O perioadă, Președintele Traian Băsescu a strălucit prin absență… Motivul era simplu.
Din câte s-a dovedit, USL intenționează să se folosească de absolut orice face sau spune Președintele (dacă nu face și nu spune nimic se inventează), pentru a găsi un motiv de nouă suspendare.
Nu că ar muri ei de faptul că la Cotroceni este Băsescu ci pentru că prezența acestuia acolo face ca pe șira spinării să li se prelingă un lung și rece țurțure.
Constituția României are un articol destul de interesant care poate dinamita intenția USL de a forța numirea nu doar a lui Ponta, dar chiar a oricărui uselist.
ARTICOLUL 103
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
În această frază nu există cuvântul ”alianță”. Deci Președintele nu e obligat să țină seama se aiurelile USL. USL nu este un partid ci o alianță de partide.
ATENȚIE !!! E vorba de CONSULTAREA PARTIDULUI CARE ARE MAJORITATEA ABSOLUTĂ … Deci nu ”alianța de partide” și nu e vorba de obligativitatea președintelui de a numi pe cineva. Președintele e obligat SĂ SE CONSULTE CU … nu ”SĂ DESEMNEZE PE…”
Cum ar spune interlopii de la colțul blocului, președintele e obligat doar să îi cheme pe cei din partidul care are peste 50% și să îi întrebe: ”Voi ce propuneți?” Apoi, poate sau nu să facă ce spun ei.
Care a fost logica legislatorului? Dacă Președintele ar fi fost obligat ca atunci când un partid are peste 50% atunci una din cele mai importante prerogative a funcției prezidențiale, cea de desemnare a Premierului ar fi plecat automat spre Parlament, ori România nu este o republică parlamentară….
Indiferent ce spun o grămadă de maimuțoi de la USL, pe la tot felul de pseudo televiziuni obediente lor (Antena 3, Realitatea TV, România TV, Money Chanel, OTV) umflați de propria importanță, de fapt EI ȘTIU că lucrurile se interpretează cam cum am făcut-o eu mai sus.
Deoarece nu mai poate fi suspendat în timp util, Președintele a ieșit și a ținut un admirabil discurs în care, ca să mă exprim colorat, le-a cam dat în cap, TUTUROR PARTIDELOR cu pseudoprogramele de campanie de care, în caz că vor fi aleși, nu va mai ține nici dracu seamă.
Sunt de notorietate exprimările unora cărora li se reproșează că una au promis și alta fac… ”Ei, acelea erau promisiuni de campanie”… pur și simplu, erau niște promisiuni pe care nimeni nu trebuie să le ia în seamă… Manipularea prin demagogie și minciună fiind una din normalitățile campaniilor noastre electorale.
Președintele la lovit în TOATE partidele acuzându-le că în loc de programe de campanie aiu ieșit cu ”gogoși electorale”, nimeni neprezentând proiecte de buget adevărate, dar și intenția Guvernului Ponta de a cumpăra la vreme de criză mașini de 18.000 de euro încondițiile în care trebuie indexate pensiile și reluate investițiile.
Băsescu a mai tras un semnal de alarmă și în ce privește pericolul ca, la capitolul ”intrări” România să tracă pe minus…
Hotnews.ro prezintă punctele importante din discursul Președintelui ( pe siteul oficial al Președinției României presidency.ro poate fi văzut integral discursul Președintelui Traian Băsescu, dar poate fi citit și la finalul acestui articol pentru cei care din diferite motive, nu doresc să acceseze siteul Președinției României presidency.ro)
Declaratiile lui Traian Basescu:
- Astazi as vrea sa fac unele mici aprecieri, puncte de vedere legate de situatia economica urmare a aparitiei principalilor indicatori in Romania si in UE
- Primul lucru ce trebuie remarcat e ca zona euro se afla in recesiune iar ideea ca trebuie sa fim extrem de seriosi pentru a ne valorifica sansele de a avea crestere economica in anul 2013 este o idee care trebuie valorificata
- In conditiile in care UE, zona euro in mod deosebit se afla in recesiune si perspectiva e ca si in trimestrul urmator sa ramana in recesiune ne obliga sa privim foarte realist si la situatia noastra
- Daca analizam ultimele poatru trimestre, se observa cu usirinta ca Romania a avut trei trimestre cu scadere economica fata de trimestru anterior si doar unul cu o crestere de 0,5%, trimestrul II 2012
- Trimestrul IV 2011, I 2012 cu minus, trimestrul III cu un minus mai consistent, -0.5% dinPIB
- De ce nu am reusit sa mentinem cresterea economica anuntata de trimestrul II
- Primul si cel mai important motiv e neutilizarea, incepand cu trimestrul III, a fondurilor de la UE
- Daca Romania ar fi utilizat un mld. de euro azi am fi discutat de crestere, si nu de scadere, pentru ca banii ar fi mers la investitii
- Aici in mod categoric trebuie sa renuntam la jocuri politice. Pasiunea e sa dea vina PDL pe actualii guvernanti, actualii guvernanti pe fostii. Realitatea este ca nici unii nici altii nu si-au facut treaba pana la capat
- A fost un audit al Curtii de Conturi la inceputul lui 2011, s-a instituit o perioada in care nu s-au mai decontat facturi, Comisia Europeana a cerut corectii in proceduri, in baza acelui audiat, corectii care trebuiau sa se implementeze integral pana la 30 iulei
- Dupa ce prima parte a fost implementata, la finele lui 2011 s-a redeschis finantarea, pana la 30 iunie
- Din pacate, in ianuarie – 30 iunie trebuia finalizat procedul de verificare, implementare masuri, unificare proceduri etc
- Lucru care o fi fost inceput in inauarie-februarie, dar s-au schimbat doua guverne, care au fost mai mult preocupate de politica decat de fonduri europene
- Ne-a prins termenul de 30 iunie cu temele nefacute. Auditul de la finele lui iunie, facut tot de Curtea de Conturi, a aratat ca nu ne facusem temele si s-a ajuns la presuspendare catre sfarsitul anului
- E esential ca procedurile la care ne-am angajat sa fie facute in aceasta perioada, verificarile de programe sa fie facute in aceasta perioada, pe toate programele
- La Comisie exista disponibilitatea ca de la mijlocul lui decembrie sa ni se plateasca facturile acumulate
- Ar fi extrem de important ca lucrurile sa fie privite cu seriozitate si nu aruncate de la unii la altii. Si unii si altii au responsabilitati, ele vizeaza proceduri care nu inseamna decat vointa de a le implementa. La acest stadiu nu discutam de fraude
- Aceste lucruri trebuiesc facute si sunt mai mult de ordin administrativ. Autoritatile de management, ministerele pot intrerupe unele contracte dar e esential ca pe toate cele trei programe presuspendate sa se ia masurile cerute pentru securizarea banilor europeni, e o solicitare legitima a Comisie
- Aceasta e prima cauza, neutilizarea fondurilor europene. O alta cauza a scaderii economice e seceta, care nu a fost atat de dezastruoasa cum e prezentata dar a afectat consistent productia agricola. Am fi putut compensa cu banii europeni
- O alta cauza e reducerea investitiilor, atat cele din buget cat si investitiile straine directe. Fata de prognoza pentru 2012, acestea sunt reduse chiar daca pot fi asimilate ca volum cu investitiile straine din 2011
- O lovitura consistenta a fost data prin redistruibuirea banilor destinati investitiilor din buget
- In sfarsit, criza politica care a facut sa avem iesiri de capital mai mari decat ne-am fi dorit
- Intrarile nete de capital sunt inca pozitive, dar spre exemplu in 2018 aveam 19 mld euro intrari nete iar acum avem 3 mld
- Ingrijoratoare e viteza de scadere a intrarilor nete de capital, riscam ca anul viitor in lipsa unei situatii politice stabile sa trecem pe intrari nete negative
- E un semnal de alarma pe care il trag catre clasa politica, pentru ca iesirile de capital au fost in primul rand stimulate de clasa politica
- In ce priveste un elemente de ultima ora, am inteles ca guivernul s-a hotarat sa cumpere masini, sub 18.000 euro. Cred ca e una din masurile neinspirate pe sfarsit de an, dar e caracteristica guvernarilor noastre
- Banii de investitii se duc in masini pana la 18.000 euro, ceea ce inseamna ca nu va fi Dacia sau Ford, vor fi masini mai serioase. Acestor bani le spui bani de investitii
- O masura corecta a guvernului ar fost ca acesti bani, daca tot nu s-au cheltuit, macar sa fie utilizati la plata facturilor restante la diverse ministere, pentru ca blocajul economic devine tot mai consistent
- Toate partidele vin cu reduceri de TVA, cote unice, toate ofertele pamantului. Niciunul nu aseaza un buget realist care sa arate ca exista baza corecta de realziare
- Marea prioritate pentru la anul este sa mentinem stabilitatea fiscala si sa facem pasul urmator in aplicarea legii pensiilor, adica indexarea. De trei ani pensiile nu au mai fost indexate, cred ca ar trebui analizata posibilitatea indexarii pensiilor, inainte de a vorbi de reduceri si fiscalitate
- Esenta e stabilitate fiscala, iar partidele care se intrec in a vinde gogosi pe televiziuni sa vina cu oferta lor de reduceri alaturi de un buget realist din punct de vedere al veniturilor
- Aceasta conferinta de presa poate sa constituie si o provocare catre politicieni ca in loc sa se injure sa arate perspectiva anului 2013 macar, pe baza unui buget. Niciunul nu poate spune ca nu stie sa-l faca, e clar ca niciunul nici altul nu vor sa-l prezinte pentru ca nu ar avea sustinere pentru gogosile pe care le prezinta la guvern
- PDL de-abia a plecat de la guvernare, stie cifrele si ar putea sa discute serios, pentru ca romanii sa nu fie pacaliti in aceasta campanie
- In ce priveste ce e de facut, nu-mi propun sa prezint un program economic, dar sunt cateva lucruri extrem de importante ce ar putea garanta cresterea economica
- Primul si cel mai important e pregatirea absorbtiei si aplicarea tuturor corectiilor pana la 15 decembrie astfel incat guvernul sza intre cu toate institutiile responsabile si implicate cu o capacitate sporita de absorbtie
- Un alt element important pe care eu il vad e ca principalul obiectiv al anului 2013 sa fie cresterea economica si crearea de locuri de munca
- Daca politicienii isi propun acest obiectiv vor trebui sa vina cu solutii, cum facem crestere economica, cum facem crestere de locuri de munca, pentru ca una e sa spui crestere economica 0,5%, asta nu inseamna crestere de numar de locuri de munca, ci doar o optimizare a utilizarii fortei de munca existenta
- Alta e sa la spui romanilor vom crestere numarul de locuri de munca prin o crestere economica de 2,5 – 3%, asta incepe sa absoarba locuri de munca, in special in randul tinerilor, cei mai afectati de somaj
- Avem resursa interna, dincolo de banii europeni, ceea ce spun de cativa ani, si nu am reusit sa conving nici fosta guvernare si se pare ca nu am succes cnici cu actuala guvernare – sa deschidem locuri de munca unde putem si noi
- A venit timpul sa reincepem exploatarea miniera de suprafata, fie ca vorbim de aur, fie de cupru
- Preturile mondiale au facut rentabile aceste exploatari. Cred ca politicienii ar trebui sa spuna acum, sa nu intram iar in jocul mincinos, politicianist
- Eu nu pledez pentru o solutie sau alta, daca va hotara guvenrul sa faca el insusi investitiile, foarte bine, sa le faca. Daca va decide ca e mai bun un parteneriat cu straini, foarte bine, sa-l faca
- Dar nu mai putem sta fara sa cream si noi locuri de munca, deficitul de la fondul de pensii nu se poate acoperi cu nimic altceva decat prin creare de locuri de munca, si discutam de un deficit structural general de numarul mic de angajati in raport cu numarul de pensionari.
- Acest deficit de 3,6 mld euro anual, bani care se iau din bugetul de stat si se pun in bugetul de pensii si se taie de la crearea de locuri de munca, de la investitii adica
- In sfarsit, trebuie sa fim seriosi, avem un angajament cu FMI. Un angajament pe care actualul guvern l-a gasit in vigoare, pe care nu l-a respectat guvernul Boc si Ungureanu si nu-l respecta nici guvernul Ponta. Acest angajament se refera la managementul privat
- Am constatat ca si guvernul Ponta face aceleasi greseli ca ale guvernului Boc: Peste tot numai politruci
- La portul Constanta e un domn care s-a ocupat numai de IT pana acum. Parca e impotriva curentului cand ai o strategie a Dunarii, o previziune de investitii, noi punem la Portul Constanta un manager care probabil acum descopera vapoare si pilotine
- Uitati-va la Conpet, la Rmmgaz, tot numiri politice. Pe buna dreptate cei de la FMI spun „frate, dar nici macar astea esentiale nu le respectati”. Am incercat o scuza, stiti, e campanie… dar aceste companii de stat pana cand vor fi privatizate au nevoie de un management profesionist. In ce masura vor fi privatizate, minoritar, majoritar, e alta discutie
- Personal sunt un sustinator fara rezerve al impingerii experientelor de privatizare, dar am trei esecuri consecutive: incercarea de a vinde 10% din Petrom, Cuprumin si Oltchim. Cat o sa lungim lista esecurilor la privatizare? Hai sa facem un management profesionist
- De ce insist: A fost solicitaterea mea expresa la FMI, pentru ca atat timp cat vom mentine management de stat toate societatile de stat vor fi capusate
- Nu as vrea sa ne imaginam ce e la Caile Ferate, la Transgaz, Conpet, etc. Nu as vrea sa ne imaginam ca ne-am strica parerea despre noi
- E esentiala introducerea managementului privat care sa decapuseze companiile de stat de clientela politica transpartinica, acolo se inteleg, nu se injura, doar iau banii
- Un alt elemente care poate duce la crestere e reforma structurala fundamentala, cea in sanatate. Am incercat, m-am dat cu capul de perete in inauarie, dar pana cand nu deschidem si acceusl banilor privati sistemul de sanatate se va tarai asa cum il vedeti
- Avem elemente de excelenta, dar serviciul pe ansamblu e deficitar. Stau cu proiectul legii sanatatii si il plimba intre sertare. Ori o impletire intre sistemul de stat si cel privat este ceea ce ne trebuie acum
- Va mai dau un exemplu: eu dupa operatia de la Viena am inteles cat de rau e sa nu ai o asigurare de santate. Anual platesc o asigurare de santate la o firma straina. DE ce sistemul nostru nu poate avea asigurari private, dincolo de pachetul minimal?
- E o lista intreaga de lucruri pe care ar trebui sa le facem si care ne stau in putere. Interventia mea de azi e in primul rand pentru a ne da optimism si poate reusim sa aducem partidele aflate in campanie in problematica reala a tarii si nu in disputele ba tu, ba eu, ba familia ta
- As vrea ca presedinte sa vad optiunile reale ale partidelor, in afara de poeziile din programele de campanie, fara sustenabilitate
- Vreau sa intelegme ca Romania nu e intr-o situatie critica, ciritica ne-o facem noi. Pentru ca nu facem ce trebuie, pentru ca nu utilizam banii, suntem tara care si-a facut cel mai rapid restabilirea echilibrelor macro, ele nu se mentin singure si trebuiesc consolidate
- Romanii au facut sacrificii uriase in 2010 dar Romania nu e nici in situatia Spaniei, nici a Greciei, nici Irlandei, avem cu ce sa crestem, totul e ca guvernantii sa face ce trebuie
- Nu am mai pomenit de reducerea evaziunii fiscale, asta v-ati saturiat si voi auzindu-le
- Avem potential sa crestem sa trecem nu cu usurinta, ci cu oarecare relaxare de perioada de criza in care Europa se afunda
- Nu as vrea sa ofer un prgram de guvernare, desi eu mi-am facut bugetul general, stiu cam ce se poate si ce nu, de asta cer partidelor sa imi arate bugetul
- Nu trebuie sa disperam pentru acest minus 0.5%, dar daca nu facem ce trebuie scaderea economica se poate croniciza
- Si atunci ne rupem si fragilele echilibre macro facute cu atatea sacrificii si ajungem sa platim niste costuri care se datoreaza strict politicienilor, si nu crizei
De asemenea, Președintele a răspuns la intrebări:
Guvernul vorbeste de utilizarea dreptului de veto. E oportuna?
De la anuntul de ieri facut public – cine a fost purtatorul de cuvant? – toate statele contributoare, sefii lor de stat s-au bagat sub birouri. Sunt intr-o alerta ca Romania pune veto. Cred ca sesizati ironia. Nu poti sa mergi in halul acesta la Bruxelles. Si eu sunt pregatit sa utilizez dreptul de veto, daca se incalca Tratatul.
De opt ani nu am vazut niciun stat facand un veto in Consiliul atunci cand nu s-a incalact Tratatul. Misiunea liderilor europeni e sa stea acolo pana gasesc solutii. Negocierea bugetului 2007 – 2013 a durat trei zile si trei nopti, am obtinut atunci un buget pe care Romania nu poate sa-l cheltuiasca. Nu te poti duce la dna Merkekl sa-i spui „daca nu-mi dai atat, iti trantesc un veto de nici nu te mai poti duce la Berlin”.
In aceste negocieri – mecanismul unui ceasornic nu e suficient de fin pentru a fi comparat cu finetea negocierilor din Consiliul European – dar nimeni nu tipa, nu da cu pumnii in masa, noi punem veto de la intrarea pe usa.
E exclus. Aici trebuie sa ai argumente. CE are obligatia sa faca o propunere, pe 14 noaptea presedintia Consiliului European a emis propria propunere care incearca sa armonizeze punctele de vedere ale statelor.
Va asigur ca pana miercuri va mai aparea cel putin inca un proiect, s-a facut turul statelor, s-au vazut puncte de vedere, nimeni nu are bani cati ar vrea si inca nu s-au rezolvat problmele cu donatorii. Cand se inchide subiectul cu donatorii se trece la subiectul doi, cum ii repartizam, pe ce criterii.
Aici e vorba de un mecanism politic, pentru ca nu e decizie economica, nu e bugetul dlui Gherghina, e o decizie politica a liderilor, nu iti trebuie contabili, ci politicieni buni la astfel de negocieri. Cand se discuta deficitele, acolo, contabilii.
Nimeni nu poate tipa cu anticipatie, e nepoliticos. Dreptul de veto trebuie introdus de o tara cand se incalca tratatul de aderare sau cand i se aplica alte criterii decat altor state.
Credeti ca negocierea ar putea fi compromisa?
Eu inainte de consilii niciodata nu am facut declaratii de pozitie, e cea mai mare greseala sa faca anticipat declaratii de pozitie pentru ca se duce dezarmat. Poti prezenta ce se va discuta, dar a te duce in pielea goala e o naivitate. Probabil, mergea in CAER, dar nu in UE.
Va simtiti dezarmat?
Nu pentru ca sunt mai inteligent decat ce s-a propus, sunt mai bine pregatit.
Ati discutat de posibilitatea de a merge impreuna cu Ponta?
Oferta a fost respinsa. Subiectul, pacat ca l-a facut public, as fi incercat sa gasesc solutii, dar daca a fost refuzata, e subiect inchis pentru mine
Ce ministri veti lua in delelgatie?
Ministri politici nu imi trebuie, imi trebuie cineva care in cursul negocierilor, o echipa in afara salii, si cand discutam de acele ajustari de 0,001, 0,003, sa-mi poata spune repede efectele in bugetul de stat al Romaniei. Imi trebuie o echipa de oameni cu laptop si cu buna cunoastere a ceea ce le cer. Partea politica va sigur ca sunt capabil sa o acopar, imi trebuie echipa de specialisti si va asigur ca o avem.
Va intalniti cu Victor Ponta la Bruxelles, joi va fi si domnia sa acolo?
Oricand pot sa beau o cafea la hotelul in care sunt cazat, in oras, mai ales ca in pregatire, avand in vedere ca incepe joi, e adevarat ca seara intentionez sa ajung de miercuri, exact pentru a intra mai bine in atmosfera si pentru a mai discuta, pe la Comisie, pe ici, pe acolo.
Care este, pana la urma, mandatul Romaniei la acest Consiliu European, in urma intrevederii pe care ati avut-o cu premierul Victor Ponta? La ce consens ati ajuns?
Deocamdata in Constitutie nu se scrie ca presedintele ia mandat de la primul-ministru. Daca imi va prezenta un mandat pentru participarea la Consiliu, cu siguranta il voi analiza si voi vrea sa fie consonant cu ceea ce am eu de facut in Consiliul European. Stiti ca sunt doua institutii, Consiliul European si Consiliul. Consiliul este rezervat guvernelor si Consiliul European – sefilor de stat sau de guvern. Deci daca pentru Consiliu va avea nevoie de un mandat si va veni cu o propunere, cu siguranta i-o voi da, dar va trebui sa fie consonant cu viziunea mea.
Vedeti posibila indeplinirea tuturor obligatiilor asumate de Romania?
Sigur ca le vad posibile, daca numim manageri profesionisti, va fi un punct extrem de important indeplinit. Unele lucruri au evoluat de cand s-a scris prima data acordul. Transgaz a intrat in alta liga in momentul de fata, dupa ce stim ce stim despre Marea Neagra. Nu ati mai vazut Petrom trecut in acordul cu FMI din cauza realitatilor din Marea Neagra.
Ce se poate spune cert, este da, putem sa punem management profesionist si nu politic, da, putem decapusa companiile. Nu putem imagina ca am mai putea repeta circul de la Oltchim, un joc de-a privatizarea, de a prinde un soricel mic intr-o capcana mai mare, pacat ca s-a pretat guvernului la acest joc. Modificarea caietului sarcini – numai nu a spus Dan Diaconescu in loc de persoana fizica.
Nimeni nu spune ca nu trebuie privatizat CFR Marfa, dar cum puteam fi de acord sa privatizam CFR Marfa cu strigare, cand acolo iti trebuie preselectie pentru un partener strategic care sa si modernizeze compania. Privatizari de genul Oltchim, destinate sa faca un joc politic nu pot fi acceptate si rade oricine de noi.
21 decembrie e un termen realist pentru noul guvern?
Stai sa vedem alegerile terminate, stiu eu ce vor negocia partidele dupa?
Va fi premierul propunerea USL?
Poate fi propunerea oricui, la consultari toate partidele propun un prim ministru. Sunt micisme electorale, oameni politici nematurizati, cum credeti ca un presedinte s-ar pronunta inainte de alegeri cu privire la optiuni, mai ales ca nimeni nu garanteaza ca partidele vor avea acea optiune. Voi desemna un premier care sa reprezinte si sa se ghideze dupa interesul national, ceea ce inseamna ca va trebui sa respect si Constitutia si intelegerile dintre partide
De pe Presidency.ro:
Comunicat de presă
(16 noiembrie 2012)
Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut vineri, 16 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Astăzi aş vrea să fac unele mici aprecieri, puncte de vedere, legate de situaţia economică, urmare a apariţiei principalilor indicatori, nu numai în România, ci şi în Uniunea Europeană. Primul lucru care trebuie remarcat este faptul că zona euro se află în recesiune, aşa cum aţi văzut, iar ideea că trebuie să fim extrem de serioşi, pentru a ne valorifica şansele de a avea creştere economică în anul 2013 este o idee care trebuie valorificată. În condiţiile în care Uniunea Europeană, zona euro în mod deosebit, se află în recesiune şi perspectiva este ca şi în trimestrul următor să rămână în recesiune, ne obligă să privim foarte realist şi la situaţia noastră. În fapt, dacă analizăm ultimele patru trimestre, se observă cu uşurinţă că România a avut trei trimestre cu scădere economică faţă de trimestrul anterior şi doar unul cu o creştere de 0,5%, trimestrul II din 2012. În rest, trimestrul IV 2011 a fost cu minus, trimestrul I 2012 cu minus, fie el şi 0,1, dar minus şi trimestrul III, de asemenea, cu un minus mai consistent, minus 0,5% din produsul intern brut. De ce nu am reuşit să menţinem creşterea economică anunţată, practic, de trimestrul II 2012? Sunt câteva motive esenţiale. Primul şi cel mai important este neutilizarea, începând cu trimestrul III, a fondurilor de la Uniunea Europeană. Dacă România ar fi utilizat 1 miliard de euro în această perioadă – şi au fost la îndemâna noastră – astăzi am fi discutat de creştere economică şi nu de scădere, pentru că banii ar fi mers la investiţii şi împreună cu componenta autohtonă, care în unele cazuri era 15%, în altele, 25%, economia ar fi înregistrat o creştere. Am subliniat acest lucru pentru a rezulta importanţa pe care o au pentru români, pentru crearea de locuri de muncă, utilizarea fondurilor europene şi aici, în mod categoric, trebuie să renunţăm la jocuri politice. Pasiunea este să dea vina PDL pe actualii guvernanţi, actualii guvernanţi să dea vina pe foştii guvernanţi. Realitatea este că nici unii, nici alţii nu şi-au făcut treaba până la capăt.
Sigur, nu o să intru în detalii, dar o să vă spun în câteva cuvinte cum s-au petrecut lucrurile, repet, fără a intra în detalii. A fost un audit al Curţii de Conturi a României, la începutul anului 2011, s-a instaurat, s-a instituit o perioadă în care nu s-au mai decontat facturi. Comisia Europeană, în baza acelui audit, a cerut corecţii în proceduri, corecţii care trebuiau să se implementeze integral până la 30 iunie. După ce prima parte a procedurilor a fost implementată, la sfârşitul anului 2011 s-a redeschis finanţarea şi a rămas redeschisă până la 30 iunie. Din păcate, în perioada ianuarie – 30 iunie trebuia finalizat procesul de implementare a măsurilor de control, verificare, supraveghere, depistare a incompatibilităţilor, unificare a procedurilor şi aşa mai departe, lucru care o fi fost început în ianuarie – februarie, dar s-au schimbat două guverne şi guvernele au fost mai mult preocupate de politică decât de fondurile europene, drept pentru care ne-a prins termenul de 30 iunie cu temele nefăcute. Auditul de la sfârşitul lunii iunie e făcut tot de Curtea de Conturi a României, sigur, şi cu mici sondaje din partea Comisiei Europene, a arătat că nu ne făcusem temele şi s-a ajuns exact către sfârşitul anului la pre-suspendare. Este esenţial. Şi nu întâmplător Comisia Europeană a dat un termen de două luni. Este esenţial ca procedurile la care ne-am angajat să le implementăm să fie implementate în această perioadă. Verificările de contracte pe care ne-am angajat să le facem să fie făcute în această perioadă şi nu pe un program sau pe altul, ci pe toate, pentru că la Comisie există disponibilitatea ca de la mijlocul lunii decembrie, atunci când raportăm că am îndeplinit condiţiile de utilizare în siguranţă a banilor europeni, să ni se plătească facturile care se acumulează la Ministerul Economiei.
Ar fi extrem de important ca lucrurile să fie privite cu seriozitate şi nu aruncate de la unii la alţii. Repet, şi unii şi alţii au responsabilităţi. Ele vizează proceduri şi procedurile nu înseamnă decât voinţa de a le implementa. La acest stadiu nu discutăm de fraude şi, deocamdată, problema este legată de implementarea procedurilor de securizare a utilizării banilor europeni şi în perioada de pregătire a licitaţiei, şi în caietul de sarcini, şi în perioada de după atribuirea licitaţiei, şi în perioada de implementare a proiectului. Or, aceste lucruri trebuie făcute şi sunt mai mult de ordin administrativ. Sigur, autorităţile de management, ministerele pot întrerupe unele contracte unde constată nereguli. Înţeleg că au şi început să întrerupă, dar este esenţial ca pe toate cele trei programe pre-suspendate – programul Regional, programul de Transporturi şi Competitivitate – să se ia măsurile cerute pentru securizarea banilor europeni. Este o solicitare legitimă a Comisiei Europene. Deci aceasta ar fi prima cauză: neutilizarea fondurilor europene. Dacă utilizam un miliard de euro, România nu ar fi avut creştere negativă în trimestrul III. O altă cauză a scăderii economice este seceta, seceta care nu a fost atât de dezastruoasă cum este prezentată, dar a afectat consistent producţia agricolă comparativ cu 2011 şi, din acest punct de vedere, putem spune este cauză obiectivă, dar am fi putut compensa cu banii europeni. O altă cauză a scăderii economice este reducerea investiţiilor, atât cele din bugetul de sat, cât şi investiţiile străine directe. Faţă de prognoza care exista pentru anul 2012, acestea sunt reduse chiar dacă pot fi asimilate ca volum cu investiţiile străine din 2011. Dar, o lovitură consistentă a fost dată prin redistribuirea banilor destinaţi investiţiilor din bugetul de stat. Şi, în sfârşit, criza politică care a făcut să avem ieşiri de capital mai mari decât ne-am fi dorit.
Intrările nete de capital sunt încă pozitive dar, spre exemplu, în (…) aveam 19 miliarde de euro intrări nete de capital, iar acum avem 3 miliarde. Îngrijorător nu este faptul că încă avem intrări nete pozitive, îngrijorătoare este viteza de scădere a intrărilor nete de capital – de la 19 miliarde am ajuns la 3 şi riscăm ca anul viitor, în lipsa unei situaţii politice stabile, să trecem pe intrări nete negative. Este un semnal de alarmă pe care îl trag către clasa politică, pentru că ieşirile de capital au fost în primul rând stimulate de instabilitatea politică. În ceea ce priveşte un element de ultimă oră, am înţeles că Guvernul s-a hotărât să cumpere maşini. Şi valoarea maşinilor să nu depăşească 18.000 de euro. Cred că este una din măsurile neinspirate pe sfârşit de an, dar este caracteristică guvernărilor noastre. Banii de investiţii – pentru că maşinile noi înseamnă investiţii – banii de investiţii se duc în maşini până la 18.000 de euro valoare, ceea ce înseamnă că nu va fi Dacia de 7500 sau Fordul B-Max, vor fi maşini mai serioase – aceşti bani sunt bani cărora le spui „bani de investiţii”, pentru că sunt achiziţii de maşini noi. Dar cred că o măsură corectă a Guvernului ar fi fost ca aceşti bani, cât or fi ei, mai mulţi, mai mari, dacă nu s-au cheltuit, şi aşa am avut investiţii reduse, dacă tot nu s-au cheltuit, măcar să fie utilizaţi la plata facturilor restante la diverse ministere, pentru că deja, blocajul economic devine tot mai consistent. Privesc la partide şi toate vin, care cu reduceri de TVA, care cu reduceri de cote unice, care cu toate ofertele pământului. Niciunul nu aşază un buget realist, să vedem că există baza corectă de realizare a acestor reduceri de care vorbeşte toată lumea. Eu cred că marea prioritate pentru la anul este să menţinem stabilitatea fiscală şi să facem pasul următor în aplicarea Legii pensiilor, adică indexarea, pentru că e scrisă în mult-hulita lege, plecând de la Legea pensiilor, plecând de la realitatea că de trei ani pensiile nu au mai fost indexate, cred că ar trebui analizată posibilitatea indexării pensiilor, înainte de a vorbi de toate procesele de reduceri şi nu ştiu ce, de fiscalitate. Cred că esenţa este: stabilitate fiscală, iar partidele care se întrec în a vinde gogoşi pe televiziuni, să vină cu oferta lor de reduceri de peste tot, alături de un buget de care să spunem toţi: da, este realist din punct de vedere al veniturilor.
Această conferinţă de presă de astăzi, dincolo de a face poza unde suntem şi îngrijorările pe care le am, poate se constituie şi într-o provocare pentru politicieni ca în loc să se înjure, să arate perspectiva anului 2013 măcar pe baza unui buget. Pentru că niciunii din ei nu pot spune că n-ar şti să-l facă. Pentru mine este clar că şi unii şi alţii nu vor să-l prezinte pentru că n-ar avea susţinere pentru gogoşile pe care le vând la televizor. PDL numai ce-a plecat de la guvernare, deci ştie parametrii economici ai ţării, se poate uita în bugetul de anul acesta şi vede veniturile şi îşi poate imagina funcţie de creşterea economică prognozată creşterea de venituri eventuală pentru la anul şi ar putea să discute serios pentru ca românii să nu fie păcăliţi în această campanie. În sfârşit, în ceea ce priveşte ce este de făcut. Eu nu-mi propun, Doamne fereşte, să prezint un program economic, dar sunt câteva lucruri extrem de importante care ne-ar putea garanta creşterea economică în anul 2013. Primul şi cel mai important este pregătirea absorbţiei şi aplicarea tuturor corecţiilor mecanismului de pregătire a utilizării banilor europeni şi de urmărire după semnarea contractelor a banilor europeni până la 15 decembrie, în aşa fel încât Guvernul să intre cu toate instituţiile responsabile şi implicate, să intre în 2013 cu o capacitate sporită de absorbţie a fondurilor europene.
Un alt element important pe care eu îl văd este ca principalul obiectiv al anului 2013 să fie creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pentru că dacă politicienii îşi propun acest obiectiv, vor trebui să vină cu soluţii în perioada următoare şi să spună cum facem creştere economică, cum facem creştere de locuri de muncă. Pentru că una este să spui creştere economică 0,5% – asta nu înseamnă creştere de număr de locuri de muncă, ci doar o optimizare a utilizării forţei de muncă existente deja în câmpul muncii – şi alta este să le spui românilor: da, vom creşte numărul de locuri de muncă, printr-o creştere economică de 2,5% – 3% – acea creştere economică, sigur, începe să absoarbă forţă de muncă şi în mod deosebit, tinerii ăştia, care – au o proporţie foarte mare de tineri fără locuri de muncă. În rândul tinerilor, ei sunt cei mai afectaţi de lipsa de locuri de muncă. Sigur, avem resursa internă. Dincolo de banii europeni, ceea ce spun de câţiva ani şi n-am reuşit să conving nici fosta guvernare şi se pare că până acum nu am succes nici cu actuala guvernare, să deschidem locuri de muncă acolo unde putem şi noi, nu numai bazat pe banii europeni şi a venit timpul să reîncepem exploatarea minieră de suprafaţă, fie ca vorbim de aur, fie că vorbim de cupru. Preţurile de pe piaţa mondială au făcut rentabile nişte activităţi care acum 10 – 15 ani, când au fost oprite, nu mai erau rentabile din cauza preţurilor de pe piaţa mondială. Or, cred că politicienii ar trebui să spună acum, să nu intrăm iarăşi în jocul mincinos politicianist, nu exploatăm aurul, nu dăm cuprul patriei, nu facem nu ştiu ce. Eu nu pledez pentru o soluţie sau alta. Dacă va hotărî Guvernul să exploateze aurul şi cuprul făcând el însuşi investiţiile, foarte bine, să le facă. Dacă va hotărî că este mai bună soluţia utilizării unui parteneriat cu investitori străini, foarte bine, să le facă, dar nu mai putem sta fără să creăm şi noi locuri de muncă, pentru că deficitul de la fondul de pensii nu se poate acoperi cu nimic altceva decât prin creare de locuri de muncă şi aici discutăm de un deficit structural generat de numărul mic de oameni din câmpul muncii, comparativ cu numărul de pensionari şi atunci numai crearea de locuri de muncă este cea care, treptat, reduce acest deficit, care este nici mai mult, nici mai puţin decât 3,6 miliarde de euro anual. 3,6 miliarde de euro, bani care se iau din bugetul de stat, se pun în bugetul de pensii, pentru a se putea plăti pensiile la vreme şi se taie de nicăieri din altă parte decât de la locuri de muncă, de la crearea de locuri de muncă, de la investiţii, adică.
În sfârşit, trebuie să fim serioşi, avem un angajament cu Fondul Monetar Internaţional, un angajament pe care actualul guvern l-a găsit în vigoare. Un angajament pe care nu l-a respectat guvernul Boc şi guvernul Ungureanu şi pe care nu îl respectă nici guvernul Ponta. Acest angajament se referă la managementul privat. Am făcut o mică cercetare şi am constatat că şi guvernul Ponta face aceleaşi greşeli pe care le-a făcut guvernul Boc, adică peste tot, numai politruci. Vă dau exemplu, la Portul Constanţa este un domn care s-a ocupat de IT până acum şi este director general al celei mai mari infrastructuri portuare pe care o are România, în condiţiile în care discutăm de nevoia de a avea manageri cu experienţă care să atragă trafic de tranzit prin Portul Constanţa, către Dunăre, către statele de la Dunăre, către Europa Centrală. Parcă e împotriva curentului, când ai o strategie a Dunării, când ai o previziune de investiţii pe Dunăre, pentru garantarea traficului continuu, inclusiv pe perioade de secetă, noi punem la Portul Constanţa un management care probabil acum descoperă vapoare sau pilotine sau ştiu eu ce. Uitaţi-vă la Compet, uitaţi-vă la Romgaz, tot numiri politice, şi la Compet şi la Romgaz. Deci, pe bună dreptate, cei de la Fond spun: fraţilor, dar nici măcar pe astea esenţiale nu le respectaţi, cele care vă era uşor să le respectaţi, prin angajarea de manageri profesionişti. Sigur că am încercat o scuză, ştiţi, e campanie, e… Dar aceste companii de stat, până când vor fi privatizate, au nevoie de un management profesionist. În ce măsură vor fi privatizate, minoritar, majoritar, este altă discuţie. Personal, sunt un susţinător fără rezerve al împingerii proceselor de privatizare, dar, pe de altă parte, am avut trei experienţe consecutive, care au fost eşecuri. Este clar, în perioadă de criză, privatizările merg mai dificil. A fost încercarea de a vinde 10% din Petrom, încercarea de a privatiza Cupruminul, încercarea de a privatiza Oltchimul. Toate trei, eşecuri. Cât o să lungim lista eşecurilor la privatizare? Hai să facem tot un angajament al nostru: management profesionist. De ce insist pe acest lucru? Şi dacă vreodată veţi avea vreo întâlnire cu Jeff, fostul responsabil din partea Fondului, puteţi să-i spuneţi, poate să vă confirme, că a fost solicitarea mea expresă. De ce? Pentru că atât timp cât vom menţine management politizat, toate societăţile de stat vor fi căpuşate. A început să iasă ceva la suprafaţă legat de Oltchim. N-aş vrea să ne imaginăm ce e la Căile Ferate, ce-i la Portul Constanţa, ce-i la Transgaz, ce-i la Romgaz, ce-i la Compet, ce-i la Oil Terminal şi aşa mai departe. N-aş vrea să ne imaginăm că ne-am stricat părerea despre noi. Deci este esenţială introducerea managementului privat, care, în primul rând, să decăpuşeze companiile de stat de clientela politică transpartinică, să fim bine înţeleşi. Acolo se înţeleg. Nu se înjură, nu, doar iau banii.
Un alt element care ne poate duce către creştere economică este o reformă structurală fundamentală, reforma în sănătate. Am încercat, m-am dat cu capul de perete anul acesta, în ianuarie, dar vă pot spune că până când nu deschidem şi accesul banilor privaţi în sistemul de sănătate, sistemul de sănătate se va târâi, aşa cum îl vedeţi şi dumneavoastră. Nu spun că nu avem elemente de excelenţă în sistemul de sănătate românesc, dar serviciul pe ansamblul lui este deficitar. Şi orice român asta va spune: „stau cu proiectul noii legi a sănătăţii şi îl plimbă între sertare”. Ori, o împletire între sistemul de stat şi sistemul privat, în sistemul de sănătate, este ceea ce ne trebuie acum. Şi vă mai dau un exemplu, pe care l-am dat de foarte multe ori: eu, după operaţia de la Viena, am înţeles cât de rău este să nu ai o asigurare de sănătate. Anual, plătesc o asigurare de sănătate la o firmă străină. De ce sistemul nostru naţional nu poate avea asigurări de sănătate private, prin care, dincolo de pachetul minimal garantat pentru orice contributor, să nu vreau să îmi asigur un supliment de servicii medicale şi pentru asta, plătesc şi eu, plătesc şi alţii, poate, spre exemplu, băncile, care sunt mai potente, sau companii multinaţionale, sau companii cu capital românesc? Şi-ar asigura suplimentar şi salariaţii, pentru că ar fi esenţial să îi aibă cât mai mult timp în producţie şi nu să îi lase fără supraveghere medicală. Am dat doar câteva exemple. E o listă întreagă de lucruri pe care ar trebui să le facem şi care stau în puterea noastră să le facem. Intervenţia mea de astăzi este, în primul rând, pentru a ne da optimism şi, în al doilea rând, poate reuşim să aducem partidele aflate în campanie electorală în problematica reală a ţării şi nu în disputele „ba tu, ba eu, ba familia ta, ba mai ştiu eu cine”. Aş vrea, ca preşedinte, să văd care sunt opţiunile reale ale partidelor, în afară de poeziile pe care şi le-au scris în programele de campanie, fără sustenabilitate, fără demonstraţia că bugetul ar putea asigura visele scrise acolo. În acelaşi timp, vreau să înţelegem foarte bine că România nu este într-o situaţie critică, critică ne-o facem noi. Ne-o facem noi pentru că nu facem ce trebuie, pentru că nu utilizăm banii, suntem ţara care şi-a făcut cel mai rapid restabilirea echilibrelor macroeconomice. Ele nu se menţin singure ci trebuie consolidate, iar consolidarea n-o poate da decât creşterea economică. Românii au făcut sacrificii uriaşe în 2010 şi încă mai sunt urme ale acelor sacrificii şi astăzi, dar România nu e nici în situaţia Spaniei, nici în situaţia Greciei, nici în situaţia Portugaliei, nici în situaţia Irlandei. Deci, avem cu ce să creştem, totul este ca guvernanţii să facă ce trebuie. Sigur, n-am mai pomenit aici de reducerea evaziunii fiscale şi nu ştiu ce, astea v-aţi săturat şi voi auzindu-le. Dar, ce-mi este foarte clar şi din ce ştiu şi din experienţa de opt ani în care am putut privi la toate realităţile României, avem potenţial să creştem şi să trecem nu cu uşurinţă, să trecem cu oarecare relaxare de perioada de criză în care Europa se află. V-am enumerat doar câteva măsuri, sunt mult mai multe. N-aş intra, nu vreau să spun că ofer un program de guvernare, deşi să ştiţi că eu mi-am făcut bugetul general, ştiu cam ce se poate şi ce nu, de asta cer şi partidelor să arate bugetul. Cam asta despre situaţia economică a României. Deci, nu trebuie să disperăm pentru acest – 0.5%, dar trebuie să avem în vedere că dacă nu facem ce trebuie, scăderea economică, creşterea negativă se poate croniciza. Şi atunci ne rupem şi fragilele echilibre macroeconomice care s-au făcut cu atâtea sacrificii şi ajungem să plătim nişte costuri care se datorează strict politicienilor de data asta. Strict politicienilor şi nu crizei.
Întrebare: Domnule preşedinte, pentru că aţi discutat şi aţi vorbit despre bani europeni, săptămâna viitoare, la Bruxelles se discută o temă extrem de importantă, şi am văzut care este poziţia Guvernului, România ar trebui să uzeze de dreptul de veto, bineînţeles, într-o anumită situaţie. Consideraţi oportună această mişcare?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Care este situaţia în care…?
Întrebare: În cazul în care, bineînţeles, bugetele sunt reduse şi statele considerate importante vor da ceva mai puţini bani şi bineînţeles, şi România ar avea de pierdut în această situaţie.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Trebuie să vă spun că de la anunţul de ieri, făcut public, cine, purtătorul de cuvânt sau cine a făcut anunţul cu veto-ul? Deci de la anunţul de ieri…
Întrebare: Premierul a vorbit despre acest drept.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: De la anunţul de ieri, toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt într-o alertă că România pune veto. Cred că sesizaţi ironia. Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles. Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto, dacă se încalcă Tratatul. De opt ani, nu am văzut niciun stat depunând, făcând un veto în Consiliul European, atunci când nu s-a încălcat Tratatul. Nu am văzut. În rest, misiunea liderilor europeni este să stea acolo până găsesc soluţii. V-aş aduce aminte negocierea bugetului 2007-2013 la care am participat, a durat trei zile şi două nopţi în care, până la urmă, România a obţinut un buget pe care nu reuşeşte să îl cheltuiască. Deci, nu te poţi duce la donatori şi să spui: „doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât, eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin”. E ridicol! Deci veto-ul se utilizează şi eu sunt un adept al utilizării lui în situaţia în care se încalcă Tratatul. Am să vă mai spun un lucru legat de chestiunea asta. Vă pot spune, spre exemplu, că mecanismul unui ceasornic nu-i suficient de fin pentru a fi comparat cu fineţea negocierilor care se duc în Consiliul European când este vorba de bani. Dar nimeni nu ţipă, nimeni nu dă cu pumnii în masă şi nimeni nu ţipă „noi punem veto” de la intrarea pe uşă. Deci, este exclus. Aici trebuie să ai argumente. Când iei ca argument o propunere, „dacă nu e ca în propunere, punem veto”. Comisia Europeană are obligaţia să facă o propunere, dar pe 14, noaptea, preşedinţia Consiliului European a emis propria ei propunere, care încearcă să armonizeze punctele de vedere ale statelor. Eu vă asigur că până miercuri va mai apărea cel puţin încă un proiect, pentru că s-a făcut turul statelor, s-au văzut puncte de vedere, nimeni nu are bani câţi ar vrea. Repet, nimeni nu are bani câţi ar vrea şi încă nu s-au rezolvat problemele cu donatorii. Când se închide subiectul cu donatorii, pe urmă se trece la subiectul doi, cum îi repartizăm, pe ce criterii, pe ce… Sigur, se lansează şi criterii mai mult sau mai puţin inspirate, dar aici este vorba de un mecanism politic, pentru că nu-i decizie economică, apropo de asta. Dar aici este vorba de un mecanism politic, pentru că nu-i decizie economică, apropo de asta, nu e bugetul domnului Gherghină, este decizie politică a liderilor, este o decizie politică cu cât contribuim fiecare la buget, pentru că şi România contribuie, şi este o decizie politică cum se repartizează. Nu-ţi trebuiesc contabili, ci politicieni buni la astfel de negocieri. Pe urmă, când se discută deficitele, acolo, contabili, să vezi ce deficit ai în buget. V-am dat o explicaţie mai lungă, în dorinţa de a vă face să înţelegeţi că nimeni nu poate ţipa cu anticipaţie, e nepoliticos. Repet, dreptul de veto trebuie introdus de o ţară atunci când i se încalcă Tratatul de aderare sau atunci când i se aplică alte criterii decât altor state.
Întrebare: Consideraţi, aşadar, că negocierea putea fi într-o oarecare măsură compromisă în urma acestei declaraţii?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă aţi observat, eu înainte de consiliile europene niciodată n-am făcut declaraţii de poziţie. E cea mai mare greşeală pentru un stat să facă anticipat declaraţii de poziţie, pentru că se duce dezarmat. Poţi să prezinţi ce se va discuta, care sunt subiectele, asta o fac toţi liderii. Dar a te duce în pielea goală e o naivitate. Probabil, mergea în CAER, dar nu în Uniunea Europeană.
Întrebare: Vă simţiţi dezarmat în urma declaraţiei?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, pentru că sunt mai inteligent decât ce s-a propus, sunt mai bine pregătit, am soluţii.
Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte! Am înţeles tot de la premierul Victor Ponta că s-a discutat, aţi discutat cu domnia sa despre posibilitatea de a vă însoţi la acest Consiliu European. Vă întreb: în ce calitate v-ar fi putut însoţi domnul prim-ministru, ştiind că în urma noului tratat…?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: N-aş vrea s-o lungim, oferta a fost respinsă.
Întrebare: Dar vă putea însoţi?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Subiectul – păcat că l-a făcut public. Aş fi încercat să găsesc soluţii, poate. Dar dacă a fost refuzată, e subiect închis pentru mine.
Întrebare: Şi dacă Victor Ponta v-a refuzat, ce miniştri veţi lua în delegaţie, pentru că s-a oferit să vă dea chiar ajutor din partea consilierilor sau al miniştrilor.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, miniştri politici nu-mi trebuie. Mie îmi trebuie cineva care, în cursul negocierilor, îmi trebuie o echipă pe care în 2006 trebuie să recunosc că n-am avut-o, din lipsă de experienţă, îmi trebuie o echipă care să fie în afara sălii, în spaţiile rezervate României şi când discutăm de acele ajustări de 0,01, de 0,03, de, ştiu eu, să îmi poată spună repede care sunt efectele în bugetul de stat al României. Ştiţi, îmi trebuie o echipă de oameni cu laptop şi cu bună cunoaştere şi înţelegere a ceea ce le cer. Nu e nevoie să mergi cu politici acolo, partea politică vă asigur că sunt capabil să o acopăr, îmi trebuie asistenţă tehnică de la specialişti, de la oameni care lucrează de ani de zile pe astfel de probleme şi-i avem şi la misiune, îi avem şi în ministere.
Întrebare: Vă întâlniţi cu Victor Ponta la Bruxelles, joi va fi şi domnia sa acolo?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Oricând pot să beau o cafea la hotelul în care sunt cazat, în oraş, mai ales că în pregătire, având în vedere că începe joi, e adevărat că seara intenţionez să ajung de miercuri, exact pentru a intra mai bine în atmosferă şi pentru a mai discuta, pe la Comisie, pe ici, pe acolo. Mulţumesc.
Întrebare: Bună seara. Care este, până la urmă, mandatul României la acest Consiliu European, în urma întrevederii pe care aţi avut-o cu premierul Victor Ponta? La ce consens aţi ajuns?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, deocamdată în Constituţie nu se scrie că preşedintele ia mandat de la primul-ministru. Dacă îmi va prezenta un mandat pentru participarea la Consiliu, cu siguranţă îl voi analiza şi voi vrea să fie consonant cu ceea ce am eu de făcut în Consiliul European. Ştiţi că sunt două instituţii, Consiliul European şi Consiliul. Consiliul este rezervat guvernelor şi Consiliul European – şefilor de stat sau de guvern. Deci dacă pentru Consiliu va avea nevoie de un mandat şi va veni cu o propunere, cu siguranţă i-o voi da, dar va trebui să fie consonant cu viziunea mea.
Întrebare: Bună seara. Domnule preşedinte, aţi enumerat mai devreme nişte soluţii pe care le-aţi identificat ca fiind pentru creşterea economică şi aţi dat nişte exemple. Să putem citi aceste exemple în cheia interesului naţional de care vorbeaţi zilele trecute, în baza căruia veţi desemna viitorul premier?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deocamdată, citiţi-le în cheia unui politician care ştie multe despre ţara lui şi ştie cam ce i-ar trebui deocamdată.
Întrebare: Bună seara! Delegaţia FMI a spus că nu vom avea un nou acord până nu ne îndeplinim obligaţiile asumate în acordul pe care îl avem în derulare. V-aş întreba dacă vedeţi posibil ca toate aceste obligaţii să se îndeplinească din decembrie încolo în câteva luni, practic, în condiţiile în care nu s-au îndeplinit într-un an?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sigur că le văd posibile. Până la urmă, dacă ieşim de sub presiunea partidelor şi numim manageri profesionişti, cu certitudine va fi un punct extrem de important de îndeplinit, pentru că sunt şi segmente de privatizare. Dar, spre exemplu, unele lucruri au evoluat de când s-a scris prima dată acordul cu Fondul şi vă dau exemplul TransGaz. TransGaz-ul a intrat în altă ligă în momentul de faţă, după ce ştim ce ştim despre Marea Neagră, şi e de discutat dacă e oportun să vindem 15%. Dacă da, cui? Nu cumva ne-ar interesa să ne luăm parteneri dintre cei care vor exploata Marea Neagră pentru a face investiţiile necesare să poată prelua excedentul de gaze, care vor fi destinate vânzării? Deci, dacă aţi observat, la fiecare revizuire, lucrurile se aşează în funcţie de evoluţii. Spre exemplu, n-aţi mai văzut Petromul, după eşec, nu l-aţi mai văzut trecut în acordul cu Fondul pentru vânzarea a 10%. De ce? Din cauza aceloraşi realităţi din Marea Neagră. Petromul este parte la ce urmează să se întâmple peste vreo cinci ani în Marea Neagră. Deci, ce se poate spune cert, şi asta e o chestiune de voinţă politică, este: da, putem să punem management profesionalizat şi nu management politic. Da, putem să decăpuşăm companiile. Dacă le vindem sau nu, trebuie să avem client. Sigur, nu putem imagina că am putea să mai repetăm circul de la Oltchim, în care a fost un joc de-a privatizarea, cu intenţia de a prinde un şoricel mic într-o capcană mare. Şi păcat că un guvern s-a pretat la asemenea jocuri, cu modificarea caietului de sarcini, să-l laşi să participe, persoană fizică… Numai n-a spus în caietul de sarcini: „persoană fizică Dan Diaconescu”. Este clar că i-a fost dedicată ca să nu îl poată întreba nimeni nici de datoriile firmelor lui nici de nimic, numai să vină la privatizare. Cu asemenea privatizare, nu-i privatizare şi toţi suntem de acord că un combinat de talia Oltchim-ului poate fi privatizat cu un partener strategic, şi nu cu o persoană fizică. Asta înţelege oricine. De asta, după ce a văzut declanşarea procedurii, şi Fondul a spus în timpul licitaţiei cu strigare: „Puteţi s-o opriţi”.
Întrebare: Deci, este exclus ca noul acord să preia o parte din obligaţiile pe care le avem acum…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, le va relua, dar adaptate la realitatea de la începutul anului 2013, când ar veni Fondul. Nimeni nu spune că nu trebuie privatizat CFR Marfă, dar cum puteam să fiu de acord în CSAT să privatizăm CFR Marfă cu strigare, când acolo îţi trebuie preselecţie, pe urmă licitaţie ca să găseşti un partenere strategic care să-şi şi modernizeze compania de transport marfă a României? Deci, asta am vrut să spun, că privatizări de genul Oltchim, destinate să facă un joc politic nu pot fi acceptate şi râde oricine de noi.
Întrebare: Şi pentru că instabilitatea politică se reflectă în cea economică, v-aş întreba dacă 21 decembrie vi se pare un termen realist pentru noul guvern?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Staţi să vedem alegerile terminate. Hai să vedem alegerile terminate, rezultatele anunţate. Ştiu eu ce-or negocia partidele după? Ştiu eu?
Întrebare: Aţi spus că veţi numi un premier în interesul naţional.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.
Întrebare: Acel premier pe care îl veţi desemna va fi propunerea USL? În cazul în care…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Poate să fie propunerea oricui, ştiţi că la consultări toate partidele propun un prim-ministru.
Întrebare: În cazul în care USL…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, n-aş vrea să intru în jocul ăsta. Am văzut deja, de la un partid la altul se aruncă „Ponta, nu vei fi prim-ministru”, de dincolo se aruncă „Ponta va fi prim-ministru sau suspendăm preşedintele”… Sunt micisme electorale, oameni politici nematurizaţi care fac tipul acesta de jocuri. Cum credeţi că un preşedinte s-ar pronunţa înainte de alegeri cu privire la opţiunile lui? Mai ales că nimeni nu garantează că partidele vor avea acea opţiune pe care eventual preşedintele ar exprima-o.
Întrebare: Dacă îmi permiteţi, dacă nu vă pronunţaţi înainte de rezultat, vă menţineţi declaraţia potrivit căreia nu-l veţi mai nominaliza premier niciodată pe Victor Ponta?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Îmi menţin declaraţia că voi desemna un premier care să reprezinte şi să se ghideze după interesul naţional, ceea ce înseamnă că va trebui să respect şi Constituţia şi înțelegerile dintre partid şi toate cele.
Întrebare: Indiferent cum îl cheamă pe acel premier…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi nu indiferent, că trebuie să fie un om care a probat că ştie să respecte interesul naţional.
Întrebare: Victor Ponta (…)
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ok, n-aş vrea să discutăm acum despre viitorul prim-ministru. Eu vă mulţumesc mult. Despre viitorul preşedinte putem discuta, că nu mă doare gura. Vă mulţumesc mult, o seară bună la toţi.
Departamentul de Comunicare Publică
16 Noiembrie 2012
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Ana Armanca Ardeleanu
arrletty
Blue
Blue Sorin
micdavinci
Românica blues 