă încrederea. Fără acest element esenţial nu vom putea niciodată creşte ca o comunitate matură, stabilă, capabilă să se dezvolte echilibrat. E obligatoriu să reuşim împreună să reconstruim relaţii de încredere între noi, membrii societăţii, între oamenii politici şi alegători, între investitori şi instituţiile statului.

România are nevoie să regăsească legătură între cuvânt şi faptă, iar bunele intenţii au nevoie să fie dovedite în practică. 

Din nefericire, drumul pe care ne aflăm nu oferă o perspectivă încurajatoare, ci se înfundă în această criză majoră de încredere. Cu toţii am constatat că României i-a fost impus un spectacol politic în care ultimele vestigii de încredere se risipesc în faţa artificiilor unor păpuşari mânaţi de interese proprii. Povestea pe care o ascultăm de doi ani din partea coaliţiei guvernamentale îi adoarme pe unii, îi trezeşte pe alţii, dar niciunii nu regăsim în ea speranţa de a scăpa din capcana neîncrederii.

Cred în continuare cu tărie că societatea românească trebuie să repornească de la restructurarea nivelului local. La acest nivel, gestiunea poate prima în faţa considerentelor de partid politic, la acest nivel competenţa e mai uşor de apreciat de comunitate, la acest nivel implicarea civică poate fi încurajată şi poate duce spre acea reţea societală fără de care acţiunea politică e suspendată într-un abis de circumspecţie. Din acest motiv mi se pare important să luăm atitudine faţă de tentativele care pot aduce noi disfuncţiuni în mecanismele de la acest nivel, cum este cazul în acest moment cu proiectul de Cod administrativ. Noul şantier al coaliţiei guvernamentale, după reformele din domeniul justiţiei, riscă să aducă mai multă opacizare în practica administrativă în detrimentul transparenţei pe care se bazează o guvernare locală eficientă. Cu toată prezumţia de bună intenţie, ne lovim imediat de amendamentele propuse de PSD ca de tot atâtea bariere în jurul unui interes de clan. Să luăm ca exemplu amendamentul lui Darius Vâlcov prin care se prevede ca patrimoniul aflat în proprietatea unităţilor teritorial-administrative să poată fi înstrăinat în urma unui vot cu majoritate simplă în cadrul consiliilor judeţene sau locale. Singurul răspuns pe care putem să-l dăm la această propunere este un „nu“ hotărât, pentru că nu există nici un motiv raţional ca procedura actuală, care impune o majoritate de 2/3, să fie modificată. Această majoritate transpartinică asigură o evaluare mult mai apropiată de interesul comunitar în cazul unor propuneri de vânzare sau închiriere a unor bunuri sau terenuri aparţinând domeniului public.

Coaliţia guvernamentală este preocupată şi de pensiile pentru primari pentru care lucrările Comisiei pentru Codul administrativ au fost blocate până când experţii PSD vor găsi formulele legale. Printr-un amendament, parlamentarii coaliţiei mai doresc să renunţe la publicarea proceselor verbale complete ale şedinţele de consiliu local, considerând că un simplu rezumat e suficient pentru informarea publică şi urmărirea procedurilor din partea opoziţiei. Cu alte cuvinte, dacă mai există pe alocuri dezbateri nu are rost să mai fie consemnate în scris, din moment ce democraţia locală se reduce în viziunea PSD la un simulacru: primarul propune, consilierii votează, dacă se poate în unanimitate şi în necunoştinţă de cauză, urmând un ritual pur formal.

Cu şi mai multă vehemenţă trebuie să spunem „nu“ unui amendament care vizează politizarea funcţiilor de conducere din serviciile deconcentrate la nivel teritorial. În loc să încurajăm profesionalizarea cadrelor administrative la toate eşaloanele, în paralel cu creşterile salariale, asistăm la legalizarea practicii numirilor pe criterii politice!

În faţa unor acţiuni de aservism politic, opoziţia nu poate răspunde cu soluţii alternative, dialogul politic fiind rupt. Mai rămâne ca singură modalitate de exprimare posibilă: rezistenţa. A spune „nu“ devine, astfel, unica politică pozitivă. Pe baza ei se va putea, apoi, reconstrui.

Publicat: 29 mai 2018

Sursa: adevarul.ro

Am căzut cu toţii în capcana PSD?

De câteva zile, am devenit o ţară de specialişti în drept. Dezbatem „cu vehemenţă“ argumentele juridice prin care Curtea Constituţională îi impune preşedintelui să semneze decretul de revocare a procurorului-şef al DNA.

Am alunecat fără să ne dăm seama de pe terenul unui conflict politic pe terenul juridic, aşa cum şi-a dorit domnul profesor de drept Tudorel Toader, pentru care tehnicitatea problemei i-ar fi asigurat un ascendent în argumentaţie în faţa majorităţii fără studii juridice.

În realitate, avem două viziuni politice opuse pe o temă care ţine de interesul naţional, respectiv mult-discutata luptă anticorupţie. Orice discuţie trebuie să pornească de la legitimitatea politicii în acest sens, confirmată prin vot. Lupta anticorupţie face parte din mandatul prezidenţial în curs, obţinut cu 6,3 milioane de voturi. Alegătorilor săi preşedintele Klaus Iohannis le-a lansat două promisiuni: menţinerea României pe drumul euroatlantic şi lupta anticorupţie, ca măsură ce decurge din primul angajament pentru a asigura dezvoltarea economică a ţării. Din evoluţiile politice, constatăm însă că această luptă oficială anticorupţie nu s-a grefat pe o bază de moralitate susţinută în societate şi a fost uşor atacabilă prin campanii de presă. Puncte de vedere repetate au pus în evidenţă deficienţele punctuale ale mecanismelor fără a menţiona importanţa luptei, gravitatea fenomenului de corupţie şi mijloacele limitate ale sistemului judiciar, Ca reacţie, o mare parte a opiniei publice a perceput aceste critici ca o strategie de anihilare a DNA şi nu ca tentative de ameliorare a activităţii acesteia, cu atât mai mult cu cât credibilitatea exponenţilor era afectată de interese personale. Din aceste motive, ne găsim în faţa unei false divizări naţionale si e momentul să ne reamintim legitimitatea politicii prezidenţiale.  

A doua viziune, cea a coaliţiei guvernamentale, nu a fost definită explicit în programul electoral, dar s-a inserat progresiv ca prioritate politică din 31 ianuarie 2017, culminând cu declaraţia recentă a lui Liviu Dragnea că „lupta anticorupţie a mers prea departe“. Acţiunile politice ale coaliţiei au vizat diminuarea prerogativelor prezidenţiale cu recentrare pe rolul Guvernului şi al Parlamentului în diverse materii, dar mai ales la capitolul numirilor din sistemul judiciar.

Un articol principal din Constituţie îi conferă preşedintelui rolul de mediere, de echilibrare între puterile din stat şi acesta este spiritul care trebuie să guverneze toate atribuţiile sale concrete. În niciun sistem politic din lume, independenţa puterii judiciare nu este uşor de asigurat şi sunt necesare mecanisme complexe de echilibrare pentru a contracara tendinţa puterii executive de control sau influenţă.  

Cred că echilibrul puterilor într-un stat este acea garanţie fără de care dezvoltarea societăţii nu este posibilă. Ţara din care provin, Franţa, se bazează pe o Constituţie creată după statura prezidenţială a lui Charles De Gaulle. Sistemul său prezidenţial are numeroase inconveniente, dar şi avantajul unei legitimităţi politice mari, asigurate prin votul direct acordat unui preşedinte cu puteri executive extinse. De 60 de ani, de când funcţionează acest sistem, au existat mai multe episoade în care şeful statului a aparţinut unui partid, iar şeful guvernului unei alte formaţiuni cu majoritate parlamentară. Această coabitare, practic cu dublă comandă executivă, nu s-a soldat cu crize majore pentru ţară. Linia roşie a interesului naţional nu a fost încălcată. Preşedintele a refuzat de multe ori numiri propuse de guvern,  dar nu s-a ajuns la contestarea constituţională a acestor refuzuri. Nici în Constituţia României, nu este prevăzută nicăieri obligaţia preşedintelui de a emite un decret.  

Cum s-a ajuns la criza actuală!? Prin încălcarea liniei roşii de care am vorbit mai înainte, folosind orice mijloc pentru un control mai amplu al instituţiilor statului. Mai mult, se poate spune că politizarea unei Curţi Constituţionale este un atac grav asupra funcţionării democratice.

  Nu putem să nu admitem, în consecinţă, că în joc nu este funcţia dnei Kovesi, ci rolul de echilibru între puterile din stat al preşedintelui României şi trimiterea sa într-un plan secund al politicii naţionale.

Publicat: 5 iunie 2018

Sursa: adevarul.ro

Pentru Victor Ponta, Rovana Plumb &co, Constituţia e ceva facultativ, iar egalitatea în drepturi uneori funcţionează, alteori ba …

Întotdeauna m-am întrebat dacă faptul Rovana Plumb că s-a căţărat în tot felul de funcţii se datorează doar faptului că depune considerabile eforturi în a-şi pupa şefii în dos sau a trebuit să se şi culce cu ei.

În cel de-al doilea caz se pune întrebarea ce şefi are chiar atât de disperaţi încât să accepte.

că se dau ajutoare familiilor defavorizate să mai zici că ar fi explicabil, a diferenţia însă alocaţiile pentru copii în funcţie de veniturile părinţilor e de-a dreptul aiurea pentru că se inducxe o discriminare inacceptabilă… copii sunt copii.

Dacă se doreşte ajutarea familiilor sărace logic ar fi să li de dea acest ajutor părinţilor.

Şi pentru că niciodată nu pierde nici o ocazie pentru a demonstra că are mar probleme  la mătreaţă, Rovana Plumb se gândeşte să întrebe Curtea Constituţională dacă  acest drept (dreptul la alocaţie – n.a.) universal înseamnă un cuantum al alocaţiei egal pentru toţi copiii …

Evident la câtă minte are este şi greu să citeşti şi să înţelegi ce spune Constituţia României la ART.16 – Egalitatea în drepturi,  alin. (1):

„Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

Alina Gorghiu, Rovana Plumb


Întotdeauna m-am întrebat dacă faptul Rovana plumb că s-a căţărat în tot felul de funcţii se datorează doar faptului că depune considerabile eforturi în a-şi pupa şefii în dos sau a trebuit să se şi culce cu ei.

În cel de-al doilea caz se pune întrebarea ce şefi are chiar atât de disperaţi încât să accepte.

că se dau ajutoare familiilor defavorizate să mai zici că ar fi explicabil, a diferenţia însă alocaţiile pentru copii în funcţie de veniturile părinţilor e de-a dreptul aiurea pentru că se inducxe o discriminare inacceptabilă… copii sunt copii.

Dacă se doreşte ajutarea familiilor sărace logic ar fi să li de dea acest ajutor părinţilor.

Şi pentru că niciodată nu pierde nici o ocazie pentru a demonstra că are mar probleme  la mătreaţă, Rovana Plumb se gândeşte să întrebe Curtea Constituţională dacă  acest drept (dreptul la alocaţie – n.a.) universal înseamnă un cuantum al alocaţiei egal pentru toţi copiii …

Evident la câtă minte are este şi greu să citeşti şi să înţelegi ce spune Constituţia României la ART.16 – Egalitatea în drepturi,  alin. (1):

„Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

„Am făcut o adresă către Curtea Constituţională a declarat, ministrul Muncii –  prin care vrem să ştim dacă acest drept universal înseamnă un cuantum al alocaţiei egal pentru toţi copiii sau faptul că toţi copiii pot să primească o alocaţie, dar putem să dăm şi diferit în funcţie de nevoile copiilor care vin din familiile defavorizate. În ceea ce priveşte alocaţia de stat, vrem să ştim foarte clar dacă acest drept universal se aplică fără discriminare în ceea ce priveşte cuantumul sau se poate face diferenţiat în funcţii de nevoile copilului”.

Şi totuşi, de unde şi până unde a apucat-o pe madam Plumd o asemenea mare dragoste faţă de cei cu venituri mici? Evident, pentru a ajunge unde a ajuns, indoferent ce spune şeful ei, trebuie să sară şi să îl susţină.

Premierul Ponta, populist până în fundul genomului, a afirmat că ideea unei alocaţii egale pentru toţi copiii este nepractică, deoarece trebuie o diferenţiere în funcţie de venitul părinţilor, arătând că ar fi preferat să urce alocaţia peste 84 de lei pentru familii cu venituri mici şi să nu o dubleze şi pentru cei cu venituri suficiente.

El s-a referit la viitorul nivel al alocaţiei pentru copii, dublată în Parlament de la 42 lei la 84 lei, de mai multe ori cu expresia „82 de lei.”

„Opinia mea este că alocaţia pentru copii trebuie să fie diferenţiată, în funcţie de cine are nevoie de bani, pentru că 82 de lei pentru o familie amărâtă sunt foarte puţini şi 82 de lei pentru o familie care are posibilităţi nu contează, probabil că nici nu-şi încasează. Ideea de a da 82 de lei la toată lumea în mod egal e o idee pe care eu o consider nepractică. Aş fi preferat să dau nu 82, ci, nu ştiu, 164 sau 328 de lei la familiile care au venituri reduse (…) şi să nu mărim la cei care oricum nu vor lua cei 42 de lei, pentru că au părinţii venituri suficiente şi la care cei 42 de lei nu contează”, a declarat, premierul Victor Ponta cu populismul care îl caracterizează, evident, doctor în drept fiind nu are nici el  capacitatea de a citi şi înţelege articolul 16 alin. (1) din Constituţie. Pentru el şi pentru ceilalţi escroci cu care s-a înconjurat, Constituţia este şi a fost întotdeauna ceva facultativ, obligativitatea Constituţiei fiind  cam ca virginiratea blondelor, uneori da, alteori ba.

 Alina Gorghiu copreşedintele PNL, a transmis, un mesaj către pesedişti că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, Curtea stabilind că nu este permisă diferenţierea cuantumului alocaţiei pentru copii, cerându-le să aplice legea de dublare a alocaţiilor, aprobată de Legislativ.

„Am un mesaj pentru pesedişti: Constituţia nu este opţională, iar deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii! Curtea a stabilit, încă din 2006, că nu este permisă diferenţierea cuantumului alocaţiei pentru copii, nici în funcţie de veniturile părinţilor, nici în funcţie de orice altă variabilă. De la premier până la ministrul muncii, din păcate, nu documentează nicio decizie atunci când iau o măsură. Vă cer un singur lucru: aplicaţi legea votată de Parlament, la iniţiativa PNL, de dublare a alocaţiilor; nu mai căutaţi modalităţi de a o amâna”, a scris Gorghiu, pe Facebook.

Ea a susţinut că PSD se face „de râs” prin faptul că apelează la expertiza Curţii Constituţionale, recomandând „lectura interesantă” a deciziei din 2006 a Curţii Constituţionale.

„Vă faceţi de râs, încă o data, după ce prim-ministrul susţinea acum câteva luni ca a dublat alocaţiile din cauză că a confundat o lege cu alta. Vreau să vă uşurez munca şi ca să nu mai fie nevoie să irosim bugetul statului pentru a apela la expertiza CCR vă spun că aceasta a emis deja o Hotărâre pe acest subiect. Vă recomand o lectură interesantă, decizia din 2006 a Curţii Constituţionale care spune că alocaţia este un drept al copiilor şi că nu este permisă împărţirea discriminatorie a copiilor, în funcţie de veniturile părinţilor”, a mai scris Gorghiu.

……………

Aha, deci Alina Gorghiu ştie că nu este opţională Constituţia … lucru tare ciudat, deoarece la ultima suspendare a Preşedintelui Băsescu nu părea a şti …

Bravo Alina Gorghiu, dacă v-aţi fi dus şi să sărbătoriţi alături de PSD demolarea Guvernului MRU era pefect …

Alina Gorghiu

Alina Gorghiu

Alina Gorghiu a postat contul său de facebook o critică extrem de dură la adresa social-demoncraţilor care spun că procesul de revizuire a Constituţiei e finalizat.

Gorghiu mai spune că unul din obiective ale liberalilor este organizarea de dezbateri în care să fie prezentate românilor modificările ce vor fi aduse Constituției.

Zice doamna Gorghiu că: 

„Cei care s-au specializat în modalități de ocolire a Constituției pozează acum în reformatori și dau lecții PNL. Proiectul de revizuire a Constituției nu este în niciun caz aproape de a fi încheiat, așa cum susține PSD. Puterea vrea să cârpim un proiect care s-a dovedit a avea carențe. Noi optăm pentru un demers serios și de substanță, în acord cu recomandările CCR și ale Comisiei de la Veneția. Lipsa dezbaterilor publice este un mare handicap al actualului proiect. De aceea, unul dintre principalele obiective ale PNL este să organizeze dezbateri și să facă proiectul de revizuire a Constituției cunoscut cetățenilor care vor vota la referendum.”

Alina Gorghiu

P.S. Bravo doamna Gorghiu, dacă vă duceaţi şi sărbătoreaţi cu Ponta demolarea Guvernului MRU era perfect…

Aţi fi putut să instauraţi o mare sărbătoare: Ziua Cumpărării de Parlamentari …

ANDREEA PAUL: „Crin Antonescu este duplicitar. Alianța și Guvernarea majoritară PSD-PNL au scos adevăratele caractere ale conducătorilor: Mincinosul și Duplicitarul”

24 februarie 2014 3 comentarii

Crin Antonescu este o vulpe cu multe fețe

Andreea  PaulCrin Antonescu este duplicitar. Alianța și Guvernarea majoritară PSD-PNL au scos adevăratele caractere ale conducătorilor: Mincinosul și Duplicitarul.

Astăzi, în lumina reflectoarelor este Duplicitarul Antonescu. A uitat de ministrul Fenechiu – arestat. A uitat de ministrul Vosganian – demisionar pentru urmărire penală. A uitat de Radu Stroe, ministrul iresponsabil al Internelor. A uitat de ministrul Chițoiu, trădător el însuși al PNL. A uitat de cuibul baronilor ASF, condus de prietenul Rușanu. Acești miniștri sunt alegerile lui. A uitat de Constituția baronilor proprii – neconstituțională.

Acum, pe scenă cine face tumbe, piruete? Duplicitarul Crin Antonescu. Priviți-l! Vede, în sfârșit, baroni, îl vede mincinos pe Ponta! Incredibil spectacol! Crin Antonescu însă este cel care a fost de acord cu suspendarea României, cu lovituri sistematice date statului de drept. Dar nu împreună cu Mincinosul a dărâmat statul de drept? Nu împreună au plâns după miniștrii sau membrii intrați ori în penitenciar, ori în atenția DNA? Nu împreună au împărțit statul ca pe o pradă? Nesimțirea ASF este chiar a lor, nu uitați! Cum uită, cum putem uita?

Antonescu cel cu două fețe se ascunde, se cațără pe umerii unui Iohannis, singura lui speranță pe arena politică de astăzi. Crin Antonescu încearcă să se reorienteze, să șteargă memoria tuturor cu numele lui Iohannis.

Însă îl știm: politicianul Antonescu este același – o vulpe cu multe fețe. Este doar într-o reorientare electorală. Nu poate minți pe nimeni.

USL-ul a hrănit la sân două caractere: Mincinosul Ponta și Duplicitarul Antonescu. Implozia USL sub conducerea Mincinosului și a Duplicitarului este inevitabilă. Corect ar fi să rămână împreună, să răspundă în fața românilor împreună, să iasă de la guvernare împreună.

Autor: Andreea Paul

Sursa: andreeapaul.ro

A pune sau a nu botniţă presei … a subordona sau nu presa…

Cu câţiva ani în urmă, Adrian Năstase şi-a făcut o Constituţie după sufletul lui … mai trebuia decât să fie ales, nu  fost şi a regretat. Crin Antonescu îşi face o Constituţie  după sufletul său… mai trebuie doar să fie ales… 

Modificarea Constitutiei, o noua aberatie: presa, sub control parlamentar!

Cugetând la botniţa pusă presei

Cugetând la botniţa pusă presei

Proiectul de modificare a Constitutiei aflat in dezbaterea Parlamentului scoate la iveala aberatii care lovesc si lumea presei, nu doar spatiul politic. Spre exemplu, o analiza a Consiliului Legislativ intrata in posesia Agentiei Mediafax dezvaluie ca in textul de modificare a Constitutiei figureaza o prevedere care, daca va ramane asa in forma finala, va baga sub control parlamentar si agentiile private de presa, nu doar cele publice!

“Semnalăm că din redactarea propusă rezultă că sunt supuse controlului parlamentar toate agenţiile de presă, nu doar cele publice. Este necesară, de aceea, reanalizarea textului şi reformularea corespunzătoare a acestuia”, se arată în observatiile facute de Consiliul Legislativ.

Altfel spus, daca sesizarea Consiliului Legislativ nu va fi luata in calcul de Crin Antonescu, seful comisiei pentru modificarea Constitutiei, e posibil ca pe viitor, dupa ce va fi modificata Constitutia, sefii Agentiei de presa Mediafax (entitate privata, parte a grupului MediaPro) sa fie chemati sa dea socoteala parlamentarilor pentru stirile de fluxurile proprii!

In plus, Mediafax dar ai alte “agentii de presa” private s-ar putea gasi in situatia sa puna la dispozitia partidelor spatiu de emisie dupa modelul tristei emisiuni de la Radio Romania Actualitati – “Antena Partidelor Parlamentare”. De ce? Pentru ca o prevedere din proiectul de revizuire a Constituţiei pentru articolul 31, alineatul 5 menţionează: “Serviciile publice de radio, de televiziune şi agenţiile de presă sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului de antenă. Organizarea acestor servicii şi agenţii de presă, precum şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică”.

Consiliul Legislativ mai sugerează, printre altele, Parlamentului “să se reanalizeze dacă ar fi mai indicat ca răspunderea să aparţină proprietarului mijlocului de comunicare în masă şi nu «mijlocului de comunicare în masă», în condiţiile în care proiectul de revizuire institutie răspunderea civilă pentru informaţia sau creaţia adusă la cunoştinţă publică pentru autor, cel care exercită răspunderea editorială sau «mijlocului de comunicare în masă»”.

 Autor: 

Sursa: reportervirtual.ro

%d blogeri au apreciat asta: