Arhiva

Posts Tagged ‘Curtea de Apel Bucureşti’

Argumentele pentru excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură, demolate de ÎCCJ. Similitudini cu cazul judecătoarei Georgiana Pulbere

Eșafodajul argumentativ pe care s-a bazat scoaterea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan pare a fi demolat puțin câte puțin de  Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a ajuns la concluzia că un magistrat care a predat cursuri așa cum a făcut doamna Bogdan nu a încălcat legea.

Decizia ÎCCJ rămasă definitivă pune CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) într-o poziție cel puțin ciudată deoarece l-a lăsat cu nădragii în vine demolându-i principalul argument pe care s-a bazat eliminarea din magistratură a doamnei judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat la zece ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA.

ÎCCJ a anulat un raport al ANI  (Agenţia Naţională de Integritate) care hotăra că un magistrat din Constanța ar fi fost în incompatibilitate din același motiv.

În 2012 judecătoarea Georgiana Pulbere care a a predat cursuri de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în calitate de prestator-formator, unor funcţionari de la  CNSC (Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor), fiind retribuită de o firmă privată. Această speță crează un important precendent în favoarea judecătoarei Camelia Bogdan, eliminată din magistratură pe același motiv, lucru contestat Inspecţiei Judiciare, organ al CSM.

ÎCCJ, la  22 iunie, a admis recursul formulat de  judecătoarea Georgiana Pulbere  la Curtea de Apel Constanţa și a anulat raportul ANI din 2015 prin care magistratul era declarat incompatibil.

Raportul spunea că  în 2012, doamna Georgiana Pulbere  în calitate de prestator-formator, încheiase un contract civil cu SC Omniatest Plus SRL, în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea şi susţinerea suportului de curs de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, în valoare totală de 1.370 lei. Drept urmare, s-ar fi aflat în afara cadrului legal, deoarece funcţia de judecător „[…] este incompatibilă cu orice altă func­ţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior […]” (Legea 161/2003) şi pentru că „funcţiile de judecător […] sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii” (Legea 303/2004). Rezultatul stării de incompatibilitate este decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Doamna Pulbere la contetarea raportului la Curtea de Apel Bucureşti, susținea că: „implicarea în respectivul proiect a avut raţiuni pur profesionale, justificate şi prin prisma faptului că CNSC este o instituţie administrativ-jurisdicţională ce pronunţă DECIZII ce pot fi atacate în faţa instanţelor competente de contencios administrativ astfel că activitatea prestată în contextul anterior învederat nu contravine dispoziţiilor legale” (fragment din sentinţa 2481/2015 a Curţii de Apel). Ea a mai invocat faptul că „restrângerea exercitării unor drepturi prin instituirea unei incompatibilităţi este justificabilă din punct de vedere legal doar prin existenţa anumitor situaţii personale, care fac să planeze asupra persoanei unele suspiciuni privind exercitarea cu imparţialitate a unei demnităţi/funcţii publice”.

Doamna Pulbere a pierdut acel proces, Curtea spunând că „activitatea prestată de reclamantă în temeiul contractului încheiat cu o societate comercială a generat o stare de incompatibilitate, aşa cum corect a apreciat pârâta (Agenţia Naţională de Integritate – n.r.), câtă vreme nu se înscrie în sfera activităţilor didactice prestate în învăţământul superior, singurele permise de lege în cazul judecătorilor.”  … D-na Pulbere a depus la  22 iunie 2017 a câştigat definitiv procesul, completul de la Înalta Curte casând sentinţa anterioară şi anulând raportul ANI.

Referitor la acest dosar, ANI a transmis că „infirmarea unui raport de evaluare în mod definitiv de către instanţele de judecată are ca efect imediat înlăturarea acestui act administrativ, sub aspectul situaţiilor pe care le cons­tată şi al sancţiunilor pe care le prevede, conform legislaţiei aplicabile … Atâta vreme cât sentinţa nu este motivată, nu mă pot exprima”, a declarat doamna judecătoare Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR (Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.)

Anumite similitudini între cele două spețe există. Starea de incompatibilitate, decisă  după ce, în 2014, d-na Bogdan a participat,ca  formator-lector, la un program de formare profesională destinat func­ţionarilor din cadrul APIA (Agen­ţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură), structură din cadrul Ministerului Agriculturii.

Judecătoarea a încheiat, un contract cu o firmă privată, FDI Top Consult SRL, încasând 4.480 euro pentru 16 zile de activitate. Decizia de excludere menţionează, la pagina 47, că Agenţia Naţională de Integritate „într-o situaţie similară, a decis că doamna judecător Georgiana Pulbere s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate atunci când a prestat o activitate de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice, activitate pentru care a fost remunerată”.

Cazul Pulbere mai apare încă o dată în decizia de excludere a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind făcută o comparaţie între sumele încasate de cele două judecătoare. Doamna Bogdan a contestat decizia luată în cazul său, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fără a avea un prim termen stabilit, a doua zi după pronunţarea din cazul Pulbere, Camelia Bogdan era deja la curent cu sentinţa respectivă. „A câştigat. Este cam aceeaşi situaţie ca la mine. Nu este prima dată când un magistrat câştigă un astfel de dosar”, a spus pentru presă  Camelia Bogdan, care şi-a susţinut astfel nevinovăţia.

În public mulți spuneau că eliminarea doamnei Bogdan s-a întâmplat pentru că a primit bani pentru cursuri de la o instituţie. Adică de la Ministerul Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA, pe care Bogdan l-a judecat în aceeaşi perioadă şi în care patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost condamnat la zece ani de închisoare. În aceste condiţii, era de aşteptat ca judecătorii să facă cel puţin o paralelă între termenele pe care le-a avut dosarul respectiv, cu numărul 25497/3/2012** (10 iunie, 1 şi 7 iulie, 4 şi 5 august 2014) şi participarea judecătoarei la cursuri (21 iulie-2 august 2014). Pentru excluderea din magistratură, însă, s-a invocat doar art. 99, lit. b din Legea 303/2004, privind „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”. O anchetă anterioară legată de faptul că Bogdan ar fi trebuit să se abţină în Dosarul ICA (art. 99, lit. i) a fost clasată de CSM.

*

Dan Voiculescu, condamnat la zece ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a fostului ICA (Institut pentru Cercetări Alimentare), a fost la un pas să iasă din închisoare după nici trei ani executați din cei zece primiți. 

O comisie a Penitenciarului Rahova a analizat cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu și i-a dat însă aviz negativ. comisia a decis  că „scopul pedepsei în cazul lui Dan Voiculescu nu a fost atins”,cu toate că  Dan Voiculescu a fost considerat  a fi un deținut model,  Voiculescu ținând  conferințe în închisoare și ar fi măturat curtea.

În sala de judecată avocatul lui Voiculescu a spus, citat de Mediafax, a declarat: “Comisia spune că perioada executată efectiv, 1.022 de zile, e prea scurtă. Însă din fracţia obligatorie fac parte şi zilele câştigate, adică peste 380. (…) Comisia susţine că Dan Voiculescu e în regim închis, aşadar nu ar trebui eliberat condiţionat. Ţin să precizez că a refuzat un regim inferior din motive de siguranţă personală. Dan Voiculescu a depăşit fracţia cu aproape opt luni, zile executate şi câştigate. A avut un comportament conform, a participat la activităţi în penitenciar, are 71 de ani și suferă de mai multe afecţiuni, care se regăsesc în documentele depuse. Dan Voiculescu nu trebuie îndreptat. El are o educaţie solidă, probabil a înţeles că a încălcat legea”.

Procurorii de la DNA spun că  fără publicarea unor cărţi, Voiculescu nu ar fi îndeplinit fracţia de o treime din pedeapsă, condiţie necesară pentru formularea unei cereri de eliberare. Procurorul a adăugat că instanţa trebuie să aibă în vedere împrejurările în care au fost realizate lucrările.

“Petentul condamnat a fost disciplinat,” – a spus procurorul de şedinţă al DNA la același termen al procesului- ” a fost recompensat, însă nu e suficient pentru a fi eliberat condiţionat. Instanţa trebuie să îşi creeze convingerea că a fost reeducat. A fost condamnat pentru o infracţiune cu intenţie. A câştigat 57 de zile din muncă, dar 330 de zile din cărţile scrise. Lucrările au fost realizate cu scopul vădit de a induce în eroare comisia şi instanţa. Nu există nicio dovadă că lucrările au fost scrise în penitenciar. Unul dintre manuscrise are 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are 40 de pagini. A fost o modalitate vicleană şi facilă de a ieşi mai repede din penitenciar. Este un profitor al prevederilor legale. A fost obligat la plata a 60 de milioane de euro, prejudiciu care încă nu a fost plătit. Nu au fost achitate nici măcar cheltuielile de judecată. Persoana nu a finalizat niciunul dintre cele 17 programe la care s-a înscris în penitenciar. Fie nu a avut pre­zenţă, fie nu a obţinut calificativ”.

În motivarea deciziei Secţiei pentru Judecători în Materie Disciplinară din 8 februarie 2017 (pag. 25-57) dosarul ICA nu este invocat deloc existând doar unele trimiteri: ”trebuie verificat dacă, în contextul social specific şi din perspectiva observatorului rezonabil, magistratul s-a implicat într-o activitate ce poate să îi compromită, în mod obiectiv, statutul profesional pe care legea i-l conferă”  ………… „modul în care aceasta a acţionat a fost de natură a afecta încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar” ………….. „modalitatea în care doamna judecător a înţeles să se raporteze la obligaţiile legale ce îi reveneau este cu atât mai gravă cu cât unul dintre scopurile avute în vedere prin reglementarea conflictului de interese şi a regimului incompatibilităţilor este acela de a preveni situaţiile care pot genera în­doieli din perspectiva percepţiei publice cu privire la aparenţa de imparţialitate a magistratului în soluţionarea cauzelor cu care a fost învestit” , „prin conduita pârâtei judecător s-au creat premisele unei îndoieli cu privire la integritatea şi impar­ţialitatea magistraţilor, precum şi a întregului sistem judiciar, în condiţiile în care informaţiile referitoare la situaţia concretă în care s-a aflat doamna judecător au ajuns la cunoştinţa opiniei publice”  … „prin acţiunile sale, a afectat prestigiul şi imaginea justiţiei, ca serviciu public, fapta fiind de natură a conduce la decredibilizarea justiţiei”.

„De ce şi cum a motivat CSM-ul nu pot specula. Doar ei vă pot răspunde”, a răspuns judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa UNJR (Uniunii Naționale a Judecătorilor din România), la întrebarea de ce respectivul dosar nu apare în motivarea deciziei de excludere a Cameliei Bogdan. Aceasta din urmă susţine, pentru RL, că asocierea dosarului respectiv cu excluderea a avut loc doar cu un singur scop: „Ca să-mi fie terfelită imaginea”.

Dosarul ministrului penal al Muncii Lia Olguţa Vasilescu, revine la DNA pentru refacerea cercetărilor

27 Ianuarie 2017 Lasă un comentariu

Lia Olguța Vasilescu, ministru cercetat penalCurtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, ca dosarul în care ministrul PSD  al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu,  cercetată penal pentru fapte de corupţie, să revină  la DNA pentru refacerea cercetărilor. Hotărârea este considerată ca fiind definitivă.

În decizia Curţii de Apel Bucureşti se arată: „Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva încheierii penale din data de 15.12.2016„.

La data de 15 decembrie 2016 Tribunalul Bucureşti a decis ca dosarul fostei primărițe a Craiovei, actualul ministru penal al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, să se întoarcă la Direcţia Naţională Anticorupţie, decizia nefiind definitivă.

Parchetul a contestat decizia însă instanţa considerat că trebuie menținută hotărârea Tribunalului Bucureşti. Judecătorii susţineau că Liei Olguţa Vasilescu i-a fost încălcat dreptul la apărare, excluzând din dosar anumite declaraţii şi interceptări, despre care judecătorii susţin că au fost obţinute în mod nelegal.

În baza art.346 alin.1 şi 3 lit. a Cpp – se arata în decizia Tribunalului –  restituie cauza la Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DNA Secţia de Combatere a Corupţiei constatând neregularitatea actului de sesizare a instanţei care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii cu privire la inculpaţii Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela şi Vasilescu Lia Olguţa. Menţine dispoziţiile încheierii de şedinţă din data de 20.09.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară şi anume: În baza art.345 alin.2 Cpp rap. la art.282 alin.1 Cpp şi art.102 alin.3 Cpp, cu ref. la art.6 din CEDO constată nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe inculpata Vasilescu Lia Olguţa, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare. Exclude actele de urmărire penală efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz şi anume: declaraţiile martorilor Selavartea Constantin, Vlăsceanu Ion, Miereanu Gabriela şi denunţul (declaraţie) formulat de Pârvulescu Ionuţ Cosmin la data de 07.03.2016. Exclude proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlăsceanu Ion şi Părvulescu Ionuţ din data de 19.02.2016, aceasta fiind obţinută în mod nelegal„.

MELANIA CINCEA: „Inflaţia de cereri de arestare preventivă ridică şi ea semne de întrebare”

12 Decembrie 2015 Lasă un comentariu

Anticorupţia în 2015, cu plusuri şi minusuri

Melania CINCEASuntem la finalul unui an în care lupta anticorupţie a continuat să înregistreze succese şi pe linie de urmărire penală, şi în instanţe. Pe acest front al anticorupţie au fost, însă, şi minusuri, semne de întrebare generate fie de decizii, fie de modul de acţiune al DNA.

Plusuri

Suntem la finalul unui an în care lupta anticorupţie a continuat să înregistreze succese. Şi pe linie de urmărire penală, şi în instanţe.

Au fost, de exemplu, puşi sub urmărire penală, unii în libertate, alţii în stare de arest preventiv, Victor Ponta – acesta devenind astfel primul premier din UE inculpat în timpul mandatului –, Toni Greblă, fost judecător al CCR, senatorul PSD Dan Şova, deputatul MP Elena Udrea, Alina Bica, fost procuror-şef al DIICOT, Cristian David, fost ministru de Interne, senatorul PNL Tudor Chiuariu, deputatul UDMR Laszlo Borbley, fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, senatorul PSD Marean Vanghelie, fostul vicepreşedinte al ANAF, Romeo Tiberiu, Gabriel Berca, fost ministru de Interne, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4 Bucureşti.

În instanţe au fost pronunţate sentinţe care au vizat nume sonore de pe scena politică – fostul vicepremier Liviu Dragnea, condamnat în primă instanţă, la un an cu suspendare, Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, Monica Iacob Ridzi, condamnată definitiv la cinci ani cu executare, pentru abuz în serviciu, Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, condamnat la un an de închisoare cu executare – sau nume din magistratură – Veronica Cârstoiu, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti, condamnată la cinci ani de detenţie cu executare, pentru luare de mită, trafic de influenţă şi înşelăciune, judecătorul Stan Mustaţă, de la aceeaşi instanţă, condamnat la zece ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, ori Georgeta Barbălată, judecător la Curtea Supremă, condamnată la patru ani cu executare, pentru furnizare de informaţii nedestinate publicităţii.

Într-un discurs rostit de Ziua internaţională de luptă împotriva corupţiei, ES Hans Klemm, ambasadorul la Bucureşti al SUA – care susţin de mulţi ani lupta împotriva corupţiei, în România –, a apreciat eforturile privind lupta împotriva corupţiei, în special în ceea ce priveşte urmărirea penală, subliniind că acestea au înregistrat „un succes remarcabil”. Diplomatul american a felicitat DNA şi instanţele româneşti, pentru activitatea din ultimii ani, pe care o vede „încununată de succes, într-o asemenea măsură încât România a început să fie recunoscută la nivel internaţional, şi în special în această regiune a Europei, drept modelul de urmat în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei dusă de procurori şi judecători”, subliniind, însă, că e foarte important ca sistemul judiciar să fie independent.

Minusuri

Pe acest front al anticorupţie au fost, însă, şi minusuri. Cauzate de semne de întrebare generate fie de decizii, fie de modul de acţiune al DNA.

La începutul anului, apăreau semne de întrebare privind graba cu care s-au derulat anchetele care o vizează pe Elena Udrea: în decurs de două săptămâni, pe numele acesteia fuseseră emise opt cereri de urmărire penală şi de arestare, trei dintre ele, în doar câteva ore. Iar Parlamentul dădea dovadă, şi el, de o mobilizare şi de un respect faţă de lege exemplare când a trebuit să voteze aceste cereri de încuviinţare a arestării. Pentru una dintre ele s-a întrunit, în situaţie excepţională, într-o duminică seara, pe cealaltă încuviinţând-o după ce, cu o zi înainte, o cerere similară privindu-l pe senatorului PNL Varujan Vosganian nu a fostr votată. Semne de întrebare au ridicat şi modul de lucru în dosarul „Microsoft”, când DNA ceruse Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării Elenei Udrea, înainte ca deputaţii să fi votat pentru începerea urmăririi penale. La fel, justificarea arestării, fiind invocate denunţuri, nu probe concrete – tranzacţii bancare, înregistrări video sau audio, bani marcaţi. Apoi, în octombrie, într-un alt dosar ale Elenei Udrea, a mai fost un aspect care a atras atenţia. Şi anume, faptul că DNA a emis concomitent şi cererea de începere a urmăririi penale, şi cererea de reţinere şi arestare a acesteia. Or, este o condiţie sine qua non să fie mai întâi începută urmărirea penală pentru a cere luarea unei măsuri preventive.

Inflaţia de cereri de arestare preventivă ridică şi ea semne de întrebare. Arestarea preventivă, deşi este o măsură excepţională, dsevenise, la un moment dat, regulă în cazul persoanelor publice cu notorietate, intrate în vizorul DNA. Iar asta s-a întâmplat chiar dacă faptele sunt vechi de ani de zile şi încheiate, chiar dacă persoanele nu se mai află în funcţii din care ar putea influenţa în vreun fel ancheta, în favoarea lor, chiar dacă nu au încercat să distrugă probe ori să influenţeze martori sau chiar în cazuri de sarcină avansată, cum e situaţia Crinuţei Dumitrean, care a fost arestată deşi e gravidă în şapte luni – deci se află într-o situaţie vulnerabilă – şi deşi nici ea nu ocupă vreo funcţie din care poate influenţa ancheta şi nici anchetatorii nu au spus că ar fi încercat să distrugă probe care o incriminează.

Un alt semn de întrebare l-au ridicat unele probe depuse la dosar. De exemplu, în cauza în care este judecată Crinuţa Dumitrean, cauză referitoare la despăgubirile ANRP în favoarea patronului CSU Craiova, la dosar au fost depuse ca probe fotografii în care aceasta este surprinsă în ipostaze intime cu deputatul PNL Ioan Oltean. Or, în baza cărei legi astfel de imagini sunt probe judiciare într-un dosar de corupţie?

La capitolul minusuri intră şi anticorupţia televizată: remarcată şi în cazul descinderilor ultramatinale, şi în cel al plimbării, prin faţa camerelor de filmat, a suspecţilor de corupţie încătuşaţi. Această tehnică a vizat cu preponderenţă un aşa-numit high-life al marii corupţii. Pentru mare parte a publicului larg, purtarea în cătuşe, prin faţa presei, a unor VIP-uri politice reprezintă, cu siguranţă, un spectacol agreabil, aşteptat chiar. Dar e şi un spectacol generator de campanii mediatice care, în unele situaţii, spun avocaţii, au fost invocate de procurori DNA când au solicitat mandate de arestare. La fel, un spectacol agreabil pentru mare parte a publicului larg îl reprezintă filmarea suspecţilor, buimăciţi de somn sau, uneori, în lenjerie intimă, în timp ce în faţa lor stau mascaţii pe punctul de a le intra în locuinţă.

E posibil ca DNA să recurgă la astfel de tehnici cu iz trumfalist, în scop „terapeutic”, la nivel de societate, şi în încercarea de a transmite, la nivel de clasă politică, un mesaj subliminal de forţă şi, astfel, de a-şi exhiba puterea şi de a-şi proteja independenţa în faţa puterii politice, principalul său inamic, care i-a pus în pericol independenţa, nu o dată, în ultimii zece ani, în diferite contexte şi sub diferite forme.

Există, însă, şi riscuri pe care le implică ceea ce pare a fi acest exces de zel. Riscuri pentru DNA şi pentru anticorupţia în sine, pentru credibilitatea şi eficienţa Justiţiei, pentru echilibrul puterilor în stat şi funcţionarea statului de drept, la fel de periculos ca şi ingerinţele politice. Pentru că o Justiţie decredibilizată devine, la un moment dat, vulnerabilă. Vulnerabilă în faţa politicului.

O anticorupţie eficientă – eficientă pe termen lung – nu se face  nici cu ieşiri triumfaliste în faţa presei, nici cu exces de zel care frizează, uneori, abuzul. Pentru că, aşa, mai binele scontat poate, de fapt, face loc mai răului. Pentru a fi eficientă pe termen lung, Justiţia trebuie să fie nu doar puternică (şi nu mai puternică decât celelalte două puteri în stat, pentru că lipsa echilibrului între ele duce la abuzuri grave şi incontrolabile), ci şi credibilă. Orice abuz dovedit o poate decredibiliza şi vulnerabiliza, exact în faţa inamicilor săi. Şi e riscant să se ajungă aici, mai ales atâta vreme cât corupţia e încă foarte extinsă.

Autor: 

Publicat pe:

timpolis.ro şi putereaacincea.ro

la 11 decembrie 2015

Dan Voiculescu, zece ani de puşcărie … sau … începutul prăbuşirii imperiului unui monstru securist

8 August 2014 3 comentarii

Profitând de condiţiile create de trecerea lui Ion Iliescu şi a grupului său peste pragul Înghesuielii din Decembrie şi de realţiile pe care le-a avut în fosta Securitate, Dan Voiculescu a creat un imperiu monstruos care părea indestructibil.

El însuşi şi-a creat o aură de intangibilitate, crearea trustului media Intact care, prin minciună şi manipulare i-au dat capacitatea de a şantaja şi de a avea o monedă de schimb care, deşi nu vota nimeni Partridul Conservator, făcea ca Dan Voiculescu să ocupe locuri importante în politica românească.

Iată că a venit şi ziua când imperiul lui a început să se clatine.  

E doar un început… până la curăţarea României de acest cancer numit corupţie fiind un drum lung şi greu, drum care ar putea fi blocat dacă românii nu vor înţelege că ei sunt săraci pentru că alţii sunt prea bogaţi.

Atâta timp românii vor continua să voteze oameni aflaţi în cârdăşie cu tot felul de escroci care se îmbogăţesc devenind tot mai puternici, românia va fi un fel de zonă crepusculară a Europei, şi orice metode s-ar aplica, sărăcia va fi tot mai puternică şi mai greu de învins.

Când scriu acest articol, la Antena3 se desfăşoară un spectacol de cea mai joasă speţă unde o grămadă de lepre, jurnalişti, actori etc, personaje cunoscute lipsite de minima demnitate OM scuipă cu mizerii asupra tuturor celor pe care îi consideră adversari ai stăpânului lor: Dan Voiculescu.

Clădirea Antenei 3 va fi confiscată, asta neînsemnând din păcate că postul va fi închis.

Şi totuşi, de ce acele lepre fac acest sprctacol scârbos?

Simplu. Chiar dacă imperiul lui Dan Voiculescu e unul extrem de puternic, cofirscările îi crează mai probleme.

Cei care conduc mizeria, Mihai Gâdea, Mircea Badea etc vor trebui să înapoieze multele sute de mii de euro pe care mogulul lor drag li i-a împrumutat … da, atât, totul se reduce la bani …

Dan Voiculescu

*****

Zece ani de închisoare a primit Dan Voiculescu în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Scos din sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Ilfov Voiculescu a fost urcat într-o maşină care îl duce la Penitenciarul Rahova. În spatele autoturismului în care a fost urcat Voiculescu a plecat o dubă, tot a Poliţiei. Condamnaţii din dosarul ICA sunt duşi la penitenciar după sosirea mandatelor de executare a pedepsei.

Dan Voiculescu şi doctorul Gheorghe Mencinicopschi s-au predat la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov, iar fostul ministru Sorin Pantiş, Jean Cătălin Sandu, Corneliu Popa şi Flavius Adrian Pop, la Poliţia Capitalei.

După ce vor ajunge la penitenciarul Rahova, condamnaţii trebuie  să stea în carantină de 21 de zile, iar, Administraţia Penitenciarelor va stabili, după cel mult o lună, regimul şi locul de detenţie. Regimul de detenţie se stabileşte în funcţie de vârsta deţinutului, starea de sănătate şi antecedentele penale ale acestuia.

Dan Voiculescu are 67 de ani, iar Gheorghe Mencinicopschi, 65 de ani. Conform lagii, ei ar putea fi eliberaţi după ce execută o treime din pedeapsă, întrucât au peste 60 de ani.

În afară de cei zece ani la care a fost pedepsit Dan Voiculescu, Curtea de Apel Bucureşti a mai condamnat pe doctorul Gheorghe Mencinicopschi (membru al Partidului Conservator cread de Dan Voiculescu), fost director ICA, la opt ani, şi Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare. Fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

*****

Dosarul ICA are şi alte consecinţe în afară de condamnarea celor mai sus menţionaţi, sediul posturilor Antena şi cel al grupului de firme Grivco vor fi confiscate, a dispus vineri Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia definitivă dată în dosarul ICA.

Totodată, magistraţii de la CAB au decis să îi confişte lui Voiculescu şi apartamentul de tip penthouse din Şoseaua Kisseleff şi au pus sechestru pe mai multe imobile şi conturi bancare ale acestuia precum şi pe mai multe imobile apaţinând celorlalţi inculpaţi.

Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod Penal, legea mai favorabilă în cazul său.Acestuia  i se interzic şi  mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

Prin această sentinţă, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului.

Potrivit Antena 3, instanţa a dispus sechestru asupra caselor lui Gheorghe Mencinicopschi şi a lui Sorin Pantiş.

CAB a mai dispus dosarul ICA:

  • Confiscarea a 10 milioane de dolari din conturile fiicelor lui Dan Voiculescu.
  • Confiscarea sumei de 3,5 milioane de dolari din conturile lui dan Voiculescu
  • Confiscarea terenului de 29.000 mp situat in strada Garlei.
  • Se confiscă imobilul din Strda Gârlei, imobil 4457.
  • Se confiscă clădirea din Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27. (sediul Antena 3).

*****

În continuare, adusă de pe siteul Ştiri pe surse , Minuta sentintei din Dosarul ICA pronuntata in sedinta publica de Curtea de Apel Bucuresti:

Complet: S2 C5 A Continuitate

Tip solutie: Admis apel

Solutia pe scurt: Dp.888/A-

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. admite apelurile formulate de apelantul Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de către apelanţii inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Pop Flavius Adrian, Baciu Constantin, Sin Gheorghe, Marinescu Grigore, Petre Alexandru şi Ene Vica. Desfiinţează în parte sentinţa penală nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul cu nr. 25497/3/2012** şi rejudecand:

1.În temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Voiculescu Dan din infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002, modificată cu trimitere la art. 17 lit. e din Legea 78/2000, cu referire la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Cp din 1969 în infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. b) şi lit. c) din Legea 656/2002, modificată cu aplicarea art. 35 alin 1 din Cp şi cu aplicarea art. 5 C.pen.

În temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p. respinge ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul Voiculescu Dan prin apărător ales din infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002, modificată cu trimitere la art. 17 lit. e din Legea 78/2000, cu referire la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Cp din 1969 în infracţiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 C.pen. În temeiul disp. 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului VOICULESCU DAN pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp din 1969, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. d) din Cp. În temeiul disp. 29 alin. 1 lit. b) şi lit. c) din Legea 656/2002, modificată, cu aplicarea art. 35 alin 1 din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen condamnă pe inculpatul VOICULESCU DAN la pedeapsa de 10 ani închisoare. În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art . 67 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp, pe durata executării pedepsei principale.

2. În temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p. respinge ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul POPA CORNELIU prin apărător ales din infracţiunea prev. de art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Cp din 1969 şi art. 75 lit. a din Cp în infracţiunea prev. de art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 şi a art. 77 lit. a din Cp. În temeiul disp. art. 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin 1 din Cp şi art. 77 lit a din Cp şi a art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul POPA CORNELIU la pedeapsa de 8 ani închisoare. În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art . 67 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp, pe durata executării pedepsei principale.

3. În temeiul disp. art. 48 din Cp rap la art. 10 alin 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin 1 şi art 77 lit a din Cp şi cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul SANDU JEAN CĂTĂLIN la pedeapsa de 6 ani închisoare. În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art . 67 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp, pe durata executării pedepsei principale.

4. În temeiul art. 386 alin. 1 C.p.p. respinge ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul MENCINICOPSCHI GHEORGHE prin apărător ales din infracţiunea prev. de art. 26 C.pen. din 1969 rap. la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.pen. din 1969 şi art. 75 lit. a din C.pen. din 1969 în infracţiunea prev. de art. 26 C.pen. din 1969 rap. la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 şi a art. 75 lit. a din C.pen. din 1969 În temeiul disp. art 26 din C.pen. din 1969 rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din C.pen. din 1969 şi art 75 lit a din C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod Penal condamnă pe inculpatul MENCINICOPSCHI GHEORGHE, la pedeapsa de 8 ani închisoare. În temeiul disp. art 71 din C.pen. din 1969 interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din C.pen. din 1969 În temeiul disp. art 65 din C.pen. din 1969 interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din C.pen. din 1969, respectiv exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului MENCINICOPSCHI GHEORGHE pentru infracţiunea prev. de art 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art 75 lit a din C.pen. din 1969, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 din C.pen. din 1969. În temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului MENCINICOPSCHI GHEORGHE pentru infracţiunea prev. de art. 290 alin. 1 din C.pen. din 1969 constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art. 124 C.pen. din 1969.

5. În temeiul disp. art. 48 din Cp rap la art. 10 alin 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin 1 şi art 77 lit a din Cp şi cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul PANTIŞ SORIN la pedeapsa de 7 ani închisoare. În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art . 67 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp, pe durata executării pedepsei principale. În temeiul disp. art 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului PANTIŞ SORIN pentru infracţiunea prev. de art 322 alin 1 din Cp, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art 154 Cp.

6. În temeiul disp. art 386 alin. 1 din Cpp respinge ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului SĂVULESCU VLAD NICOLAE din infracţiunea prev. de art 48 alin. 1din Cp rap la art 10 alin. 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 77 lit a din Cp în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 298 din Cp. În temeiul disp art 48 alin. 1din Cp rap la art 10 alin. 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 77 lit a din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul SĂVULESCU VLAD NICOLAE la pedeapsa de 6 ani închisoare. În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art . 67 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp, pe durata executării pedepsei principale. În temeiul disp. art 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului SĂVULESCU VLAD NICOLAE pentru infracţiunea prev. de art 323 alin 1 din Cp, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art 154 Cp. În temeiul disp. art 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului SĂVULESCU VLAD NICOLAE pentru infracţiunea prev. de art. 47 C.pen. rap. la art 321 alin 1 din Cp, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art 154 Cp.

8. În temeiul disp. art 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului SIN GHEORGHE pentru infracţiunea prev. de art 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art 75 lit a din C.pen. din 1969, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 din C.pen. din 1969. În temeiul disp. art 26 din C.pen. din 1969 rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din C.pen. din 1969 şi art 75 lit a din C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod Penal condamnă pe inculpatul SIN GHEORGHE, la pedeapsa de 4 ani închisoare. În temeiul disp. art 71 din C.pen. din 1969 interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din C.pen. din 1969 În baza art. 86/1 C. pen. din 1969 dispune suspendarea executării pedepsei închisorii ?i a pedepsei accesorii sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi stabileşte un termen de supraveghere de 6 ani, conform dispoziţiilor art. 86/2 C. pen din 1969. Pe perioada termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 86/3 alin. 1 lit. a-d C.pen din 1969. : a)      să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; b)       să anunţe în prealabil schimbarea a domiciliului, a reşedinţei sau locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c)        să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d)       să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. În baza art. 404 alin. 2 C.p.p. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 alin. 1 şi alin. 2 C. pen din 1969.

IX. În temeiul disp. art 16 alin. 1 lit. f) rap. la art. 17 alin. 2 şi la art. 396 alin. 6 din CPP cu aplicarea art. 5 Cod Penal încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului BACIU CONSTANTIN pentru infracţiunea prev. de art 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art 75 lit a din C.pen. din 1969, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 din C.pen. din 1969. În temeiul disp. art 26 din C.pen. din 1969 rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din C.pen. din 1969 şi art 75 lit a din C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod Penal condamnă pe inculpatul BACIU CONSTANTIN, la pedeapsa de 4 ani închisoare. În temeiul disp. art 71 din C.pen. din 1969 interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din C.pen. din 1969 În baza art. 86/1 C. pen. din 1969 dispune suspendarea executării pedepsei închisorii ?i a pedepsei accesorii sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi stabileşte un termen de supraveghere de 6 ani, conform dispoziţiilor art. 86/2 C. pen din 1969. Pe perioada termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 86/3 alin. 1 lit. a-d C.pen din 1969. : a)   să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; b)       să anunţe în prealabil schimbarea a domiciliului, a reşedinţei sau locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c)    să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d)   să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. În baza art. 404 alin. 2 C.p.p. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 alin. 1 şi alin. 2 C. pen din 1969.

X. În temeiul disp art 48 alin. 1din Cp rap la art 10 alin. 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 77 lit a din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul PETRE ALEXANDRU la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei închisorii ?i a pedepsei accesorii sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. Pe perioada termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. : a)        să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; b)       să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c)        să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile; d)   să comunice orice schimbare a locului de muncă e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatuluii asupra dispoziţiilor art. 96 ?i 97 C. pen.

11. În temeiul disp art 48 alin. 1din Cp rap la art 10 alin. 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 77 lit a din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul MARINESCU GRIGORE la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei închisorii ?i a pedepsei accesorii sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. Pe perioada termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. : a)        să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; b)       să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c)        să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile; d)   să comunice orice schimbare a locului de muncă e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 ?i 97 C. pen

12. În temeiul disp art 48 alin. 1din Cp rap la art 10 alin. 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 77 lit a din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul POP FLAVIUS ADRIAN la pedeapsa de 5 ani închisoare. În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/beneficiar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul disp. art . 67 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) din Cp, pe durata executării pedepsei principale

13. În temeiul disp art 48 alin. 1din Cp rap la art 10 alin. 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 77 lit a din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă pe inculpata ENE VICA la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei închisorii ?i a pedepsei accesorii sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen. Pe perioada termenului de supraveghere inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. a-d C.pen. : a)     să se prezinte la serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c)        să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile; d)   să comunice orice schimbare a locului de muncă e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 ?i 97 C. pen.

****

În temeiul disp. art . 33 alin 1 şi 3 din Legea 656/2002 modificată rap la art 112 alin. 1 lit e şi art. 112 alin. 6 din CP dispune confiscarea următoarelor bunuri: – imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate şi în suprafaţă de 29.220,05 mp conform măsurătorilor ), situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D, identificat cu nr. cadastral 220360 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 220360 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – imobilul teren intravilan în suprafaţă de 4457 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 206097 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – imobilul teren intravilan în suprafaţă de 3000 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 217469 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693 care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – de la numita Voiculescu Camelia Rodica suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Camelia Rodica conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena” – de la numita Voiculescu Corina-Mirela suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), acţiuni ce au fost donate de către inculpatul Voiculescu Dan fiicei sale Voiculescu Corina-Mirela conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”. – de la inculpatul Voiculescu Dan, în calitate de beneficiar real al Compania GRIVCO Sa Bucureşti la data încheierii contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, a sumelor încasate cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 76,5% în perioada 30.06.2003 – 06.06.2006, respectiv suma de 3515756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165. – de la numita Voiculescu Corina-Mirela a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 37,375% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165. – de la numita Voiculescu Camelia Rodica a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începand cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 39,125% începand cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165. În baza art 397C pr pen, art 249 alin 4 C pr pen dispune luarea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei de la data punerii în executare a dispozitiei de indisponibilizare a sumei de 3515756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Dan Voiculescu, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, care se vor identifica în cursul punerii în executare a prezentei dispozitii de indisponibilizare. În baza art 251 C pr pen si art 129 alin 6 C. pr. fisc. desemnează ca organ însărcinat cu punerea în executare a dispozitiei de indisponibilizare asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Dan Voiculescu, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate în vederea confiscării speciale a sumei de 3515756,4 USD plus TVA aferent, calculată la cursul de schimb al BNR valabil la data eliberării facturilor conform art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165, organele de cercetare penală ce vor fi desemnate de procurorul-sef al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie ?i Administratia Finantelor Publice a Sectorlui 1 Bucuresti, care vor colabora cu: a) Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile; b) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; c) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; d) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; e) Autoritatea Naţională a Vămilor; f) Garda Financiară; g) Banca Naţională a României; h) Inspectoratul General al Poliţiei Române; i) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; j) orice altă autoritate sau instituţie publică, inclusiv cele responsabile de gestionarea, administrarea şi valorificarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii, precum şi a celor care fac obiectul confiscării speciale şi va încunoştinţa Curtea de Apel Bucuresti, Secţia a II-a penală, rezultatul verificărilor. În temeiul disp. art. 8 alin 2 din HG NR 32/2011 dispune sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile pentru ca prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006, aprobată prin Legea nr. 104/2007, cu modificările şi completările ulterioare, să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor fizice Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica si Voiculescu Corina Mirela, inclusiv a conturilor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu menţiunea că în cererea ce urmează a fi adresata prin Reţeaua Interagenţii Camden de Recuperare a Creanţelor (CARIN) se va specifica că este necesara si identificarea conturilor deschise pe numele unor persoane fizice/juridice care părţile menţionate sunt împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, identificarea rulajului conturilor menţionate in anexa in vederea stabilirii beneficiarilor reali. Biroul va încunoştinţa de urgenta rezultatul verificărilor Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penală. După identificarea bunurilor, conform 397 alin 4 C pr pen, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penală, va completa, după caz, un certificat de indisponibilizare prev de Anexa 9 din Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghe?are a bunurilor sau a probelor sau, după caz, o cerere de comisie rogatorie pentru aducerea la indeplinire a dispozitiei de indisponibilizare dispusa de instanta. În temeiul art. 397 alin. 2 rap. la art. 249 alin. 4 C.p.p. instituie măsura sechestrului asigurător asupra imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693. În baza art 251 C pr pen si art 129 alin 6 C. pr. fisc. desemnează ca organ însărcinat cu punerea în executare a dispoziţiei de indisponibilizare a sechestrului asigurător instituit asupra imobilul situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţia în suprafaţă 3140 mp edificată pe acesta cu suprafaţa construită la sol de 1986,25 mp, înscrisă în CF cu nr. 4405 a localităţii Bucureşti cu nr. cadastral 2693 organele de cercetare penală ce vor fi desemnate de procurorul-sef al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie ?i Administraţia Finanţelor Publice Ilfov. În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c) C.p.p. menţine măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –DNA, prin ordonanţa din data de 03.10.2008 prin care s-a dispus instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi a sumelor de bani aparţinând inculpaţilor în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune astfel cum au fost extinse prin încheierea de şedinţă din data de 01.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II a penală în dosarul nr. 25497/3/2012**, după cum urmează: A – sumele de bani disponibile în conturile bancare deţinute de inculpatul Voiculescu Dan la BRD SA pâna la concurenţa sumei de 15.000.000 RON- sold la data aplicarii masurii de 309.604 EUR, 1.130.085 USD , 93.061 RON, 236,09 CHF şi , respectiv 433,00 GBH- n.n. şi RBS Bank SA Bucureşti pâna la concurenţa sumei de 5.000.000 RON – sold la data aplicarii masurii de 12.886,39 USD, indisponibilizate prin procesul-verbal de aplicarea a sechestrului din data de 03.11. 2008; B – imobilul situat în Bucureşti, strada Şoseaua Dimitrievici Pavel Kiseleff, nr 22, et. 2, ap 6, sector 1 – aflat în proprietatea inculpatului Voiculescu Dan cu o valoare estimata de 250.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal din 03.11.2008 de instituirea sechestrului asigurător; C – imobilul situat în Bucureşti, sector 2, strada Elev Ştefanescu Ştefan, nr. 3, bl. 444 , sc. A , et. 2, ap 9 – aflat în proprietatea inculpatului Sin Gheorghe cu o valoare estimata de 110.000 EUR – pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal de instituirea sechestrului din 7.11 2008; D – imobilul situat în Bucureşti, sector 4 , strada Drumul Gazarului, nr 42, bl. A3, sc. 12, ap. 141 – aflat în proprietatea inculpatei Ene Vica cu o valoare estimata de 88.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal din data de 12.11 2008; E – imobilul situat în Otopeni, strada 23 August, nr. 111A, judeţul Ilfov aflat în proprietatea inculpatului Mencinicopschi Gheorghe şi a intervenientei Mencinicopschi Doina cu o valoare estimata de 456.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul- verbal din data de 11.11.2008; F – terenul în suprafaţa de 504,6 mp (suprafaţă măsurată 487,21 mp) amplasat în Bucureşti, strada Austrului, nr. 50. Sector 2, cu nr. cadastral 204827, înscris în cartea funciară a muncipiului Bucureşti, sector 2, cu nr. 204827, nr. CF vechi 18407; teren de 122,01 mp reprezentand cotă indiviză aferentă apartamentului nr. G92b, situat în Bucureşti, sector 2, strada Tuzla, nr. 9-27, bloc G, etaj 9+10, cu nr. cadastral 213236-C1-U392 înscris în cartea funciară a municipiului Bucureşti, Sector 2 cu nr. 213236-C1-U392 ( nr. CF vechi 79959); teren în suprafaţă de 2,88 mp reprezentand cotă indiviză aferentă boxei nr. 217, situată în Bucureşti, sector 2, strada Tuzla, nr. 9-27, bloc G, etaj S2 cu nr. cadastral 213236-C1-U1341 înscris în cartea funciară a municipiului Bucureşti, Sector 2 cu nr. 213236-C1-U1341 ( nr. CF vechi 80450); teren în suprafaţă de 3,93 mp reprezentand cotă indiviză aferentă parcării cu nr. 116 situată în Bucureşti, sector 2, strada Tuzla, nr. 9-27, bloc G, etaj S1 cu nr. cadastral 213236-C1-U783, înscris în cartea funciară a municipiului Bucureşti, Sector 2 cu nr. 213236-C1-U783 ( nr. CF vechi 80162); un nr. de 10 părţi sociale aparţinand lui Pantiş Sorin reprezentand o participaţie de 100% la capitalul social al SC Fintech Consulting SRL ( J40/1437/1999, CUI 11474042); un nr. de 49 părţi sociale aparţinand lui Pantiş Sorin reprezentand o participaţie de 49% din capitalul social al SC TLD Evolution SRL.; apartament situat în Bucureşti, strada Austrului, nr. 50, etaj 1, înregistrat în CF a mun. Bucureşti cu nr. 18408, cu nr. cadastral sau topo 6121/2 astfel cum acesta este descris prin procesul verbal de instituire a sechestrului din data de 11.11.2008 aflat la fila 190 din vol XXIV din d.u.p.; apartament situat în Bucureşti, strada Austrului, nr. 50, parter, înregistrat în CF a mun. Bucureşti cu nr. 18409, cu nr. cadastral sau topo 6121/1 astfel cum acesta este descris prin procesul verbal de instituire a sechestrului din data de 11.11.2008 aflat la fila 190 din vol XXIV din d.u.p. G – imobilul situat în Bucureşti, sector 3, strada Decebal, nr 6, bl S 10, scara 2, etaj 7, ap. 41 aflat în proprietatea inculpatului Sandu Jean –Catalin cu o valoare estimata de 210.000 EUR, transcris în CF nr. 220261/C1/U22, pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal din data de 07.11 2008; H – imobilul (teren + cladire) amplasat în Bucureşti, strada Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, nr. 135F, sector 1 cu valoare estimata de 1.000.000 EUR şi imobilul amplasat în Bucureşti, sector 2 , strada Avrig, nr. 63, bl E2, sc 5, ap. 151 – cu o valoare estimata de 95.000 EUR – bunuri aflate în proprietatea inculpatului Savulescu Vlad-Nicolae pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal din data de 03.11.2008. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) C.p.p. menţine măsurile asigurătorii dispuse prin încheierea de şedinţă din data de 01.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II a penală în dosarul nr. 25497/3/2012**, după cum urmează: – imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 mp (conform actului de proprietate şi în suprafaţă de 29.220,05 mp conform măsurătorilor ), situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1D, identificat cu nr. cadastral 220360 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 220360 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 220360/C1 ( nr. CF vechi 62455, nr. cadastral vechi 4441/3) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – imobilul teren intravilan în suprafaţă de 4457 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 206097 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 206097 ( nr. cadastral vechi 62453, nr. cadastral vechi 4441/1) care va trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – imobilul teren intravilan în suprafaţă de 3000 mp situat în Bucureşti, sector 1, strada Garlei, nr. 1B, identificat cu nr. cadastral 217469 înscris în CF a municipiului Bucureşti, sector 1 cu nr. 217469 şi a construcţiilor aferente înscrise în aceeaşi carte funciară sub nr. cadastral 217469/C1 ( nr. CF vechi 62454, nr. cadastral vechi 4441/2) care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini. – un număr de 5634 acţiuni la Grupul Industrial Voiculescu şi compania Grivco S.A., în valoare totală de 2.535.300 lei, respectiv 39,125% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Camelia Rodica. – un număr de 9.974.861 acţiuni la Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.A. , în valoare totală de 2.984.358,3 lei, respectiv 46,204775% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Camelia Rodica. –      un număr de 5382 acţiuni la Grupul Industrial Voiculescu şi compania Grivco S.A., în valoare totală de 2.421.900 lei, respectiv 37,375% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Corina Mirela. –   un număr de 9.947.862 acţiuni la Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.A. , în valoare totală de 2.984.358,6 lei, respectiv 46,204775% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul Voiculescu Dan numitei Voiculescu Corina Mirela. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză de către apelanţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C.p.p. respinge ca inadmisibile apelurile declarate în cauză de către apelanţii Sc Grupul Industrial Voiculescu şi Compania GRIVCO Sa Bucureşti şi de către Societatea Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA. În temeiul art. 250 alin. 6 C.p.p. cu referire la art 13 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului şi a îndatoririlor fundamentale respinge ca nefondate contestaţiile formulate de intervenienţii Sc Grupul Industrial Voiculescu, Compania GRIVCO Sa Bucureşti şi de către Societatea Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA, Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina-Mirela şi Mencinicopschi Doina. În temeiul art. 250 alin. 6 C.p.p. cu referire la art 13 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului şi a îndatoririlor fundamentale admite contestaţia formulată de intervenienţii Alexandru Claudia Alexandra şi Alexandru Mihai Cristian. Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în Bucureşti, sector 5, str. Dr. Vicol, nr 3, ap 1 prin încheierea de şedinţă din data de 01.07.2014 a Curţii de Apel Bucureşti. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelurilor admise răman în sarcina statului. În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre apelanţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian, la plata a cate 500 de lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat şi pe fiecare dintre apelanţii Sc Grupul Industrial Voiculescu şi Compania GRIVCO Sa Bucureşti şi Societatea Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA la plata a cate 1000 de lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariile apărătorilor din oficiu desemnaţi pentru apelanţii inculpaţi Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Pop Flavius Adrian, Baciu Constantin, Sin Gheorghe, Marinescu Grigore, Petre Alexandru şi Ene Vica în cuantum de 400 de lei pentru fiecare se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 08.08.2014.

%d blogeri au apreciat asta: