C.T.P. (după ce Djokovic a primit viza): ”Dacă va juca la Australian Open nevaccinat, este o victorie a antivacciniștilor”

Prezent luni la Digi24TV, Cristian Tudor Popescu, referindu-se la faptul că un judecător a decis ca Novak Djokovic să primească viza de Australia, a declarat:

Cristian Tudor Popescu

„Faptul că i s-a oferit acea derogare ca să nu se vaccineze nu se încadra în prevederea că dacă te-ai infectat în ultimele 6 luni, atunci poți să beneficiezi de dispensă. Judecătorul trebuie să aplice legea. Eu nu înțeleg. Judecătorul a hotărât că, din moment ce medicii și organizatorii i-au dat dispensa, atunci e în regulă” – a afirmat Cristian Tudor Popescu.

„Cum va fi acceptat așa ceva de guvernul australian, care trebuie să apere acele prevederi legale, eu nu înțeleg. Procesul Djokovic depășește cadrul tenisului. Nu mai are nicio importanță acum ce spun documentele, ce chestiuni legale și ilegale sunt aici” – a continuat el.

Popescu a insistat pe faptul că Djokovic este nevaccinat, „despre asta este vorba”, că „dorește să joace nevaccinat la Australian Open” și că astfel încalcă legea statului australian.

„Deci, este o victorie pentru toți aceștia. Nu mai are nici o importanță ce chestiuni medicale sau legale sunt. Nu știu cum va fi primit Djokovic în Australia, știindu-se că este în continuare nevaccinat” – a mai spus CTP, care a remarcat că sportivul a refuzat să ofere explicații publice.

CRISTIAN TUDOR POPESCU: „Cine votează un impostor, un hoţ intelectual, sfânt protector al hoţilor lui de partid, un urechist care dă din gură, s-o facă, dar măcar să nu-mi spună că sunt mânaţi de nobile idealuri social-democrate.”

Nepotul

Văd în jurul meu mulţi tineri, până în 40 de ani, revoltaţi şi scârbiţi la gândul că Ponta va fi preşedintele României. Şi că PSD se va întrona peste ţară aidoma PCR. Ei se manifestă pe reţelele de socializare, unii scriu, alţii dau mii de like, dacă este să te iei după net, Ponta ar avea motive de insomnie.

Cristian Tudor POPESCU

Sondajele, în schimb, îl arată toate în frunte la peste 40%, pe acest nepot al Ceauşeştilor. Cu Elena, nepoţelul seamănă pentru că şi-a luat doctoratul în acelaşi fel. Cu Nicolae nu seamănă nici la statură, nici la vorbă, nici la creier – puteţi să vi-l imaginaţi pe Ceauşescu rotindu-şi ochiuleţii în cap ca Ponta în situaţia MeTeO?

Dar există în ADN-ul lui Ponta o secvenţă care îl uneşte intim cu Tovarăşul şi cu întreg Sistemul steagului românesc real: bicolorul, roşul Partidului şi albastrul Organului. (La care, pentru că e bun român şi iubeşte tricolorul, ca şi Băsescu, din zori până-n seară, Ponta adaugă acum nişte galben chinezesc.)

Cârdăşia cu masele sub semnul românismului, asta e gena lui V. Ponta comună cu ceauşismul. În miezul totalitar românesc există ceva greu de acceptat, în afara opresiunii, o complicitate specifică între stăpâni şi sclavi.

La începutul Probei de microfon al lui Mircea Daneliuc, o femelă genuină povesteşte reporterului în Gara de Nord: „Eu am venit din Moldova. M-a luat, a zis că mă duce la el acasă, că-mi dă să mănânc. M-a dus la el acasa şi… m-a… violat. Pe urmă mi-a dat ceva de mâncare şi a plecat, a zis că are treabă, m-a închis în casă şi a plecat.” ”Şi tu ce-ai făcut?” ”Păi, am dat cu mătura, am mai aranjat prin casă, că era cam mizerie.”

Statistic vorbind, poporul român a fost şi este şi astăzi ceauşist. Adică, dacă îi iese şi lui ceva, atunci nu-l interesează că trăieşte într-o ţară în care nedreptatea, hoţia, cruzimea, sfidarea legii, şpaga de toate felurile în care se scaldă stăpânii sunt la loc de cinste.

Şi chiar dacă nu li se dă nimic în afară de vorbe goale, tot se simt bine tropăind pe lângă stăpâni, mândri că sunt şi ei români.

Iar cine nu face asta e un rău român, ba, de fapt, nici nu e român ca noi.

Lasă-l pe Pristanda să numere steagurile după aritmetica lui şi n-o să fie pe aici vreo lovitură de stat militară.

Cu deosebirea că alde Ponta cumpără poporul mult mai ieftin decât Ceauşescu – Dunărea Gândirii dădea case şi locuri de muncă, Galaxia Română ne dă voie să cumulăm pensia cu salariul şi le şterge unora datoriile la buget.

Suntem chelnerii lui de bacşişuri mici.

Îi înţeleg pe votanţii lui Ponta, cum îi înţelegeam şi pe cei care, sub Ceauşescu, şi-au tras până în ultima clipă capul între urechi şi plapuma pe deasupra. Cu condiţia să-şi asume cinstit statutul de slugi miluite cu resturi sau cu dreptul de a fura şi ei câte ceva.

Cine votează un impostor, un hoţ intelectual, sfânt protector al hoţilor lui de partid, un urechist care dă din gură, s-o facă, dar măcar să nu-mi spună că sunt mânaţi de nobile idealuri social-democrate.

Îi înţeleg, dar îi dispreţuiesc sau îi compătimesc, aşa cum i-am dispreţuit sau i-am compătimit pe cei care l-au votat încă o dată pe Băsescu în 2009.

Iar în ce-i priveşte pe antiponţii gălăgioşi ai netului, n-am să-i respect mai mult decât pe hăulitorii celui mai iubit nepot al poporului, dacă, după ce dau like, nu se duc să voteze. 

Autor: Cristian Tudor POPESCU

Sursa: gandul.info

BANCUL SECOLULUI: Antena 3 dă în judecată RTV pentru calomnii, pentru defăimare şi alte prostii … hehehe … fabulos …

Ştiţi care e culmea presei? Să dea în judecată Antena 3 pe cineva pentru ceea ce face ea zilnic…

Încă de la înfiinţare, mizeria media numită Antena 3 nu a făcut decât să denigreze, să jignească să prestese un adevărat linşaj media faţă de adversarii stăpânului …

Jegurile din solda varanului au depăşit cele mai odioase limite … 

De exemplu Mircea Badea,  jigodia de fiu needucat al bătrâni ţoape cu pretenţii de profă de română (doar o ţoapă îşi poate lăsa progenitura atât de needucată) , Mariana Badea spune cf . libertatea.ro despre un fost coleg (pe Facebook):

„Multă vreme am crezut ca Radu Moraru e cea mai imbecilă formă de viaţă de pe planetă. Acum îmi dau seama că m-am înşelat. Moise Guran e campion”.

Jurnalistul Moise Guran și Mircea Badea au fost colegi de trust până în 2010 când Moise Guran a ales să plece de la Antena 3 în favoarea televiziunii publice.

Nu este prima dată când Mircea Badea este implicat într-un conflict. Prezentatorul a purtat adevărate „războaie” mediatice cu Robert Turcescu, Cristian Tudor Popescu, Radu Banciu, Şerban Huidu, Radu Moraru sau Oana Zăvoranu.

Pe care din cei ce apar la Antena 3, indiferent dacă e vorba de isterica  Dana Grecu, de scârboiasa Oana Stancu de Gâdea, Ciuvică sau alte scârbe din solda lui Felix, DOAR  acuzaţii nefondare, jigniri la persoană, minciuni şi alte ordinării ne putem aminti …

Să dea Antena 3 pe cineva în judecată după cum spune siteul său e de neimaginat.

ANTENA 3 acționează în judecată postul de televiziune România TV

Antena 3 a anuntat astazi ca va actiona in judecata postul de televiziune Romania TV, directorul sau editorial si realizatorii emisiunii “Newsdesk”, ca urmare a vehicularii unor informatii complet false in emisiunea din 1 iunie 2013 cu scopul de a prejudicia imaginea Antenei 3, a jurnalistilor sai si a intregului grup de media din care face parte.

De asemenea, fiecare jurnalist al Antenei 3 nominalizat in cadrul emisiunii “Newsdesk” din data de 1 iunie va da in judecata, in nume propriu, persoanele care au contribuit la realizarea acestei emisiuni, cerand daune de imagine proportionale cu gravitatea afirmatiilor calomnioase. 

In acelasi timp, Antena 3 va sesiza Consiliul National al Audiovizualului, cerandu-i sa analizeze materialele defaimatoare difuzate de Romania TV si sa studieze justetea mentinerii licentei postului de televiziune Romania TV, in conditiile intensificarii actiunilor de manipulare, intoxicare si defaimare prin difuzarea in mod repetat si constient a unor informatii false in programele sale.

Sursa: Antena3.ro

O fi România TV un loc unde se mănâncă rahat la greu, dar a fi dată în judecată de Antena 3 pentru calomnii, pentru defăimare şi alte prostii  e  un  banc de te pişi pe tine …  

Apocalipsa 2012 – doar o nouă ocazie pentru escroci să mai câștige niște bani și notorietate pe seama fraierilor

S-a făcut mare tapaj pe faptul că, un calendar mayaș s-ar termina azi, 21 Decembrie 2012… 

S-a scris enorm, s-au făcut emisiuni pe la televiziuni unde tot felul de ciudați găseau tot felul de argumente conform cărora musai să se termine totul acum…

Nu am cum să nu amintesc de Tudor Barbu de oa OTV care, dacă cineva își permitea să îi spună că totul e o abureală, îl brusca pur și simplu.

Realmente agresiv la adresa tuturor celor care încercau să îi spună că povestea era o abureală, Tudor Barbu promova un site care se numește ”Tehnici de salvare 2012”…

Absolut haios este că, deși pe site timpul rămas până la sfârșitul lumii era măsurat de un cronometru care mergea invers, pe același site există articole  care se referă la momente ULTERIOARE  momentului sfârșitului prezis…

„Furtuna solara 2012-2013”, „Razboiul 2013-2014, razboi psihotronic ,cu puls electromagnetic si nuclear.”, etc

Cronometrul a ajuns la zero, escrocul, profitând și de notorietatea câștigată a devenit parlamentar fraierind retardații imbecilizați în lungile nopți de căutare a avocate dispărute…

În fine, poate măcar acum tâmpiți vor avea o revelație legat de abureala în care le-a învelit mințile OTV și țiganul escroc și paranoic din Caracal, patronul celei mai mari mizerii care a infectat vreodată media românească și care a generat o la fel de mare aberație politică, PP-DD …

De ce ar avea tocmai acum această revelație? Habar n-am.. poate pentru că acum se vorbește despre Apocalipsă care este dată ca sinonim al sfârșitului lumii…

Chiar și această alăturare nu e decât o manipulare prin care escrocii mai scoteau niște bani din buzunarele fraierilor.

De fapt, ce este Apocalipsa?

Un răspuns pe care îl consider destul de bun la această întrebare ne dă gotquestions.org

Cuvântul „apocalipsa” vine din cuvântul grecesc apocalupsis care înseamnă „descoperire, revelație, înlăturarea acoperământului”. Cartea Apocalipsa (în limba engleză tradusă cu titlul „Revelația”, n.tr.) este uneori numită „Apocalipsa lui Ioan”, pentru că este descoperirea lui Dumnezeu despre sfârșitul veacurilor față de apostolul Ioan. Mai mult, cuvântul grecesc pentru „apocalipsă” este primul cuvânt în textul din limba greacă a cărții Apocalipsa. Expresia „literatură apocaliptică” este folosită pentru a descrie folosirea simbolurilor, imaginilor și a numerelor pentru a zugrăvi evenimente viitoare. În afara Apocalipsei, exemple de literatură apocaliptică în Biblie mai sunt Daniel capitolele 7-12, Isaia capitolele 24-27, Ezechiel capitolele 37-41 și Zaharia capitolele 9-12. 

De ce a fost literatura apocaliptică scrisă cu asemenea simboluri și imagini artistice? Cărțile apocaliptice au fost scrise când a fost mai prudentă folosirea deghizării mesajului în imagini artistice și simboluri decât redarea mesajului în limbaj direct. Mai mult, simbolurile au adus un element de mister despre detaliile legate de timpul și localizarea evenimentelor. Scopul simbolurilor, totuși, nu a fost acela de a cauza confuzie, ci mai degrabă de a-i instrui și încuraja pe urmași în timpuri dificile. 

Dincolo de semnificația specific biblică, termenul „apocalipsa” este adesea folosit pentru a face referire la vremurile din urmă, în general, sau la vremurile din urmă, în mod specific. Evenimentele timpurilor din urmă, cum ar fi a doua venire a lui Hristos și bătălia de la Armaghedon, sunt uneori denumite Apocalipsa. Apocalipsa va fi ultima revelație despre Dumnezeu, mânia Lui, dreptatea Lui și, în final, dragostea Lui. Iisus Hristos este „apocalipsa” supremă a lui Dumnezeu, căci El ni L-a arătat pe Dumnezeu înaintea noastră (Ioan 14:9, Evrei 1:2).

Tot despre Sfârșitul lunii/Apocalipsa 2012, vorbește și Cristian Tudor-Popescu (oricât de mult îl detest pe acest individ, cred că articolul merită citit)  pe siteul mediafax.ro, precum și Radu Ștefănescu  pe  evz.ro.

Cristian Tudor Popescu: In Romania, pana si apocalipsa o sa-si franga gatul

Cristian Tudor Popescu

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat, pentru MEDIAFAX, speculatiile care au la baza interpretarile date calendarului maya privind sfarsitul lumii, care ar urma sa se produca vineri, 21 decembrie 2012, spunand ca in Romania pana si apocalipsa „o sa-si franga gatul”.

Teoriile hollywoodiene despre sfarsitul lumii spun ca in timpul solstitiului de iarna, pe 21 decembrie 2012, va avea loc Apocalipsa. Insa abordarea mercantila si turistica a evenimentului a fost denuntata de organizatiile indigene din America Centrala si Mexic, care au reprosat guvernelor si antreprenorilor ca au denaturat sensul acestei sarbatori. Intr-un interviu acordat AFP, liderul indigen Alvaro Pop a criticat interpretarea hollywoodiana a acestei date, care ar marca in realitate doar incheierea unui ciclu din calendarul maya.
In acest context, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit, pentru agentia de presa MEDIAFAX, despre speculatiile care au la baza interpretarile date calendarului maya privind sfarsitul lumii.
„As vrea sa incep cu o parere stiintifica foarte autorizata, care ii apartine regizorului Nae Caranfil. El mi-a spus asa: «E bine ca e sfarsitul lumii vineri, numai ca ar fi bine sa fie dupa-masa, pe la 17.00, ca dimineata am niste treaba». Asta mi se pare ca epuizeaza din multe puncte de vedere subiectul apocalipsei de vineri. De asemenea, cred ca o sa-i rateze apocalipsa pe parlamentari, pentru ca ei o sa fuga chiar daca au acum probleme cu prezenta in Parlament. Deja jumatate au chiulit si nu se poate face nici Guvenul din cauza lor. Pe astia o sa-i rateze apocalipsa. Mai cred ca Romania va fi foarte originala si in materie de apocalipsa. Aici cred ca o sa-si franga gatul si apocalipsa. Comunismul n-a reusit nimic. A incercat, n-a reusit nimic. Capitalismul se straduieste si el din rasputeri, mare lucru nu face. Cred ca si apocalipsa o sa aiba mari probleme in a se realiza pe aceste plaiuri”, a spus Cristian Tudor Popescu.
In ceea ce priveste posibilitatea stiintifica a prevestirii sfarsitului lumii, Cristian Tudor Popescu spune ca „tot acest subiect se incadreaza la escatologie”. „Escatologia este disciplina sfarsitului lumii. De-a lungul timpurilor, cred ca toate religiile au momentul lor escatologic. Deci trebuie sa existe un sfarsit al lumii, dupa care vine intotdeauna invierea, refacerea. De pilda, in cadrul religiei crestine a auzit toata lumea de apocalipsa. Termenul l-a lansat Sfantul Ioan. Apocalipsa dupa Ioan. Apocalipsa ce inseamna? Inseamna ca are loc un sfarsit al lumii, de fapt. Se distruge totul. Vin cei patru calareti, este trecuta lumea prin foc, prin apa. De ce? Pentru ca lumea este pacatoasa. Apocalipsa nu este un simplu fenomen natural, care ne izbeste. Nu este un tsunami, nu este un cutremur. Este o pedeapsa divina. In afara de apocalipsa exista si conceptul de «apocatastaza». Apocatastaza inseamna refacerea ordinii originare, care a fost alterata, a fost tulburata de-a lungul veacurilor de ticalosiile, de pacatele omului, ale omenirii. Si apocatastaza inseamna ca aceasta omenire va fi aruncata in aer, va fi distrusa, dar, dupa aceea, totul se va recompune in ordinea pura, nemaculata de trecerea secolelor, a mileniilor. E vorba aici numai si numai de o chestiune psihologica. Sfarsitul lumii este un domeniu al psihologiei. La urma urmei, daca ne gandim, toti avem in cap cate un sfarsit al lumii. Face parte din tine. Sunt unii care probabil ca nu au in cap nici inceputul lumii, alora nu ai ce sa le pretinzi, dar exista destule persoane putin peste media de inteligenta. Daca posezi un anume grad de inteligenta si de instructie e aproape imposibil sa nu formulezi, sa nu-ti imaginezi un sfarsit al lumii asa cum l-ai vedea tu la un moment dat”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Aceasta notiune de sfarsit al lumii este si un bun test pentru cantitatea de prostie din lume, dintr-o tara, la un moment dat, pentru ca cresterea vanzarilor de truse de supravietuire pentru apocalipsa e un indicator sigur pentru cantitatea de prostie din lume. Inteleg ca si in Romania s-au cumparat suficiente astfel de truse in ultima vreme, care nici macar nu sunt scumpe. Asta imi aminteste de faptul ca pe vremea lui Ceausescu s-au vandut destul de bine pastilele contra prostiei. Existau insi care veneau si spuneau: «Domn’e, nu vrei niste pastile contra prostiei?». Si se intreba: «Dar de unde sunt? Sunt de import?». Si daca erau de import, atunci lumea cam lua pastile contra prostiei. Asa si cu trusele astea de supravietuire, dar sa ne amintim si lucruri mai sumbre. Au fost oameni, sute de oameni care s-au sinucis – reverendul Jones in Guyana sau davidienii din Waco, Texas. Zeci, sute de oameni care, convinsi ca urmeaza un sfarsit al lumii, s-au izolat de lume, in asteptarea acestui sfarsit al lumii, s-au sinucis. Deci lucrurile pot sa ia si intorsaturi dramatice din punctul asta de vedere”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Pe de alta parte, Cristian Tudor Popescu s-a referit si la interpretarea de la Hollywood, comerciala, a acestor date simbolice referitoare la un presupus sfarsit al lumii. 
In acest sens, Cristian Tudor Popescu a dezvaluit care sunt filmele lui preferate, care au ca tema sfarsitul lumii.
Pe prima pozitie a topului alcatuit de Cristian Tudor Popescu se situeaza „Melancolia/ Melancholia”, in regia lui Lars Von Trier.
„Pe primul loc (in top, n.r.) fara discutie este «Melancolia» lui Lars Von Trier, care are cel mai frumos, cel mai tulburator sfarsit al lumii. Modul in care este construit sfarsitul lumii la Lars Von Trier duce la ideea de apocatastaza. Adica are curajul Lars Von Trier sa spuna ca Pamantul este rau si ca oamenii sunt raul si ca totul trebuie distrus, dar ca exista o speranta a recapatarii inocentei originare prin acea ardere de tot din final”, a explicat Cristian Tudor Popescu pentru MEDIAFAX.
Pe urmatoarele doua pozitii in topul filmelor preferate de Cristian Tudor Popescu se situeaza „Dr. Strangelove”, in regia lui Stanley Kubrick, si „Ultimul tarm/ On the Beach”, in regia lui Stanley Kramer.
Topul este continuat de filmele: „Inteligenta artificiala/ Artificial Intelligence: AI”, in regia lui Steven Spielberg, „Mad Max”, in regia lui George Miller, „Wall-E”, in regia lui Andrew Stanton, „Invazia hotilor de trupuri/ Invasion of the Body Snatchers”, „Planeta maimutelor/ Planet of the Apes”, „The Day After” si „2012”.
Cristian Tudor Popescu este scriitor si unul dintre cei mai prestigiosi jurnalisti din Romania. El este senior editor gandul.info, filmolog si doctor in cinematografie al Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale”, unde este si profesor.
Calendarul maya, care include 18 luni de cate 20 de zile si un „Wayeb”, o luna sacra de cinci zile, a inceput in anul 3114 i.en, potrivit presei internationale. El prevede o noua era, care va incepe pe 21 decembrie (anumiti cercetatori indica data de 23 decembrie), un eveniment ce va fi celebrat in toata partea de sud a Mexicului si in alte patru tari, in care influenta culturii maya a rezistat pana in zilele noastre (Guatemala, Belize, Salvador si Honduras). Aceasta data marcheaza sfarsitul unui ciclu de 5.200 de ani, interpretat de catre unii drept o profetie despre sfarsitul lumii.
Contributia adusa de civilizatia maya, care si-a atins apogeul in perioada 250 e.n. – 900 e.n., trece dincolo de aceste domenii. Potrivit oamenilor de stiinta, populatia maya a contribuit si la dezvoltarea altor domenii precum arhitectura, matematica, topografie, arta textila si gastronomie, iar aceste contributii sunt vizibile si in zilele noastre.

Autor: Cristian Tudor Popescu

Publicat: 21 Decembrie 2012

Sursa: mediafax.ro

Un geniu de la NASA despre APOCALIPSĂ. Cât timp mai avem până vine Sfârşitul Lumii? “Cât să fac câţiva copii. Şi ei să facă copii. Cam atât!”

Apocalipsa

Marele Mircea Eliade spunea undeva că istoria spiritualităţii umane cuprinde trei stadii, care nu sunt neapărat succesive sau ordonate în timp: magia, religia şi ştiinţa.

Atâta timp cât magia a fost modul principal al spiritualităţii umane nu s-a pus problema unui Sfârşit al Lumii. Pentru că omul chema puterile ascunse să fie în slujba lui. Pretinsa superioritatea umană excludea un sfârşit al timpului, de care nimeni nu avea nevoie dacă se putea porunci lumii inefabilului. În Europa, sănătoasa şi mercantila religie a Marilor Zei şi a Primilor Strămoşi prin varianta transmisă noua a mitologiei greco-romane nu avea nevoie de un Sfârşit al Lumii.

Sigur, mereu lumea este în primejdie, Titanii se pot răscula, Atlantida se mai poate scufunda de nenumărate ori, Hades poate zgudui la nesfîrşit pamântul, apele gonite de Neptun pot acoperi uscatul, ba chiar Atlas poate să lase povara boltei cereşti pe umerii unui neisprăvit de erou (Herakle, Hercule) dar până la urmă totul se rezolvă cu bine, pentru că puternicul Zeus, stăpânul zeilor şi al oamenilor, vegheză din Olimp şi intervine, întotdeauna la timp.

• 21 decembrie se aproprie! ADEVĂRUL DESPRE SFÂRŞITUL LUMII! Interviu cu un cercetător în Fizică Nucleară

Religie optimistă şi viguroasă pe măsura anticilor greci, cărora le datorăm civilizaţia actuală europeană. O notă discordată o făceau galii, de care toată lumea antică râdea pentru că se temeu că o să le cadă cerul în cap (azi, mâine, nu se ştie exact) şi nordicii cei îngheţaţi dar teribili în războaie, care credeu că există un Amurg al Zeilor şi deci un Sfârşit al Lumii. Nimeni nu-i lua pe nordici în serios, pentru că de pe atunci se ştia că se cam întrec cu băutura. 

Religia a adus noutatea unui Sfârşit al Lumii

Apariţia religiilor monoteiste a adus noutatea unui Sfârşit al Lumii ca pedeapsă supremă pentru neascultare şi nesupunere. În antichitate, statele centralizate, unele foarte puternic centralizate, gen Imperiul Roman, sau Imperiul Persan, au născut obligaţia unei religii care să oglindească în lumea spirituală permisă supunera necondiţionată faţă de un singur zeu, deci, religia nu făcea altceva decât să repete şi să întărească relaţiile de subordonare stabilite în cotidian faţă de împărat sau rege.

• Calendarul mayaș: Apocalipsa în 2012

Se pare că cea mai veche menţiune documentară despre sfîrşitul lumii este de acum circa cinci mii de ani. Isaac Asimov arată în cartea sa “Book of Facts” din 1979, că pe o tăbliţă de lut asiriană stătea scris : “Pământul decade în zilele noastre. Sunt semne că ne apropiem repede de sfârşitul lumii. Mita şi corupţia sunt un fapt obişnuit”.

În 634 şi 389 î.Hr. romanii au aşteptat cu inima cât un purice să se împlinească profeţia cea cu Romulus şi cu cei 12 vulturi, care punea capăt Romei. Bineânţeles, nu s-a întîmplat nimic.

În secolul I, odată cu apariţia creştinismului, problema sfîrşitului lumii se pune foarte serios. Sfîrşitul lumii făcea parte din doctrina creştină. A doua Venire a lui Iisus pe Pământ era aşteptată în termeni de luni, poate ani. Apostolii au aşteptat toată viaţa acest eveniment şi au făcut şi pe alţii să creadă acest lucru. Credinţa celor ce fuseseră în preajma lui Iisus era puternică şi convingătoare. Convertirea neamurilor la creştinism s-a făcut şi sub această ameninţare a sfîrşitului imediat al lumii. Creştinismul avea însă soluţia, kit-ul de supravieţuire şi de mântuire a sufletului. Lunile, anii, deceniile, iată secolele treceau şi sfîrşitul lumii nu mai venea. Apostolii nu au anunţat nicio dată precisă, pentru că nici Iisus nu spusese ceva despre un termen fix. Această permanentă aşteptare a sfârşitului a încetinit dezvoltarea creştinismului ca Biserică. Abia după aproape două sute de ani au apărut Evangheliile, iar Noul Testament s-a închegat abia pe la începutul secolului al III-lea, după părerea istoricului german Adolf von Harnack.

• SFÂRŞITUL LUMII a început, dar AGONIA va fi lentă. Un cercetător NASA combate vehement „FARSA” ce prevede APOCALIPSA

Până în anul 156 nimeni nu a avut curajul să stabilească o dată certă pentru sfârşitul lumii. Montanus şi Tertullian, care au fost apoi catalogaţi drept sectanţi, au stabilit data Venirii lui Iisus şi a Sfârşitului Lumii, de Paştii anului 156. Eveniment care, bineânţeles nu s-a produs.

În 247 Roma a sărbătorit cu mare fast o mie de ani de la fundarea măreţului oraş. Prilej pentru persecuţii ale creştinilor, care au văzut în aceasta adeverirea Apocalipsei şi deci iminentul sfârşit al lumii. Care, bineânţeles, nu s-a produs.
Cam odată la cîteva sută de ani, cineva se găsea să profeţească sfîrşitul lumii. Este edificator episodul din anul 793 relatat în raportul său către Vatican de Elipandus, episcop de Toledo. Totul s-a petrecut în Ajunul Paştilor, pe 6 aprilie 793. Biserica episcopală era plină şi plină era şi piaţa din faţa sfîntului locaş. 

Cam la o mie cinci sute de oameni, apreciază episcopul. Nu începuse slujba, cînd din mulţime apare făptura deşirată şi lugubră a călugărului Beatus din Liébana care începe să strige că Iisus I s-a arătat şi că sfîrşitul lumii este în acea noapte. Toată noaptea şi toată ziua de Paşti lumea prezentă la care s-a mai adăugat ca la o mie de persoane a stat în genuchi, oamenii s-au rugat, s-au iertat şi şi-au mărturisit păcatele. Văzînd totuşi că sfîrşitul lumii întârzie, Hordonius, un mic nobil local a strigat : „Haideţi să mâncăm şi să bem. Dacă vine sfârşitul lumii, măcar să ne găsească cu burta plină!”
Cam acesta era sfîrşitul sfîrşitului lumii. Nu se întîmpla niciodată!

• DECLARAȚIE de la VATICAN despre sfârșitul lumii. Directorul Observatorului Astronomic de sub tutela Papei a dat explicații

Sfârşitul lumii a fost anunţat de 476 de ori

La început lumea avea ruşine şi era mai credincioasă, aşa că nu oricine şi oricînd anunţa sfîrşitul lumii. Apoi sfîrşitul lumii a fost anunţat din ce în ce mai des. Cineva, cred că Lucian Boia, a numărat că până în prezent sfârşitul lumii a fost anunţat de 476 de ori.

Dar care este interesul anunţării atît de obsesive a sfârşitului lumii? La început era un exerciţiu de disciplină religioasă. Apoi Biserica s-a detaşat de anunţurile din ce în ce mai dese şi nu a mai făcut nimic public. Intern, s-au pus bazele escatologiei sau eschatologiei, ştiinţa despre sfârşitul lumii. Escatologia poate fi mesianică, milenaristă sau apocaliptică. Escatologia este, evident, o ştiinţă canonică, o ştiinţă creştină. Escatologia mesianică crede că a Doua Venire a lui Iisus, Mesia, Cel Uns, va duce la răzbunarea nedreptăţilor celor asupriţi astăzi şi că cei care astăzi suferă vor avea un viitor bun. Escatologia milenaristă crede că odată cu Sfârşitul Lumii vor începe cei o mie de ani ai Împărăţiei lui Iisus, împărăţie în care cei care suferă astăzi vor stăpâni peste duşmani. Escatologia apocaliptică spune că Dumnezeu va interveni de parte celor nedreptăţiţi, dar aceasta va fi însoţită de cataclisme îngrozitoare.

• „De ce lumea nu s-a sfârşit ieri?”. De ce a publicat NASA cu 10 zile mai devreme filmul cu Apocalipsa

Biserica, deci, nu lansează zvonuri! Atunci cine are interes să lanseze periodic bomba cu Sfârşitul Lumii? Răspunsul este acelaşi din mai multe surse: negustorii şi islamiştii! O strategie de vânzare bine pusă la punct se axează pe un eveniment. Şi ce eveniment mai important poate fi decât Sfârşitul Lumii? RAND este de părere că toată povestea cu maya, cu calendarul, cu centura fotonică, cu dezaxarea Pământului, demagnetizarea polilor şi cu alinierea cu centrul galaxiei (trebuie să fac o pauză după ce am înşirat atâtea prostii) ei bine, toate acestea sunt doar o tactică de creştere a consumului într-o perioadă de criză. Buuun! Dar de ce islamiştii? Ei sunt băieţi deştepţi. Au observat că după fiecare anunţ major al Sfârşitului Lumii (şi care bineânţeles, nu se perece) Creştinismul are de suferit. Foarte puţin, sau chiar mai mult. MI5 şi MI6 spun că au constatat o activitate mărită a multimediei controlate de islamişti pe subiectul sfârşitului lumii. Islamiştii uneltesc de sute de ani ca să dividă unitatea creştină şi apoi să învrăjbească între ele diferitele Biserici creştine. De exemplu, la 22 octombrie 1844, în America zeci de mii de oameni, baptişti sau catolici prcticanţi, au aşteptat Evenimentul, Sfârşitul Lumii. Care sfârşit, bineânţeles, nu s-a produs dar a fost prilejul unei noi diviziuni. A apărut Biserica Adventistă (A Evenimentului). O nouă rupere în unitatea creştină. Buuun! Deci ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat. QED.

• PANICĂ în așteptarea APOCALIPSEI. Cum se pregătește lumea pentru 21 decembrie

Orice are un început, trebuie să aibă şi un sfârşit. Aşa este cu viaţa noastră, aşa este şi lumea noastră. Sfârşitul Lumii este o certitudine pe care trebuie să o acceptăm cu linişte, credinţă şi speranţă. De fapt nimeni nu vrea extincţia totală. Ar fi prea simplu. Când se spune sfîrşitul lumii, mincinoşii de serviciu se grăbesc să aduge, tainic aproape – sfîrşitul unei lumi, sfîrşitul lumii acesteia. În secret îţi dau iluzia şi speraţa deşartă că sfîrşitul acestei lumi va aduce una mai bună. Dar niciodată nu a venit o lume mai bună! Nu confundaţi tehnologia care, sigur că a progresat pentru că este o afacere care aduce bani, deci nu confundaţi tehnologia cu cerinţele sufletului. Toate religiile din lume, care cuprind necesităţile sufletului, au în comun câteva reguli simple: să ai o credinţă clară şi sinceră – să crezi într-un Dumnezeu, să nu ucizi, să nu minţi, să nu furi, să respecţi bătrânii, să ajuţi orfanii şi pe văduvă, să fii moral. Lumile care s-au schimbat, orînduiri, sisteme, nu au schimbat nimic. Lumea nu este nici mai bună, nici mai morală – nici nu vrea să fie. Ne confruntăm mereu cu acelaşi probleme: crime, furturi, vanitate nemăsurată, criză, războaie, revoluţii şi nu le dăm de capăt. În istoria omenirii nu există nicio zi dată de Dumnezeu ca, undeva pe Pămînt să nu fi existat un război, un conflict. În aceste condiţii ameninţarea cu sfârşitul lumii ar trebui să aibă un singur răspuns: un imens hohot de râs… 

Ce spune un geniu de la NASA

Cam aici voiam să termin articolul, cu un hohot de râs. Care mi-a rămas în gât. Viaţa bate orice roman, orice ficţiune. Am o sursă la NASA. Protejatul meu este un geniu, doctor în astrofizică la vârsta când unii abia învăţau să conducă automobilul. De doi ani de zile lucrează la un proiect pentru care a semnat trei contracte de confidenţialitate. Doar titlul proiectului poate să mi-l spună: “Star Gate”. Ieri a trecut pe la mine acasă. I s-a făcut de însurătoare şi i-am spus mereu că româncele sunt frumoase. Ca să fac conversaţie l-am întrebat pe musafir : “Şi cu Sfârşitul Pământului ce se aude?” apoi mi-am dat seama că trebuia să spun Sfârşitul Lumii.

• A văzut trecutul, viitorul şi SFÂRŞITUL LUMII. Previziunile ultimului PROFET al omenirii | VIDEO

Americanul s-a schimbat la faţă şi m-a întrebat “De unde ştii?”. “De aici, de acolo” i-am răspuns. Tânărul s-a uitat pe fereastră: afară ningea frumos. Apoi s-a lansat într-o disertaţie savantă în care era vorba de multă substanţă neagră, o super gaură de vierme, un vortex spaţio-temporal, “string-uri” cât cuprinde şi aberaţia cromatică în roşu. La sfârşit l-am întrebat “Peste cât timp?” “Cred că mai am timp să fac câţiva copii. Şi ei să facă copii. Cam atât!”. “Dar nu este o cruzime să ai copiii ştiind cu certitudine că vine sfârşitul?” “Doar Dumnezeu Tatăl ştie cu certitudine când va fi Sfârşitul. Nici măcar Sfântul Duh sau Fiul nu ştiu… doar dumneavoastră ne-aţi învăţat, domnule profesor! Şi noi putem să ne înşelăm, noi emitem doar ipoteze ştiinţifice. Omul greşeşte. S-a mai întâmplat şi altă dată. Viaţa trebuie să-şi urmeze cursul!” a replicat tânărul savant. Şi avea dreptate, multă dreptate!

Autor:  Radu Ștefănescu

Publicat: 20 Decembrie 2012

Sursa: evz.ro

Ce cred eu că e toată acestă poveste cu Apocalipsa 2012? Că nu e vorba decât de o nouă țeapă trasă de escroci fraierilor care nu se învață minte… o modalitate prin care respectivii escroci și-au mai rotunjit conturile și au mai pus o cărămidă la notoritatea personală… cred că dacă se va găsi cineva care va spune că un vizionar din Republica Congelată Antarctica va spune că de fapt era vorba de 2016, muți vor pune iar botul, conturile escrocilor vor creșe și mai mult, vor mai câștiga încă un mandat în Parlament …

Să le fie de bine, imbecilii chiar merită să fie luați de papagali și țepuiți … 

Rodica Culcer: Ţara Antenelor

Adevărată premoniție…

Doamna Rodica Culcer vorbea în iunie 2012 despre ȚARA ANTENELOR.

Premoniția este cu atât mai valabilă cu cât Guvernul Ponta nu se dă în lături de la execuția publică a Consiliului Național al Audiovizualului prin noua lege propusă.

Gestul guvernului este mirabil că vine abia acum.

Legea face parte din lovitura de stat care a culminat cu tenativa de puci.

Acum  e vorba tot de serialul ”LOVITURĂ DE STAT ÎN ROMÂNIA –  seria ”Subordonarea presei”- episodul: CNA

Ţara Antenelor

Rodica Culcer

Oricine se uită fie şi în treacăt pe site-urile presei europene şi chiar americane îşi dă seama că principala îngrijorare a Europei este în acest moment criza euro, în lumina evoluţiilor din Spania şi în aşteptarea alegerilor de duminică din Grecia. Prăbuşirea monedei euro ar putea duce la o catastrofă economică mondială, avertizează mulţi economişti.

 

În tot acest timp la Bucureşti guvernul tace. Despre economie nu vorbim – se ocupă Florin Georgescu şi vorbeşte Mugur Isărescu. Dacă premierul este şi el preocupat de perspectivele economiei româneşti, nu o spune nimănui. În tot cazul, declaraţiile sale publice nu se referă la chestiuni fundamentale, ci par menite să provoace un scandal cu preşedintele Traian Băsescu, scandal ce ar trebui să genereze un pretext pentru declanşarea procedurii de suspendare. 
Premierul Victor Ponta ştie că are şanse de succes cu diversiunea lui: populaţia a fost inoculată ineficient cu ură împotriva şefului statului şi împotriva tuturor celor asociaţi cu el. Acest „succes” îi permite de altfel guvernului – altel responsabil de soarta ţării – să-i elimine pe intelectuali din instituţiile publice, fără a le evalua prestaţia desigur. Aşa se face că, în plină criză europeană, guvernul României se grăbeşte să treacă Institutul Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, ca să scape de Horia Roman Patapievici. Ministrul Culturii Mircea Diaconu anunţă triumfător la Antena3 că abia acum se va ajunge la „o coerenţă în lumea culturală” iar senatorul PSD, Dan Şova, cel trimis la Washington să afle cum a fost cu Holocaustul, acuză : „La ICR s-au strâns o parte din intelectualii români care au împărţit societatea în două: cei care sunt cu Traian Băsescu şi cei care sunt împotriva sa.” Nu ştiu ce înţelege prin coerenţă domnul Diaconu, care şi-a promovat soţia într-o funcţie de conducere fiind el însuşi şeful instituţiei şi şeful comisiei de examinare, dar în primul rând ar trebuie să ne amintim că o instituţie publică nu se poate evalua în funcţie de umori politice. Domnul Şova a fost însă foarte sincer, sugerând – ce spun eu sugerînd, afirmând de-a dreptul – că executarea lui Patapievici se va face pe criterii strict politice. Mai încercase şi Adrian Păunescu să găsească deficienţe financiar-contabile la ICR pe când era şeful comisiei de cultură din Senat, deci boala USL-istă e veche.

I-aş aminti totuşi domnului Şova că USL este cea care a împărţit ţara în două şi a hotărât că numai o parte are dreptul la existenţă. Cine s-a uitat la Antena3 şi şi-a păstrat discernământul a fost martorul unei succesiuni de campanii profesioniste şi intense de distrugere a reputaţiei unor personalităţi de primă mână, ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Horia Roman Patapievici, şi nu numai ei. Primii trei au renunţat să se mai implice în dezbaterea publică, iar Horia Patapievici, citat de Cristian Ghinea, a decis să se retragă şi el, după ce s-a trezit scuipat de cetăţeni indignaţi în urma relatărilor şi comentariilor de la Antena3. 
Despre meritele ICR ştiu mai multe partenerii externi ai României – care l-au ales pe Patapievici preşedinte al EUNIC. La noi nu contează, la noi legea o fac Antenele iar intelectualii tac, pentru că sunt divizaţi, iar politicienii tac pentru că nu-i iubesc pe intelectuali şi nu ştiu cum să scape de ei (vezi disputele din PDL). Şi uite aşa ajungem ca oamenii de valoare să fie scuipaţi pe stradă, iar penalii să fie aleşi primari şi preşedinţi de CJ.

Valul de ură care a cuprins o parte a populaţiei – cea mai uşor de manipulat „cu televizorul” – îmi aminteşte de începutul anilor 1990, când aceiaşi Pleşu şi Liiceanu, alături de Doina Cornea, Ana Blandiana şi Corneliu Coposu erau transformaţi în ţinte de tir pentru masele indignate care îi aclamau pe Petre Roman şi pe Ion Iliescu. Ofensiva urei a culminat atunci cu mineriada din iunie, care aproape a trecut neobservată anul acesta; oare acum la ce ne putem aştepta? La încă un desant la Colonelului Dogaru? 

Nu credeam că vom reveni aici dar iată că m-am înşelat. Atunci ura era cultivată prin TVR, azi sunt folosite Antenele. Propaganda lor este mai puternică şi mai periculoasă decât a înţeles vreodată preşedintele şi partidul său sau chiar o bună parte a publicului cu pretenţii. Dacă ar fi înţeles şi ar fi avut un minim de moralitate mulţi oameni altfel decenţi nu ar fi păşit în studiourile Antenelor, dar morala publică a devenit o noţiune desuetă, ca şi responsabilitatea de altfel. Culmea, cireaşa de pe tort, este avertismentul privind consecinţele nocive ale urii pe care însuşi marele stilist al urii, Cristian Tudor Popescu, l-a formulat la adresa lui Victor Ponta imediat după alegeri. Dacă până şi CTP s-a speriat, lucrurile stau într-adevăr rău.

Scriu conştientă că nu sunt în consonanţă cu masele de cetăţeni indignaţi, că nu e momentul raţiunii, că ne-am întors în comuna primitivă din punct de vedere al comportamentului public, că rinocerizarea nu poate fi oprită. Ştiu că soarta celor care scriu contra curentului este execuţia publică – doar suntem în Ţara Antenelor – dar totuşi scriu. Altfel cum aş şti că nu m-am transformat în gândac sau în rinocer?

Autor: Rodica Culcer

Sursa:  hydepark.ro 

Cristian Tudor Popescu a început să pută

Cristian Tudor Popescu

Nu mai știu pe unde citeam că în timpul procesului de mumificare, înainte de a se ajunge la stadiul în care se poate vorbi de mumie, cadavrul pute îngrozitor.

Cred că sinistrul Cristian Tudor Popescu este în acel stadiu în care pute.

Îl auzeam azi la România TV unde intrase prin telefon, cum se strofoca să îi lămurească pe cei din din studio că Băsescu E OBLIGAT  ca dacă O FORMAȚIUNE obține majoritatea, să numescă drept premier pe cel care spune formațiunea respectivă.

Băă ANAL-istu lu pește, unii spun că a fi jurnalist înseamnă a cunoaște sensul cuvintelor limbii mioritice măcar la nivelul lui Gigi Becali. Când vorbești de o formațiune politică, poți vorbi ori de un partid, ori de o alianță. 

Constituția României vorbește precis de UN PARTID, nu se o alianță sau de o formațiune 

Investitura

ARTICOLUL 103 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

”Un partid” nu ”o alianță” pe motiv că după alegeri există cel puțin teoretic posibilitatea ca o alianță să se rupă, astfel susținerea guvernului să se volatilizeze… Dar cum ramolirea e tot mai accentuată în capul CTP-ului, nu pare să înțeleagă atâta lucru.

Păi ori Cristian Tudor Popescu a îmbătrânit atât de mult încât s-a imbecilizat și nu m,ai înțelege ce citește, ori este un împuțit ordinar care s-a raliat ca slugoi în rândul rahaților mediatici care ling bucile useliste în speranța că USL va câștiga și va avea și el parte de ciolan. În fond, prietenul lui, Sorin Roșca Stănescu deja nu mai contenește să își șteargă de pe bărbie seul ciolanului din care se tot înfruptă de la o vreme. 

Curios deoarece nu-l mai văzusem demultișor, am intrat pe Gândul.info

Sub poza din care ne privește cu niște ochi cum doar pe la spitalele de psihiatrie poți găsi, CTP comite un articol ieșit parcă din mintea unuia isterizat că acum nimeni nu îl mai consideră a fi jurnalist deși el însuși se pretinde analist politic (poate ANAL ist).

Străin de România

Gh. Gheorghiu Dej, din 1945, când a fost ales Secretar General al PCR, până în 30 decembrie 1947, ziua abdicării regelui Mihai de România,  şi Traian Băsescu, din iulie 2012 şi până când va părăsi Palatul Cotroceni.

Două epoci şi doi conducători  care au un punct comun, unic în istoria României moderne: gradul de ilegitimitate. La fel ca Dej, Băsescu nu are majoritate parlamentară, nu face parte dintr-o dinastie regală, nu reprezintă voinţa populară. Are un singur atu: susţinerea unui partid străin, PPE-ul lui Merkel şi Barroso, aşa cum Dej era împins de la spate de Partidul Bolşevic condus de Stalin.

Există şi cel puţin o diferenţă între cei doi comunişti: Dej susţinea interesele PCR, Băsescu nu mai vorbeşte nici măcar în favoarea PDL.   Fiecare ieşire „europeană” a preşedintelui ilegitim nu face decât să enerveze şi să mai decidă, eventual, nişte votanţi antiBăsescu  la referendum să voteze pe 9 decembrie  USL.

Preşedintele Masăverde utilizează pupitrul de la Cotroceni exclusiv pentru a-şi autoexcita vanitatea personală.

Dictatorul N. Ceauşescu era mai aproape de poporul român în 1968-1974 decât este acum preşedintele României libere, T. Băsescu.

Mă îndoiesc până la pământ că guvernarea USL, prelungită după 9 decembrie, va face, aşa cum promite, un car de bine acestei ţări, dar că T. Băsescu nu mai e nici măcar preşedintele Masăverde, e un  şef de stat străin de România, mi se pare o certitudine.

PS: Descartes ne-a lăsat (pseudo)silogismul: „Gândesc pentru că mă îndoiesc. Exist pentru că gândesc”, urmat de concluzia: „Dumnezeu există”. Obscurantism. Continuarea livrată azi de dl Băsescu: „Sunt în campanie pentru că exist”, ar fi o perlă ontologică de talia lui „Care Este”, de Marian Vanghelie, dacă dl preşedinte ar fi capabil să aibă vreo îndoială.

Cristian Tudor Popescu

Gândul.info

Adică jigodia zice că este analist politic și nu știe că în cazul Președintelui României nu se poate vorbi de a avea, cel puțin teoretic, o majoritate parlamentară. Președintele este considerat neutru din puct de vedere politic, nefăcând parte din nici un partid.

Ramolitul împuțit vorbește de faptul că Băsescu are  aceeași ilegitimitate pe care o avea Dr.P.Groza…

Adică, alegerile în care Băsescu a câștigat au fost la fel cu cele în urma cărora a devenit șef al statului Groza? Mă șochezi bă rahatule… 

Întâmplător, cel numărul de voturi cu care Băsescu a fost ales prima dată este mai mare decât al oricăruia din partidele parlamentare… Deci nici partidele nu sunt legitime?

Sau alta:

”Dictatorul N. Ceauşescu era mai aproape de poporul român în 1968-1974 decât este acum preşedintele României libere, T. Băsescu.” … Dacă luăm în considerare că fraza e comisă de unu care se consideră jurnalist… pardon, analist să mă ierte Dumnezeu, dar mă întreb și eu… Oare cum de un astfel de individ mai e lăsat să umble liber pe stradă?

De faptul că e lăsat să scrie la gazetă… de asta mi se rupe, fiecare poate arunca banii după cum dorește, dar nebunii care umblă liber pot provoca drame. E destul să îi vezi privirea și să îți dai seama că niciodată nu poți să fii sigur când va sări să își împlânte colții în beregățile trecătorilor… 

Sincer, chiar cred că în cazul lui CTP e obligatoriu să i se facă un control care începe cu PSI… individul  devine periculos… 

Prin menajerie, fără menajamente

RADU PARASCHIVESCU: Prin menajerie, fără menajamente

Trebuie să vedem în poreclă doar alternativa neprotocolară a identităţii din buletin?Nici vorbă. Porecla e mai degrabă diagnosticul parodic prin care cineva pune accent pe slăbiciunea unui seamăn. Printre copii, fixarea unei porecle înseamnă candoare, cruzime şi cinism. Puştanii nu fac aluzii şi nu vibrează la calambururi. Ţinta lor e imperfecţiunea fizică, fie ea un nas coroiat, o ureche clăpăugă sau o pereche de picioare subţiri ca nişte fuse. Maturii sunt cei care mută poreclele din zona corporalităţii în cea a caracterului. De fapt, e vorba doar de o deplasare a accentului, nu de o desprindere totală de înfăţişarea poreclitului. O poreclă bine aleasă leagă o particularitate fizică de un beteşug etic sau comportmental. Şi parcă nicăieri nu se vede mai bine lucrul acesta ca în politica românească de tranziţie.

 
Şi totuşi, poreclele zoologice date politicienilor noştri nu apar în premieră la începutul lui ianuarie 1990. Impresia de faună sau măcar de menajerie e mult mai veche. Un bun exemplu oferă, în primele decenii ale secolului trecut, Alecu Constantinescu, zis „Porcu’”, văzut în epocă drept un „excelent manevrier politic” şi aflat în fruntea mai multor ministere: Interne, Agricultură şi Domenii, Industrie şi Comerţ. După un veac, ştafeta suină s-a oprit la Adrian Păunescu, ştampilat astăzi cu aceeaşi poreclă. În acest caz, poreclitorul a mixat gabaritul şi producţiile encomiastice de pe vremuri ale poetului. Mai mult, Adrian Păunescu a contribuit la consolidarea propriei porecle, strigându- i patetic unei femei care-i reproşa abaterile din trecut: „Da, doamnă, sunt un porc! Sunt porcul dumneavoastră de serviciu!”.
 
E greu să găseşti un partid din care poreclele animaliere să lipsească – iată un fapt cu adevărat democratic. Cât despre vietăţile care inspiră supranume de politicieni, ele sunt imposibil de încadrat într-un tipar. Te-ai aştepta ca, într-o lume politică dominată de prădători, poreclele să sune înfricoşător. Când colo, singurul poreclit în acest fel e Dan Voiculescu, al cărui supranume, Felix Motanul, n-a izvorât din tabieturile sale feline, ci din arhivele CNSAS. Dan Voiculescu nu e singurul politician alintat cu numele unui animal care nu inspiră teamă. Fostul preşedinte Emil Constantinescu a fost poreclit „Ţapul” nu doar pentru barbişonul à la Cuza, ci şi pentru glasul deloc baritonal. 

Pe vremea când era premier, Victor Ciorbea îşi câştigase porecla „Melcul carpatin” din partea lui Mircea Mihăieş, pentru lentoarea înnebunitoare a vorbirii şi pentru forţa de reacţie cu încetinitorul. La rândul lui, actualul comentator politic Iosif Boda devenise „Hipopotamul asudat” pe vremea când îl sfătuia pe Ion Iliescu. Ce să mai spun despre George Becali, împroprietărit cu porecla „Maimuţa curentată” chiar de cel la braţul căruia pozează acum pe afişele PRM? 

Nu trebuie omise poreclele animaliere care indică stăruinţă, perfidie sau calcul rece. „Buldogul” Vasile Blaga a primit acest supranume nu doar din cauza fălcoşeniei, ci şi pentru îndârjirea ardelenească pusă în fiecare gest. „Şarpele cu ochelari” Virgil Măgureanu încă trece în ochii multora drept regizorul din umbră al ultimelor decenii. „Bursucul veninos” Adrian Severin e bănuit de agendă personală şi de o uriaşă disponibilitate pentru compromis. În fine, maestrul emerit al combinatoristicii româneşti, Viorel Hrebenciuc, a încasat de la Cristian Tudor Popescu porecla cea mai sugestivă din toată menajeria: „Guzganul rozaliu”. Cu o asemenea distribuţie în fruntea României, simplul gând al emigrării pare o insolenţă.

Autor: Radu Paraschivescu

Data  publicării: Joi, 14 Mai 2009

Sursa: evz.ro

Comentariu BLUE:

Precizare, acest comentariu îl fac la sugestia unei persoane dragi sufletului meu

Mai există și alte porcle pe care le-am auzit:

Ion Iliescu: Bunicuța, Nea Nelu Cucuvelu (asta pentru că atunci când era președinte, la Cotroceni a fost auzită cântând o Cucuvea, se făcuse și un cântec: Sus în deal la Cotroceni/Cântă cucuveaua/Nea Nelu și cu ai lui,/Și-au găsit beleaua

Adrian Năstase: Bombonel, Nenumăratul, Oușor, ursuleț

Victor Ponta: Maimuțica, Țonțonel, Cocoșelul (asta ultima i-a fost atribuită pentru atitudinea ce cocoșel isteric)

Crin Antonescu: Porumbelul, Porumbacu` de la pseudonimul cu care își semna rapoartele la securitate sau Arici Pogonici (cu varianta originală Carici Pogonici) 

Povestea acestui nume pe care i l-a dat Banciu, pleacă de pe acest blog. 

Într-un articol numit Visul lui Crin Antonescu: CRIN TV  făceam mișto de o chestie de pe blogul liberalului  avea și văd că mai are ceea ce numește ”Crin TV” (în stînga0 și prifitând de faptul că erau două imagini de la Antena 3  speculam că vrea să transforme acastă televiziune în televiziune personală și îi recomandam să încerce mai bine să facă o colaborare cu Corina Drăgotescu posesoarea brendului Arici Pogonicim Mai ziceam și că pentru a se deosebi de vechea revistă asta nouă, trebuia să poarte un C, de la Corina și ieșea Carici Pogonici.

Banciu, haios cum este, a lipit un C, dar de la Crin… și de aici toată tărășenia. (B1 a plătit o amendă de 200 de milioane, dacă nu mă înșel,  pentru asta, dar porecla pare a se fi lipit de Antonescu. Tot lui Crin Antonescu, am mai văzut lipit și Somnorosul, de la vestitul animal

Așa cum o vorbă spusă de Iliescu, s-a lipit pe:

Mircea Geoană – Prostănacu, Flocea, Pechinezul (pentru isteria cu care s-a manifestat când a pierdut alegerile. La un moment dat, dacă dădeai pe Google spre căutare la imagini Prostănacu, se umplea pagina cu Geoană. Tot de Geoană s-a mai lipit o poreclă: Păduchele coafat

De Tudor Chiuariu am văzut lipite Chiuauauaua (cu trei de ua) sau Măcănel.

Paul Păcurariu din motive știute, Labă Tristu

Decebal Traian Remeș, caltaboașe

Titus Corlățeanu, Hipi, (de la hipopotam) sau Curlățeanu

Rovana Plumb, chinchilita 

 De la televiziuni:

Oana Stancu – șarpele cu ochelari

Dana Grecu -vaca nebună, din cauza isteriei ei obișnuite

Gabriala Firea– scroifirea  pentru ieșirea din eamisiunea unde l-a întrebat pe  Boureanu dacă a mâncat ceva stricat la ei la toaletă

Victor Ciutacu -șobolanul

Mircea Badea – păsăroiul

Mihai Gâdea – motănel, pentru fandoselile lui și pentru continua gudureală față de stăpâmul său, motanul Felix. Tot pentru gudureală Alessandra Stoicescu  poartă porecla de motănica…

Poate mai revin cu update-uri, dacă îmi mai amintesc sau mai primesc sugestii…

Dacă a ajuns să se roage de un individ ca Mircea Badea, C.T.Popescu nu e un strigoi ci un zombi. Adio domnule Popescu… ești terminat

Cristian Tudor Popescu face o mare greșală.

În editorialul Rugămintea unui strigoi către dl  Mircea Badea   îi răspunde lepădăturii de Mircea Badea:

CTP: Rugămintea unui strigoi către Mircea Badea

Dacă acum 2-3 ani, subsemnatul mă adresam în calitate de bătrân naiv d-lui Mircea Badea, acum mă văd silit s-o fac în calitate de cadavru. Căci dl Badea m-a declarat aseară mort, în forul său interior. Prin urmare, îi răspund din postura de strigoi.

Motivul decedării mele de viu e faptul că aş fi afirmat în interviul dat la „Pagina de media” că Mircea Badea e un mincinos. Că n-am rostit nicicum, niciodată, aşa ceva stă mărturie interviul în cauză, din care, de altfel, dl Badea a reprodus în emisiunea sa fragmentul care îl privea. Fragment pe care, însă, l-a şi interpretat, „tradus” prin „deducţii” proprii, pentru uzul telespectatorilor, ca să ajungă să pronunţe cuvântul infamant de mai sus. A făcut astfel lucrul pe care chiar îl spun despre dânsul, nu că minte: a indus publicului, cu mijloace nonjurnalistice, ideea că Popescu îl face mincinos. Adică, un fals.

Am menţionat în zisul interviu, ca fapt important şi pozitiv, că dl Badea nu se pretinde jurnalist, cum procedează alţii pentru a-şi acoperi o activitate fetidă. Dar dl Badea mă somează să spun ce este jurnalismul şi să dau exemple de jurnalişti. Din păcate, nu pot să fac asta în stadiul de descompunere la care a ajuns presa; pot, în schimb, să spun ce nu e jurnalism.

Când dl Badea afirmă că „inşii care se autointitulau cu emfază jurnalişti mi s-au părut nişte boi” – asta nu e jurnalism. Căci dl Badea foloseşte argumentul autorităţii pentru a discredita o categorie profesională – pentru mine, Mircea Badea, o persoană populară şi ascultată, ăia sunt nişte boi, deci n-ar fi rău ca şi voi, fanii mei, să credeţi fără alte argumente că aşa e. Dl Badea foloseşte această metodă de nenumărate ori: „Fiţi atenţi la ce vă spun! O să mă pomeniţi! Poate nu e aşa, dar vă spun eu că aşa e! De ce? – pentru că se vede şi din naveta spaţială!” Într-o contrazicere cu subsemnatul, pe tema „procurorii DNA sunt comandaţi de Băsescu„, şi-a adus chiar propria viaţă ca argument: „Aşa e, sunt în stare să mor dacă nu e aşa!”

CT Popescu: „Mircea Badea şi alţii ca el nu mai pot fi opriţi prin…” Aici dl Badea pune stop vorbirii mele şi comentează: „De ce să fim opriţi? N-am înţeles-o p-asta… Şi nu ştiu care sunt ăştia, alţii… Mai târziu o să vedem că mă alătură lui Dan Diaconescu…” Ce comunică astfel telespectatorilor? Că dl Popescu are vocaţia cenzurii, că e un duşman al libertăţii de exprimare. Şi că îl pune pe Mircea Badea la un loc cu Dan Diaconescu, aşa cum „o să vedem”. Asta se numeşte, în cursul pe care îl susţin la UNATC, argumentul viitorului – atunci când se ajunge la momentul Dan Diaconescu, subsemnatul spune limpede taman contrariul: că Diaconescu pretinde a face jurnalism la OTV, spre deosebire de Badea!, dar în mintea multor telespectatori a rămas că, pentru Popescu, Badea ar fi totuna cu Diaconescu. Ceea ce ar fi într-adevăr o ignominie: nu încape comparaţie între măsuţa stand-down comedianului Badea şi telehaznaua penală a lui Diaconescu.

Şi apropo de argumentul viitorului, să-i mai amintesc d-lui Badea de câte ori a prevestit că un lucru se va întâmpla într-un fel şi s-a întâmplat pe dos? Nici profeţiile nu fac parte din jurnalism, dar fac rating.

Apoi, dl Badea reporneşte înregistrarea şi Popescu zice: „… prin sancţiuni ale CNA”. Deci, „nu mai pot fi opriţi prin sancţiuni ale CNA”, asta zisese subsemnatul, o constatare, nu că trebuie oprit dl Badea că aşa aş vrea eu. Şi continuam spunând că amenzile primite de la CNA, dl Badea, şi nu numai el, le transformă în titlu de glorie şi în reclamă pentru emisiune – o altă simplă constatare. Tăind ultima parte a replicii mele în momentul comentariului său, dl Badea a falsificat prin trunchiere ce spusesem de fapt. Şi asta e nonjurnalism curat.

Următorul stop îl pune dl Badea pe fraza subsemnatului „Din păcate, se ia ce spune Badea în registrul jurnalistic, în registrul factual, al probei verităţii, care caracterizează jurnalismul”. De aici, concluzia d-sale este, nici mai mult, nici mai puţin, „Dl Popescu mă face mincinos”. Scurt, clar şi fals până la Superb! – cum ar zice dl Badea. Eu vorbesc de receptori, de publicul său care îl interpretează greşit. Spun că publicul greşeşte, asta şi din cauza confuziei în care a intrat noţiunea de jurnalism, nu că dl Badea ar fi mincinos.

De pildă: dl Badea pune pe plasma din studio figura cuiva, fotografiată gros plan, pentru a părea mai grotescă. După care îşi bate joc, de multe ori cu talent, de mutra respectivului, sau respectivei, pentru că e gras, urât, are fruntea îngustă, urechile fâlfâitoare etc. Persoana în cauză este subiectul unor acuze sau bănuieli de corupţie, hoţie, nepotism, laşitate, prostie. Prin şarjele sale asupra fizicului, dl Badea induce publicului ideea că respectiva persoană e mai mult ca sigur coruptă, hoaţă, laşă, proastă. Ceea ce şi poate să fie adevărat, dar asta nu e jurnalism, esteargumentum ad hominem: un gras, „cu slănină pe frunte”, nu poate avea niciodată dreptate, ne învaţă dl Badea. Deci, dacă priveşti aşa ceva ca pe un număr umoristic reuşit, e în regulă. Dacă însă îţi formezi părerea despre persoană pe baza „portretului” desenat de dl Badea, e posibil să greşeşti grav. Şi sunt destui cei pentru care ce spune Mircea Badea e unica sursă de „informare”.

Ca să fiu şi mai clar, eu insumi sunt citit de o parte a publicului într-o astfel de grilă. Am scris cândva o proză, intitulată „Eye contact„, despre o poveste de dragoste desfăşurată într-un WC public. Întrucât a apărut în ziar, ea este şi astăzi folosită de unii dintre înjurătorii subsemnatului ca probă indubitabilă a perversităţii sexuale care-l munceşte în mod cât se poate de real pe numitul CT Popescu, de unde rezultă, logic, fără discuţie, că e vândut lui Voiculescu, sau, după caz, lui Băsescu.

Nu cred că dl Badea e vândut cuiva, de pildă lui Voiculescu. Nu cred că dacă „Dom’ Profesor” cade iarăşi la pace cu Băsescu, aşa cum a făcut în 2004, dl Badea se va conforma vreodată noii „linii” – cum am văzut că se practică prin presă. Cred că e sincer în convingerile sale, nu cred că e mincinos. Dar l-aş ruga să se gândească la faptul că sinceritatea, şi nu adevărul, e opusul logic al minciunii. Că poţi, cu sinceritate, să acreditezi falsul.

Cât priveşte decesul meu, anunţat de dl Badea, îl asigur că nu mă sperie – în anii `80, până în noaptea de 21decembrie 1989, m-am declarat mort eu însumi, aşa că ştiu cum e.

Mă sperie însă uşurinţa cu care, în finalul „demonstraţiei” sale la adresa subsemnatului, dl Badea comite o nedreptate crasă, hotărând că nici ziarul gândul, neimplicat câtuşi de puţin în toată povestea, nu mai există pentru el. Nu pot să-i spun decât că acesta e un gest băsesc.

Autor: Cristian Tudor Popescu – senior editor al ziarului Gândul

Drept să spun, de la o vreme, întradevăr, CTP e un fel de zombi mediatic, un individ cu gândirea cam atrofiată de timp,  ca mumiile egiptene, dar nu am cum să nu remarc faptul că măcar CTP a fost un jurnalist de mare  clasă și nu face să coboare la nivelul de a se adresa unui individ căruia dacă îi  spui slugoi sau retardat îi faci un mare compliment. 

Pentru a iustra de ce acele cuvinte sunt niște atribute complimentative ca să zic așa pentru Badea  să vedem câteva citate comise de acesta pe blogul său , de fapt mă refer la abjecțiile de limbaj folosite de mitocan (Doar din acest an, deci din ultimele două luni):

JANDARMIADA E NOUA MINERIADA

January 14th, 2012

”Jandarmii au fost abjecti! Odiosi! Si ma gandesc ce indignat am fost atunci cand le-a taiat Curul Suprem 25 la suta…. Daca nemernicia ar durea, porcii astia s-ar tavali acum in chinuri.”

http://www.mircea-badea.ro/blog/jandarmiada-e-noua-mineriada/

PORCII DE LA HOTNEWS SUNT BASISTI, DECI MINCINOSI

January 16th, 2012 

Scroafele imputite lingatoare de bas… 

P.S. Porcilor !!!!!

http://www.mircea-badea.ro/blog/porcii-de-la-hotnews-sunt-basisti-deci-mincinosi/

VIOLENTA CACATULUI MARO

January 19th, 2012

E vorba despre acest cacat si violenta la care incita.

P.S. Asta e :

 

P.S. Vom vedea curand cine suge si cui. 

http://www.mircea-badea.ro/blog/violenta-cacatului-maro/ 

VIERMII DE CACAT MANANCA CACAT

 January 19th, 2012

Unul dintre cele mai abjecti hemoroizi basisti se zbate in chinuri si molfaie. Cine o fi oare?
Ghici ghicitoarea mea!

P.S. Stai lnistit, cacatule, nu mai ai mult.

http://www.mircea-badea.ro/blog/viermii-de-cacat-mananca-cacat/

DA, PORCULE, ESTI BASIST ABJECT!

January 20th, 2012 

……………
Astept stirea despre porcul asta cu vata-n nas.

http://www.mircea-badea.ro/blog/da-porcule-esti-basist-abject/

“IN TIMPUL ASTA, LA BUDAPESTA…”

January 22nd, 2012 

…………. porc propagandist basist platit din bani publici sa fii porc propagandist basist ?!?!?!

P.S.1 Bai fata de cur diareic, daca tot o arzi scriitorul basului, afla ca “in timpul asta” e cacofonie: timpula!
P.S.2 Da porcule, stim ca nu castigi la mia de vizitatori ci la mia de limbi la bas.

 http://www.mircea-badea.ro/blog/in-timpul-asta-la-budapesta/

Atenție, iată cum știe mitocanul să vorbească despre o femeie:

MONITORIZEZ BASISTI

 January 24th, 2012 

Cum naiba a ajuns la Gandul basista asta care a basit la evz si labeunu multi ani ?!?!

 http://www.mircea-badea.ro/blog/monitorizez-basisti/

HIDOSUL CA O CURVA VIRGINA

January 26th, 2012 

………………

Vai, dar ce fite de cacat faci ca sa se asorteze, desigur, cu fazta de cacat, dovada ca ai iesit din locul gresit.

P.S. …………. Am si eu micile mele preocupari tembele in legatura cu niste gandaci absolut insignifianti si nerelevanti nici macar pentru gramada de rahat in care viermii viermuiesc. ……..

http://www.mircea-badea.ro/blog/hidosul-ca-o-curva-virgina/

RADU MAROUL VREA SA MANIPULEZE DAR POATE DOAR SA MANI FARA SA PULEZE

February 13th, 2012 

Cacatul asta vine si el cu minciuna penibila de acum o luna. Doar ca e fix invers.

P.S. Mori!

http://www.mircea-badea.ro/blog/radu-maroul-vrea-sa-manpiuleze-dar-poate-doar-sa-mani-fara-sa-puleze/

L’ANALPFABETE EST DU COCHON

February 16th, 2012 

Analfabetul cu cap de porc si cu obsesie provinciala de coana Chirita pentru frantuzisme a slobozit pe orificiul bucal (care n-are legatura cu bucile in ciuda sonoritatii) urmatoarele cuvinte: “Ne aducem si noi micul nostru aport”.

Cochonule, vezi ca e pleonasm,  analfabetule! La timpul potrivit , un mic avort ar fi scutit limba romana de micul aport intru maltratre “adus” de capul de porc. Altfel, bucura-te de marele aport pe care aia de la Golden Blitz il “aduc” la leafa ta de porc, porcule.

P.S. Nu va bateti capul sa aflati sau sa presupuneti despre cine e vorba. Unul dintre muuuultele otrepe platite indirect din bani publici ca sa-si injecteze cacat in vena.

http://www.mircea-badea.ro/blog/lanalpfabete-est-du-cochon/

Domnule Cristian Tudor Popescu, să mă ierți, dar nu credeam să ajungi atât de jos încît să îi răspunzi unei astfel de lepre cum e Mircea Badea … nu meriți nici măcar compătimire. Împuțitul trebuie ori dat în judecată, ori lăsat dracului să fiarbă în suc propriu…

Știi de ce spun asta? Pentru că Mircea badea este o … oops nu voi folosi termenul, dar vei înțelege că eu consideră că Mircea Badea în ”Gura presei” este sinonim cu sex oral …

Adio domnule Popescu, dacă ai ajuns aici ești terminat… Dumnezeu să te ierte pentru toate… Probabil e crucea pe care o meriți… 

Rege şi Regalitate în România: ilegalitate şi abureală pentru proşti

În emisiunea lui Turcescu şi Cristoiu  de la la B1tv a fost din 22Iunie 2011, a fost invitat preşedintele Traian Băsescu….

Tranşant ca de obicei şi neascunzânduse după cireş politiceşte, la un moment dat preşedintele a declarat şocânduşi interlocutorii prin francheţea spusei că:

„Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere”, apoi, nelăsându-I pe cei doi să îşi revină că: „Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu, n.red.) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi considerăm criminali de război – şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm, de toate păcatele?”.În emisiune a fost cum a fost, dar AJMR (Asociaţia Jigodiilor  Mâncătoare de  Rahat), sau AJMC (fiecare poate să înţeleagă ce vrea) a sărit şi a încercat să îşi împlânte cât mai temeinic dantura în bucile prezidenţiale.

Primul pe care l-am auzit a fost Cristian Tudor Popescu, fost journalist, azi unul din cei mai râvnici membrii ai AJMR. Indignat de parcă l-ar fi călcat DNA-ul, CTP şi-a vărsat in live la Realitatea tv umorile ce-i macină de la o vreme ficaţii. Nu am înregistrarea declaraţiei de la Rtv, dar, pe Gândul.info, CTP scrie că:

„Sindromul maiestate”. Nu-mi imaginam când am dat acest titlu editorialului de marţi că T. Băsescu va confirma personal diagnosticul în mai puţin de 48 de ore. Abdicarea regelui Mihai – un act de trădare naţională. Regele Mihai – slugă la ruşi. Deşi am comentat azi noapte la Realitatea TV aceste declaraţii ale preşedintelui României, parcă tot nu-mi venea să cred că au fost făcute.

Am fost un copil crescut în comunism. Despre regele Mihai auzeam mereu că a plecat din ţară cu 16 vagoane pline cu averea lui, de fapt, a poporului. Că era 

exponentul cel mai de seamă al vechii orânduiri burghezo- moşiereşti şi că a abdicat sub presiunea maselor populare. Din actul de la 23 august 1944, regele era aproape exclus, ca şi partidele istorice, ni se spunea că Partidul Comunist a făcut totul. Dar nu am auzit niciodată, nici măcar în perioada de maxim naţional-comunism antisovietic sub Dej şi Ceauşescu, că Mihai I ar fi fost trădător de ţară, că ar fi vândut România ruşilor. Acum ştiu că acest gen de acuză aparţinea Germaniei naziste şi legionarilor fugiţi în străinătate sub protecţia hitleriştilor, după înfrângerea rebeliunii Gărzii de Fier din ianuarie 1941. Şi este o minciună propagandistică sfruntată, publicabilă astăzi doar în foaia „România mare”.

Evident că nici alţi AJMR-işti nu au ezitat să se exprime.

De exemplu, pe VoxPublica  apare un articol comis de omul căruia nu-I mai taie prosopul şu umblă cu şapca-n gură, Mihai Goţiu:

“Barbarismul afirmației lui Traian Băsescu referitoare la ”trădarea de țară” a regelui Mihai a indignat opinia publică. Cu efecte care pot să fie surprinzătoare. La sfârșitul săptămânii trecute, când Victor Ciorbea, ales președinte al PNȚCD, a anunțat ca obiectiv al partidului declanșarea unei campanii de strângere de semnături în favoarea unui referendum constituțional care să readucă monarhia în România, nu-i acordam prea multe șanse. Recursul unui lider ”istoric” (Victor Ciorbea) la o temă veche în contextul expectanței publice legate de un partid nou părea, în acel moment, o altă luptă cu morile de vânt.

Atacul lipsit de eleganță și de argumente al președintelui României poate genera însă o schimbare de situație. Dintr-o temă desuetă, reinstaurarea monarhiei constituționale în România poate deveni o cauză. Cu o capitalizare de simpatie, inclusiv electorală, pentru susținătorii ei. Și chiar dacă nu s-ar ajunge la schimbarea statutului constituțional al României, ar putea fi suficient pentru a readuce PNȚCD în Parlament. Fără a fi suficientă, tema monarhiei constituționale poate fi bulgărele de zăpadă care să urnească roțile înțepenite de un deceniu ale țărăniștilor. Pentru că, dincolo de alte argumente, recursul la monarhie este, cel puțin în mentalul colectiv, și un recurs la principialitate și valori reale într-o societate. Exact ceea ce lipsește actualei clase politice autohtone, lipsă care a fost atât de sugestiv ilustrată de Traian Băsescu în afirmația lui.

După o experiență de 10 ani cu Iliescu și alți 10 preconizați a se împlini cu Băsescu, să vorbești despre necesitatea reinstaurării monarhiei constituționale nu mai rămâne, într-un asemenea context, o simplă utopie ori discuție de cafenea.”

Ei, dar nu aveam cum să evit declaraţii le slugilor varabului mincinos şi băşinos, Felix.

Pe Cotidianul.ro http://www.cotidianul.ro/150035-Basescu-are-viziunea-lui-Ceausescu-despre-Regele-Mihai apare declaraţia : Vicepreședintelui Partidului Conservator Bogdan Diaconu:

„Preşedintele Traian Băsescu s-a inspirat din viziunea comunistă atunci când a declanşat un atac impardonabil împotriva Majestăţii Sale Regele Mihai. Băsescu seamănă tot mai mult cu Ceauşescu, şi acest lucru se vede după felul în care taie şi spânzură pe cine vrea, împarte ţara cum îl taie capul şi, mai nou, rescrie istoria României după bunul plac.

Poate că Băsescu este supărat că Regele Mihai a intrat în istoria României cu fruntea sus, în timp ce el nu reuşeşte să-şi atragă decât critici. Poate că Băsescu este invidios pe decenţa şi pe renumele Casei Regale pe care el nu le va avea niciodată.

Atacul furibund şi lipsit de orice bun simţ al preşedintelui denotă nu numai lipsă de cultură şi de viziune istorică, ci reprezintă şi încălcarea tuturor cutumelor pe care trebuie să le respecte un om de stat.

Scuzele lui Traian Băsescu acum ar fi tardive. Nimic nu poate scuza un atac de acest fel, sălbatic şi nejustificat, mai ales că Majestatea Sa nu face parte din actorii politici cu care se războieşte preşedintele de dimineaţa până seara pentru că nu e capabil să facă altceva”.

Dacă cineva crede că altă slugă AJMR-istă,  măscăriciul de serviciu a varanului băşinos, Mircea Badea,  s-ar fi abţinut, se înşală amarnic.

Badea în emisiunea lui cotidiană unde îşi recită abjecţiile împuţite şi de unde scuipă cu porcăriile  pe care CAN-ul i le trece cu vederea, probabil, deoarece consideră că  fiind iresposabil din punct de vedere inteltual, nu înţelege ce-i iese pe gură, a sărit şi el să se înfrupte cu rahat.

Evident nemaiţinând minte (acesta e unul din handicapurile sale) că spunea că după părerea lui atunci când Băsescu nu a putut primi onorul, trebuia să-i fie dar  lui Geoană, deoarece e AL DOILEA OM ÎN STAT, a început să emită tot felul de invective la adresa celor care afirmă că Băsescu e şeful statului. Având în vedere retardul tot mai accentuat de care dă dovadă de la o vreme, poate nu trebuia să-l bag în seamă, dar nu m-am putut abţine. E atât de imbecil încât e absolute haios.

Ei bine, să vedem cum e cu cele afirmate de preşedinte.

Nu odată am văzut folosinduse la adresa paraziţilor din aşa numita Casă Regală de România termeni ca “Excelenţă”, “Majestate”, ba li se spunea “Rege”, “Regină”, “Prinţ”, “Pinţesă”, “Principe”, Principesă deoarece aceste chestii fac parte din prerogativele monarhului român.

Deci avem un monarh? Republica România are un monarh? Ei nu zău. De când…

Ultimul Rege al României Mihai I-ul, actualul exrege Mihai de a sewmnat un act de abdicare (care poate fi văzut  şi în fotocopie la finalul articolului unde e posibil să fie mai greu de înţeles din motive tehnice), luat de pe siteul Istorii regăsite

Mihai I^iu
Prin grația lui Dumnezeu și voința națională
Rege al României

La toți de față și viitori, sănătate

În viața Statului român s’au produs în ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vieții de Stat.

Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condițiunilor stabilite de Pactul fundamental — Constituția Țării — ele cerând o grabnică și fundamentală schimbare.

În fața acestei situațiuni, în deplină înțelegere cu factorii de răspundere ai Țării, conștient și de răspunderea ce-mi revine, consider că instituția monarhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României.

În consecință, pe deplin conștient de importanța actului ce fac în interesul poporului român,

A B D I C

pentru mine și pentru urmașii mei dela Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României.

Las poporului român libertatea de a-și alege noua formă de Stat.

Mihai

Oricine poate sesiza formularea: “A B D I C pentru mine și pentru urmașii mei dela Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României.”

Păi cât de cretin trebuie să fii ca să i te mai adresezi cu formulări care fac parte din prerogativele regelui şi a membrilor unei case regale de România când el însuşi a renunţat la TOATE PREROGATIVELE  PENTRU EL ŞI PENTRU URMAŞII SĂI semnând acest act.

Tot în  acest act se spune: “ Las poporului român libertatea de a-și alege noua formă de Stat.” Recunoscând astfel faptul că poprul putea hotărî forma de Stat. Deci recunoştea eventuala Republică.

Acelaşi Old Mişu  a mai comis indirect o recunoaştere a Republicii.

Nu demult, Mişu a trecut progativele asupra fiicei sale? Care prerogative? Cele la care renunţase prin semnarea actului de abdicare?

O confirmare recentă indirectă a recumoaşterii republicii în România  a fost făcută când aşa zisul principe Duda, ginerele  lui Mişu a anunţat că vrea să candideze pentru funcţia de Preşedinte al României. Cum adică, u principe să fie preşedinte? Păi dacă e preşedinte, atunci e republică, iar dacă e republică nu are cum să existe monarhie… deci prin intenţia respectivă atenţie, aprobată se socrul său Mihai şi-a negat propria esenţă.

Pe de altă parte, Dinastia. Aceasta şi-a incheiat existenţa prin desfiinţare în momentul semnări actului  de abdicare ărin care se renunţă nu doar la propriile prerogative ci şi la celre ale urmaşilor.

A existat cumva din partea unei autorităţi lregislative legale din România o recunoaştere a unei noi Dinastii?  A fost cumva o reîncoronare? Ba …

Trădare… Da, e vorba de trădare din partea lui Mihai I deoarece a admis să semneze actul abdicării şi arestarea lui Antonescu. Când a făcut asta Mihai ştia că la presiunea ruşilor se va desfiinţa monarhia în România … a făcut-o pentru a i se permite să plece plin de averi.

Onoarea îi cerea să nu dmită arestarea lui Antonescu şi să nu semnaze actul de abdicare. Putea fugi (avea din ce să trăiască, în Elveţia se puteau deschide conturile necesare), sau putea da un exemplu de onoare… chiar dacă asta însemna să îşi piardă viaţa. Domnia sa a considerat că viaţa îi e mai preţioaasă decât onoarea? Foarte bune…

Ultima chestie. Era sau nu Regele Mihai şeful statului? Da… Pe cine au premiat ruşii? Pe cine au invitat la manifestările legate de victoria împotriva Germaniei? Pe Mihai de „Hohenzollern-Sigmaringen”? Sau pe Regele Mihai I-ul al României, şeful statului român?

Pe de altă parte, exregele Old Mişua  anunţat ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern şi renunţarea la titlurile „Hohenzollern-Sigmaringen”, respectând astfel decizia din 1921 a Regelui Ferdinand I de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Regale a României. Care casă reală şi-a rupt legăturile cu Casa de Hohenzollern? Cea desfiinţată prin acrul abdicării? Culmea e că individual şi-a permis să vorbească de o nouă Casă Regală a României… Există oare un vot al Legislativului român pentru înfiinţarea unei astfel de case? Miram-aş….

Constituţia României prevede la ARTICOLUL 1, aliniatul (2) că “Forma de guvernământ a statului român este republica.” Iar la aliniatul (5) că “În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

Toate aburelile cu Case Regale cu majestăţi şi alte rahaturi sunt astfel în afara Constituţiei, deci ilegale.

Iar la ARTICOLUL 152, “Limitele Revizuirii” la aliniatul (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. Deci cât timp nu avem po nouă constituţie creată de o adunare constiuantă, a vorbi despre monarhie nu este doar un circ ieftin ci şi anticonstituţional…

Şi francezii au răsturnat monarhia prin forţă, dar au făcut-o la modul definitiv folosind invenţia domnului Guillotine … Aşa că nimeni nu-şi permite cestii ca folosirea de unor prerogative la care se renunţase, fără a mai fi  reacordate … Nici măcar actul de abdicare nu a fost anulat … aşa că … pa şi pu … la revedere majestae …

Lincuri necesare:

Gândul.info

http://www.gandul.info/news/cristian-tudor-popescu-declaratiile-lui-basescu-legate-de-regele-mihai-tin-de-psihopatologie-8377681

VoxPublica

 http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/regele-mihai-sa-i-multumeasca-lui-basescu-si-ciorbea-la-fel-64770.html

Cotidianul.ro 

http://www.cotidianul.ro/150035-Basescu-are-viziunea-lui-Ceausescu-despre-Regele-Mihai

Istorii regăsite

 http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/12/30/actul-de-abdicare-al-regelui-mihai/

Constituţia României

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339