Arhiva

Posts Tagged ‘Cristian David’

MELANIA CINCEA: „Inflaţia de cereri de arestare preventivă ridică şi ea semne de întrebare”

12 decembrie 2015 Lasă un comentariu

Anticorupţia în 2015, cu plusuri şi minusuri

Melania CINCEASuntem la finalul unui an în care lupta anticorupţie a continuat să înregistreze succese şi pe linie de urmărire penală, şi în instanţe. Pe acest front al anticorupţie au fost, însă, şi minusuri, semne de întrebare generate fie de decizii, fie de modul de acţiune al DNA.

Plusuri

Suntem la finalul unui an în care lupta anticorupţie a continuat să înregistreze succese. Şi pe linie de urmărire penală, şi în instanţe.

Au fost, de exemplu, puşi sub urmărire penală, unii în libertate, alţii în stare de arest preventiv, Victor Ponta – acesta devenind astfel primul premier din UE inculpat în timpul mandatului –, Toni Greblă, fost judecător al CCR, senatorul PSD Dan Şova, deputatul MP Elena Udrea, Alina Bica, fost procuror-şef al DIICOT, Cristian David, fost ministru de Interne, senatorul PNL Tudor Chiuariu, deputatul UDMR Laszlo Borbley, fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, senatorul PSD Marean Vanghelie, fostul vicepreşedinte al ANAF, Romeo Tiberiu, Gabriel Berca, fost ministru de Interne, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4 Bucureşti.

În instanţe au fost pronunţate sentinţe care au vizat nume sonore de pe scena politică – fostul vicepremier Liviu Dragnea, condamnat în primă instanţă, la un an cu suspendare, Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, Monica Iacob Ridzi, condamnată definitiv la cinci ani cu executare, pentru abuz în serviciu, Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, condamnat la un an de închisoare cu executare – sau nume din magistratură – Veronica Cârstoiu, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti, condamnată la cinci ani de detenţie cu executare, pentru luare de mită, trafic de influenţă şi înşelăciune, judecătorul Stan Mustaţă, de la aceeaşi instanţă, condamnat la zece ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, ori Georgeta Barbălată, judecător la Curtea Supremă, condamnată la patru ani cu executare, pentru furnizare de informaţii nedestinate publicităţii.

Într-un discurs rostit de Ziua internaţională de luptă împotriva corupţiei, ES Hans Klemm, ambasadorul la Bucureşti al SUA – care susţin de mulţi ani lupta împotriva corupţiei, în România –, a apreciat eforturile privind lupta împotriva corupţiei, în special în ceea ce priveşte urmărirea penală, subliniind că acestea au înregistrat „un succes remarcabil”. Diplomatul american a felicitat DNA şi instanţele româneşti, pentru activitatea din ultimii ani, pe care o vede „încununată de succes, într-o asemenea măsură încât România a început să fie recunoscută la nivel internaţional, şi în special în această regiune a Europei, drept modelul de urmat în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei dusă de procurori şi judecători”, subliniind, însă, că e foarte important ca sistemul judiciar să fie independent.

Minusuri

Pe acest front al anticorupţie au fost, însă, şi minusuri. Cauzate de semne de întrebare generate fie de decizii, fie de modul de acţiune al DNA.

La începutul anului, apăreau semne de întrebare privind graba cu care s-au derulat anchetele care o vizează pe Elena Udrea: în decurs de două săptămâni, pe numele acesteia fuseseră emise opt cereri de urmărire penală şi de arestare, trei dintre ele, în doar câteva ore. Iar Parlamentul dădea dovadă, şi el, de o mobilizare şi de un respect faţă de lege exemplare când a trebuit să voteze aceste cereri de încuviinţare a arestării. Pentru una dintre ele s-a întrunit, în situaţie excepţională, într-o duminică seara, pe cealaltă încuviinţând-o după ce, cu o zi înainte, o cerere similară privindu-l pe senatorului PNL Varujan Vosganian nu a fostr votată. Semne de întrebare au ridicat şi modul de lucru în dosarul „Microsoft”, când DNA ceruse Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării Elenei Udrea, înainte ca deputaţii să fi votat pentru începerea urmăririi penale. La fel, justificarea arestării, fiind invocate denunţuri, nu probe concrete – tranzacţii bancare, înregistrări video sau audio, bani marcaţi. Apoi, în octombrie, într-un alt dosar ale Elenei Udrea, a mai fost un aspect care a atras atenţia. Şi anume, faptul că DNA a emis concomitent şi cererea de începere a urmăririi penale, şi cererea de reţinere şi arestare a acesteia. Or, este o condiţie sine qua non să fie mai întâi începută urmărirea penală pentru a cere luarea unei măsuri preventive.

Inflaţia de cereri de arestare preventivă ridică şi ea semne de întrebare. Arestarea preventivă, deşi este o măsură excepţională, dsevenise, la un moment dat, regulă în cazul persoanelor publice cu notorietate, intrate în vizorul DNA. Iar asta s-a întâmplat chiar dacă faptele sunt vechi de ani de zile şi încheiate, chiar dacă persoanele nu se mai află în funcţii din care ar putea influenţa în vreun fel ancheta, în favoarea lor, chiar dacă nu au încercat să distrugă probe ori să influenţeze martori sau chiar în cazuri de sarcină avansată, cum e situaţia Crinuţei Dumitrean, care a fost arestată deşi e gravidă în şapte luni – deci se află într-o situaţie vulnerabilă – şi deşi nici ea nu ocupă vreo funcţie din care poate influenţa ancheta şi nici anchetatorii nu au spus că ar fi încercat să distrugă probe care o incriminează.

Un alt semn de întrebare l-au ridicat unele probe depuse la dosar. De exemplu, în cauza în care este judecată Crinuţa Dumitrean, cauză referitoare la despăgubirile ANRP în favoarea patronului CSU Craiova, la dosar au fost depuse ca probe fotografii în care aceasta este surprinsă în ipostaze intime cu deputatul PNL Ioan Oltean. Or, în baza cărei legi astfel de imagini sunt probe judiciare într-un dosar de corupţie?

La capitolul minusuri intră şi anticorupţia televizată: remarcată şi în cazul descinderilor ultramatinale, şi în cel al plimbării, prin faţa camerelor de filmat, a suspecţilor de corupţie încătuşaţi. Această tehnică a vizat cu preponderenţă un aşa-numit high-life al marii corupţii. Pentru mare parte a publicului larg, purtarea în cătuşe, prin faţa presei, a unor VIP-uri politice reprezintă, cu siguranţă, un spectacol agreabil, aşteptat chiar. Dar e şi un spectacol generator de campanii mediatice care, în unele situaţii, spun avocaţii, au fost invocate de procurori DNA când au solicitat mandate de arestare. La fel, un spectacol agreabil pentru mare parte a publicului larg îl reprezintă filmarea suspecţilor, buimăciţi de somn sau, uneori, în lenjerie intimă, în timp ce în faţa lor stau mascaţii pe punctul de a le intra în locuinţă.

E posibil ca DNA să recurgă la astfel de tehnici cu iz trumfalist, în scop „terapeutic”, la nivel de societate, şi în încercarea de a transmite, la nivel de clasă politică, un mesaj subliminal de forţă şi, astfel, de a-şi exhiba puterea şi de a-şi proteja independenţa în faţa puterii politice, principalul său inamic, care i-a pus în pericol independenţa, nu o dată, în ultimii zece ani, în diferite contexte şi sub diferite forme.

Există, însă, şi riscuri pe care le implică ceea ce pare a fi acest exces de zel. Riscuri pentru DNA şi pentru anticorupţia în sine, pentru credibilitatea şi eficienţa Justiţiei, pentru echilibrul puterilor în stat şi funcţionarea statului de drept, la fel de periculos ca şi ingerinţele politice. Pentru că o Justiţie decredibilizată devine, la un moment dat, vulnerabilă. Vulnerabilă în faţa politicului.

O anticorupţie eficientă – eficientă pe termen lung – nu se face  nici cu ieşiri triumfaliste în faţa presei, nici cu exces de zel care frizează, uneori, abuzul. Pentru că, aşa, mai binele scontat poate, de fapt, face loc mai răului. Pentru a fi eficientă pe termen lung, Justiţia trebuie să fie nu doar puternică (şi nu mai puternică decât celelalte două puteri în stat, pentru că lipsa echilibrului între ele duce la abuzuri grave şi incontrolabile), ci şi credibilă. Orice abuz dovedit o poate decredibiliza şi vulnerabiliza, exact în faţa inamicilor săi. Şi e riscant să se ajungă aici, mai ales atâta vreme cât corupţia e încă foarte extinsă.

Autor: 

Publicat pe:

timpolis.ro şi putereaacincea.ro

la 11 decembrie 2015

Daniel Chiţoiu e pe făraș și fărașul n-are nimic împotrivă …

Daniel Chițoiu

Se pregateste debarcarea lui Daniel Chitoiu din fruntea Ministerului Finanţelor

Liberalul Daniel Chitoiu este pe faras.  O spun chiar colegii sai de partid, care recunosc cu tristete ca Romania nu a avut un ministru de Finante mai incompetent.

Daniel Chitoiu s-a dovedit a fi un pariu pierdut pentru USL, dar mai ales pentru PNL.  Prestatia lamentabila a acestuia in fruntea Ministerului Finantelor Publice se sparge acum in capul liderilor partidului. Dincolo de nepricepere, pe liberali i-a enervat cel mai mult incapatanarea  lui Daniel Chitoiu, care nu a tinut cont nici macar de sfaturile lui Crin Antonescu. ”De cand a preluat portofoliul nu a miscat nimic. Singura preocupare a fost sa-si puna apropiatii in functii.  La toate intalnirile pe care le-am avut la partid i-am transmis semnalele pe care le primim, la randul nostru, din zona mediului de afaceri. I-am spus ca oamenii asteapta de la noi sa punem economia pe picioare. Nu ai cu cine sa discuti. Ca vorbesti cu el sau cu peretii, tot aia este. In timpul asta noi ne luam bobarnace in teritoriu. Pana si presedintele Antonescu a cerut sa vada initiative legislative care sa schimbe ceva, sa merite sa fie promovate. Asa a aparut ideea cu masuri fiscale de incurajare a investitiilor din partea romanilor plecati la munca in strainatate. Dar nici aceea nu a venit din capul lui.  A fost propunerea lui Cristian David, Chitoiu doar si-a insusit-o”, ne-a declarat un lider important al PNL.

Partidul il lasa din brate

Revenind la posibila schimbare din fruntea Finantelor, surse din interiorul PNL sustin ca, de aceasta data, conducerea partidului nu va mai face zid in jurul lui Daniel Chitoiu, ba dimpotriva. Si asta pentru ca ministrul a reusit sa-si faca foarte multi dusmani, incepand de la secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, si terminand cu parlamentari, primari, presedinti de consilii judetene si lideri de organizatii. ”S-a creat acest folclor ca a bagat multi bani in partid. Au mai bagat si altii si nu au mai facut atata caz. A gresit fata de noi, ne-a tratat cu dispret si asta nu se uita asa usor. Cand noi stateam pe la usile lui, pesedistii ne-o luau inainte. Sa-l sprijine pesedistii, daca le da mana”, a precizat  un parlamentar PNL.

Autor: 

Sursa: enational.ro

Madam Lulache, naşa de cununie e lui Cristian David, fostul Ministru liberal de Interne, matroană la C.A NUCLEARELECTRICA

26 aprilie 2013 2 comentarii

Daniela LulacheTrebuie să spun din start trei lucruri… mie greaţă, mi-e greaţă, mie greaţă…

Pe scurt, madam Lulache, soţia omului de afaceri Cristian Lulache, fiul generalului-maior Ion Marin Lulache, fostul şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare a Statului Major General… naşa de cununie ai fostului Ministru de Interne Cristian David, după ce a luat un picior în cur de jumătate de milion de dolară ca despăgubire pentru că a plecat de la Fondul Propietatea, evident, merita această despăgubire,  probabil respectivul fond era al familiei ei încă de pe vremea dinozaurilor… adică imediat după naşterea lui Ion Iliescu… primeşte o al dracului de bogată sinecură în Consiliul de administraţie a nuclear electrica… 

Iată mai jos, din publicaţii diferite şi în ordine temporală inversă, din diferite sure povestea cucoanei care încasa la un moment dat cel mai mare salariu din România… ca bugetar …

 D-na Lulache a adus la bugetul de stat un profit net de 237 de milioane $. Salariul d-nei Lulache a fost de trei ori mai mare decât al şefului Rezervei Federale a SUA, care a realizat un profit de 52 miliarde $.

Să purcedem deci:

Daniela  Lulache

Daniela Lulache, fosta şefă a Fondului Proprietatea, a fost numită în CA la Nuclearelectrica

Daniela Lulache, fost director general al Fondului Proprietatea, a fost numită de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) în Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica.

Lulache a condus Fondul Proprietatea până în luna decembrie 2009. Ea a încasat 1,86 milioane lei (441.000 de euro) de la Fond în 2009, banii reprezentând indemnizaţii de conducere, bonus de performanţă şi compensaţii.

Anul trecut,  Lulache a fost propusă pentru funcţia de director general al Nuclearelectrica, însă a respins oferta, potrivit presei. 

  Propunerea de a conduce producătorul de stat a fost aspru criticată anul trecut de către Fondul Proprietatea, manageriat acum de către Franklin Templeton. „Modalitatea prin care Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri face nominalizarea doamnei Daniela Lulache în funcţia de Director General al Nuclearelectrica nu respectă regulile de guvernanţă corporativă. Conform Legii societăţilor comerciale 31/1990 şi a O.U.G. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice numirea directorilor generali este responsabilitatea Consiliului de Administraţie, iar orice interferenţă din partea actionarului majoritar reprezinta o incalcare a legislatiei in vigoare”, declara în octombrie 2012 Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.

  Fără experienţă în energie  

Daniela Lulache este de profesie economist şi a fost consultant financiar înainte de a fi cooptată în echipa de la Fondului Proprietatea, încă de la înfiinţarea acestuia în 2005. Ea nu are însă experienţă în sectorul energetic. În prezent, ea ocupa funcţia de consilier al lui Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.  

Cine sunt ceilalţi administratori  

Ceilalţi şase administratori numiţi sunt Carmen Radu – fost preşedinte al Eximbank, Alexandru Alexe – adjunct şef Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Ionel Bucur – şeful centralei de la Cernavodă, Paul Dragos Popescu – director al EnergoNuclear şi Dan Popescu – secretar general al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica.

Singurul membru CA al cărui mandat a fost reconfirmat este Alexandru Săndulescu, fost director în Ministerul Economiei.

  Nuclearelectrica asigură 20% din necesarul de energie la nivel naţional. Compania este controlată în proporţie de 90,3% de Ministerul Economiei, iar Fondul Pro­prietatea are o participaţie de 9,7%.  

Nuclearelectrica trebuie să se listeze la bursă în următoarele luni, cu un procent de 10%, potrivit înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional.

Publicat: 26 aprilie 2013

Sursa: adevarul.ro

Daniela Lulache, fosta şefă a FP, e pe lista de administratori privaţi propuşi la Nuclearelectrica

Daniela Lulache, fostul director general al Fondului Proprietatea (FP) în perioada 2008-2009, care a fost îndepăr­ta­tă de la conducerea FP în schimbul unei compensaţii de 2,6 milioane de lei, este pe lista de şapte candidaţi selectaţi pentru a ocupa un loc din cele cinci în con­siliul de administraţie al Nuclear­elec­trica, com­panie care asigură 20% din necesarul de energie al României.
 
În octombrie anul trecut, ea a mai fost propusă de Ministerul Economiei să preia funcţia de director general inte­rimar al Nuclearelectrica în locul lui Du­mitru Dina, însă a refuzat propunerea. De această dată, selecţia candidaţilor a fost făcută de Oficiul Participaţiilor Sta­tului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), asistat de firmele de recrutare Quest Advisors şi Tran­search International.
 
Daniela Lulache, de profesie economist, a avut diferite joburi de con­sultant financiar, înain­te de a fi cooptată în echipa de conducere a Fondului Proprietatea, încă de la înfiinţarea acestuia în 2005. Ea nu are însă experienţă în sectorul energetic.
 
Daniela Lulache nu a putut fi contactată ieri pentru comentarii.
 
Nuclearelectrica administrează centrala de la Cernavodă, care produce circa 20% din energia electrică din România şi joacă un rol strategic în economie. Nuclearelectrica este controlată în proporţie de 90,3% de către Ministerul Economiei, Fondul Pro­prietatea având o participaţie mi­noritară de 9,7%. Compania a avut în 2011 venituri de circa 1,55 miliarde de lei (365 mil. euro) şi un profit net de 83 milioane de lei (aproape 20 mil. euro).
 
În prezent, Daniela Lulache este consilier al viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu. Ea a primit mandatul la conducerea Fondului Proprietatea în timpul guvernului PNL condus de Călin Popescu-Tăriceanu, care a fost şi cel care a înfiinţat Fondul Proprietatea. Potrivit informaţiilor publicate în presă, Daniela Lulache şi soţul ei Cristian Lulache ar fi naşii de cununie ai lui Cristian David, fostul ministru de interne în guvernul Tăriceanu. Tot un liberal, Daniel Chiţoiu, este cel care a propus-o anul trecut la conducerea Nuclearelectrica.
 
Un alt nume de pe lista de şapte candiaţi este Carmen Radu, propusă şi pentru postul de vicepreşedinte al Eximbank, bancă deţinută de stat. Carmen Radu nu are experienţă în domeniul energiei nucleare. La şefia Eximbank, ea este susţinută de PNL, formaţiunea politică din care provine ministrul finanţelor şi vicepremierul Daniel Chiţoiu. Tot liberalii au susţinut-o la începutul lui 2005, când a preluat postul de preşedinte al Eximbank de la Mariana Diaconescu, apro­piată de PSD. A ab­solvit Facul­tatea de Eco­nomia In­dustriei, Con­struc­ţiilor şi Transpor­turilor din cadrul ASE Bucureşti.
 
Ceilalţi cinci can­di­daţi selectaţi sunt: Alexan­dru Săndulescu, actualul preşedinte al Nuclearelectrica, Alexe Alexandru, adjunct şef serviciu la OPSPI, Ionel Bucur, director su­cursală la Centrala Cer­navodă, Paul Dragoş Popescu, director ge­neral la Ener­goNuclear, şi Dan Popescu, secretar general al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Ra­dioactive din cadrul Mi­nisterului Economiei.
 
Ministerul Economiei va alege în AGA din 25/26 aprilie cinci admi­nis­tra­tori noi din rândul celor şapte per­soane selectate.
 
În prezent, CA-ul Nuclear­electrica este format din Alexandru Săn­dulescu (preşedinte), Patriche Cezar Flavian, Gheorghe Dan Va­lentin, Gheorghiu Paul şi Ion Du­mitru.
 
Schimbarea administratorilor are loc în contextul în care Nuclearelectrica urmează să se listeze la bursă printr-o ofertă publică iniţială prin care statul va vinde 10% din acţiuni. Constantin Niţă, ministrul Economiei, a declarat că după 15 mai ar putea avea loc listarea Nuclearlectrica la bursa din Bucureşti.
 
Oferta Nuclearelectrica ar putea fi cuprinsă între 100 şi 150 mil. euro şi ar fi cea mai mare listare din ultimii ani de pe bursa de la Bucureşti. Intermediarii sunt firmele de brokeraj Swiss Capital şi BT Securities.
Sursa:  22.04.2013

Sursa: ZF News 

În Feb 9, 2010 pe siteul http://insolent.ro/ apărea un articol care vorbea de Daniela Lulacke şi de relaţiile ei de rubedenie care ne explică poate  şi superuriaşul salariu care i-a intrat în ghiare.

Secretele de familie ale celui mai mare salariu din România

Cine n-a auzit de Daniela Lulache, directorul general al Fondului Proprietatea? În 2009, d-na Lulache a încasat de la stat venituri totale de 637.000$, însumând salariul de bază, indemnizaţia de conducere, bonusul de performanţă şi compensaţiile. D-na Lulache a adus la bugetul de stat un profit net de 237 de milioane $. Salariul d-nei Lulache a fost de trei ori mai mare decât al şefului Rezervei Federale a SUA, care a realizat un profit de 52 miliarde $. Numirea d-nei Lulache într-un post remunerat atât de generos ascunde mai multe secrete de familie.

D-na Lulache este soţia omului de afaceri Cristian Lulache, fiul generalului-maior Ion Marin Lulache, fostul şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare a Statului Major General. Prin Decretul nr.196 din 21 octombrie 1994, privind înaintarea în grad a unor generali şi acordarea gradului de general-maior unor colonei, colonelul Lulache Marin Ion a fost avansat la gradul de general-maior. În acelaşi an, Marele Stat Major s-a reorganzat şi şi-a schimbat denumirea în Statul Major General. Direcţia Organizare, Mobilizare şi Planificarea Înzestrării s-a reorganizat în Direcţia Organizare-Mobilizare (DOM). Generalul de brigadă Ion Lulache, proaspăt avansat, a fost numit la comanda DOM. Peste doi ani generalul moare în împrejurări neclare, iar în locul lui, la comanda DOM a fost numit generalul de brigadă Nicolae Oprea. Cristian Lulache, fiul generalului Ion Lulache a fost extrem de marcat de moartea tatălui său, despre care a susţinut că a fost asasinat. Generalul a participat activ la Revoluţia din decembrie ’89, în gruparea generalului Victor Athanasie Stănculescu, cu care a fost prieten foarte bun. După moartea generalului, fiul său Cristian, un modest om de afaceri, este luat sub pulpana lui V.A. Stănculescu şi devine în câţiva ani, un potentat în domeniul telecomunicaţiilor militare şi civile, al echipamentelor sanitare şi în industria de jucării şi articole de îmbrăcăminte pentru copii. Împreună cu generalul Stănculescu, Cristian Lulache deţine firma C.L.C. Marketing SRL. Ascensiunea d-nei Daniela Lulache este un rezultat al relaţiilor cultivate de soţul ei, cu vârfuri ale PNL.

Soţii Lulache sunt naşii de cununie ai fostului ministru de Interne Cristian David. Din sursele noastre, Cristian Lulache este un apropiat al doamnei Alexandrina Louise Lăzărescu, născută Atanasiade, mama fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. Doamna Alexandrina este de origine elenă, ca şi generalul Lulache, fapt care a întărit legăturile lui Cristian Lulache cu cabinetul Tăriceanu. Numirea d-nei Daniela Lulache în cel mai bine remunerat post de stat din România s-a făcut în baza semnăturii fostului premier Tăriceanu, la recomandarea mamei sale, Alexandrina, după ce Cristian Lulache ajunsese deja un protejat al generalului Srănculescu şi un prosper om de afaceri.

Cornel Ivanciuc

Publicat:  Feb 9, 2010

Sursa:  insolent.ro

Săpând mai adânc, încă de prin Februarie, 2008 EVZ.ro vorbeşte despre 

Cumetrii periculoase la Fondul Proprietatea

Soţul Danielei Lulache, noua directoare a societăţii, este conectat la grupări controversate de afaceri.

Numită acum trei zile director general al Fondului Proprietatea, Daniela Lulache este conectată prin soţul ei, Cristian, la grupări controversate de afaceri. Partenerii lui Cristian Lulache sunt generalii (în rezervă) Victor Athanasie Stănculescu, Marius Opran şi un apropiat al baronului PSD de Constanţa, Nicuşor Constantinescu. În acelaşi timp, soţii Daniela şi Cristian Lulache sunt naşii de cununie ai ministrului administraţ iei şi internelor, liberalul Cristian David. Acesta s-a căsătorit pe 20 mai 2006 cu Vanda Vlasov, sora creatoarei de modă Ingrid Vlasov. 

La ceremonia religioasă, oficiată la Biserica Icoanei, au fost prezenţi naşii Lulache şi un grup restrâns de prieteni. Mai „încinsă“, petrecerea de nuntă, ţinută la Hotelul Howard Johnson, a adunat mai toţi fruntaşii PNL, în frunte cu premierul Călin Popescu- Tăriceanu. În acel moment, Cristian David, finul Danielei Lulache, era încă şeful Corpului de Control al guvernului. „Îl ştiupe David din studenţie“, ne-a spus Cristian Lulache. 

Parteneriat cu
 ex-consilierul lui Iliescu

Potrivit comunicatului remis de Fondul Proprietatea, noul director Daniela Lulache este de profesie analist financiar, specializat în marketing şi vânzare de companii. Ea este asociată cu soţul său în trei companii şi că are propria firmă de consultanţă în afaceri (IPD Consult Grup SRL), despre care spune însă că nu mai are activitate. La vedere, capul familiei, Cristian Lulache, are interese financiare mai ramificate, este văzut des în Hotelul Marriott şi spune că nu are „tangenţă cu ce face soţia“. 

El este fiul generalului Lulache, fost şef al Direcţiei de Mobilizare din MApN. Până de curând, Cristian a administrat societatea Superbis RTP SA (produce obiecte de uz sanitar), controlată de generalul (r) STS Marius Opran. Cot la cot cu Lulache, în Consiliul de Administraţie al firmei Superbis figura şi israelianul Zvi Limon – director în compania Ceva Inc. (DSP Group) din SUA, furnizor de echipamente de telecomunicaţii. Zvi Limon este cumnatul celebrului baron Rotchild. Apropiat al PSD, generalul Marius Opran a fost consilierul ex-preşedintelui Ion Iliescu şi secretar de stat în guvernul Văcăroiu (PSD). 

În 2006, EVZ a dezvăluit, în urma unui incognito, că administratorul companiilor lui Opran din Elveţia făcea afaceri cu armament destinat ţărilor africane aflate sub embargo. Cristian Lulache susţine că a intenţionat să cumpere firma lui Opran, dar că nu s-ar fi înţeles la preţ cu acesta. 

„A fost o discuţ ie. El voia să vândă, iar eu doream să produc nişte băi şi nişte pereţi speciali. Am vrut să facem o cooperare şi am intrat ca să văd cum merge compania. N-am mai vorbit cu Marius Opran“, a declarat Cristian Lulache, care are un apartament în Insula Madeira, unde a fost văzut, de curând, împreună cu Opran. 

Jucării cu generalul Victor Stănculescu

O altă asociere spectaculoasă a lui Cristian Lulache e cea cu generalul (r) Victor Athanasie Stănculescu, fost prim-adjunct al ministrului apărării în regimul Ceau- şescu. Stănculescu a fost implicat în scandaloasa afacere „Motorola“ (echipamente de telecomunicaţii supraevaluate) şi judecat în procesul Revoluţiei de la Timişoara. Cei doi au înfiinţat firma C.L.C. Marketing SRL, prin care doresc să vândă în România produse pentru copii, sub licenţa corporaţiei „Disney“. Lulache a explicat pentru EVZ: „Cu Stănculescu mă cunosc de mult. Aveam licenţe pentru haine, tricouri, mobilier, pătuţuri pentru copii şi jucării. Le-am luat chiar în perioada în care s-au născut copiii mei, acum zece ani“. 

Turism cu pârtia statului 

„În prezent, îmi dezvolt afacerile, în special în turism: în Azuga şi în Deltă“, a precizat soţul noii directoare generale a Fondului Proprietatea. La Azuga, Cristian Lulache administrează o pârtie de schi în zona Sorica. „Este un parteneriat cu Consiliul Local Azuga“, ne-a confirmat afaceristul, care ridică un amplu complex hotelier (Alpine Arena) pe un fost teren al statului. Acelaşi Cristian Lulache a fost primul reprezentant din România al concernului elveţiano-suedez ABB, implicat în scandalul de proporţii „Şpaga suedeză“. 

S-a aflat că ABB a mituit „cinci înalţi oficiali români“, în perioada 1997- 1998, pentru a obţine contracte pe bani publici. Atunci, Lulache a fost partener de afaceri cu Bogdan Buzăianu, mogulul energiei. În biznisurile lui Lulache mai figurează un personaj controversat. Se numeşte Cristian Bogdan Zgabercea, a fost operator TV şi acum este directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa. 

Presa locală a dezvăluit că Zgabercea jonglează discreţionar cu banii publici destinaţi Festivalului de la Mamaia, organizat anual de instituţia pe care o conduce. Zgabercea este apropiatul baronilor PSD de Constanţa Nicuşor Constantinescu (preşedintele Consiliului Judeţean) şi primarul Radu Mazăre. Un alt bun prieten al lui Cristian Lulache este Ionuţ Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană (preşedintele PSD) şi fost secretar de stat în guvernul CDR.

MIZA 

Ce e Fondul Proprietatea 

Fondul Proprietatea a fost creat ca soluţie pentru despăgubirea proprietarilor deposedaţi de regimul comunist. Titlurile de despăgubire oferite de statul român foştilor proprietari urmează să fie convertite în acţiuni la Fond. Acesta urmează să fie listat. Acţionarii Fondului Proprietatea îşi pot valorifica titlurile începând cu data de 11 ianuarie a.c. 

Fondul are un capital social de 14,24 miliarde de lei, echivalentul a 3,84 miliarde de euro. La începutul anului, numărul acţionarilor persoane fizice era peste 3.000. Numirea Danielei Lulache în funcţia de director general al Fondul Proprietatea vine după o serie de schimbări în conducerea acestuia. Din decembrie, o mare parte din prerogativele Consiliului de Supraveghere a Fondului au trecut în mâna conducerii executive. Până acum, Fondul nu avea director executiv, iar interimatul era asigurat de Daniela Lulache.

Publicat: 01.Feb.2008

Sursa: evz.ro

 

%d blogeri au apreciat: