Arhiva

Posts Tagged ‘Crin Antonescu’

Serviciul secret al MAI a ajuns la cheremul lui Liviu Dragnea

17 Mai 2017 2 comentarii

 Scoțând CSAT din ecuația numirii şefului serviciului de informaţii al MAI, această instituţie, care e parte a structurii de apărare și securitate națională, rămâne la cheremul unui singur om politic. De jure, al ministrului de Interne. De facto, al celui care l-a propulsat în această funcţie, un şef de partid. Adică, Liviu Dragnea. … wow

Serviciul de informaţii al MAI, la cheremul liderului PSD

Serviciul de informaţii al MAI, parte a structurii de apărare și securitate națională, este pus la cheremul unui singur om politic. De jure, al ministrului de Interne. De facto, al celui care l-a propulsat în această funcţie, un şef de partid. Adică, al lui Liviu Dragnea.

În 2012, liderul PSD şi premierul de la acea vreme, Victor Ponta, îşi subordonau de jure serviciul de informaţii şi protecţie internă al Ministerului Afacerilor Interne. În 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, şi-l subordonează de facto. Şi mai şi plusează, scoţând CSAT-ul din ecuaţia numirii.

Decembrie 2012. La numai câteva zile după câştigarea alegerilor parlamentare de către USL şi instalarea Guvernului, prima grijă a premierului Victor Ponta a fost subordonarea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă. Sub umbrela unei ordonanţe de urgenţă care stabilea noua configuraţie a Executivului, serviciul secret al MAI, transformat atunci în Departament de Informaţii şi Protecţie Internă, a fost ridicat, în regim (nejustificat) de urgenţă, la rang de departament şi trecut în coordonarea unui secretar de stat numit de prim-ministru. Adică, subordonat lui Victor Ponta. Ministrul liberal al Internelor, Radu Stroe, nu a ripostat. Ba, a dovedit consens: „E normal să fie aşa, pentru că activitatea ei este legată de elemente care ţin de siguranţa naţională”.

Cum s-a putut traduce mişcarea şefului social-democrat al Guvernului de a-şi subordona acest serviciu de informaţii al Internelor? Prin dorinţa de a-şi ţine în şah operativ inamicii politici, în perspectiva lui 2014, un an cu miză electorală foarte mare, în care Victor Ponta ştia, încă din 2012, că va juca rolul prezidenţiabilului. El, nu Crin Antonescu, aşa cum fusese înţelegerea în USL. Pentru că interesul neoficial al unor politicieni faţă de acest serviciu de informaţii al MAI ţine de posibilitatea tranzacţionării politice a unor informaţii care îi pot ridica pe unii şi-i pot coborî sau doborî pe alţii. Sau măcar le pot tempera elanul electoral ori dorinţa de a ajunge în funcţii în care nu sunt doriţi. „Eu vreau putere, nu bani. De aceea, am susţinut ca la împărţirea ministerelor să alegem MAI”, declara, prin primăvara lui 2009, tot an electoral, Marian Vanghelie, pe atunci voce marcantă în PSD. Şase luni după aceea – în plină perioadă preelectorală, când partidele se pregăteau pentru confruntarea dintre prezidenţiabili – tot dl Vanghelie anunţa triumfător că „arhiva DGIPI este pe mâini bune“. Adică, ale PSD.

Martie 2017. PSD, prin vocea altor oameni, decidea, anul acesta, că hotărârea luată la finalul lui 2012 nu mai e bună. Că nu mai serveşte intereselor de clan partinic. Aşa că, la câteva zile după încheierea masivelor proteste de stradă, care au vizat tripleta Grindeanu-Dragnea-Iordache, artizana controversatei OUG 13, cineva din PSD era deja cu atenţia aţintită spre serviciul secret al MAI. Astfel, în 14 martie, la Camera Deputaţilor a fost adoptată o lege pentru aprobarea OUG 76/2016, privind înfiinţarea şi funcţionarea DGIPI, cu un amendament introdus de PSD, care transferă numirea şefului acestei structuri de la premier la ministrul de Interne.

La aflarea acestei informaţii, prima reacţie a fost de a spune că e, totuşi, o decizie corectă, o revenire, după câţiva ani, la o stare de normalitate. Pentru că, potrivit Constituţiei, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, deci nu activitatea unor şefi de structuri ce intră în organigrama unor ministere, gen DGIPI. Dar când vezi că hotărârea din 2017 a PSD se bate cap în cap cu o decizie din decembrie 2012, tot a PSD, a unei alte grupări din partid, care a făcut mişcarea în sens invers, ai confirmarea faptului că aceste modificări de lege nu sunt făcute pentru buna funcţionare a instituţiei, ci pentru subordonarea ei unui grup de interese care are în mână frâiele partidului şi, implicit, pe cele ale puterii. În 2012 le avea Victor Ponta, în 2017 le are Liviu Dragnea.

Mai 2017. O dovadă în plus a jocurilor de putere făcute în şi de către PSD pe această linie venea în 15 mai, când majoritatea PSD din Senat a plusat pe legea adoptată în Camera Deputaţilor. Decizând – cu 75 de voturi „pentru”, 29 „împotrivă” şi două abţineri – că şeful DGIPI nu trebuie să fie cadru militar în activitate, cum era până acum, şi că pentru numirea sa nu mai e nevoie de avizul CSAT. Adică, îl scoate din joc şi pe Klaus Iohannis, care e preşedintele CSAT.

Rezumând: la câţiva ani de când, pentru a-i face jocurile lui Victor Ponta, PSD muta decizia privind numirea şefului DGIPI de la ministrul de Interne (pe atunci, liberalul Radu Stroe) la premier (pe atunci, social-democratul Victor Ponta), acum face mişcarea în sens invers. Scoţând acest serviciu de informaţii, a cărui activitate are caracter secret de stat, de sub influenţa prim-ministrului (social-democratul Sorin Grindeanu) şi mutându-l în zona de acoperire a ministrului de Interne (social-democrata Carmen Dan). Adică, indirect şi implicit, a liderului PSD, Liviu Dragnea, apropiat şi mentor politic al doamnei Dan.

Mai pe scurt: scoţând şi CSAT din ecuaţia numirii şefului serviciului de informaţii al MAI, această instituţie, care e parte a structurii de apărare și securitate națională, rămâne la cheremul unui singur om politic. De jure, al ministrului de Interne. De facto, al celui care l-a propulsat în această funcţie, un şef de partid. Adică, Liviu Dragnea. 

 Autor:  Melania Cincea
Publicat: 17 mai 2017

 

Dan Voiculescu – planuri de redresare

16 Februarie 2016 1 comentariu

Se pare că Dan Voiculescu are planuri de redresare financiară.

Dan Voiculescu, Crin Antonescu, Dana Grecu

MELANIA CINCEA: „Pierderea alegerilor de către Victor Ponta a fost succedată de pierderea unei mari cote de în­credere şi autoritate în propriul partid.”

24 Februarie 2015 2 comentarii

Melania Cincea

Împăratul e gol

Finalul carierei politice a lui Victor Ponta în liga mare pare iminent. Pentru că, deja, împăratul e gol. Chiar dacă vrea să convingă lumea de hainele lui cele noi.

    Pierderea alegerilor de către Victor Ponta a fost succedată de pierderea unei mari cote de în­credere şi autoritate în propriul partid. Astfel că ceea ce face de vreo trei luni este să în­cerce să contracareze pre­vi­zi­bilul efect al acesteia – în­lo­cuirea sa de la vârful PSD –, trecând de la faza susţinerii ofi­ciale, declarative a ba­ro­ni­lor săi la fuga din faţa lor. Sub presiunea şi la mâna cărora este de mult, doar că şi el, şi ei se setaseră pe tolerare re­ci­procă. O tolerare valabilă, însă, numai în condiţii de câş­tig: unii sperând să fie scă­paţi de problemele cu justiţia, ultima speranţă fiind graţierea şi, eventual, amnistia, celălalt folosindu-se de ei în încercarea de a obţine toată puterea. Cum jocul a fost pierdut, nu mai au motive să se suporte în continuare. Iar, pentru d-l Ponta, unii au devenit chiar o ameninţare. Aşa că încearcă să se salveze, altfel, riscul de a pierde tot, şi poziţie în par­tid, şi în guvern, este imens. Dar o face hao­tic, cu atitudinea omului care se simte în­colţit, ba­zându-se pe o strategie care accen­tu­ează ad­ver­sităţile, ceea ce îi şubrezeşte mai tare po­zi­ţia în partid şi îi diminuează spre ze­ro pers­pec­ti­va rămânerii, până în 2016, la vâr­ful guvernului.

    În numele disciplinei în PSD, întâi a trecut la epurări. Apoi, în numele re­for­mei partidului, s-a arătat în­gri­jorat de con­cen­trarea pu­te­rii politice şi a celei ad­mi­nis­tra­tive în mâna preşedinţilor de consilii ju­de­ţene. În noua vi­ziune a vâr­fu­lui PSD, re­for­ma înseamnă că şeful or­ga­ni­zaţiei judeţene a partidului nu va mai fi or­do­nator de cre­dite, adică nu va mai împărţi ba­nii. Ceea echivalează cu de­co­nectarea lor de la conducta cu bani publici şi înlocuirea cu alţii – probabil, mai docili, mai fără pretenţii. Apoi, prin vocea unor oa­meni încă fideli lui, a anunţat modificări în Sta­tutul partidului, care îi vizează tot pe ba­roni. Odată aplicate, unii dintre ei vor avea o influenţă slă­bită în teritoriu, iar alţii, cei cu pro­bleme ju­di­ciare, adică majoritatea, vor fi traşi pe linie moar­tă. Nu în ultimul rând, a ac­ceptat în Co­misia de Cod Electoral ca alegerea șefilor de CJ să nu se mai facă uninominal, într-un tur de scrutin, ci prin votul consilierilor județeni (se revine la vechea formulă), ceea ce a pro­vo­cat furia baronilor, care își simt pu­te­rea ame­nin­țată. Iritare a generat și amâ­na­rea, până la o dată incertă, a organizării Con­gresului Na­ţio­nal – singurul for care l-ar pu­tea înlocui din func­­ţie. Sunt decizii care de­voa­lează dorinţa d-lui Ponta de a-şi păstra po­ziţia, eliminându-şi posibilii contracandidaţi eligibili la şefia par­ti­dului şi cuminţindu-i pe alţii cărora le-ar tre­ce prin minte să-l înfrunte ori să încerce să-i ia locul. Toate, însă, inconsecvente cu politica şi atitudinea afişate până la prezidenţiale. Efec­tele se văd: vociferări, înfruntări publice, plecări din partid, repoziţionări în parlament.

    În acelaşi registru al inconsecvenţei se înscriu şi declaraţiile referitoare la o demisie de la vâr­ful Executivului. Lansate în spaţiul public, dar neconcretizate, nu au făcut altceva decât să evidenţieze un om politic care nu a realizat acest pas fie de teamă, fie constrâns de ci­ne­va şi pentru ceva să rămână în funcţie. Cea mai recentă declaraţie în acest sens a fost făcută în urmă cu câteva zile, după arestarea cumnatului său, Iulian Herţanu, într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA: „Dacă pre­zenţa mea prejudiciază (în guvern – n.r.), fac pasul înapoi“. De altfel, d-l Ponta nu e omul demisiei. A demonstrat-o nu o dată – şi po­po­rului, şi clasei politice, şi propriului partid.

    Aceste declaraţii şi decizii din ultima vreme tră­dează o fragilizare a poziţiei în partid, care, probabil, va fi accentuată de problemele de na­tură penală care îi vizează deja membri apro­piaţi ai familiei şi nu e exclus să-l vizeze şi pe el. Ele amintesc prin inconsecvenţă de mersul în zig-zag al lui Crin Antonescu pe ultima su­tă de metri de carieră politică relevantă, îna­in­tea pierderii şefiei PNL şi ratării şansei de a in­tra în cursa pentru Cotroceni. În ultimele luni ale lui 2013 şi primele din 2014, a răbufnit pe­ri­odic la adresa coechipierului său, Victor Pon­ta, dar, după ce părea decis să îşi părăsească tovarăşul de puci şi atentate la adresa sta­tu­lui de drept, revenea şi-şi unea din nou, spă­şit, drumul cu el. Asta, deşi realizase că a fost tras pe sfoară nu o dată, că ministere grele, care, potrivit al­go­ritmului, au revenit PNL, erau de fapt în subo­r­dinea PSD, că a fost tră­dat – d-l Ponta transmitea încă de atunci sem­nale că se pregăteşte personal de pre­zi­denţiale. Acest mers în zig-zag fusese efectul unei strategii politice haotice – la care d-l An­to­nescu a recurs din disperarea în faţa pier­derii de teren electoral, de autoritate în coa­li­ţia de guvernare şi în propriul său partid – şi, totodată, preambulul sfârşitului.

    Cam aceleaşi reacţii le întâlnim azi în cazul fos­­tului prezidenţiabil Victor Ponta. Finalul ca­rie­rei sale politice în liga mare pare iminent. Pentru că, deja, împăratul e gol. Chiar dacă vrea să convingă lumea de hainele lui cele noi.

Autor: 

Data publicării: 24.02.2015

Publicat de: timpolis.rorevista22.ro

 

Crin, Antonescu, Frumoasa din Pădurea Adormită, nu e nici pură şi nici neprihănită …

26 Ianuarie 2015 Lasă un comentariu

Crin Antonescu

Chiar dacă PNL şi PSD care constituiau USL erau nişte partide unde, dacă arestai peste noapte corupţii, sus de tot, în zona conducerii, nu mai avea cine să stingă lumina, lui Crin Antonescu  i s-a fabricat o imagine de Frumoasa din Pădurea Adormită, cea pură şi neprihănită. 

Inevitabilul s-a întâmplat, numele lui Crin Antonescu apare alături de Viorel Hrebenciuc şi Tudor Chiuariu în deja celebrul dosar al retrocedărilor.

Şi nu ca un oarecine ci ca o persoană cu greutate în economia dosarului, una din persoanele care aranjau retrocedările, alături de Hrebenciuc fiind sus de tot în topul celor implicaţi.

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, Gh. Paltin Sturza deţinea înregistrări ambientale ale unor discuţii cu ceilalţi inculpaţi, conservaţiile înregistrate referindu-se la demersurile pe care le făceau în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. În aceste întregistrări, aflate între dovezile ridicate de procurori apare şi numele lui Crin Antonescu.

“STEFAN GABI: Loturile se suprapun. Ceea ce inseamna ca le avem noi. Deci, Directia Silvica le are.

STURDZA PALTIN-GHEORGHE: Pai asta am si eu, domnule, suprapunerea hartilor! Ce mare scofala? Eu vreau amenajamentul, nu ma intereseaza restul! Aia-i floare la ureche! Amenajamentul, ala il vreau! Ati inteles? Dumneavoastra spuneti ca Directia Silvica nu are amenajamentul?
(…)
DOMN: Cand s-o terminat la Satu Mare? In 20, nu?
STURDZA PALTIN-GHEORGHE: In 20.
VARGA IOAN-GHEORGHE: Eu v-am spus cine. Crin Antonescu, Hrebenciuc si multa-multa lume importanta.
STURDZA PALTIN-GHEORGHE: Unde vine?
VARGA IOAN-GHEORGHE: Acuma o sa-mi spuna. El mi-a spus mie ca pentru prima munca care trebuie finalizata, astazi se finalizeaza. Haideti, vorbiti la telefon.
STURDZA PALTIN-GHEORGHE: Cu cine sa vorbesc?
VARGA IOAN-GHEORGHE: Cu domnul Chiuariu personal. Si va rog frumos, nu mai vorbiti prostii la telefon!
STURDZA PALTIN-GHEORGHE: Domnule, domnul Chiuariu este din Moldova si chestia asta mi se pare foarte atipica.
VARGA IOAN-GHEORGHE: Doamne iarta-ma!
STURDZA PALTIN-GHEORGHE: Eu nu vorbesc cu nici un Chiuariu. Eu vreau sa vorbesc cu cineva care are puterea sa puna lucrurile in proces.”

P.S. Oare cum o fi după ce ai tras la anghioase la Cotroceni fie şi ca şi interimar să ţi se ofere perspectiva de a dormi la Rahova ori la Jilava? Nu că aş dori să cobesc, Doamne Fereşte …

Crin Antonescu dispare puţin câte puţin … Ce rămâne după el? Nimic…

1 Iunie 2014 1 comentariu

Tristeţea cuiva aflat la final de carieră poate fi întrecută doar de tristeţea cuiva care realizează că ceea ce credea că e o carieră a fost doar o piesă în care el nu era decât o marionetă mânuită de alţii …

 

Crin Antonescu

Întotdeauna în nucleul dur al PNL s-au putut observa mai multe grupuri şi grupuscule care avea viziuni diferite în modul în care partidul trebuie să evolueze pe scena politică.

Proiecţia în exterior a diferenţei de opinii a acestora făcea ca PNL să pară un partid relativ eterogen.

Când unul sau altul din aceste grupuri atingea un nivel critic se ajungea la rupturi deoarece niciodată un asemenea grup nu a ajuns să deţină mai mult de jumătate din partid, se rupea şi forma câte o aripă sau aripioară.

Încă de la înfiinţarea USL, din PNL răsuflau, în răstimpuri, nemulţumiri legate de prezenţa în alianţă.

Dacă gruparea condusă de Tăriceanu a avut un picuţ de succes fiind în consonaţă cu altele legat de prezenţa în USL, implicit accesul la caşcavalul Puterii, încet s-au lămurit că PSD îi ţinea de maimuţoi ca să creeze o aparenţă mai uşor înghiţită de electorat.

Iată că, înţelegându-se că PSD ţinea de papagal PNL, gruparea în care Ludovic Orban are un cuvând greu de spus a câştigat teren şi l-a pus pe Crin Antonescu într-o situaţie ciudată.

El fiind lipit definitiv pe ideea de USL prin maimuţăreala în public alături de  Ponta, astfel era imperativ să îşi cam ia jucăriile să plece. Să îşi dea demisia de prin toate funcţiile, altfel riscând să ajungă ca Geoană care are, mai nou, în PSD „calitatea” de tolerat. Adică un fel de jumătate de nimic.

Imaginea lui Antonescu a fost grav afectată de prosteala cu suspendarea când, ieşirile lui şi ale lui Ponta frizau ridicolul, imaginea partidului fiind extrem de urâtă şi în anumite zone ale partidului cât şi în exteriorul ţării.

Apărea o problemă… în PNL nu prea există o persoană care să fie acceptată de toţi. Nici măcar Tăriceanu.

Acesta a avut succes atâta timp cât era considerat omul lui Patriciu (care îi era considerat prieten în urma realţiilor de afaceri pe care le-au avut).

Când a dispărut Patriciu, din Tăriceanu a mai rămas doar carcasa golită de conţinut. Nu mai avea în spate averea acestuia, avere din care partidul se adăpa copios.

Antonescu a încercat şi el să îşi asigure o astfel de susţinere atrăgându-l pe cel  ce părea a promite să fie destul de fraier încât pompeze un purcoi de bani în schimbul unor măriri la care altfel nu avea acces. Gigi Becali. Doar că judecătorii au fost de altă părere …

Arestarea lui Gigi a reprezentat  un şoc pe care Antonescu pare a nu-l putea gestiona, siguranţa manifestată până atunci dispărând ca un fum când a realizat că Becali e după gratii fără şanse de a fi reabilitat.

Cum Antonescu nu putea migra spre alt partid a preferat să se supună grupului controlat de Ludovic Orban.

De ce Johannis şi nu Orban de exemplu?

Pentru că, deşi foarte puternic în PNL, şi personaj relativ simpatic în exterior, Ludovic Orban nu e perceput ca un personaj de anvergură, ci mai repede un fel de tip boem, perfect pentru o şuetă dar incapabil să ofere încredere. Cam ca şi cum îl vrei la un chef pentru că face atmosferă, dar nu îi laşi pe mână nevasta şi cheile de la casa de bani. Nu de alta dar te trezeşti că te sărăceşte ţinând-o din chef în chef.

Johannis a fost preferat nu pentru că face parte din un grup ci pentru că e un personaj adus din afară… practic e un individ relativ neutru.

Problema lui este că, în Transilvania în afara Sibiului este un personaj şters, în afara arcului capratic fiind de-a dreptul o ciudăţenie, un individ incapabil prin structura lui de sas sibian de a se implica în bălăcăreala balcanoidă a miticilor.

Referitor la retragerea intempestivă a candidaturii sale, Antonescu a comis o declaraţie a cărei ridicol poate fi egalat doar de cele ale lui Ponta. Cu accente extrem de clare nflamare de personalitate, Antonescu nu a ezitat să sublinieze că el el ştie că e cel mai puternic candidat pe care îl poate da Dreapta…  

Cică: Ştiu că sunt cel mai puternic candidat pe care îl poate avea Dreapta . Cunosc foarte bine Dreapta românească, presa, cum se produc şi se desfac pe piaţă opinii sau curente de opinii. Oamenii politici sunt cei care schimbă sondajele şi nu invers. Am tot ce e necesar pentru această luptă. Nu am timp să demontez fixații, să vindec resentimente, să lărgesc orizontul unor mărginiri. E urgent ca eforturile de unificare a dreptei să facă pași. Anunț intenția de a nu candida la preşedinţia României” – a spus Antonescu umplându-se de ridicol.

Probabil are impresia că lumea îl percepe încă drept un  fel de Făt Frumos cu Paloşul gros  sau un fel de Mesia Prezisul şi Predestinatul şi retragerea candidaturii sale va pune ţara pe foc, manifestaţii populare de mare amploare urmând a-l lua din scutece şi a-l băga direct la Cotroceni.

Dumnealui are impresia că lumea nu vede că a avut drept consilieri două sinistre personagii pe care i le-a băgat în scutece Voiculescu, Sorin Roşca-Stănescu şi Niels Schneker…

Căderea lui Antonescu a început în momentul în care lumea a înţeles cam ce îi poate pielea. Dacă ar fi să dau un moment, atunci acesta ar fi alungarea ilegală a lui Blaga de la şefia Senatului pentru ca pe perioada suspendării lui Băsescu să poată Crin să îşi facă somnul de frumuseţe la Cotroceni.

Antonescu şi mai mulţi liberali ar trebui să înţeleagă un lucru. După ce au preacurvit cu PSD nu pot să iasă şi să pretindă că ar trebui să fie lideri ai dreptei fără a face măcar un duş deoarece put a PSD, la fel cum o prostituată nu se poate duce aşa, pe nepusă masă, la mănăstire şi să pretindă că e virgină şi trebuie pusă stareţă. Mai întâi să se spele ca să nu mai pută a spermă şi să îşi facă o himenoplastie … poate aşa se va găsi cineva care să pună botul …

De fapt, de ce Antonescu a avut această evoluţie meteorică, aparent fulminantă, terminată cu oiştea în nomolul nefiinţei politice? Pentru că cei care l-au propulsat au observat cine este: un personaj labil, extrem de influenţabil, extrem de avid de putere şi de măriri, dar incapabil să înţeleagă realitatea cu obiectivitate, considerând visele sale de Lider Incontestabil drept adevăruri de necontestat…

Ce e mai Crin Antonescu de fapt? Un nimeni căruia îi place tare mult să  îşi admire reflecţia într-o  oglindă care deformează mărind…

Antonescu şi-a dat, de fapt, demisia din nişte locuri unde nu avea ce căuta…

Adio Crin … nu fii trist, vina e doar a ta pentru că nu ai înţeles  că locul tău era în altă parte … 

Căcărău e ofticat rău că amantul său politic s-a dat la gimnastele minore fără el

Motto

„Foaie verde de sipică

Moare Căcă de oftică”

Crin Antonescu

Crin Antonescu, extrem de enervat de prezenţa lui Ponta într-o emisiune a Antenei 3 a lotului feminin de gimnastică a României alături de Victor Ponta şi de câţiva candidaţi PSD, a declarat că  „ce au făcut aseară nu s-a mai văzut de pe vremea lui Ceauşescu”.

„Cele petrecute aseară – a spus Antonescu – la postul de televiziune Antena 3, la Gâdea (Mihai Gâdea – nota blue), sunt scandaloase si aş putea spune că de 24 de ani de la primele alegeri după perioada comunistă nu am văzut aşa ceva. Modul jenant şi sfidător în care, în cursul unei emisiuni, nu electorale, ci normale, campioanele de gimnastică, sportive, au fost asociate nu doar cu preşedintele unui partid aflat în campanie electorală, care să zicem că a fost acolo în calitate de prim-ministru, ci direct, fără jenă, cu candidaţi la aceste alegeri, este strigător la cer. După câte se pare, nici domnul Gâdea, nici domnul Ponta nu au vreo jenă, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să protestăm tocmai când discutăm despre Uniunea Europeană şi Parlamentul European”.

„Ceea ce au făcut aseară (luni seară – n.r.) Gâdea, Ponta şi ceilalţi candidaţi ai PSD eu nu am mai văzut de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Numai atunci succesele marilor sportivi ai României erau dedicate tovarăşului şi tovarăşei. Aşa ceva este o ruşine. Dacă domnului Gâdea nu îi e ruşine, cred că măcar o poziţie publică trebuie să luăm din punct de vedere al reprezentării opiniei publice româneşti”, a mai spus Antonescu.

Parcă pentru a-l enerva şi mai rău pe, până nu demult, fostul său amant politic, Victor Ponta,, aflat în studio la Antenei 3 alături de gimnaste, dar şi de blonda Corina Crețu și „Abramburica” (sau „Abramburita”) Ecaterina Andronescu, care ocupă primele două poziţii pe lista PSD la alegerile europarlamentare, a declarat că va dubla banii care îl vor primi fetele pentru medalia de aur, obţinută la Campionatul European de la Sofia.

Drept să spun, rău nu e că fetelor li se recunoaşte meritul, rău e că asta se face ilegal  în campanie electorală şi CNA ar trebui să se sesizeze. Poate n-ar fi rău să se bage un pic Procuratura …

Mă întreb însă, referitor la declaraţia ofticosului liberal, ca cum s-ar fi umflat în pene dacă era şi el ori nevastă-sa, candidată şi ea, acolo … Eheee, altă făină se măcina la moara Gâdelui …

P.S. Ce frumos era la suspendare când Căcărău mânca rahat pe scenă şi prin studiourile Antenei 3 alături de pesedişti…  Parcă îi mai venise şi culoare în obraji… Calorii nu glumă în rahatul consumat … 

Liberalii, extem de talentaţi, ating, una după alta, noi culmi ale ridicolului

23 Martie 2014 6 comentarii

Liberalii se pregătesc să fraierească iar românii … Şi nu oricând ci în Duminica Orbului, una dinsărbătorile cele mai sinistre pentru România.

La ultimele alegeri care au avut loc în o Duminică a Orbului, românii l-au votat pe săracul şi cinstitul Ion Iliescu … ce a urmat, au simţit pe pielea lor.

Liberali

Credeam că atunci când Crin Antonescu aduce tot felul de acuzaţii PSD pentru chestii pe care cu puţin timp în urmă le susţinea, atingea o culme a ridicolului de nedepăşit.

M-am înşelat crunt. Când îşi pun mintea, liberalii pot depăşi lejer orice grad al ridicolului. Când mai pui şi autosuficienţa lor, dacă au un dram de simţ al umorului  te distrezi teribil.

La Brăila, PNL şi-a lansat candidaţii pentru europarlamentare. Şi nu oricum ci pe ritmurile imnului Ligii Campionilor Europeni. Ba aveau şi o cupă pe care şi-au acordat-o încă înainte de a începe competiţia. 

La ce dracu se consideră ei campioni, n-am priceput. La ridicol? La incompetenţă? La maimuţărerală? La nesimţire?

Cupa Campionilor

Într-un spectacol plin de triumfalism deşănţat, la Brăila PNL şi-a lansat la Brăila candidaţii pentru europarlamentare. Aveau şi o cupă pe care şi-o acordau pentru că ei se consideră campiono, cei mai oneşti, cei mai capabili, cei mai recomandabili pentru a conduce ţara asta.

Evident, faptul că toţi miniştrii pe care i-au avut au dus incompetenţa şi autosuficienţa la nişte cote uimitoare, la un moment dat părând că de faăt fac tot ce pot ca să demonstreze că PNL este partidul care atinge performanţa istorică de a genera doar oameni cu mari probleme cu justiţiam nişte incapabili oricâtă bunăvoinţă ai avea faţă de ei.

Nici nu e de mirare, de vreme ce au în frunte un individ de teapa lui Crin Antonescu. Acesta nu a ezitat nici un moment ca, în momentul suspendării lui Băsescu să uzurpe funcţia de preşedinte la Senat pentru a putea dormi şi el la Cotroceni, la finalul perioade, cu coada între picioare, în loc să se ducă la serviciu în vederea deschiderii lucrărilor instituţiei în fruntea căreia stătea ca găina pe grămada de bălegar, a fugit în Italia unde şi-a făcut o vacanţă de lux pentru a se putea gândi dacă să renunţe la politică aşa cum promisese în cazul în care Băse nu va fi demis, sau să continue să se facă de râs.

Ca nevastă a barosanului şef din PNL, tot mai „pufoasa”  Adina Vălean a susţinut că liberalii vin după cinci ani de mandat în Parlamentul European pentru a-şi prezenta faptele, şi nu doar vorbele. Ea a susţinut că din 2007 până în prezent prin demersurile sale a redus tarifele la roaming cu 80%, urmând ca până în 2015 acestea să fie eliminate definitiv. Evident, ma’am Vălean a uitat să spună că e unul din principalii profitori a acestei chestii, orele petrecute la telefon în fiecare zi pentru a verifica dacă nu cumva soţul ei se mai dă la zglobiile din TNL.

Pentru că li se părea că verba volant, liberalii au pictat o grămadă de  bannere, pe care era ilustrată  o cupă, era inscripţionat alături de cinci stele: „Euro Campioni la fapte”.Nici nu se putea ca, mesajele PNL să fie alăturate alăturate imaginii lui Crin Antonescu sau celei a lui Klaus Iohannis (care le-a cam dat cu tifla neparticipând la circul respectiv): „Unitatea aduce victoria/ Competenţa câştigă lupta”.

 Antonescu, la rândul lui, a fost cel care a încheiat evenimentul, cu o metaforă probabil îndelung căutată, legată de copilul cu şanse materiale modeste care reuşeşte în viaţă prin învăţătură, lucru care nu prea i se potriveşte, el însuşi nefiind tocmai un elev/student prea sclipicios

„România nu este un copil sărac la masa Europei. România seamănă poate cu un copil de origine modestă dat la o şcoală înaltă. Dar este un copil frumos, este un copil inteligent, este un copil care vrea să înveţe, este un copil care vrea să reuşească (…) Vrem o Europă mai dinamică din punct de vedere economic şi mai puţin birocratică, o Europă în care poveştile dulcegi ale socialismului nu mai merg şi în care formulele populiste au dus, iată, la ridicarea unui val extremist şi anti-european în ţări care sunt leagănul şi modelul democraţiei, ca Franţa şi ca Marea Britanie. Vrem o Europă mai coerentă în politica sa externă, mai înţelegătoare cu diversitatea şi cu diferenţa. Vrem o Europă unită, vrem o Europă cu acţiuni şi cu politici coerente, dar vrem o Europă în care indivizii, ca şi naţiunile, să-şi păstreze dreptul la diferenţă”, a declarat, umflăndu-se în pene, Antonescu.

Ulterior, Crin a spus că a fost folosit conceptul Ligii Campionilor pentru lansarea candidaţilor la europarlamentare.

Cică „… evorba de o simbolistică, nu introducem nicio politică în fotbal, nici fotbalul în politică, e vorba de o anumită simbolistică şi cred că în chestiunea asta nu este nimic incorect„, a afirmat liberalul şef.

De asemenea, el a comentat faptul că pe scena folosită pentru discursurile liderilor politici a fost înlocuit pupitrul cu un stativ pe care a fost expusă „Cupa EuroCampionilor”, cupă câştigată în mintea liberalilor pentru simplul fapt că participă, că alte merite nu prea au.

„De lângă o cupă (am vorbit – n.r.) , dar nu din cupă, adică nu înlocuim tribuna. Important e ce spunem. Că spunem de pe un podium, că spunem de la o scenă, la un format, acestea sunt chestiuni de decor”, a mai afirmat Antonescu.

De asemenea, şeful campaniei PNL pentru europarlamentare, Marian Petrache, a spus că ideea a aparţinut unei alte persoane şi este bazată pe faptul că europarlamentarii PNL ar avea o anumită percepţie publică. (Dacă ne uităm la Norica Nicolai cu aspectul ei de buldoexcavator hodorogit de la prea multele chiolhanuri la care participă, urmarea văzându-se în creşterea cantităţii de slănină pe care o poartă sub piele, e clar ca merite au liberalii)

„Am ales acest mod de lansare pentru că, din analizele noastre, în percepţia publică europarlamentarii liberali sunt văzuţi cel mai bine dintre toţi europarlamentarii români şi, plecând de la acest aspect, pentru că au o notorietate pozitivă foarte mare, ne-am gândit la acest concept de lansare. El este strâns legat de dorinţa filialelor noastre de a avea fiecare euroregiune românească un europarlamentar care să-i reprezinte la Bruxelles”, a declarat Petrache.

Şeful de campanie a PNL a fost întrebat dacă a cerut acordul UEFA pentru a folosi imnul Ligii Campionilor în timpul campaniei pentru europarlamentare.

„Nu am vorbit la UEFA, dar e un om care ne-a ajutat în alegerea acestui tip de lansare a candidaţilor şi nu cred că o să avem probleme. Nici nu m-am gândit măcar”, a replicat Petrache, arătând astfel cam cât preţ pun ei pe drepturile de autor.

În sprijinul său a venit preşedintele PNL: „Cunosc câţiva oameni la UEFA, dacă e ceva…”… Întrebarea este dacă şi ăia îl ştiu pe el …

Mai poţi să zici ceva? Nu cred … Poate doar ca Dumnezeu să le dea minte românilor, şi să îi ajute să îşi amintească şi să înţeleagă ce urmări a avut votul lor dintr-o altă Duminică a Orbului …

%d blogeri au apreciat asta: