Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a anunțat propunerile sale pentru conducerile marilor parchete: Gabriela Scutea pentru Parchetul General, Crin Bologa pentru DNA, Giorgiana Hosu pentru DIICOT

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a decis care vor fi propunerile sale pentru conducerile Parchetului General, DNA, și DIICOT.

Aceste propuneri sunt Gabriela Scutea pentru Parchetul General, Crin Bologa pentru DNA, Giorgiana Hosu pentru DIICOT. Lista urmează a fi trimisă pentru avizare la CSM după care va fi trimisă Președintelui Iohannis.

Propunerile vor fi trimise la Sectia pentru procurori din CSM care urmeaza sa dea un aviz consultativ. Decizia finala apartine presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis.

PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR GENERAL – GABRIELA SCUTEA

”Gabriela Scutea a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar depus. O prestație pertinentă și plină de hotărâre. Este un procuror care nu prezintă necunoscute. A fost cel mai bun proiect din cele prezentate” – a declarat Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a mai precizat că Gabriela Scutea a prezentat cel mai bun plan de management și că este un procuror care cunoaște bine MCV.

Gabriela Scutea a îndeplinit funcția de Procuror General Adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi din perioada 2006-2013, precum și funcția de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016. A ocupat și funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Gabriela Scutea s-a născut la 31 iulie 1973. A absolvit Facultatea de Științe Juridice la Universitatea Lucian Blaga la Sibiu (1995) și are un master la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București (2008)

În 2012, a absolvit un program postuniversitar de formare și dezvoltate profesională la ”Colegiul Național de Informații”în cadrul Academiei Române, a fost cadru didactic la Universitatea ”Transilvania” din Brașov, Facultatea de Drept și Sociologie, specializare ”Drept Procesual Penal (2003-2004), cf CV-ului publicat pe siteul Ministerului Justiției.

Din punct de vedere profesional: In perioada 1995-2006 a fost procuror in teritoriu, fiind, pe rand: procuror stagiar la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov si Parchetul de pe langa Judecatoria Rupea (nov. 1995-dec. 1997); procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov (dec. 1997- iun. 1998); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (iul. 1998-nov. 1999); prim-procuror adjunct la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov (nov. 1999-mai 2002); prim-procuror adjunct delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (iun. 2002-aug. 2003); prim-procuror delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (aug. 2003-sept. 2004); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov (oct. 2004-oct. 2005); procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov (oct. 2005-nov. 2006) – conform aceleiași surse.

Între 2006 și 2013 a fost adjunctul Procurorului General (PICCJ), fiind responsabilă cu activitatea Secției Judiciare, activitatea de resurse umane și documentare, ordonator principal de credite, responsabilă cu implementarea programelor cu finanțare externă si audit.

După Parchetul General (2006-2013), Gabriela Scutea a fost, în perioada 2013-2016, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeana pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalitatilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticoruptie. Din aceasta poziție a ajuns, în ianuarie 2016, secretar de stat în mandatul Ralucai Pruna la Ministerul Justiției.

PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF LA DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR ȘI CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM (DIICOT) – GIORGIANA HOSU

Ministrul Justiției a spus despre propunerea sa la conducerea DIICOT, Giorgiana Hosu, că stăpânește cel mai bine „dimensiunile anchetelor transfrontaliere”.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. Hosu se ocupă de dosarul crimelor din Caracal.

Printre alte dosare instrumentate: cazul Sorin Beraru, unul dintre dosarele lui Omar Hayssam.

Motivul pentru care Giorgiana Hosu a plecat în 2016 de la DIICOT a fost faptul că ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună, nu a mai propus-o pentru un nou mandat în structura de conducere a Direcţiei.

PENTRU FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF LA DNA – CRIN NICI BOLOGA

„Crin Bologa cunoaște foarte bine această unitate de parchet – a spus Cătălin Predoiu. Ministrul Justiției a mai adăugat că Bologa a prezentat, în cadrul interviurilor, un ”proiect de management complet, cu soluții aplicate”, subliniind că este de părere că ”aduce garanția că lupta anticorupție va continua energic”.

Cătălin Predoiu a transmis şi un mesaj pentru magistraţii propuşi: „Reparaţi vulnerabilităţile identificate, mobilizaţi procurorii, relansaţi combaterea energică şi eficientă a tuturor formelor de infracţionalitate! Libertatea şi siguranţa cetăţenilor sunt valori esenţiale. MJ vă va fi partener în aceşti parametri”

„Ceea ce este important este adecvarea la funcţie, dincolo de stăpânirea legilor, a tehnicilor profesionale, e importantă capacitatea de a conduce un sistem, forţa, echilibrul, viziunea de ansamblu. Sunt lucruri pe care le vom lua în considerare”, a mai declarat Predoiu.

Revenind la Crin-Nicu Bologa, propunerea pentru șefia DNA a Ministrului Justiției, este prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în trecut a deținut funcția de șef al DNA Cluj.În proiectul său, Bologa a scris că vrea ca inculpații să intre în DNA prin altă ușă de acces, pentru a nu mai fi surprinși de presă.

Comform presei, Crin Bologa, în vârstă de 47 de ani, este cel care a preluat, la vârsta de doar 33 de ani, șefia DNA Cluj. Acesta și-a început cariera ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, în 1995, iar din 1999 și până în 2005 a fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Totodată, până în 2008 a condus parchetul teritorial DNA Cluj

În prezent, Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Jurnalista Sorina Matei vine cu informații controversate despre Bologa:

„Crin Nicu Bologa este prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, fost procuror şef al DNA Cluj între 2005 şi 2008/tabăra Monica Macovei, Laura Coruţa Kovesi, înstărit, plecat din DNA în urma unor controverse, acuzat că a îngropat printr-un NUP un dosar al afaceristului Arpad Zoltan Paszkany. Fără rezultate profesionale remarcabile în instrumentare de dosare.

Surse judiciare arată că Crin Nicu Bologa, propusul pentru şefia DNA, impus şi susţinut la şefia DNA de nenumărate ori de Cristian Ban de la Secţia de procurori din CSM, are deja 2 note în DNA din momentul când a plecat de la şefia DNA Cluj, ca să nu fie revocat. Notele arată motivele şi controversele pentru care Crin Nicu Bologa a plecat de la şefia DNA în 2008 ca să nu fie revocat.

“Bună dimineaţa, votca taie greaţa!” Aşa şi-ar fi întâmpinat jovial şi spiritual dar spre disperarea colectivului, colegii de la DNA Cluj, din 2005 şi până în 2008, cât a stat la şefia instituţiei, Crin Nicu Bologa, şi a plecat invocând motive personale ca să nu fie revocat din funcţie, relatează surse din magistratură” – scrie Sorina Matei 

Melania Cincea: ” Liviu Dragnea dă tonul, din postura celui de al treilea om în stat, la minciuni şi manipulări”

Jandarmeria şi DIICOT, instrumente de propagandă pentru PSD

Ca să valideze scenariul fals al unei tentative de lovitură de stat, prin care să justifice violenţele Jandarmeriei, din 10 august, îndreptate împotriva a mii de oameni nevinovaţi, Liviu Dragnea dă tonul, din postura celui de al treilea om în stat, la minciuni şi manipulări. La care subscrie, docil, Jandarmeria, transformată în instrument de represiune şi propagandă. Şi e posibil să o facă şi DIICOT, dacă va intra în acest joc perfid şi va declanşa urmărirea penală în baza unui proces-verbal care reia „tezele” lui Liviu Dragnea.

6 septembrie. Parlamentul European anunţa că situaţia din 10 august, din România, va fi dezbătută într-o sesiune plenară, la începutul lunii octombrie, decizia fiind luată de şefii grupurilor politice din PE. Premierul Viorica Dăncilă este aşteptată să dea explicaţii despre situaţia din România şi, implicit despre violenţele la care a recurs Jandarmeria împotriva protestatarilor paşnici de la mitingul din 10 august. Sunt voci politice din PE care cer aducerea în discuţie şi a unei posibile activări a articolului 7 din Tratatul UE, aplicat în situaţia încălcării statului de drept şi care presupune o suspendare a anumitor drepturi, în special, al celui de vot în Consiliul UE, practic o izolare a respectivului stat membru.

Aceste lucruri se întâmplă cu câteva luni înainte ca România să preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE, când exact doamna Dăncilă – chemată în Parlamentul European pentru a explica derapajele propriului Guvern de la statul de drept – va avea pe mână deciziile majore din UE.

Ingrată postură pentru Viorica Dăncilă, se presupune. E greu, totuşi, să mintă senin în faţa a sute de oameni care reprezintă toate statele Europei, deşi a făcut-o deja într-o scrisoare adresată conducerii Comisiei Europene, căreia i-a transmis că în România a fost o tentativă de lovitură de stat, că jandarmii au acționat legal, iar președintele Klaus Iohannis este un instigator la proteste.

• Cum  să justifice prim-ministrul Viorica Dăncilă represiunea la care a recurs Jandarmeria, împărţind bastoane şi gazând oameni nevinovaţi, după ce în prealabil şefii instituţiei au avut grijă să mascheze indicativele jandarmilor, pentru a nu putea fi recunoscuţi?
• Cum să explice credibil şi argumentat faptul că Jandarmeria nu a putut să extragă din mulţime agresorii şi incitatorii la violenţe, agresând la grămadă mii de oameni nevinovaţi?
• Ori faptul că nici acum Jandarmeria nu a identificat şi reţinut sau nu a făcut publice numele agresorilor şi instigatorilor.
• Ce să spună când se va vorbi despre manipulările şi minciunile la care au recurs şefi ai Jandarmeriei şi ai Ministerului de Interne, adică propriii săi subordonaţi?
• Cum să explice că nu au existat nici scuze, nici demisii, nici demiteri?
• Cum să explice că ofiţerul care a coordonat acţiunea din 10 august – originar din acelaşi judeţ cu ea, cu ministrul de Interne şi cu şeful lor politic – a fost avansat, după 10 august, şi numit şef al Jandarmeriei Române?
• Ce să spună despre neconcordanţele, de fapt despre minciunile oficiale care rezultă indubitabil din schimbul de replici publice între reprezentanţii Jandarmeriei şi ai Internelor, pe de o parte – echipa teleormăneană, apropiată de Liviu Dragnea, deci – şi, pe de alta, cei ai Prefecturii şi, respectiv, ai Primăriei Bucureşti, apropiată de Gabriela Firea? Minciuni care au dus la un război intrapartinic în PSD.
• Ce explicaţii credibile să ofere pentru faptul că subordonaţii săi din Interne şi din Jandarmerie au ţinut, zile întregi, ascuns raportul privind evenimentele din 10 august, iar apoi au secretizat informaţii, obstrucţionând astfel ancheta desschisă pe acest subiect la Parchetul General?
• Ce justificări să aducă pentru faptul că parlamentari din partidul său au refuzat convocarea unei sesiuni extraordinare pentru dezbaterea evenimentelor din 10 august şi că senatori sociali-democraţi blochează audierile pe această temă, în Parlamentul României, boicotând şedinţele?

Oricum ar da-o, deci, e de aşteptat că va ieşi prost. Şi Viorica Dăncilă, şi Guvernul, şi România. Ceea ce nu îi cade bine conducerii PSD. Nu conştiinţei lor, ci calculelor politice: în 2019 va fi an cu dublă miză electorală, una de importanţă majoră, iar derapajele de anul acesta s-ar putea să-i coste. Trebuia, deci, găsit un argument care să le susţină ideea loviturii de stat, care să justifice intevenţia în forţă în mulţimea de manifestanţi a jandarmilor.

9 septembrie. Liviu Dragnea, invitat la A3, declara că are informaţii că evenimentele din 10 august au fost finanţate din exterior şi că există posibilitatea ca „săptămâna viitoare să fie făcute publice dovezi”. De când are informaţii, de ce nu le-a făcut publice şi de ce, până acum, nu a sesizat oficial instituţii ale statului nu a mai spus. La fel cum nu a explicat despre ce dovezi vorbeşte şi de ce, dacă le are, aşa cum lăsa de înţeles, nu le-a făcut publice măcar atunci, în emisiune. Nici detalii despre modul cum s-a făcut „finanţarea” nu a dat, deşi era interesant cum au fost plătiţi vreo sută de mii de oameni. Dar nici nu a insistat nimeni să afle aceste „detalii”… Asta, deşi sunt acuzaţii foarte grave, lansate din poziţia celui de-al treilea om în Statul român. Ceea ce a contat şi ceea ce i-a interesat de fapt era ca Liviu Dragnea să arunce o petardă în direct, acreditând ideea că forţe din exterior au plătit protestatarii să dea o lovitură de stat.

10 septembrie. Alte canale media, din aceeaşi „familie”, au amplificat mesajul, rostogolind  în spaţiul public informaţia că, în 10 augist, s-a încercat „o lovitură de stradă violentă, pentru răsturnarea ordinii constituţionale”.

12 septembrie. La o lună după proteste, şefii Jandarmeriei – instituţie condusă de un ofiţer care a coordonat intervenţia din 10 august, originar din Teleorman – au „revelaţia”, la fel ca Liviu Dragnea, că a fost o tentativă de lovitură de stat şi fac o sesizare la DIICOT. De fapt, depun un proces-verbal, după cum spune ministrul Carmen Dan. Pentru ei, nu contează că nimeni, din nicio instituţie din zona de securitate naţională, nu a avut şi nu are informaţia despre care vorbeşte Liviu Dragnea. Pentru ei va conta că există o plângere oficială în acest sens, făcută de o instituţie a statului. Cu care, dacă DIICOT va intra în acest joc polituc perfid şi va începe o anchetă, doamna Viorica Dăncilă va merge la Bruxelles. Pentru a valida astfel public tentativa de lovitură de stat, scenariul şefului său de partid şi, de fapt, şi de Guvern, Liviu Dragnea.

Autor:  Melania Cincea 

Articol publicat pe siteurile

Puterea a Cincea

Revista 22

Data publicării:

14 septembrie 2018

 

Carmen Dan … o blondă pe care trecutul începe să o ajungă din urmă

Ceea ce i se întâmplă lui Carmen Dan, Ministrul de Interne, pare a ilustra perfect cam ce li se întâmplă celor pe care îi numim generic ”penali”.

Carmen Daniela Dan – o ministresă pe care o ajunge trecutul din urmă …

Acești oameni nu pot să conceapă faptul că pentru mânăriile comise prin variile funcții pe care le-au avut vor ajunge vreodată ă fie obiectul unor dosare penale care riscă să îi ducă acolo unde le este locul, după gratii.

Luni, ma*am Dan s-a prezentat la DNA zicând că vrea să depună o plângere, cică ea considera că Romică Părpălea, cunoscut ca ”Mortul lui Dragnea”, a depus o plângere calomnioasă, evident netrecându-i pe sub  mătreața aur omul ar putea avea oarece probe când a depus împotriva ei o plângere penală în care o acuza de trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Ministresa spune că nici nu îl cunoaște pe Părpălea, acesta nefiind altceva decât un amărât de instruent al … nu spune al cui, oricum, cineștie ce grangure politic, acest gen de calomnii fiind, după părerea sa, un precedent periculos. Interesant, păi, pentru a ajunge să fie chenată în judecată, ar fi trebuit să fie oarece probe pentru a se declanșa mai întâi urmărirea penală. Apoi, dacă se aduă probe consitente se pornește un proces…

Romică Părpălea este nimeni altul decât denunţătorul lui Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul” şi cel care în 20 iulie a depus şi o sesizare referitoare la legăturile dintre Tel Drum şi liderul PSD; Carmen Dan spunând că a depus împotriva lui Părpălea o plângere pentru denunţ calomnios, pentru şantaj, pentru atac la ordinea constituţională şi pentru organizare de grup infracţional.

“Acest personaj, pe treptele DNA a anunţat că a depus denunţ împotriva mea, precizând că în calitate de prefect am făcut trafic de influenţă, abuz în serviciu şi posibil luare de mită. Această acţiune a fost după ce în spaţiul public a apărut informaţia că urmează ca ministrului Carmen Dan să i se facă dosdar penal” –  a afirmat Blonda de la Interne, ea mai susținând ”nu îl cunoaşte pe Părpălea” și că nu s-au “intersectat” niciodată şi că el este doar un instrument, în spatele lui fiind … altcineva.

“Nu am intenţionat să îl fac pe acest domn erou naţional, el s-a cerut singur erou naţional. Este dreptul meu, ca cetăţean, să mă apăr. Este o declaraţie pe care a făcut-o la DNA, eu nu am fost citată acolo, iar fiecare cetăţean trebuie să îşi asume ceea ce face”, a afirmat Blonda.

În 19 octombrie, Romică Părpălea, denunţătorul lui Dragnea în dosarul “Referendumul” şi cel care în 20 iulie a depus o sesizare referitoare la legăturile dintre Tel Drum şi Liviu Dragnea, s-a aflat la DNA pentru a oferi detalii în legătură cu acest dosar. El a anunţat că a depus plângeri penale atât împotriva lui Liviu Dragnea, cât şi împotriva lui Carmen Dan.

Referindu-se la privatizarea Tel Drum, el a declarat: “După ce Consiliul Judeţean a făcut investiţii foarte mari, domnul Dragnea, printr-o semnătură simplă, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, a oferit această societate puternică unui apropiat care era preşedinte executiv la PSD, cu care eu am colaborat foarte bine”.

Părpălea a afirmat că a depus plângeri penale şi împotriva lui Dragnea, dar şi împotriva lui Carmen Dan, pe care o acuză de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi luare de mită.

„În cazul lui Carmen Dan – abuz în serviciu, trafic de influenţă s-ar putea să fie şi luare de mită, cu privire la persoanele care au fost în comisiile fondului funciar în anumite localităţi, dacă a ştiut sau n-a ştiut, cum le-a dat girul”, a susţinut Părpălea, care a apreciat că, în calitate de fost prefect de Teleorman, Carmen Dan “trebuie să se gândească la miliardele pe care le-a oferit celor din aparatul propriu” în perioada în care era în funcţie.

În ceea ce-l priveşte pe Liviu Dragnea, el a apreciat că este vorba despre trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

“Să vedem dacă toate aceste beneficii ale Tel Drum s-au întors în cadrul familiei Dragnea, ce înseamnă? Adică a beneficiat direct”, a declarat Romică Părpălea.

Bărbatul susţine că are probe reprezentând documente, înscrisuri, declaraţii de martori în sprijinul acuzaţiilor sale.

Spre uimirea blondei ministrese,la rândul său Romică Părpălea a depus sesizarea la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), după ce ministrul Carmen Dan a mers la sediul aceleiaşi unităţi de parchet pentru a reclama faptul că bărbatul a şantajat-o.

„Am să demonstez procurorilor mecanismul iniţiat de Carmen Dan, la nivelul Judeţului Teleorman, prin care bani publici au ajuns în peste 92 de localităţi. Banii au ajuns la un grup de persoane din interiorul Prefecturii Teleorman şi este format din şapte, opt persoane. De ce am venit la DIICOT? Deoarece dumnealor se ocupă de grupuri infracţionale şi am venit să depun această plângere şi să prezint aceste dovezi”, a spus Părpălea în faţa sediului DNA, el susținând că din acest grup ar fi făcut parte şi judecători de la Tribunalul Teleorman ”Nu am luat niciodată legătura cu Carmen Dan. În 2012, m-am întâlnit cu dumneaei, pe vremea când a fost preşedinte la o secţie de votare. Carmen Dan ar trebui să explice ce a căutat în joia dinaintea alegerilor la deputatul Valentin Boboc”, a mai spus Părpălea.

Părpălea este denunţător şi în dosarul Referendumului, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Când procurorii DNA au început ancheta faţă de Liviu Dragnea în dosarul Referendumului, preşedintele PSD susţinea că este cercetat pe baza unui denunţ făcut de o persoană care a decedat. Ulterior, Părpălea a reacţionat, precizând că el este autorul denunţului. Acesta este contextul în care bărbatul este cunoscut drept „mortul lui Dragnea”.

Cât rahat în lume o fi, Ciutacu de foame n-o muri …

Există în media românească oameni atât de bolnavi de mâncarea de rahat încât și-au făcut din asta un titlu de glorie.

Victor Ciutacu, cel care nici măcar la purulenta Antena 3 nu a mai avut loc, este unul din ei. 

Acesta, vorbind despre o presupusă declaraţie în instanţă a fostei şefe DIICOT, Alina Bica, a spus că respectiva  ar fi susținut că i s-a cerut o intervenție într-un dosar al lui Adriean Videanu. Ciutacu o ținea langa că are trei surse care pot confirma acest lucru.

Doamna Bica a intervenit la telefon și, în direct a spus că nu este adevărat.

 „Nu există o astfel de declaraţie a mea în instanţă. Nu am făcut niciodată aşa ceva. Am intervenit să opresc această discuţie care îmi face rău. Mă jigneşte şi mă deranjează că spuneţi lucruri neadevărate. Am sunat să corectez o eroare. Dezbateţi pe afirmaţii adevărate nu pe minciuni.”, a spus  Alina Bica.

Victor Ciutacu extrem de enervat i-a  replicat fostei șefe, spunându-i  că nu este în măsură să oprească dezbatere, deși aceasta, dezbaterea era de fapt … ghidonată exact de el care, atunci când discuția lâncezea sau risca să o ia pe alte căi decît cele hotărâte la ședința de redacție îi mai trăgea un picior în cur cu tot felul de apropouri sau afirmații care erau de fapt niște clișee pe care tot el le-a lansat …

La telefon: 

V Ciutacu: Am trei surse independente care pot confirma acest lucru (…) Dacă vă scot hârtia aia, o mâncaţi în direct?

A Bica: Da! O mănânc, Dacă nu e, o mâncaţi dvs?

V Ciutacu: Ne întâlnim când unul dintre noi doi va mânca hârtia. Vă promit.

De fapt, prin iunie apărea în presă un articol în care denunțătorul doamnei Bica recunoștea că a făcut un pact MURDAR cu procurorii pentru a scăpa de PUŞCĂRIE …

Bravo Ciutacule, se pare că de foame nu vei muri. Rahat se va găsi tot timpul a să ai ce băga la maț …

P.S. Să fie clar … nu m-am exprimat asupra vinovăției Alinei Bica, asta e treaba justiției …

LOVITURĂ grea pentru DNA. Denunţătorul Alinei Bica a recunoscut că a făcut un pact MURDAR cu procurorii pentru a scăpa de PUŞCĂRIE

Fosta şefă a DIICOT este certetată în libertate pentru corupţie după ce denunţătorul din dosar a recunoscut, luni, că a bătut palma cu procurorii DNA şi a formulat un denunţ mincinos împotriva Alinei Bica pentru a scăpa din puşcărie.

Citat pentru termenul din data de 13 iunie la Instanţa supremă în procesul în care Alina Bica este este acuzată că ar fi luat mită pe vremea când era la şefia DIICOT, pentru a-l scăpa de un dosar pe omul de afaceri Horia Simu, denunţătorul Ionuţ Mihăilescu, fost consilier al acesteia, a refuzat, iniţial, să dea declaraţii şi să îşi susţină denunţul. „Aleg să nu dau declaraţii în cauză, întrucât dacă aş face referire la doamna Bica, acest lucru se poate răsfrânge asupra mea în cadrul celuilalt proces penal în care eu şi doamna Alina Bica avem calitate de coinculpaţi”, a declarat fostul consilier al Alinei Bica, denunţător în cauză

În acest dosar, fostul consilier al Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, a denunţat-o că ar fi primit mită 17.500 de euro de la omul de afaceri Horia Simu pe vremea când era în fruntea DIICOT.

Atitudinea denunţătorului i-a exasperat pe procuror şi pe Alina Bica, primul arătând că îi va deschide dosar penal pentru mărturie mincinoasă, iar a doua izbucnind în plâns de nervi la gândul că a stat în arest 52 de zile în baza unui denunţ pe care acum Mihăilescu nu şi-l mai susţine. Acum vine cu tupeu…Cum e posibil să nu reacţioneze nimeni?! Şi-a bătut joc de viaţa mea!”, a spus Alina Bica intrigată de poziţia procesuală a fostului ei consilier.

Obligat să vorbească

Instanţa i-a pus în vedere lui Ionuţ Mihăilescu faptul că este denunţător, astfel încât nu se poate prevala de dreptul la tăcere.

„Strâns cu uşa” , fostul consilier al Alinei Bica a recunoscut în faţa completului de judecată că a bătut palma cu procurorii DNA, când, în arest fiind, aceştia i-au propus să o denunţe pe fosta şefă a DIICOT. Mihăilescu, care atunci era dispus să facă „orice, dar absolut orice” pentru a scăpa din închisoare, a acceptat să facă un denunţ mincinos împotriva Alinei Bica.

În urma acestui episod, magistraţii au ridicat măsura controlului judiciar instituit pe numele Alinei Bica, urmând ca aceasta să fie judecată în libertate.

Începutul sfârşitului pentru „dosarele Bica”?

Denunţul formulat de fostul consilier al Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, era considerat o „piesă de rezistenţă” în eşafodajul acuzaţiilor DNA ridicat împotriva fostei şefe a DIICOT. În afară de acest dosar, în care alina Bica este acuzată că a luat 17.500 de euro pentru a-l scăpa de un dosar penal pe omul de afaceri Horia Simu, fosta şefă a DNA mai are două procese: unul în care e judecată pentru corupţie în legătură cu despăgubirile supraevaluate acordate lui Gheorghe „Stelu” Stelian pe vremea când era în comisia de la ANRP şi altul în care aceasta a fost acuzată că i-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul „RAFO” şi pe Adriean Videanu în dosarul „Romgaz-Interagro”. În acest ultim dosar Ionuţ Mihăilescu a accepat să formuleze denunţul mincinos împotriva Alinei Bica.

Sursa: evz.ro

Partidul România Unită = PSD second hand

Încercând să promoveze un patriotism de-a dreptul deșănțat de care râdea Nenea Iancu numindu-l ”rrromânism”, peste care lipește concepte socialiste, noul Partid România Unită pare a glisa spre național socialism, curent definit cel mai bine de nazismul german de jumătate de secol 20.

Aliniind niște adevărați dușmani ai Legii și Legalității ca deputatul Sebastian Ghiță,  judecat pentru opt infracțiuni, printre care șantaj, dare de mită, cumpărare de influență și spălare de bani, deputatul Marius Manolache, cercetat de DNA pentru fals în acte, inițiator al unor legi care urmăresc să pună botniță Justiției, deputatul Cristian Rizea, judecat pentru trafic de influență, spălare de bani și luare de mită, senatorul Constantin Popa,  cercetat de Parchetul General după ce un agent de poliție a depus plângere împotriva lui, pentru ultraj, acuzându-l că l-a lovit chiar în sediul Poliției Buzău, după ce polițistul o amendase pe fiica senatorului, deputatul Mario Caloianu, anchetat de DIICOT pentru spălare de bani, dar și traseiști ca senatorul Daniel Savu, deputații Mihai Sturzu, Ion Eparu, Camelia Khraibani, Dorin Petrea, Răzvan Tănase, Daniel Oajdea, Sorin Teju PRU se poate defini ca un adevărat partid al penalilor.

Intenția vădită de a-l racola pe Victor Viorel Ponta care, gură bogată a și recunoscut că ajută PRU cât poate, deocamdată, Ponta  trimițând-i în PRU trei reprezentanți cu greutate  în PSD și aflați în relații interesante cuDon Dottore Plagiatore: Sebastian Ghiță (tovarășul de vacanțe exotice și de shopping la Dubai), Marius Manolache (finul mitomanului) și Mirel Palada (vorbetele favorit al plagiatorului)ne arată faptul că PRU este de fapt un fel de PSD second hand …

Partidul România Unită cu Rusia

Toamna politică 2016 vine cu o mare obrăznicie: impunerea în forță a PSD 2, ascuns în spatele inițialelor PRU. Nu era suficient un partid de hoți social-democrați, trebuia și unul de hoți geto-daco-traco-reptilieni. Patrioți, nu glumă: urlă românismul în ei. Sunt borfași renumiți, escroci notorii, șpăgari profesioniști, dar sunt rrrrrrromâni, nene, ceea ce îi face automat infractori de bine. Fură, dar fură patriotic.

La PSD pare să se fi dat ordin de zi pe unitate: hoții rămân pe loc, patrihoții trec la PRU! Și pentru că patrihotismul trebuie strigat în gura mare, hai, toată lumea la televizor, cu țărișoara-n gură, ca să le intre bine-n cap alegătorilor cine e patriot și cine nu!

Între vechiul PSD și noul PRU există această diferență doctrinară: de la hoți la patrihoți. Altfel, oamenii sunt aceiași. Antrenați în șmenuiala social-democrată, nu au pic de rușine în a juca rolul de salvatori ai unei patrii pe care au jefuit-o sistematic. Patrie care acum, evident, trebuie salvată din ghearele colonialiștilor occidentali.

Scenariul e atât de primitiv încât i se văd caracterele chirilice. Scena-ristul moscovit nici măcar nu s-a sinchisit să mascheze lucrătura: pe noua coșmelie a scris Partidul România Unită, așa cum Putin domnește la Moscova prin Partidul Rusia Unită. Uneori, băieții sunt în criză de imaginație. Dacă scena-ristul ar fi cinstit, ar scrie numele până la capăt: Partidul România Unită cu Rusia.

Tot ce-i mai lipsește acestui rahat politic este moțul: Victor Viorel Ponta. Dar președintele guberniei patrihoate, Bogdan Diaconu, repetă de trei ori pe zi, la fiecare nouă racolare de traseist: „De astăzi suntem mai puternici, iar mâine vom fi și mai puternici… îl așteptăm pe VP!“. Care VP este de fapt VVP (Victor Viorel Ponta), proiecția caricaturală a VVP-ului de la Moscova (Vladimir Vladimirovici Putin).

Apropierea bătăliei electorale din decembrie 2016 activează jocurile rusești din România, precum în decembrie 1989. Sigur, nuanțele diferă, dar scopul e același: salvarea nomenclaturii (PCR-istă atunci, PSD-istă acum), păstrarea pu-terii și conservarea privilegiilor. Iar peste toate, menținerea influenței rusești în politica și în economia României. Iar când e vorba de ruși, influență = distrugere.

Dacă în 1989 PCR năpârlea în FSN, acum PSD năpârlește în PRU. FSN a fost o creație sută la sută sovietică, de la denumire până la structura de conducere, cu Ion Iliescu în frunte. PRU este o creație evident rusească, remarcându-se prin manifestări zgomotoase anti-Justiție și -anti-Occident. Nici măcar nu e o noutate, asemenea tumori politice sunt plantate de Kremlin în multe țări europene.

Chiar și selecția parlamentarilor racolați prin traseism are legătură cu rețeta rusească: să vină pena-lii, cât mai mulți penali! Actuala goarnă a PRU, Bogdan Diaconu, anunță triumfător achiziția de noi penali, majoritatea de la PSD.

Dușmanii legii se aliniază în PRU ca hienele la pradă:

deputatul Sebastian Ghiță – trimis în judecată pentru opt infracțiuni, printre care șantaj, dare de mită, cumpărare de influență și spălare de bani;

deputatul Marius Manolache – cercetat de DNA pentru fals în acte, inițiator al unor legi care urmăresc să pună botniță Justiției;

deputatul Cristian Rizea – trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, spălare de bani și luare de mită;

senatorul Constantin Popa – cercetat de Parchetul General după ce un agent de poliție a depus plângere împotriva lui, pentru ultraj, acuzându-l că l-a lovit chiar în sediul Poliției Buzău, după ce polițistul o amendase pe fiica sena-torului;

deputatul Mario Caloianu – anchetat de DIICOT pentru spălare de bani.

Alți traseiști pripășiți la PRU de zece zile-ncoace: senatorul Daniel Savu, deputații Mihai Sturzu, Ion Eparu, Camelia Khraibani, Dorin Petrea, Răzvan Tănase, Daniel Oajdea, Sorin Teju.

Noul partid de zăltați și de penali pare să aștepte „parașutarea“ ca președinte a lui V.V. Ponta. Deocamdată, Ponta și-a trimis în PRU trei trompete PSD-iste: pe Sebastian Ghiță (tovarășul de vacanțe exotice și de shopping la Dubai), Marius Manolache (finul mitomanului) și Mirel Palada (vorbetele favorit al plagiatorului).

Ponta joacă la două capete: fie revine la șefia PSD (după ce-l șubrezește din interior, pentru a-i slăbi poziția lui Dragnea), fie trece la PRU (înainte sau după alegerile din decembrie, în funcție de situația sa în PSD).

O observație necesară. PRU este dominat de „grupul de la Prahova“, care are deja patru parlamentari: senatorul Savu și deputații Ghiță, Teju și Eparu. Coincidență: Prahova este centrul de interes al multor afaceri rusești, în special în domeniul petrolier. Cazul Lukoil, cu evaziunea de două miliarde de euro, este deja celebru. Să nu uităm cum s-a răstit la procurori premierul de atunci, V.V. Ponta, ca să-i ajute pe evazioniștii ruși! 

 

Asasinii din sănătate şi statul lor

Claudia Postelnicescu

Ipocrizia specific românească face ca anumite categorii de oameni să nu fie numiţi aşa cum sunt.

Când Preşedintele Iohannis a spus că oamenii trebuie să se uite dacă  cei pe care urmează să îi voteze la alegerile locale sunt gospodari şi dacă au probleme cu legea la Antna 3 şi România TV s-a declanşat un adevărat taifun: Preşedintele era acuzat că a indicat să se voteze împotriva PSD.

Absolut halucinant! Niciunul din cei care vorbeau nu au observat că preşedintele nu pronunţase numele PSD ci acei care au pus semnul egal între PSD şi infractori erau exact ei… Puşi prea mult pe criticăceală au ajuns să nu mai înţeleagă ce spun şi şiau demolat exact munca lor de ani de zile în care au pus egal între cei numiţi de ei „băsişti” şi caracterul penal. Logic ar fi fost să îşi amintească ce au vorbit şi să îl fi lăudat pe Iohannis, asta dacă nu ar fi fost conştienţi că tot ce au spus în ultimii ani nu era decât o mare minciună.

Vedem în aceste zile cum ia amploare scadalul substanţelor biocide diluate de HexiPharma.

Aceeaşi ipocrizie şi teama ca nu cumva să fie atinşi politicianii care abia umblă de la temeiniceloe limbi trase de jurnaliştii mult prea bine plătiţi şi mult prea puţin profesionişti pentru a spune că sunt jurnalişti fără a jigni această onorantă meserie.

Dacă apare unu care spune lucrurilor pe nume, în scurt timp vezi că e marginalizat, că nu mai apare pe nicăieri.

Chiar dacă avem un Cătălin Tolondan care a răscolit povestea punând întrebări, nu l-am auzit să acuze cu subiect şi predicat politicieni, medici şi alţii care au făcut ca povestea să fie posibilă, jaful să se poată face lejer atâţia ani, cineştie în câte cimitire fiind acum oameni care, poate ar mai fi trăit dacă nu ar fi luat cineştie ce drăcie de boală de prin spital.

Nu am auzit pe nimeni să rosteasă un cuvânt sub care trebuie aşezate toate leprele care, fără nici o jenă, şi-au rotunjit conturile ucigând pur şi simplu.

Unii vor spune, poate, că nu au ucis ei ci ci microbii. La fel ar putea spune şi cei care fură ciment atunci când se face structura de rezistenţă a unui bloc sau un pod, vulerabilizându-l în cazul unui cutremur de exemplu. 

Cuvântul sub care trebuie uose toate aceste lepre este: „Asasin”.

Da, cei care au fost implicaţi, inclusiv toţi miniştrii sănătăţii şi echipele lor trebuie judecaţi pentru asasinat cu premeditarenu doar pentru furt, corupţie etc.

Din păcate maşinăria aceasta e făcut bani şi umplut cimitire, un adevărat sistem da tip mafiot este în diferite forme prezent întoate domeniile. Este cancerul care ucide încet, de ani de zile România.

Pe Contributors.ro, Claudia Postelnicescu publică un interesant articol pe care îl numeşte „Băieţii deştepţi din sănătate şi statul lor„ … articol pe care eu l-aş fi numit „Asasinii din sănătate şi statul lor”

Băieţii deştepţi din sănătate şi statul lor

Scandalurile legate de marea corupţie în reţele interconectate de băieţi deştepţi nu sunt o noutate în România; numai pe această platformă am avut o serie de articole pe tema băieţilor deştepţi din energie ale Anei Otilia Nuţu. Investigaţia echipei jurnalistului Cătălin Tolontan scoate la iveală o serie de dependenţe în sistemul de sănătate care sunt mult mai vechi decât mandatul actualului ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu. Din 2007 până în prezent, HexiPharma a avut contracte atribuite prin achiziţie directă, sub managementul tuturor ministrilor, de la Eugen Nicolăescu (2005-2008), trecând prin Ion Bazac (2008-2009), Adriean Videanu (2009), Attila Cseke (2009-2011), Ladislau Ritli (2011-2012), Vasile Cepoi (2012), Eugen Nicolăescu, din nou în 20012-2014, Nicolae Bănicioiu (2014-2015) până la actualul ministru; un „antreprenor” capitalist de cumetrie, Dan Alexandru Condrea, cu firmă afiliată banilor publici de ani de zile, îşi distribuie produsele în zeci de spitale din toată ţara şi are venituri din bani publici de 75%. Fiind el băiat deştept, nu s-a limitat doar la dezinfectanţi şi produse similare, ci şi la servicii de arhivare de documente din sistemul sanitar, aşadar dacă vrem să aflăm ceva informaţii, tot lui va trebui să îi cerem, mai ales că omul a performat antreprenorial preponderent pe banii statului, ca orice băiat „deştept” care se respectă.

Astăzi am aflat că dintre aceste spitale, care au achiziţionat de la HexiPharma, 41 de spitale au probleme privind sterilitatea şi potenţialul de infecţii intraspitaliceşti, 9 spitale doar în Bucureşti, restul în ţară; un singur spital a făcut 268 de achiziţii de la HexiPharma.

Ceea ce surprinde în scandalul acesta imens, dincolo de cinismul absolut şi dispreţul suprem pentru oameni, acest circuit vicios al crimei organizate făcând deja peste 54.000 de victime (cei despre care ştim, habar nu avem despre cei care pică sub radarul jurnaliştilor şi/sau al sistemului) este tăcerea asurzitoare şi complice a sistemului; înţelegem din ancheta GSP că SRI ştia despre acest circuit, cu permutările clasice prin firme offshore, încă din 2010. De asemenea, aflăm că au fost făcute sesizări la DIICOT, însă sistemul a mers înainte nestingherit. Suntem în 2016. Anul trecut, au fost câteva voci din societatea civilă şi 2-3 jurnalişti care au pus întrebări despre infecţiile intraspitaliceşti şi dotările minimale pentru sterilizarea inclusiv în ambulanţe, dar ministerul, ministrul şi coordonatorul pentru situaţii de urgenţă au negat imediat şi ne-au asigurat, şi atunci, ca şi acum, că totul este în regulă, România este în topul spitalelor cu dotări sterile, staţi liniştiţi, totul este sub control, nu e nevoie să transportăm victimele arse în incendiul Colectiv nicăieri. În 2013, Hotnews dezvăluia, pentru prima oara, riscul infecţiilor intraspitaliceşti şi minciunile cu care se acopereau managerii din sistemul de sănătate publică.

Puse cap la cap toate aceste informaţii, iese tabloul următor: o reţea bine conectată de indivizi care au făcut milioane de euro din bani publici, omorând cu lejeritate alţi oameni. Să ştii că diluarea dezinfectanţilor spitaliceşti generează infecţii care duc la moarte înseamnă, pe lângă subminarea economiei naţionale prin anularea competiţiei pieţei libere în favoarea unei singure companii, ceea ce intră sub incidenţa infracţiunilor contra siguranţei statului,  constituie şi infracţiuni contra sănătăţii publice, prin falsificarea produselor care ar trebui să menţină un mediu steril, ferit de infecţii, în spitalele publice din România.

Aflăm acum că sunt afectate zeci de spitale, din toată ţara! Ori tipul acesta de infracţiuni continuate pe parcursul unei decade întregi înseamnă un singur lucru: complicitatea sistemului, de la ministru în jos, prin directorii de achiziţii publice, şefe de cabinet conectate, până la managerii de spitale, şefii de secţii, cei care pot decide, oamenii lor din partide şi alte instituţii. Nu în ultimul rând până la miniştrii de finanţe şi secretari de stat care au considerat, aproape întotdeauna în toţi anii de după 1989, că sănătatea nu merită un buget mare, nu merită profesionişti adevăraţi, şi a menţinut lichelismul şi impostura inclusiv în universităţi şi în facultăţile de medicină. E un fapt că cei mai buni medici au plecat şi au rămas amantele, fetele şi băieţii descurcăreţi, slab pregătiţii şi idealiştii, cei care ştiu carte şi vor să facă ceva aici, pentru că nu pot altfel, în ciuda obstacolelor şi imposturii atotputernice şi omniprezente.

Aceasta este fresca României de astăzi: o caracatiţă cu multe tentacule care a ştiut să se întindă şi să se regenereze de fiecare dată, cu pioni care s-au ajutat şi sprijinit reciproc în contra celorlalţi, cei ca noi, rămaşi pe aici, prin România, buni doar să ne plătim contribuţiile la sănătate, taxele şi impozitele, pentru ca statul să ia banii noştri şi să îi ofere pe o tavă unui băiat deştept sau mai multora care ne omoară cu zile. A venit momentul să facem statul responsabil şi să ne slujească pe noi, nu sistemul corupt, fie în forma revoltei întemeiate, fie prin cereri de transparentizare a procesului de achiziţii publice, solicitarea de controale de conformitate şi publicarea lor pe site-urile instituţiilor, fie prin acţiuni în instanţă cu solicitarea de daune morale şi materiale pentru nerespectarea obligaţiilor de a-şi face treaba a celor care au fost puşi în funcţii publice de decizie, iar aici folosesc „public” în sensul dat de articolul 145 din Codul Penal. Nu ne mai rămâne decât să ne ajutăm singuri şi să scoatem statul captiv din cele câteva mâini care îl folosesc în avantajul propriu şi să îl punem în slujba noastră, aşa cum este firesc.

Autor: Claudia Postelnicescu

Sursa: contributors.ro

Invitaţie

 

 

Melania Cincea pune întrebări despre războiul DNA-SIE

Cred că un eventual război real  între SIE (Serviciul de Informaţii Externe)  şi DNA (Direcția Națională Anticorupție) ar putea însemna un dezastru pentru România. Ar putea fi un prim pas spre o apocaliptică prăbuşire a ţării.

Prezentarea SIE, de către procurorul-şef al DNA, drept un sabotor al anticorupţiei este mai mult decât uimitoare şi prevestitoare de lucruri greu de imaginat. Cred că cineva trebuie să dea nişte explicaţii.

Şi nu e deloc ceva de joacă deoarece chiar Preşedintele Iohannis a declarat:

„Această situaţie care a apărut se datorează unei comunicări probabil suboptimale. Pentru a clarifica aceste aspecte i-am invitat în această dimineaţă pe amândoi. Am avut o discuţie la care am avut invitaţi pe doamna procuror-şef Kovesi şi pe domnul director Ungureanu. A fost o discuţie constructivă, s-au lămurit lucrurile şi în continuare urmează ca ei împreună să găsească soluţiile la problemele care ar putea să apară, să lămurească neînţelegerile între cele două instituţii. Consider că problema s-a rezolvat”

Când se implică Preşedintele în astfel de chestiuni traba e gravă rău nu se mai opreşte la un nivel superficial, situaţia devine interesantă, ciudată, periculoasăcu un viitor al dracului de incert.

Eu pun o singură întrebare:

Dacă acest război, mimat sau real, între DNA şi SIE chiar există, oare în spatele său, în culise nu o fi existând ceva cu mult mai grav despre care, dacă am afla, ne-am îngrozi?

Întrebări îşi pune şi Melania Cincea în articolul:

Mari semne de întrebare în războiul DNA-SIE

Prezentarea SIE, de către procurorul-şef al DNA, drept un sabotor al anticorupţiei lasă în urma sa o serie de semne de întrebare. La fel ca scandalul de spionaj „Black Cube”, pe care l-a succedat la puţin timp.

SIE a fost prezentat opiniei publice, zilele trecute, ca sabotor al anticorupţiei. O acuzaţie venită de la vârful DNA. Interesant, nepomenită până acum la vreun bilanţ al DNA sau al SIE. Concret, procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, a afirmat că, de când se află la conducerea structurii anticorupţie, adică din primăvara lui 2013, nu a primit nicio sesizare de la SIE, lăsând de înţeles că acest serviciu comite ilegalităţi, prin tăinuirea unor posibile infracţiuni: „Este ilegal să deţii informaţii referitoare la posibile infracţiuni şi să nu sesizezi DNA.” Această acuzaţie a fost urmată de rapide reacţii pe unele canale mass-media, care au ajuns până în zona elucubraţiilor de genul „Să desfiinţăm SIE”.

În aceeaşi zi, SIE respingea acuzaţia, explicând: „SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate. Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare. (…) Acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB etc.”. Menţionând, în plus, că în 2015 şi în primele luni ale anului în curs, a transmis 35 de note informative sau alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie ori infracţiunilor economice.

După astfel de acuzaţii lansate la adresa serviciului de spionaj al României, era de aşteptat nu numai o reacţie, ci şi o clarificare a situaţiei, din partea preşedintelui României, care este şi preşedinte al CSAT, deci organizator şi coordonator al activităţii SIE. A venit doar reacţia. Şi asta, nu în aceeaşi zi cu afirmaţiile d-nei Kovesi şi cu replica SIE, ci abia după două zile. Şi nu sub forma unui comunicat oficial al Administraţiei Prezidenţiale, ci a unui răspuns dat de şeful statului unui jurnalist, în cadrul unei conferinţe de presă – ceea ce duce cu gândul la situaţia în care, dacă nu ar fi fost întrebat, e posibil ca preşedintele Klaus Iohannis nici să nu se fi pronunţat public pe acest subiect. „Această situaţie care a apărut se datorează unei comunicări probabil suboptimale. Pentru a clarifica aceste aspecte i-am invitat în această dimineaţă pe amândoi. Am avut o discuţie la care am avut invitaţi pe doamna procuror-şef Kovesi şi pe domnul director Ungureanu. A fost o discuţie constructivă, s-au lămurit lucrurile şi în continuare urmează ca ei împreună să găsească soluţiile la problemele care ar putea să apară, să lămurească neînţelegerile între cele două instituţii. Consider că problema s-a rezolvat”, a venit replica d-lui Iohannis. Lipseşte, însă, clarificarea situaţiei. Aşadar:

1. Nu ştim ce a generat – acum – această dezlănţuire publică a procurorului-şef al DNA la adresa SIE şi, implicit, discreditarea acestui serviciu de informaţii, inclusiv în faţa partenerilor săi externi.

2. Nu ştim de ce procurorul-şef al DNA, nemulţumit de lipsa de informaţii pe care, susţine, ar fi trebuit să le primească de la SIE, nu a spus lucrul acesta până acum, ci abia după trei ani – întâmplător, la câteva zile după detonarea în presă a bombei „Black Cube”, o ecuaţie cu multe necunoscute (ce au urmărit reprezentanţii firmei israeliene de investigaţii private Black Cube, cine a comandat această acţiune de spionaj în România, cum de au căzut atât de uşor nişte profesionişti ai spionajului în lupta cu autorităţile române sau cu ce scop a ajuns subiectul în presă) (Vezi în continuarea acestui articol, articolul: „O capcană cu destinatar incert” scris tot de Melania Cincea – nota Blue). Şi nu ştim nici dacă preşedintele a avut vreo astfel de curiozitate.

3. Nu ştim de ce DNA nu a informat oficial preşedintele României despre această stare de fapt făcută acum publică. Şi de ce nu a solicitat un control din partea Comisiei parlamentare speciale de control al SIE care, potrivit legii, analizează şi verifică respectarea Constituţiei şi a legilor României de către acest serviciu de informaţii.

5. Nu ştim, deci, oficial cine are dreptate şi nici nu ni s-a promis că se vor face verificări şi că cel vinovat va răspunde, cum e firesc. Asta, deşi vorbim fie despre fapte grave care ar fi fost comise de SIE, fie despre discreditarea, nu se ştie cu ce scop, a acestui serviciu. Deci, despre o situaţie care, indiferent din unghiul din care ai privi-o, e în defavoarea României.

6. Şi nu ştim nici în ce a constat „rezolvarea problemei”, împăciuitor invocată de dl Iohannis.

Adică, nu ştim nimic. E o nebuloasă care îi dă fiecăruia posibilitatea să înţeleagă ce poate, să interpreteze cum vrea. O situaţie iresponsabilă şi periculoasă.

Autor: Melania Cincea

Articolul poate fi citit şi pe: putereaacincea.ro

Publicat la: 3 mai 2016 

Tot Melania Cincea publica pe 7 aprilie 2016: 

O capcană cu destinatar incert

Pentru opinia publică, scandalul „Black Cube” este, în momentul de faţă, o ecuaţie cu multe necunoscute. De fapt, cu cât încerci să-ţi oferi un răspuns cert, cu atât îţi dai seama că te pierzi în necunoscute.

Nu e clar ce au urmărit reprezentanţii firmei israeliene de investigaţii private Black Cube. Intimidarea procurorului general al DNA, Laura Codruţa Kovesi (aşa cum rezultă din mandatul de arestare emis pe numele a doi angajaţi ai firmei, „Mobilul întregii activităţi infracţionale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al DNA, prin încercarea «de a găsi activităţi de corupţie»”, nu şi din comunicatul DIICOT? Sau culegerea de informaţii despre presupuse acte de corupţie la nivel înalt (aşa cum spun oficialii firmei Black Cube, citaţi de presa israeliană, care vorbesc despre desfăşurarea în România a unui proiect “pentru a colecta probe grave de corupţie privind Guvernul român şi agenţiile sale”, menţionând că cei doi angajaţi ai companiei făcuseră deja “descoperiri importante”)?

Nu se ştie cine a comandat această acţiune de spionaj în România. Deşi în presa din România investigaţia a fost legată, chiar şi indirect, de numele Mossad-ului, dat fiind că doi angajaţi ai Black Cube sunt foşti ofiţeri ai acestui serviciu de informaţii, DIICOT s-a delimitat, oficial, de aceste afirmaţii, iar Ambasada Israelului la Bucureşti a subliniatcă ancheta vizează angajaţi ai unei companii private fără legătură cu vreo instituţie a statului israelian.

Nu e clar cum de au căzut atât de uşor nişte profesionişti ai spionajului în lupta cu autorităţile române. Comiţând involuntar greşeli şi lăsând urme grosolane în spate, care i-au făcut să cadă ca nişte popice, într-o lună de zile? E greu de crezut, având în vedere experienţa activităţii lor în cadrul unui serviciu de informaţii a cărui perfomanţă este recunoscută la nivel mondial şi faptul că au fost cooptaţi într-o firmă al cărei preşedinte de onoare a fost, până în 17 martie, când a murit, chiar un fost şef al Mossad, Meir Dagan, foarte bine cotat în zona de intelligence. Sau comiţând voluntar erori, lăsându-se atraşi în capcană, mizând pe o acţiune tip biliard, pentru ca informaţiile culese de ei să ajungă în atenţia autorităţilor române? Tefoanele de intimidare invocate de autorităţile române (“multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor producătoare” arată comunicatul DIICOT) nu sunt, totuşi,  apanajul unor acţiuni de spionaj de mare fineţe. Sunt mai degrabă acţiuni de recuperatori, decât de spioni.

Nu e clar cu ce scop a ajuns subiectul în presă. Ceea ce se ştie este că în mass-media a fost publicat, în facsimil, un mandat de arestare, înainte ca DIICOT să emită un comunicat de presă în acest sens. Ba mai mult, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, părea luat prin surprindere la prima declaraţie care i-a fost solicitată pe această temă. La două zile după emiterea mandatului de arestare pe numele a doi angajaţi ai Black Cube,  după toate indiciile neştiind că acel mandat ajunsese deja la presă, procurorul-şef al DIICOT vorbea despre „doar o investigație”, excluzând o cercetare penală: „La momentul acesta, e clasificată toată verificarea. Este doar investigație, nu o cercetare penală ca atare. E destul de dificil să vă dau date din această cauză.”. Adică, nega cercetarea penală, când exista deja o dovadă palpabilă a acesteia: mandatul de arestare. În plus, e aproape imposibil de admis că informaţii, care implică acţiuni de spionaj ajung din greşeală în spaţiul public. Pe ce filieră au ajuns în presă mandatul de arestare şi de ce a fost invocat numele Mossad-ului, deşi în documentele oficiale nu apare, iarăşi nu e clar. E posibil însă, ca acest aspect să indice lupte subterane duse între facţiuni din servicii, lupte care să aibă menirea de a lovi (şi) în SRI, în zona responsabilă de contraspionaj. Pentru că, aşa cum au fost prezentate lucrurile – cu menţionarea în această ecuaţie a Mossad-ului şi a presiunilor făcute la adresa procurorului general anticorupţie –, teoretic, SRI ar fi trebuit să ştie despre aceste acţiuni. Pentru că se ocupă şi de prevenirea şi contracararea activităţilor de spionaj pe care servicii de informaţii străine le derulează pe teritoriul naţional împotriva intereselor României. A avut cunoştinţă SRI despre acţiunile care, ni se spune, o vizau pe d-na Kovesi? Nu ştim, pentru că nu există o poziţie oficială a instituţiei, SRI caracterizând contraspionajul  drept o „activitate discretă”, al cărei succes „rămâne de cele mai multe ori necunoscut publicului”.

Este, deci, dificil de spus cine pe cine a atras în cursă, în scandalul Black Cube. Rămâne de văzut când şi cât va mai afla publicul larg despre acest caz controversat. Asta, în situaţia în care dosarul nu va fi clasificat.

Autor: Melania Cincea

Articolul poate fi citit şi pe:

putereaacincea.ro şi timpolis.ro

Publicat la: 7 aprilie 2016

EMILIA ŞERCAN: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare.

EMILIA ŞERCAN: O întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare. Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi” nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de spionare a Laurei Codruţa Koveşi.  

Un înalt oficial din SRI, implicat în spionarea Laurei Codruţa Koveşi – presa israeliană

Ciudatul caz al spionării procurorului general anticorupţie

Presa din Israel a publicat săptămâna trecută o informaţie care pune într-o lumină cu totul nouă cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către angajaţii firmei Black Cube. Ziarul „Yediot Aharonot” (Ultimele ştiri), citând surse implicate în acest caz, susţine că cel care a angajat Black Cube pentru a afla informaţii despre Koveşi este „un oficial de rang înalt din SRI”. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a refuzat să comenteze informaţia şi a declarat că SRI rămâne consecvent principiului său de a nu face declaraţii pe marginea unor articole de presă.  

Puţine informaţii certe, oficiale, şi foarte multe necunoscute există la acest moment în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către firma israeliană Black Cube. O întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”. Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare. Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi” nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de spionare a Laurei Codruţa Koveşi.  

Dincolo de informaţiile publice, care au fost vehiculate în media din România, vă propun o scurtă analiză a subiectului din perspectiva declaraţiilor şi informaţiilor apărute în presă de la noi şi din Israel sau în comunicatele oficiale.  

1. Marţi, 5 aprilie 2016, aproape de ora 12,00 noaptea, Rise Project publică articolul „Şefa DNA spionată de fima unui fost director Mossad”. Din articol aflăm că patru cetăţeni israelieni sunt anchetaţi de DIICOT pentru spionarea comunicaţiilor şi tentative de compromitere a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA. Doi suspecţi – Ron Weiner şi David Geclowicz – au fost reţinuţi în data de 3 aprilie pentru 24 de ore, şi tot în data de 3 aprilie au fost duşi la Tribunalul Bucureşti care a emis mandate de arestare de 30 de zile pe numele celor doi. Alţi doi suspecţi sunt în stare de libertate – Dan Zorella şi Avi Yanus -, amândoi co-fondatori şi directori executivi ai firmei israeliene de investigaţii Black Cube. Potrivit Rise Project, „Meir Dagan, fostul șef al Mossad între anii 2002 și 2011, a fost președintele de onoare al firmei până acum două săptămâni, când a murit (17 martie 2016). În afacere, activează mai mulți foști ofițeri de spionaj și contraspionaj din Israel”.

2. Miercuri, 6 aprilie 2016, DIICOT face public un comunicat de presă în care precizează că „în cauză, există suspiciunea rezonabilă că, pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul firmei israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel, cât şi în Londra /UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora”.

Comunicatul DIICOT nu menţioneză în clar numele lui Dan Zorella şi Avi Yanus, însă acestea se regăsesc în mandatul de arestare făcut public de Rise Project. 
     

         Miercuri, 6 aprilie 2016, publicaţia online The Times of Israel  a obţinut o declaraţie din partea firmei Black Cube, care recunoaşte că doi dintre angajaţii săi au fost arestaţi în România, însă a respins  informaţiile potrivit cărora aceştia ar fi comis fapte ilegale, respingând, de asemenea, faptul că Dan Zorella şi Avi Yanus ar fi anchetaţi în România, informaţie pe care a catalogat-o ca fiind „flasă”.

„Recent, compania a efectuat un proiect în România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în guvernul român şi în agenţiile sale. În timp ce efectuau această muncă, doi dintre angajaţii  companiei au fost arestaţi după ce au făcut descoperiri semnificative” se precizează în declaraţia Black Cube. „Inutil să precizăm, toţi angajaţii Black Cube respectă la literă legea locală, iar acuzaţiile la adresa lor sunt nefondate şi neadevărate. Avem deplină încredere că adevărul va ieşi la suprafaţă şi amândoi vor fi eliberaţi în condiţii de siguranţă pentru a reveni acasă zilele următoare”.   

Aceeaşi declaraţie a Black Cube este citată şi de The Associated Press în data de 6 aprilie, singura informaţie în plus fiind faptul că „atunci când desfăşoară o activitate internaţională, Black Cube lucrează îndeaproape cu consilierul juridic profesional din fiecare jurisdicţie vizitată”.

4. Joi, 7 aprilie 2016, ziarul de de limbă ebraic Yediot Aharonot (Ultimele ştiri) publică în ediţia tipărită un text în care se vorbeşte despre implicarea unui „oficial de rang înalt din SRI” în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi. Fragmente din acest text au fost preluate în zilele care au urmat şi de presa din România, însă nicio publicaţie din România nu face referire la pasajul în care se vorbeşte despre „oficialul de rang înalt din SRI”.

Paragraful tradus este următorul (foto): „Cu toate acestea, surse implicate în acest caz susţin că Black Cube a fost angajată de un oficial de rang înalt din SRI, echivalentul Shin Bet-ului din Israel, instituţie care este şi ea angajată în lupta împotriva corupţiei”. Sursele susţin că acest oficial a intrat în intrat în conflict cu insituţia condusă de Koveşi şi ar fi angajat compania israeliană pentru a aduna informaţii incriminatorii împotriva acesteia”. Textul în care apare acest pasaj nu a fost publicat nici pe pagina de internet în limba ebraică a Yediot Aharonot şi nici pe site-ul în varianta engleză.  

Sâmbătă, 9 aprilie 2016, publicaţia online Ynetnews.com a publicat o nouă declaraţie a companiei Black Cube, mult mai consistentă decât precedenta: „Black Cube este un grup internaţional de elită care numără mai mult de o sută de veterani ai intellicence-ului israelian. Firma operează în multe părţi ale lumii şi primeşte consiliere juridică profesională în fiecare ţară în care desfăşoară activităţi. În ultimele săptămâni, compania a lucrat cu agenţii guvernamentale din România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în sistemul guvernamental românesc. Ca parte a proiectului, doi dintre angajaţii companiei, care au ajuns la realizări semnificative, au fost arestaţi. Angajaţii au lucarat în conformitate cu legislaţia locală, iar acuzaţiile împotriva lor sunt false. Suntem încrezători că adevărul va ieşi la suprafaţă în zilele următoare, iar ei vor fi eliberaţi pentru a se întoarce la casele lor”.

6. Marţi, 12 aprilie 2016, compania Black Cube a afimat într-o declaraţie pentru The Times of Israel că activitatea acesteia în România a fost efectuată în accord cu autorităţile române. „Nu este nicio îndoială că Black Cube a acţionat în România în acord cu legislaţia şi cu autorizaţia şi permisiunea celui mai înalt eşalon posibil şi că va continua să acţioneze cu întrega sa forţă cu scopul de a ajunge la un final reuşit în această chestiune şi pentru întoarcerea imediată acasa a lui Ron şi David”.  

Autor: Emilia Şercan

Sursa: emiliasercan.blogspot.ro

MELANIA CINCEA: „Inflaţia de cereri de arestare preventivă ridică şi ea semne de întrebare”

Anticorupţia în 2015, cu plusuri şi minusuri

Suntem la finalul unui an în care lupta anticorupţie a continuat să înregistreze succese şi pe linie de urmărire penală, şi în instanţe. Pe acest front al anticorupţie au fost, însă, şi minusuri, semne de întrebare generate fie de decizii, fie de modul de acţiune al DNA.

Plusuri

Suntem la finalul unui an în care lupta anticorupţie a continuat să înregistreze succese. Şi pe linie de urmărire penală, şi în instanţe.

Au fost, de exemplu, puşi sub urmărire penală, unii în libertate, alţii în stare de arest preventiv, Victor Ponta – acesta devenind astfel primul premier din UE inculpat în timpul mandatului –, Toni Greblă, fost judecător al CCR, senatorul PSD Dan Şova, deputatul MP Elena Udrea, Alina Bica, fost procuror-şef al DIICOT, Cristian David, fost ministru de Interne, senatorul PNL Tudor Chiuariu, deputatul UDMR Laszlo Borbley, fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, senatorul PSD Marean Vanghelie, fostul vicepreşedinte al ANAF, Romeo Tiberiu, Gabriel Berca, fost ministru de Interne, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4 Bucureşti.

În instanţe au fost pronunţate sentinţe care au vizat nume sonore de pe scena politică – fostul vicepremier Liviu Dragnea, condamnat în primă instanţă, la un an cu suspendare, Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, Monica Iacob Ridzi, condamnată definitiv la cinci ani cu executare, pentru abuz în serviciu, Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, condamnat la un an de închisoare cu executare – sau nume din magistratură – Veronica Cârstoiu, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti, condamnată la cinci ani de detenţie cu executare, pentru luare de mită, trafic de influenţă şi înşelăciune, judecătorul Stan Mustaţă, de la aceeaşi instanţă, condamnat la zece ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită, ori Georgeta Barbălată, judecător la Curtea Supremă, condamnată la patru ani cu executare, pentru furnizare de informaţii nedestinate publicităţii.

Într-un discurs rostit de Ziua internaţională de luptă împotriva corupţiei, ES Hans Klemm, ambasadorul la Bucureşti al SUA – care susţin de mulţi ani lupta împotriva corupţiei, în România –, a apreciat eforturile privind lupta împotriva corupţiei, în special în ceea ce priveşte urmărirea penală, subliniind că acestea au înregistrat „un succes remarcabil”. Diplomatul american a felicitat DNA şi instanţele româneşti, pentru activitatea din ultimii ani, pe care o vede „încununată de succes, într-o asemenea măsură încât România a început să fie recunoscută la nivel internaţional, şi în special în această regiune a Europei, drept modelul de urmat în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei dusă de procurori şi judecători”, subliniind, însă, că e foarte important ca sistemul judiciar să fie independent.

Minusuri

Pe acest front al anticorupţie au fost, însă, şi minusuri. Cauzate de semne de întrebare generate fie de decizii, fie de modul de acţiune al DNA.

La începutul anului, apăreau semne de întrebare privind graba cu care s-au derulat anchetele care o vizează pe Elena Udrea: în decurs de două săptămâni, pe numele acesteia fuseseră emise opt cereri de urmărire penală şi de arestare, trei dintre ele, în doar câteva ore. Iar Parlamentul dădea dovadă, şi el, de o mobilizare şi de un respect faţă de lege exemplare când a trebuit să voteze aceste cereri de încuviinţare a arestării. Pentru una dintre ele s-a întrunit, în situaţie excepţională, într-o duminică seara, pe cealaltă încuviinţând-o după ce, cu o zi înainte, o cerere similară privindu-l pe senatorului PNL Varujan Vosganian nu a fostr votată. Semne de întrebare au ridicat şi modul de lucru în dosarul „Microsoft”, când DNA ceruse Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării Elenei Udrea, înainte ca deputaţii să fi votat pentru începerea urmăririi penale. La fel, justificarea arestării, fiind invocate denunţuri, nu probe concrete – tranzacţii bancare, înregistrări video sau audio, bani marcaţi. Apoi, în octombrie, într-un alt dosar ale Elenei Udrea, a mai fost un aspect care a atras atenţia. Şi anume, faptul că DNA a emis concomitent şi cererea de începere a urmăririi penale, şi cererea de reţinere şi arestare a acesteia. Or, este o condiţie sine qua non să fie mai întâi începută urmărirea penală pentru a cere luarea unei măsuri preventive.

Inflaţia de cereri de arestare preventivă ridică şi ea semne de întrebare. Arestarea preventivă, deşi este o măsură excepţională, dsevenise, la un moment dat, regulă în cazul persoanelor publice cu notorietate, intrate în vizorul DNA. Iar asta s-a întâmplat chiar dacă faptele sunt vechi de ani de zile şi încheiate, chiar dacă persoanele nu se mai află în funcţii din care ar putea influenţa în vreun fel ancheta, în favoarea lor, chiar dacă nu au încercat să distrugă probe ori să influenţeze martori sau chiar în cazuri de sarcină avansată, cum e situaţia Crinuţei Dumitrean, care a fost arestată deşi e gravidă în şapte luni – deci se află într-o situaţie vulnerabilă – şi deşi nici ea nu ocupă vreo funcţie din care poate influenţa ancheta şi nici anchetatorii nu au spus că ar fi încercat să distrugă probe care o incriminează.

Un alt semn de întrebare l-au ridicat unele probe depuse la dosar. De exemplu, în cauza în care este judecată Crinuţa Dumitrean, cauză referitoare la despăgubirile ANRP în favoarea patronului CSU Craiova, la dosar au fost depuse ca probe fotografii în care aceasta este surprinsă în ipostaze intime cu deputatul PNL Ioan Oltean. Or, în baza cărei legi astfel de imagini sunt probe judiciare într-un dosar de corupţie?

La capitolul minusuri intră şi anticorupţia televizată: remarcată şi în cazul descinderilor ultramatinale, şi în cel al plimbării, prin faţa camerelor de filmat, a suspecţilor de corupţie încătuşaţi. Această tehnică a vizat cu preponderenţă un aşa-numit high-life al marii corupţii. Pentru mare parte a publicului larg, purtarea în cătuşe, prin faţa presei, a unor VIP-uri politice reprezintă, cu siguranţă, un spectacol agreabil, aşteptat chiar. Dar e şi un spectacol generator de campanii mediatice care, în unele situaţii, spun avocaţii, au fost invocate de procurori DNA când au solicitat mandate de arestare. La fel, un spectacol agreabil pentru mare parte a publicului larg îl reprezintă filmarea suspecţilor, buimăciţi de somn sau, uneori, în lenjerie intimă, în timp ce în faţa lor stau mascaţii pe punctul de a le intra în locuinţă.

E posibil ca DNA să recurgă la astfel de tehnici cu iz trumfalist, în scop „terapeutic”, la nivel de societate, şi în încercarea de a transmite, la nivel de clasă politică, un mesaj subliminal de forţă şi, astfel, de a-şi exhiba puterea şi de a-şi proteja independenţa în faţa puterii politice, principalul său inamic, care i-a pus în pericol independenţa, nu o dată, în ultimii zece ani, în diferite contexte şi sub diferite forme.

Există, însă, şi riscuri pe care le implică ceea ce pare a fi acest exces de zel. Riscuri pentru DNA şi pentru anticorupţia în sine, pentru credibilitatea şi eficienţa Justiţiei, pentru echilibrul puterilor în stat şi funcţionarea statului de drept, la fel de periculos ca şi ingerinţele politice. Pentru că o Justiţie decredibilizată devine, la un moment dat, vulnerabilă. Vulnerabilă în faţa politicului.

O anticorupţie eficientă – eficientă pe termen lung – nu se face  nici cu ieşiri triumfaliste în faţa presei, nici cu exces de zel care frizează, uneori, abuzul. Pentru că, aşa, mai binele scontat poate, de fapt, face loc mai răului. Pentru a fi eficientă pe termen lung, Justiţia trebuie să fie nu doar puternică (şi nu mai puternică decât celelalte două puteri în stat, pentru că lipsa echilibrului între ele duce la abuzuri grave şi incontrolabile), ci şi credibilă. Orice abuz dovedit o poate decredibiliza şi vulnerabiliza, exact în faţa inamicilor săi. Şi e riscant să se ajungă aici, mai ales atâta vreme cât corupţia e încă foarte extinsă.

Autor: Melania CINCEA

Publicat pe:

timpolis.ro şi putereaacincea.ro

la 11 decembrie 2015

MELANIA CINCEA: „… oameni de legătură ai serviciilor secrete ruse vor încerca, în perioada următoare, să destabilizeze România.”

Un moment în care nu cred în coincidențe

Am  pus faţă în faţă cu avertismente lansate de Centrul Strategic Euro-Asiatic de Informaţii două evenimente recente înregistrate în România. Două evenimente care nu seamănă între ele, care nu au aceeași cauză, care nu au aceiași actori, dar reușite, par să fi avut un beneficiar comun.. Un moment în care nu cred în coincidențe…

Centrul Strategic Euro-Asiatic de Informaţii avertiza, de anul trecut, că oameni de legătură ai serviciilor secrete ruse vor încerca, în perioada următoare, să destabilizeze România. Că, totodată, se urmăreşte crearea de tensiuni în Ungaria şi în România, cu scopul de a destabiliza Uniunea Europeană, în cadrul unui plan asemănător cu revoluţiile din statele arabe, şi că Rusia ar avea pregătită să pună în aplicare o aşa-numită „primăvară rusească” pentru a slăbi unitatea blocului comunitar în zona estică a Europei.

Să plasăm aceste avertismente în contextul revirimentului, la nivelul întregii Europe, al partidelor ultranaţionaliste – un curent întreţinut de la Kremlin, după cum atrage atenţia Stratfor. Și, apoi, să le punem față în față cu două evenimente recente înregistrate în România. Două evenimente care nu seamănă între ele, care nu au aceeași cauză, care nu au aceiași actori. Reușite însă, par să fi avut un beneficiar comun: puterea de la Kremlin.

Noiembrie. Confiscarea mișcărilor de stradă.

Privind la ceea ce se întâmpla în stradă încă din a doua zi a protestelor din noiembrie, izbucnite pe fondul tragediei de la Club Colectiv, am avut senzația că ne aflăm în pragul unei stări de anarhie, indusă, la care se lucra subteran.Temerea era cauzată de două situații: tentativa de confiscare a protestelor şi starea de confuzie intenţionat creată.

Privind cu atenție spre ceea ce se întâmpla în stradă, deja din a doua zi a manifestațiilor, am văzut că aceste proteste, născute din dorința sinceră a zeci de mii de oameni de a se implica într-o schimbare în mai bine a lucrurilor, au fost pe punctul de a fi deturnate, confiscate. Pericolul nu îl reprezenta confiscarea lor de către părerologi cu idei sterile și de către oportuniști, deşi riscau să le dilueze în irelevanță. Pericolul îl reprezentau manipulatorii, activiștii neocomunismului, activiștii pro-ruși, diversioniștii infiltraţi în piață, care făcea surfing pe valul de nemulțumire publică, având la purtător agende străine. Străine nu doar de interesele miilor de manifestanți, ci și de ale României. Au fost văzuți la mișcările de protest din marile orașe oameni despre care în presă circulau de mult timp informații că fac politica Moscovei și care distrăgeau atenția protestatarilor de la temele care au pornit mișcarea de stradă, strecurând discursuri anti-capitaliste, anti-occidentale, anti-NATO.

Pe de altă parte, în stradă au început să fie auzite sloganuri„Jos sistemul!” sau ”Toate partidele aceeași mizerie!”, care care s-au vrut intro al unei revendicări utopice și păguboase: înlăturarea instantanee a întregii clase politice. Idei inoculate prin mașini de propagandă, pentru că nu sistemul trebuie înlocuit – avem un sistem care funcționează, chiar și șhiopătând, pe fundamentul unei democrații liberale –, ci părți din el, oameni care greșesc, care se unesc în conjurații ale disprețului față de lege, față de popor. E imposibilă înlăturarea unui sistem in integrum, și nicidecum peste noapte, fără a afecta stabilitatea și funcționarea unui stat. O perioadă, fie și relativ scurtă, de vid de putere în instituțiile-cheie ale statului, de haos ar fi putut avea urmări catastrofale în actualul context geopolitic frământat, instabil, în care trăim cu amenințarea unei politici extrem de agresive a Rusiei. Pentru a înțelege ce ne-ar fi putut aștepta în condițiile destabilizării țării, e suficient să privim la ceea ce, în condiții asemănătoare, s-a întâmplat în Ucraina ori în Republica Moldova.

Decembrie. Atentatul de la Târgu Secuiesc, din fericire, dejucat.

Un comunicat al DIICOT anunță că un individ a încercat să pună la cale detonarea unui dispozitiv exploziv. Asta, de 1 Decembrie, o dată cu o semnificaţie aparte pentru România. În plus, în inima Ardealului, la Târgu Secuiesc, zonă marcată de mult timp de tensiuni interetnice. Ceea ce era pe punctul de a deveni un atentat nu este actul vreunui găinar ratat. Omul, Beke Istvan, este membru al unei grupări naţionalist-extremiste Mişcarea de Tineret 64 de Comitate – HVIM Ungaria. DIICOT, care i-a dejucat planul, susține că există suspiciuni că acţiunea ar fi fost parte a obiectivelor revizionist-separatiste pe care HVIM le promovează în Transilvania „în scopul realizării, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva cetăţenilor români și a bunurilor acestora, a dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat în zona așa-zisului Ținut Secuiesc, ca etapă a procesului ce vizează refacerea «Ungariei Mari».”

După arestarea lui Beke Istvan, au urmat fel de fel de alte reacţii smintite. De la cele propagate de voci politice româneşti – e adevărat, nu ocupante ale prim-planului scenei –, la voci din media şi de pe reţelele de socializare. Unii o fac deliberat. Sunt cei care incită la ură între români şi maghiari. O declaraţie care pune gaz pe foc, extinzând acuzațiile spre o zonă largă a maghiarimii, a fost făcută de Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită, un partid anti-sistem, ultranaţionalist, ce se vrea un răspuns la iredentismul maghiar. „Partidul România Unită, Partidul lui Vlad Țepeș, va desființa UDMR prin legea pe care am depus-o ieri la Parlament din nevoia de auto-apărare a statului român în fața separatismului etnic care amenință, mai nou, cu violența extremă și cu atentate teroriste! Vă reamintesc că UDMR a sponsorizat cu bani și a desfășurat activități anti-românești împreună cu organizația teroristă «Mișcarea celor 64 de comitate» (HVIM) care a vrut să-i arunce în aer pe românii prezenți la parada de 1 Decembrie de la Târgu Secuiesc”, declară dl Diaconu. Ca o paranteză, un personaj intrat în politică în urmă cu 15 ani, în PSD-ul condus de Ion Iliescu, de unde a trecut, o vreme, la PC-ul turnătorului la Securitate Dan Voiculescu, reîntorcându-se apoi la PSD, ale căror jocuri le-a făcut, în vara loviturii de stat eşuate, marca USL, şi prin intermediul postului guvernamental rus Vocea Rusiei.

Alţii incită involuntar la ură interetnică. Din ignoranţă. Sunt cei care aruncă în derizoriu acţiunea de la Târgu Secuiesc a autorităţilor şi propagă, prin mass-media ori pe reţelele de socializare, mesaje cum că SRI şi DIICOT l-au luat pe sus pe Beke Istvan doar pentru imagine. Punându-i, astfel, o aură de martir nefăcând altceva decât să inflameze spirite deja încinse.

După cum prezintă autorităţile lucrurile, ceea ce era pe punctul de a se întâmpla în Târgu Secuiesc miroase a provocare. Să ne imaginăm ce ar fi urmat – în afară de zeci, poate sute de victime – dacă atentatul nu ar fi fost dejucat: s-ar fi ajuns la valuri de ură care propagau, la rându-le, altele şi altele, la tensiuni interetnice ce ar fi riscat să scape de sub control şi, cum menționa DIICOT, la îngreunarea sau chiar împiedicarea autorităților în actul de exercitare a puterii de stat. Să ne amintim cum au degenerat lucrurile în martie 1990, la Târgu Mureş, într-un alt scandal la care s-a ajuns pe fondul diversiunilor şi al manipulărilor. Atunci, vârfurile Uniunii Vatra Românească, un partid ultranaţionalist înţesat de foşti membri ai Securităţii, şi ale Uniunii Democratice Maghiare – încurajate în acest scandal al lor, scria presa vremii, de exponenţi ai nou-instalatei puteri, cu legături indubitabile cu regimul de la Moscova – începuseră să se acuze reciproc, în mod public. Românii erau acuzaţi de intoleranţă faţă de dorinţa maghiarilor de a avea şcoli şi universităţi în limba maghiară. Ungurii, de profanarea unor statui-simbol ale românimii, de răspândirea de manifeste cu informaţii false şi chiar de atacarea unor familii de români. Ce a urmat acestui schimb de replici la nivel politic se ştie: două zile de bătăi şi vandalisme, soldate cu cinci morţi, cu mai mult de 270 de răniţi, cu sedii de partide distruse şi o biserică incendiată, şi o lungă perioadă de timp marcată de tensiuni interetnice în zonă.

Având în vedere avertismentele lansate României şi de Centrul Strategic Euro-Asiatic de Informaţii, şi de Stratfor, e greu de crezut că aceste două evenimente recente sunt doar coincidenţe.

Autor: Melania CINCEA

Articolul a fost publicat în:

timpolis.ro

putereaacincea.ro

la data de: 7 decembrie 2015

SORINA MATEI: „Mafia …care nu există”

Era o vreme când toată lumea spunea cu ironie şi cinism că în România avem corupţie fără corupţi.

Când DNA-ul a primit undă verde şi a început să îşi facă treaba au sărit o grămadă să spună că se exagerează, ba mai mult unii vorbesc despre faptul că DNA-ul strică imaginea României… 

Cine sunt aceştia? Exact cei care au ajuns sau vor ajunge să simtă asprimea legii. Penalii …

Cu cât DNA-ul dezvăluie mai multe cu atât se vede clar ceea ce simţeam. Că la noi corupţia e endemică, practic acoperă întreaga ţară ca un fel de plasă care e formată din mai multe reţele care se întrepătrund.

Cine sunt corupţii? E vorba de un amalgam de politicieni, magistraţi, poliţişti, infractori, oameni zişi de afaceri, de fapt tot nişte interlopi dar cu gulere albe, practic nişte lepre din cauza cărora în România încă veniturile sunt ridicole comparându-le cu cele din Europa. 

De subliniat este că aceste venituri sunt ridicole şi faţă de cele din Grecia, ţară aflată într-un profund faliment.

Prin comensaţie veniturile penalilor sunt uriaşe … absolut şocante fiind acele şpăgi de milioane sau de zteci de milioane de euro.

Sorina Matei face pe siteul său o radiografie a mafiei ploieştene .. mai corect spus, a unei mici părţi din mafia ploieşteană.

Titlul, „Mafia … care nu există” fiind o formidabilă ironie  la adresa celor care mai cer dovezi că mafgia mioritică există şi exte un cancer care a ajuns să domine România

MAFIA

 …care nu există.

Motto:

 „Suntem mafia pe viață, Frați, de fapt!”

IMPLICAȚI – ȘEFI AI PARCHETULUI PLOIEȘTI, DIICOT PLOIEȘTI, IPJ PRAHOVA, BCCO PLOIEȘTI, DGA PLOIEȘTI, SIPI PRAHOVA, FINANȚE PUBLICE PRAHOVA

„În acest sens, palierele de acțiuni identificate până în prezent, din perspectiva favorizării /protejării /eliminării posibilităților de tragere la răspundere a membrilor grupului, includ decizionali din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, DIICOT- Serviciul Teritorial Ploiești, ai Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Ploiești, Direcției Generale Anticorupție Ploiești, Serviciului de Informație și Protecție Internă Prahova și Direcției Regionale a Finanțelor Publice Prahova.”

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA NU I-A APROBAT PROCURORULUI ÎNREGISTRAREA DOSARULUI PENAL AL INTERLOPULUI LUI COSMA

„În concret, în cursul lunii Iunie 2013, cu prilejul unei ședințe profesionale pe care o conducea și în care se făceau aprecieri privind implicarea unor persoane coordonate de Alexe Răzvan în activități frauduloase, Aurelian Constantin Mihăilă- procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova a afirmat următoarele:„...Nu, cum să faceți așa ceva? Nu știți cine este Alexe, că e multimilionar în euro și că este omul lui Cosma ( cu referire la Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova)?”

Mai precis, acesta nu i-a aprobat procurorului Mircea Negulescu din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești înregistrarea dosarului penal cu privire la Răzvan Alexe, însă acest demers a fost materializat ca urmare a întoarcerii din concediul de odihnă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Mihail Tudose.”

ȘEFUL DIICOT PLOIEȘTI L-A ASIGURAT PE INTERLOPUL LUI COSMA, PRINTR-UN OFIȚER BCCO, CĂ N-ARE DOSARE PENALE

„Acționând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Emanuel Saghel, Răzvan Alexe l-a capacitat pentru atingerea scopurilor sale oculte și pe Ionuț Botnaru, procurul șef al DIICOT- Serviciul Teritorial Ploiești. Inițial, aceasta l-a asigurat pe Răzvan Alexe că la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese ca învinuiți sau ca inculpați. Mai apoi, Ionuț Botnaru a apelat la Constantin Aurelian Mihăilă pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Răzvan Alexe pentru a le comunica acestuia.”

ADJUNCTUL PARCHETULUI INTEROGA PROCURORUL DESPRE CAZ ȘI DĂDEA RAPORTUL ȘEFULUI DIICOT PLOIEȘTI. ȘEFUL DIICOT PLOIEȘTI COMUNICA TOTUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„Astfel, la data de 11.09.2013, Ionuț Botnaru l-a vizitat la biroul de lucru pe Constantin Aurelian Mihăilă și și-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Mircea Negulescu, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12.02 și l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv dacă s-a început urmărirea penală și față de cine, pentru ce fapte, dacă au fost solicitate/obținute autorizații pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a solicitat prelungirea autorizațiilor inițiale. De asemenea, Constantin Aurelian Mihăilă s-a arătat interesat și dacă prelungirea unor autorizații inițiale de interceptare a comunicațiilor ( valabile în perioada 12.06-12.07.2013) nu a fost solicitată de procurorul de caz pentru a nu epuiza la acel moment perioada legală maximă privind interceptarea comunicațiilor unei persoane, și a i se permite o solicitare ulterioadă, în limita maximă de 4 luni de interceptare ori dacă a fost solicitată și nu a fost aprobată de instanță intrucât nu au fost prezentate suficiente probe în acest sens.

În aceeași împrejurare, Constantin Aurelian Mihăilă l-a chestionat pe procurorul de caz și cu privire la demersurile viitoare pe care acesta le va întreprinde în speță- dacă se vor solicita autorizații de interceptare pentru restul perioadei rămase, modul de prelucrare a datelor rezultate din interceptări, care este situația de fapt până la momentul discuțiilor și cum înțelege procurorul de caz să-și desfășoare activitatea ulterior.

Se pare că Mircea Negulescu a refuzat să dea răspunsurile scontate, pe motiv că se află în perioada de culegere a datelor, fapt ce l-a nemulțumit pe Constantin Aurelian Mihăilă.

Mai apoi, Constantin Aurelian Mihăilă i-a comunicat cu celeritate datele obținute lui Ionuț Botnaru, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i, le-a comunicat lui Emanuel Mihai Saghel care le-a transmis lui Răzvan Alexe.”

INTERLOPUL LUI COSMA A CERUT ANGAJAREA CA AVOCAT A UNUI FOST PROCUROR LA CARE ADJUNCTUL PARCHETULUI AVEA O DATORIE DE 30.000 DE EURO NEPLĂTITĂ, CA SĂ AIBĂ ASCENDENT ASUPRA PARCHETULUI

„În altă ordine de idei, pentru a-l convinge pe Constantin Aurelian Mihăilă să dea curs solicitărilor sale cu operativitate, Răzvan Alexe l-a determinat pe Cristian Marcel Păvăleanu să o angajeze ca avocat ( printre alții) pe numita Georgeta Buliga, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, motivul fiind reprezentat de ascendentul moral pe care aceasta îl are asupra lui Constantin Aurelian Mihăilă, derivat din existența unor relații de ordin pecuniar între cei doi, respectiv împrumutarea procurorului general adjunct cu o sumă de bani, posibil 30.000 de euro ( impumut neachitat până în prezent).”

ȘEFUL DGA PLOIEȘTI ȘI ȘEFUL IPJ PRAHOVA, STRATEGIE COMUNĂ PENTRU A RĂSPUNDE CERERILOR INTERLOPULUI LUI COSMA

„Același Răvan Alexe a acționat pentru a avea acces la datele din dosar și prin intermediul comisarului șef de poliție, Constantin Ispas, șeful DGA Ploiești. Ca urmare a solicitărilor formulate de Răzvan Alexe, cu prilejul unor întâlniri directe sau prin interpuși, Constantin Ispas a stabilit de comun acod cu Inspectorul Șef al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Viorel Dosaru, o strategie de acțiuni care să răspundă solicitărilor interlopului.”

ȘEFUL DGA PLOIEȘTI A CERUT TOATE DOCUMENTELE CARE-L VIZAU PE INTERLOPUL LUI COSMA CARE FĂCEA ȘI EVAZIUNE CU PRODUSE PETROLIERE

„Astfel, la data de 15.07.2013, Constantin Ispas a solicitat, din partea instituției pe care o conduce, printr-o adresă transmisă Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Prahova (SIF) să-i fie comunicare informările transmise de SIF către unitățile de parchet în perioada 2007-2013 ori primite de SIF din orice alte surse, inclusiv de la serviciile de informații, referitoare la infracțiunea de evaziune fiscală comise de numitul Constantin Vlad, persoană arestată preventiv în cadrului unui dosar penal intrumentat de DIICOT- ST Ploiești.

Într-adevăr, există suspiciunea legitimă că, prin această solicitare Constantin Ispas și-a disimulat interesul pentru accesul, prin intermediul unor persoane de încredere, la registrele de evidență/mișcare a documentelor clasificate/neclasificate ale IPJ Prahova, în vederea identificării eventualelor informări ale SIF legate de SC CONI SRL Mănești, societate implicată de Răzvan Alexe în derularea de operațiuni evazioniste cu produse petroliere.

Potrivit strategiei stabilite, Ion Costea, ofițer din cadrul SIF și obedient lui Viorel Dosaru, a solicitat pentru întocmirea răspunsului acces la registrele de evidență, solicitare respinsă inițial de către șeful său direct, Ștefan Dobre. Ulterior, lui Ion Costea i-a fost acordat accesul în temeiul aprobării exprese a lui Viorel Dosaru, sens în care a studiat respectivele documente pe parcursul a 4 zile.”

ȘEFUL IPJ PRAHOVA ȘI-A CHESTIONAT POLIȚIȘTII DACĂ LUCREAZĂ CU PARCHETUL LA DOSARUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„În luna Iulie 2013, Viorel Dosaru i-a solicitat împuternicitului la comanda SIF comunicarea datelor legate de activitatea derulată de polițiștii din cadrul structurii în relația cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Prahova, interesat fiind de identificarea activităților derulate împreună cu parchetul. Ca urmare, Ștefan Dobre l-a chestionat insistent pe chestorul de poliție, Eugen Ionuț Ciorobea care i-a comunicat că lucrează într-un dosar econmic constituit pe numele SC CONI SRL, inclusiv faptul că în caz au fost puse în exploatare 9 autorizări de interceptare a comunicațiilor persoanelor interceptate, aspecte pe care i le-a raportat inspectorului șef Viorel Dosaru, în biroul acestuia, la discuții fiind prezenți comisarul șef de poliție, Nicolae Zecheru, șeful Serviciului Judiciar din cadrul IPJ Prahova, persoană aflată în relații de prietenie cu asociatul/administratirul SC CONI SRL și comisarul șef de poliție, Gheorghe Parepa, inspector șef adjunct al IPJ Prahova.

Sunt date și indicii că cele obținute de către Viorel Dosaru i-au fost comunicate lui Constantin Ispas care, la rându-i, i le-a transmis lui Răzvan Alexe cu prilejul unor întâlniri directe.”

CAMUFLAT, ȘEFUL DGA PLOIEȘTI SE ÎNTÂLNEA CU INTERLOPUL LUI COSMA

„Astfel, în perioada 31.08-2.09.2013, evitând folosirea telefoanelor proprii, Constantin Ispas i-a transmis lui Răzvan Alexe, prin intermediari comuni, faptul că este în posesia unor date ce prezintă relevanță pentru el, solicitând realizarea unor întâlniri directe pentru a i le comunica. Drept consecință, la 02.09.2013, adoptând un comportament camuflat- folosirea telefoanelor unor intermediari, evitarea unor referiri directe la locul de întâlnire, folosirea unor căi de acces diferite, închiderea telefoanelor mobile pe durata întâlnirilor– Răzvan Alexe și Constantin Ispas s-au întâlnit la birourile SC FERNIX INVEST SRL din Ploiești, str. Cameliei, nr. 9A, bloc 58. ”

ȘEFUL DGA PLOIEȘTI CEREA BANI ȘI MEDICAMENTE

„Cu privire la relația pe care o are Ispas Constantin cu asociatul/administratorul SC FERNIX INVEST SRL, Petru Lascu, a afirmat, într-un cadru confidențial că „nu mai scap de șpăgarul ăsta nenorocit…”, afirmând că este vizitat frecvent de către acesta care, de regulă, este însoțit de finul acestuia, Irinel Gabriel Veghiu, comisar de poliție din cadrul DGA Ploiești. În replică, un alt participant la discuție, Tiberiu Georgescu, persoană ce desfășoară activități în domeniul farmaceutic a precizat că și el este vizitat de Constantin Ispas și Irinel Gabriel Veghiu care i-au solicitat în mod repetat sume de bani și medicamente dar, deși îl deranjează acest aspect, preferă să ”stea liniștit, să nu aibă probleme”.”

ȘEFUL IPJ PRAHOVA ÎMPĂRȚEA INTERCEPTĂRILE PARCHETULUI CU ȘEFUL POLIȚIEI PLOIEȘTI CARE SE ÎNTÂLNEA CU INTERLOPUL LUI COSMA

„În altă ordine de idei, sunt date și indicii că inspectorul șef Viorel Dosaru a diseminat informațiile referitoare la dosarul penal în cauză și interceptările Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești efectuate cu privire la SC CONI SRL și prin intermediul comisarului șef de poliție, Cristian Gelu Manea, șeful Poliției Municipiului Ploiești, care a avut frecvente întâlniri cu Răzvan Alexe în perioada respectivă.”

ȘEFUL IPJ PRAHOVA A APROBAT LA CEREREA INTERLOPULUI LUI COSMA TRANSFERUL UNEI PERSOANE DIN BCCO PLOIEȘTI CA SĂ PĂZEASCĂ FIRMA INTERLOPULUI

„Acest aspect este susținut inclusiv de o discuție recentă, purtată într-un mediu confidențial, dintre Constantin Ispas și Cristian Gelu Manea, pe parcursul căreia cel dintâi a precizat că recentele arestări ( cu privire la grupul din care face parte Cristian Marcel Păvăleanu) îi pot aduce probleme mari șefului Poliției Municipiului Ploiești.

Referitor la relația dintre Răzvan Alexe și Viorel Dosaru este de reținut că în perioada 14-24.01.2013, ca urmare a unor solicitări primite de cel dintâi, din partea unui apropiat de-al său, Cătălin Ungureanu Iosif, inspectorul șef al IPJ Prahova a aprobat la cerea expresă a lui Răzvan Alexe un raport ( document intern al MAI) de transfer în cadrul BCCO Ploiești a numitului Chiriță Sorin, chiar la sediul firmei lui Răvan Alexe din comuna Bărcănești, deși inițial nu fusese de acord cu acest lucru. Mai precis, Răzvan Alexe a primit/gestionat la sediul firmei sale două documente din circuitul inten al MAI, respectiv un raport inițial formulat de către Sorin Chiriță către conducerea MAI ( care avea rezoluția negativă a lui Viorel Dosaru) și un nou raport al acestuia pe care șeful IPJ Prahova l-a aprobat la solicitarea interlopului.”

INDICII CĂ ȘEFUL IPJ PRAHOVA LUA BANI DE LA INTERLOPUL LUI COSMA

„Sunt indicii că, drept contraservicii pentru acest gen de servicii, Viorel Dosaru a fost recompensat de către Răzvan Alexe cu sume importante de bani, acestea fiind schimbate în euro prin intermediul numitului Florin Nicolae Manache, care deține calitatea de conducător auto la Direcția Județeană de Protecția Plantelor Prahova ( instituție subordonată Consiliului Județean Prahova). Astfel, în perioada Februarie- Iunie 2013, Florin Nicolae Manache a solicitat aproape zilnic către directoarea adjunctă a instituției, numita Iuliana Elena Dosaru, soția Inspectorului șef al IPJ Prahova, pentru a se deplasa la o casă de schimb valutar din zona centrală a Ploieștiului, în scopul schimbării unor sume importante de bani, din lei în euro, folosindu-se de cartela de la intrare a acestuia, aspect în legătură cu care Florin Nicolae Manache și-a manifestat îngrijprarea cu privire la o eventuală chestionare a sa de către organele abilitate ( date fiind frecvența schimburilor, sumele mari de bani și proveniența incertă a acestora).”

INTERLOPUL I-A CAPACITAT PE MIRCEA ȘI VLAD COSMA CARE AU PUS UN PROCUROR SĂ SPIONEZE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PARCHET CU DOSARUL

„Pentru a-și maximiza șansele de contracarate a activităților inițiate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin cunoașterea lor in extenso și în mod anticipat, Răzvan Alexe le-a solicitat numiților Mircea Cosma- președintele CJ Prahova și fiului acestuia, Alexandru Vlad Cosma, implicarea în identificarea demersurilor inițiate de către autoritățile de aplicare a legii în contra SC CONI SRL, care beneficiase de numeroase contracte de achiziție publică finanțate din bugetul CJ Praova sau al entităților subordonate, cu sprijinul ocult oferit de cei trei antemenționați.

Fiind astfel direct interesați de stoparea/tergiversarea cercetărilor, ultimii doi, uzând de ascendentul pe care au asupra lui Gheorghe Gârbea, procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești ( fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești), au acționat, prin capacitarea celui în cauză, pentru identificarea în mediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a stadiului măsurilor derulate de această instituție în speța mai sus amintită.”

PROCURORUL SPION A AFLAT DATELE DOSARULUI DE LA GREFIERĂ ȘI LE-A COMUNICAT FAMILIEI COSMA

„Drept urmare, la data de 6.09.2013. în jurul orelor 15.00. Gheorghe Gârbea s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a solicitat numitei Mirela Mihaela Bănică, grefier șef secție, date despre registrul penal pe 2013, fiind interesat, în mod special, despre dosarul nr.465/P/2013- obiectul cauzei, persoane fizice/juridice vizate. Se pare că procurorul menționat avea numărul dosarului înscris pe un bilețel. Sunt indicii că, mai apoi, datele au fost comunicate, prin intermediul aceleiași filiere prin care s-a realizat solicitarea, familiei Cosma.

Întrucât din datele aflate până în acel moment rezulta că cel vizat în mod direct în cadrul dosarului nr. 465/P/2013 era Nicolae Onea, administratorul SC CONI SRL, Răzvan Alexe i-a comunicat acestuia că face obiectul dosarului antemenționat, solicitându-i să-și angajeze un avocat cu posibilități în mediul procurorilor din careul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin intermediul căruia să poată accede la date referitoare la stadiul dosarului, ca urmare a faptului că în perioada 6.09-8.10.2013, el va efectua o cătătorie turistică în SUA.

Dând curs solicitărilor formulate de Răzvan Alexe, Nicolae Onea a luat legătura cu avocatul Corneliu Bunescu care, la data de 10.09.2013, s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, susținând că a fost contactat de Nicolae Onea care i-a transmis că pe numele lui/al societății sale este deschis un dosar penal și a solicitat să îl reprezinte din punct de vedere juridic în relația cu organele de urmărire penală. Deși a primit un răspuns negativ, în subsidiar, în cadru informal, Corneliu Bunescu a insistat fără succes, pe linia identificării datelor legate de existența/stadiul eventualei lucrări penale, precizând procurorului Mircea Negulescu că Nicolae Onea a aflat de la Răzvan Alexe care are ”relații la Prefectură” ( nume generic dat sediului prefecturii și Consiliului Județean Prahova), atât numărul dosarului cât și numele procurorului de caz- cu toate că, în această fază, demersurile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nu erau destinate publicității.”

INTERLOPUL LUI COSMA A AFLAT ÎN SUA CĂ ESTE INCULPAT DE DIICOT CENTRAL DE LA ȘEFUL POLIȚIEI MUNICIPIULUI PLOIEȘTI CU CARE COMUNICA PE TELEFOANE DEDICATE

„Demersurile lui Răzvan Alexe de accedere la date legate de dosarul 465/P/2013, cu ajutorul interpușilor antemenționați, au fost accelerate ulterior datei de 20.09. 2013, dată la care, cu prilejul unor percheziții derulate la domiciliul, respectiv la punctul de lucru al societății deținute de SC GRUP CONS EXPERT SRL Ploiești, Răzvan Alexe a aflat că deține calitatea de inculpat în dosarul nr. 46/P/D/2013 instumentat de DIICOT- structura centrală. Sunt indicii ( rezultate din mediul procurorilor DIICOT- structura centrală) că, aflat în SUA la momentul descinderilor, Răzvan Alexe a fost înștiințat de derularea acestor măsuri de către comisarul șef Cristian Gelu Manea, șeful Poliției Municipiului Ploiești. Precizăm că Răzvan Alexe și Cristian Gelu Manea utilizeazăcanale de comunicații confidențiale ( puse la dispoziție de către Răzvan Alexe), cei doi deținând telefoane mobile ”dedicate” ( folosite exclusiv pentru relaționarea dintre ei) pe care le schimbă ( atât cartela cât și aparatul telefonic) lunar.”

INTERLOPUL LUI COSMA TRIMITEA, PRIN MARCEL PĂVĂLEANU, APARATE TELEFONICE ȘI CARTELE ȘEFULUI POLIȚIEI PLOIEȘTI CA SĂ VORBEASCĂ CU EL

„Persoana desemnată de către Răzvan Alexe să-i remită lui Cristian Gelu Manea respectivele aparate telefonice, precum și diferite sume de bani pentru asigurarea protecției, a fost Cristian Marcel Păvăleanu ( până în momentul reținerii/arestării acestuia), informativ stabilindu-se că acesta efectua vizite frecvente/periodice în biroul de lucru al lui Cristian Gelu Manea în acest scop.

Exemplificativ în acest sens este o discuție confidențială din data de 19.11.2012, dintre Răzvan Alexe și Cristian Marcel Păvăleanu pe parcursul cătreia primul i-a reproșat celui de-al doilea că nu s-a achitat de sarcina trasată ( ”mi-ai promis că te întorci…li te-ai dus să faci un cadou la cineva. L-ai făcut?”), în sensul că trebuia să ducă un obiect ( probabi aparat telefonic și cartelă) cuiva și nu a făcut-o și, drept urmare, nu poate să vorbească cu acesta în condiții de siguranță ( ”..eu am de suferit pe chestia asta…uite, eu vreau să vorbesc! Ce fac?”). ”

INTERLOPUL LUI COSMA I-A CERUT ȘEFULUI POLIȚIEI PLOIEȘTI DATELE MAȘINILOR CARE L-AU FILAT

„Răzvan Alexe a mai apelat la Cristian Gelu Manea și în data de 26.04.2013 când i-a solicitat polițistului ca, uzând de atribuțiile sale specifice, să-i comunice toate datele de interesprivitoare la posesorii de autoturisme suspecte că ar fi efectuat asupra sa acțiuni de supraveghere.”

INTERLOPUL LUI COSMA A FOST SFĂTUIT SĂ MAI STEA ÎN SUA

„Sunt indicii că, prin intermediul unor asemenea canale de comunicații dedicate/conspirate, interpușii i-au recomandat în mod direct lui Răzvan Alexe să nu revină în România la data planificată (8.10.2013) și să-și prelungească șederea în SUA în scopul sustragerii urmăririi penale preconizat a fi declanșată contra sa.”

ADJUNCTUL PARCHETULUI PLOIEȘTI ȘI ȘEFUL DGA PLOIEȘTI SE INTERESEAZĂ DIN NOU DE DOSARUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„Subsumat tot demersurilor de materializare a sprijinului oferit lui Răzvan Alexe prin deturnarea/vicierea actului de justiție în dosarul penal 465/P/2013, la data de 25.09.2013,Constantin Aurelian Mihăilă, în prezența lui Constantin Ispas, s-a interesat din nou în mediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, cu privire la stadiul dosarului, sugerând ca în cazul în care se vor iniția măsuri împotriva lui Răzvan Alexe să fie informat ”așa…ca să știu și eu”.”

INTERLOPUL LUI COSMA A INFLUENȚAT PRIN MIRCEA ȘI VLAD COSMA DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI

„Pe de altă parte, acționând pe aceeași linie, Răzvan Alexe a reluat și acțiunile de influențare, prin intermediul lui Mircea Cosma și Alexandru Vlad Cosma, a persoanelor obediente acestora, din mediul autorităților fiscale prahovene.

Astfel, la data de 24.10.2013, motivând prin necesitatea coordonării activităților, șeful Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, Cristian Daniel Petre, a încercat identificarea tuturor firmelor ce au intrat în atenția organelor de urmărire penală, dispunând numitei Elena Popa, șef serviciu în cadrul DGRFP Ploiești ( solicitată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești să conducă verficările fiscale derulate în cauză) să-i comunice care sunt societățile comerciale care urmează să intre în verificări fiscale. Sunt indicii și date că interesul manifestat de către Daniel Cristian Petre a fost făcută la solicitarea lui Mircea Cosma și a lui Alexandru Vlad Cosma.

Daniel Cristian Petre este un apropiat al lui Mircea Cosma, numirea sa în funcția de director fiind făcută la recomandarea acestuia.”

ȘEFII DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI NU ÎNȚELEGEAU DE CE PARCHETUL VREA VERIFICĂRI LA FIRMELE INTERLOPULUI LUI COSMA. PRESIUNI PE ANGAJAȚI PÂNĂ AU CEDAT

„În același context, un alt decizional din cadrul DGRFP Ploiești, identificat în persoana lui Ștefan Cătălin Dinu, director adjunct cu atribuții pe linie de inspecție fiscală la contribuabili mijlocii, a afirmat că nu înțelege de ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești mențiune măsura arestării preventive a inculpatului Cristian Marcel Păvăleanu, din moment ce inteționează să recupereze prejudiciul estimat de la societăți care au alimentat firmele fantomă.

De asemenea, a susținut și că nu se justifică declanșarea unui nou control la una dintre societățile implicate în derularea operațiunilor evazioniste SC STAR T&D SRL Blejoi, intrucât societatea a fost verificată, rezultatele fiind materializate în actul de control încheiat în luna Iulie 2013 și din care nu au rezultat aspecte relevante în plan fiscal.

Mai mult, aflând componența viitoarei echipe de control- Mihalcea Valentina și Dascălu Cristina, Ștefan Cătălin Dinu și-a manifestat dezacordul, susținând ca inspecțiile să fie efectuate tot de către echipele care au mai fost în controalele anterioare, cu motivația că acestea cunosc problematica firmei.

De asemenea, sunt indicii că Ștefan Cătălin Dinu și Daniel Cristian Petre au efectuat presiuni asupra celor două persoane propuse de către Elena Popa pentru neacceptarea delegării pentru efectuarea inspecțiilor la SC STAR T&D SRL, acțiuni ce au condus, la 25.10.2013, la refuzul acestora de a efectua controalele menționate, invocând ca motiv de incompatibilitate faptul că unul dintre contabilii SC STAR T&D SRL este un fost coleg de facultate.

Scopul urmărit prin derularea acestor acțiuni concertate și atent disimulate a fost ca reluarea verificărilor să se facă de către Mirela Emilia Bavanov și Simona Nicoleta Tănase, inspectorii care au efectuat și precedentul control și, astfel, rezultatele să nu fie cele scontate de organul de urmărire penală.”

ALT ȘEF AL DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI, BANI DE LA INTERLOPUL LUI COSMA

„Un interes de influențare/ viciere a rezultatelor controalelor fiscale declanșate la firmele implicate în lanțul infrațcional a fost identificat și din partea lui Marin Fătu, director executiv inspecție fiscală în cadrul DGRFP Ploiești care, la sfârșitul lui Septembrie 2013, a disimulat în mediul persoanelor desemnate să deruleze inspecțiile fiscale în cauză, aparent fără o motivație reală, însă scontând pe obținerea unor informații suplimentare, date referitoare la faptul că grupul de firme se află și în atenția DNA.

Interesul manifestat de Marin Fătu poate fi pus pe seama unor relații mai vechi cu grupul de interese controlat de Răzvan Alexe, de la care încasa diverse comisioane, mascate sub aparența derulării unor relații comerciale cu SC GAST AUTO SERV SRL Bărcănești, firmă deținută de fratele său, Vasile Fătu.

În acest sens, există suspiciunea că sumele de bani încasate de SC GAST AUTO SERV SRL, în schimbul serviciilor de deszăpezire prestate către SC ASFALT SUD EXPERT SRL, reprezintă, în fapt, plata mascată efectuată de Răzvan Alexe către Marin Fătu, în schimbul sprijinului/protecției pe care acesta i-o acordă în derularea afacerilor sale ilicite pe raza județului Prahova.”

INTERLOPUL LUI COSMA ÎȘI ÎNSTRĂINEAZĂ ȘI MUTĂ FIRMELE CU SPRIJINUL ȘEFILOR DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI CA SĂ ÎNGREUNEZE ANCHETA

„În același timp, intrând în posesia mai multor date referitoare la stadiul activităților derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Răzvan Alexe le-a comunicat persoanelor de încredere aflate în România să apeleze la sprijinul lui Daniel Cristian Petre și Ștefan Cătălin Dinu, pentru înstrăinarea firmelor folosite în operațiunile evazioniste, respectiv mutarea sediilor sociale și a domiciilor fiscale pe raza altor județe, aspecte apte să îngreuneze cercetările în dosar.

Drept urmare, la data de 24.09.2013, imediat după ce Parchetul Curții de Apel Ploiești a dispus DGRFP Ploiești efectuarea de inspecții fiscale la SC KADOK INTERPREST SRL, SC NARSAM INVEST SRL, SC SORIAND CONSTRUCT SRL, SC MAR CONSTRUCT COMPANY SRL- firme implicate în angrenajul infracțional cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești- aceștia au solicitat mutarea sediului social în București, la aceeași adresă- strada Filaret Mitropolit nr.16, unde deja mai erau înregistrate alte două firme.

Pentru primele trei firme menționate s-a dat aprobarea rapidă a Registrului Comerțului, iar pentru ultima s-a dat soluția temporară de opoziție până la prezentarea unui plan al imobilului, pentru a se constata dacă în locația respectivă pot funcționa șase firme.”

(…)

ȘEFII DIRECȚIEI GENERALE REGIONALE A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI AU RECOMPENSAT-O PE CEA CARE A COORDONAT CONTROLUL LA FIRMELE INTERLOPULUI LUI COSMA CU FUNCȚIE

„Daniel Cristian Petre, directorul DGRFP Prahova a fost chiar la procurorul de caz Negulescu Mircea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești cu scopul de a se interesa și a afla mai multe detalii referitoare la cauza aflată în lucru la această unitate de parchet (465/P/2013).

Toate firmele controlate fiscal de subalternii numitului Cătălin Dinu, adjunctul numitului Daniel Petre și șefi serviciu inspecție fiscală contribuabili mijlocii, au fost găsite la control cu toate actele și plățile către bugetul statului ”în regulă”.

Coordonarea echipei de control care a efectuat controlul la sediile acestor societăți comerciale, numita Mirela Bovanov a fost ulterior recompensată prin numirea sa ca șef serviciu în locul altul șef mutat fără niciun motiv la Câmpina, Ulici.

Cei doi, Daniel Petre și Cătălin Dinu, au acordat drept de rambursare TVA acestor societăți comerciale controlate fiscal de numita Mirela Bovanov și echipa da, societăți ca SC STAR T&D, SC CAT SRL și SC CONI SRL, care sunt contribuabili mijlocii.

Persoana de la finanțe care a fost chemată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru a fi audiată a lansat în sediul finanțelor zvonul că din cauza lui Daniel Petre nu a fost reținută sau nu s-au dispus alte măsuri contra sa și că este foarte agitată și îngrijorată cu privire la situație astfel că, dacă va ajunge să dea socoteală pentru ce au făcut alții, va spune tot ce știe.”

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA CEREA TOATE REFERATELE DE ARESTARE ÎN CAZUL INTERLOPULUI LUI COSMA

„Acțiunile lui Răzvan Alexe de accedere, respectiv de viciere/deturnare a actului de justiție în beneficiul său și al apropiaților au continuat și după începerea urmăririi penale față de membrii grupului infracțional, acționând și în prezent pe mai multe planuri.

Astfel, după efectuarea mai multor percheziții la domiciliile/ reședințele/ sediile sociale/ punctele de lucru declarate/folosite de membrii angrenajului infracțional identificat, context în care o serie de persoane au fost aduse la audiere la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești- Cristian Marcel Păvăleanu ș.a.m.d, o parte dintre ele au fost reținute, printre care cel susmenționat și alte cinci persoane, care ulterior au fost arestat pe o perioadă de 29 de zile de către instanța de judecată competentă.

Totodată, la data de 21.10.2013, s-a amânat, din motive procedurale pentru data de 24.10.2013, eliberarea a două mandate de arestare preventivă IN ABSENTIA pentru numiții Răzvan Alexe și Ciprian Corneliu Popa ( la acel moment, primul se afla în străinătate, iar cel de-al doilea era urmărit general). În această împrejurare, s-a stabilit că procurorul general adjunct Constantin Aurelian Mihăilă a reluat acțiunile de ingerință în derularea dosarului penal nr. 465/P/2013 prin solicitarea tuturor referatelor cu propunere de arestare preventivă a persoanelor în cauză.”

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA RĂSPÂNDEA ZVONURI FALSE DESPRE INTERLOPUL LUI COSMA ȘI CEREA, DIN NOU, REFERATUL DE ARESTARE AL INTERLOPULUI PE STICK CA SĂ-L DEA MAI DEPARTE

„Simultan, a diseminat în mediul profesional o serie de informații greu de verificat– ”…știu de la DIICOT că Alexe se va muta în Mozambic deoarece are cetățenie a acestui stat…”, cu scopul vădit de a abate interesul procurorului de caz de la aprofundarea verificărilor cu privire la Răzvan Alexe, prin prisma volumului mare de activități procedurale cronofage.

Mai mult, la data de 25.10.2013, Constantin Aurelian Mihăilă a reformulat, insistent, cerința adresată procurorului de caz de a-i fi remis referatul cu propunere de arestare preventivă pentru Răzvan Alexe, solicitând ca acesta să se facă prin intermediul unui stick de memorie, deși ar fi putut consulta electronic formatul tipărit.

Finalmente, materialul solicitat a fost pus la dispoziția lui Constantin Aurelian Mihăilă, însă acesta a fost un demers atipic și singular în activitatea curentă derulată la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, iar în ceea ce îl privește pe Constantin Aurelian Mihăilă,anterior nu a mai fost înregistrată o astfel de cerere.”

PROCURORUL GENERAL ADJUNCT AL PARCHETULUI PRAHOVA A VRUT SĂ DECLINE DOSARUL INTELOPULUI LUI COSMA CĂTRE DIICOT PLOIEȘTI CA SĂ-L SCAPE PE INTERLOP

„În paralel, Constantin Aurelian Mihăilă s-a preocupat de identificarea altor modalități de acțiuni care, cojugate, să fie destinate materializării dezideratului stabilit de grupul de interese, respectiv evitarea unei iminente răspunderi penale a lui Răzvan Alexe, sens în care la data de 22.10.2013- înaintea solicitării de emitere a mandatului de arestare preventivă IN ABSENTIA, pentru cel mai sus a formulat, în cadrul unei ședințe de lucru, propunerea declinării competenței de soluționare a dosarului nr.465/P/2013 către DIICOT- ST Ploiești, propunere respinsă însă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.”

PARTENERUL URMĂRIT GENERAL DE 1 AN ȘI 4 LUNI, MOMIT CU BANI ȘI CLEMENȚĂ CA SĂ-I IA APĂRAREA INTELOPULUI LUI COSMA

„Pe un alt palier, dar în considerarea aceluiași deziderat de atragere a competenței DIICOT- ST Ploiești, reprezentanții grupului de interese vizat au acționat prin intermediul lui Cristian Corneliu Popa, existând indicii că a fost determinat de aceștia să nu se mai sustragă urmăririi penale, dându-i-se asigurări că, în schimbul unor depoziții care să susțină demersurile grupului ocult de sprijin al lui Răzvan Alexe, conturat în mediul de Justiție, în sensul deturnării mersului anchetei, prin reluarea asupra sa a răspunderii penale, va beneficia de clemență și va fi retribuit.”

LA SUGESTIILE DIICOT PLOIEȘTI, PROCURORII ÎL GĂSESC IMEDIAT PE FUGARUL URMĂRIT GENERAL DE 1 AN ȘI 4 LUNI ȘI CU BAGAJUL PREGĂTIT. FUSESE ÎNȘTIINȚAT ȘI ACCEPTASE CONDIȚIILE

„În acest sens, menționăm că la data de 30.10.2013, în mediul procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost lansată de către Liviu Matei- procuror în cadrul DIICOT- ST Ploiești și subordonat direct al lui Ionuț Botnaru, informația că Ciprian Corneliu Popa se află pe raza municipiului Ploiești, indicând în acest sens locul exact unde se află acesta ( un hotel). Dând curs respectivei informații, s-a realizat o descindere la locul respectiv, unde Cristia Corneliu Popa aștepta, pregătit cu un bagaj minimal, existând suspiciunea că el fusese înștiințat de iminența măsurii și acceptase condițiile- deși era dat în urmărire generală din luna Iunie 2012 și, în tot acest timp, reușise să se sustragă acesteia.”

GRUPAREA INTELOPULUI LUI COSMA ȘI PERSOANE DIN CERCUL LUI COSMA AU SUPRAVEGHEAT OPERATIV SEDIUL PARCHETULUI PLOIEȘTI

„În contextul desfășurării cercetărilor în dosarul nr.465/P/2013, grupul de interese coagulat în jurul lui Răzvan Alexe a inițiat unele măsuri de supraveghere operativă (filaj) în zona Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Astfel, pentru a identifica persoanele chemate ca martor- în perspectiva intimidării acestora- respectiv contactele pe care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și procurorul de caz le au cu diverse autorități, în principal cu organul informativ cu care se cooperează, în proximitatea sediului parchetului s-a constituit un dispozitiv de filaj/contrafilaj realizat de persoane cunoscute ca aparținând cercului relațional al familiei Cosma- angajați ai formelor din cercul lor de interese sau semnalați frecvent în relație cu aceștia- și folosite, pe perioada campaniilor electorale pentru activități violente de intimidare a adversarilor politici.”

OAMENII LUI COSMA AU CONSTITUIT UN DISPOZITIV DE FILARE PE TRASEU A MAȘINILOR PROCURORILOR PENTRU A VEDEA CU CINE SUNT ÎN AUTOTURISME

„Dispozitivul menționat este coordonat de Andrei David Viter, consilier județeanobedient lui Mircea Cosma care are rolul de a asigura menținerea conspirativității acțiunilor ilicite întreprinse și a bunei funcționări a angrenajului infracțional, el fiind alături de consilierul județean Andrei Bogdan Toader, interfața folosită de Mircea Cosma pentru legătura cu Răzvan Alexe și restul membrilor grupului.

Astfel, în cursul zilei de 30.10.2013, în preajma sediului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost identificate, fără o justificare a prezenței, autoturismele cu nr. PH-…, PH-… și BR-…., care au fost observate că au însoțit și urmărit, pe anumite porțiuni de traseu, mai multe autoturisme cu terminația MPR, aparținând Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmăritorii fiind foarte atenți la ocupanții acestora.”

ȘEFUL SIPI PLOIEȘTI CAUTĂ DOCUMENTELE CLASIFICATE PRIN CARE PARCHETUL CEREA SCANAREA SEDIULUI INTERLOPULUI LUI COSMA

„De asemenea, sunt indicii că Răzvan Alexe a efectuat demersuri de identificare a eventualelor activități de interceptare a comunicațiilor sale, în vederea contracarării lor.

Astfel, în perioada 25-30.10.2013, împuternicitul la comanda SIPI Ploiești, Valentin Oseacă a dispus efectuarea unui control al documentelor clasificate deținute de SIF din cadrul IPJ Prahova, fiind interesat cu precădere să identifice adresa- cu caracter clasificat- prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești solicita scanarea radio- electronică a sediului SC GRUP CONS EXPERT SRL, societate deținută de Răzvan Alexe, în condițiile în care astfel de verificări, potrivit procedurilor interne, se fac numai în primul trimestru al fiecărui an.

SCANAREA SEDIULUI INTERLOPULUI LUI COSMA, SOLICITATĂ DE PROCUROR, A FOST REFUZATĂ PE MOTIV DE VOLUM MARE DE MUNCĂ

„Există date că nu s-a dat curs solicitării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești ( de scanare), motivele de refuz invocate de către lucrătorii structurii abilitate fiind subsumate volumului însemnat de activitate gestionat, iar demersurile lui Valentin Oseacă au fost blocate de către procurorul de caz.”

ȘEFUL ARESTULUI IPJ PRAHOVA I-A SPUS INTERLOPULUI LUI COSMA CĂ ESTE ÎNREGISTRAT ÎN DETENȚIE ȘI ÎL LUA PE INTERLOP ÎN BIROUL LUI SĂ-L PROTEJEZE

„Comisarul șef de Poliție, Cristian Perțea, șef al Arestului IPJ Prahova ( ce funcționează în cadrul Poliției Municipiului Câmpina), cu știință, a diseminat informații ce nu sunt destinate publicității, respectiv i-a informat pe inculpații Răzvan Alexe și Cristian Marcel Păvăleanu, urmăriți penal în dosarul nr. 456/P/2013 aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, despre faptul că în incinta locului de reținere sunt amplasate mijloace tehnice de înregistrare audio amplasate ca urmarea a autorizării de înregistrări ambientale existente în cauza în care erau cercetați.

Mai precis, la data de 7.11.2013, cu autorizațiile 385/3, 386/3, Tribunalul Prahova a autorizat înregistrarea în mediu ambiental pentru locul în incinta căruia funcționează centrul de reținere și arest preventiv al IPJ Prahova, situat la Poliția Municipiului Câmpina.

Din catele rezultate ca urmare a efectuării investigațiilor preliminare a reieșit faptul căcomisarul Perțea Cristian, în mod frecvent, îi scoate din camera de deținere pe cei doi inculpați antemenționați și inițiază cu aceștia discuții private purtate într-un cadru confidențial, respectiv în biroul acestuia, fără ca discuțiile în cauză să aibă legătură cu eventuale cereri sau solicitări ale inculpaților privitoare la condițiile de reținere sau alte nemulțumiri.”

SORA LUI PĂVĂLEANU, SPONSORIZARE CU 6 TELEVIZOARE A CAMERELOR ARESTULUI CÂMPINA ÎN CARE ERA FRATELE ȘI INTERLOPUL LUI COSMA. SPONSORIZARE, PRIN SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR, APROBATĂ DE ȘEFUL IPJ PRAHOVA

„Totodată, procurorul de caz al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a sesizat de faptul că, în data de 26.11.2013, prin adresa 6536 emisă de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI- Biroul Executiv Teritorial Prahova, acesta și-a exprimat intenția de sponsorizare a IPJ Prahova cu un număr de 6 aparate TV cu accesorii având ca destinație dotarea celor 6 camere din competența Centrului de Reținere și Arest Preventiv Câmpina.

S-a arătat că respectiva sponsorizare avea la bază contractul de sponsorizare întregistrat cu nr.3479/19.11.2013, încheiat între SNPPC- Biroul Teritorial Prahova cu Cătălina Luana Bădulescu, acesta din urmă în calitate de sponsor.

Cătălina Luana Bădulescu este sora inculpatului Cristian Marcel Păvăleanu și fosta soție a avocatului Marian Andrei Bădulescu, apărătorul ales al aceluiași inculpat în cadrul dosarului penal nr.465/P/2013.

Toate aceste activități au avut aprobarea scrisă a șefului IPJ Prahova, comisar de poliție, Viorel Dosaru.”

Toate datele de mai sus fac parte din ordonanța de clasare, parte a dosarului 324/P/2013, semnată pe 1 Aprilie 2014, de procurorul șef serviciu, Lucian Papici, prin care arată în final că absolut toate faptele nu există. (dublu click)

Chiar dacă datele arată că personajele nominalizate mai sus aveau în timpul activităților descrise un comportament camuflat, evitând de exemplu, folosirea telefoanelor, s-a dispus prin autorizație aprobată de ÎCCJ interceptarea convorbirilor și a înregistrării convorbirilor purtate în mediul ambiental doar pentru o lună, finalul anului 2013, de sărbători, de la data de 4.12.2013 până la data de 2.01.2014.

Procurorul arată că nu s-a impus prelungirea acestor autorizații, că nu se poate stabili pe deplin posibila vinovăție a făptuitorilor, nu s-a confirmat existența faptelor penale presupus comise, nu se impune începerea urmăririi penale in rem și, ca atare, a dispus clasarea cauzei.

Ionuț Botnaru, șeful DIICOT Ploiești, și subalternul său, Liviu Matei, au rămas în continuare pe funcții, fiind chiar acum câteva zile avansați de Parchetul General în funcția de procuror șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești, respectiv procuror șef delegat în fruntea DIICOT Ploiești.

Constantin Ispas, comisar șef de poliție, șef al DGA Prahova, al Serviciului Județean Anticorupție din cadrul MAI a rămas în funcție.

Irinel Gabriel Veghiu, comisar de poliție din cadrul DGA Ploiești, finul șefului DGA Prahova, lucrează în continuare în DGA Prahova ca ofițer specialist.

Viorel Dosaru, chestor de poliție, șeful Inspectoratului Județean Județean de Poliție Prahova, a rămas în funcție.

Iuliana Elena Dosaru, soția șefului IPJ Prahova, nu mai lucrează la Direcția Județeană de Protecția Plantelor Prahova din cadrul Consiliului Județean Prahova, ci a avansat, fiind consilier județean din partea PLR în cadrul Consiliului Județean Prahova condus de Mircea Cosma.

Ștefan Dobre, comisar șef de Poliție, șef Birou de Investigare a Criminalității la Regimul Fondurilor Publice și Corupției din cadrul Poliției Române- Serviciul Județean Prahova, arămas în funcție.

Nicolae Zecheru, comisar șef de Poliție, șef Serviciu de Investigații Criminale în Poliția Română – Serviciul Județean Prahova, a rămas în funcție.

Gheorghe Parepa, comisar șef de Poliție este director adjunct al Direcția de Investigații Criminale – Serviciul Județean Prahova, a rămas în funcție.

Cristian Gelu Manea, comisar șef de poliție, Șeful Poliției Municipiului Ploiești, a rămas în funcție.

Gheorghe Gârbea este în continuare procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Cristian Daniel Petre, director executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, a rămas în funcție până pe 4 Februarie 2015, când a fost reținut de DNA Ploiești pentru trei infracțiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, în dosarul Cosma/Alexe/Păvăleanu.

Ștefan Cătălin Dinu, director adjunct al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, a rămas în funcție.

Mirela Batanov a rămas șef serviciu la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești la Inspecția Fiscală, a rămas în funcție. Soțul său, Gabriel Batanov este auditor în cadrul Primăriei Municipiului Ploiești.

Marin Fătu, director executiv de inspecție fiscală în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, a rămas în funcție.

Andrei David Viter, consilier județean în Consiliul Județean Prahova, din partea PSD, a rămas în continuare în funcție.

Andrei Bogdan Toader, consilier județean în Consiliul Județean Prahova, din partea PSD,a rămas în continuare în funcție.

Valentin Oseacă, șef Serviciu de Informații și Protecție Internă Prahova, a rămas în continuare în funcție.

Cristian Perțea, șef al Arestului IPJ Prahova, este în continuare șef birou în cadrul IPJ Prahova.

După o lună, doar procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Constantin Aurelian Mihăilă, a demisonat din funcție, revenind pe funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Liviu Mihail Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești,a fost schimbat din funcție pentru că i s-a terminat mandatul și a devenit procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și, paradoxal, adjunct al fostului șef DIICOT- Serviciul Teritorial Ploiești, Ionuț Botnaru.

Autor: Sorina Matei

Sursa: sorinamatei.blogspot.ro

Dacă din PSD ar dispărea brusc penalii partidul ar rămâne fără lideri.

MOTTO:

În România există penali care nu fac politică, dau nu există politicieni care să nu aibă umbre penale în trecutul personal.

*****

Înainte de ’89 se spunea că în puşcării se forjează caracterele puternice.

Acum vedem la PSD că a avea umbre penale în CV este o condiţie aproape obligatorie pentru a putea promova.

Legat de articolul de mai jos publicat vineri, 17 iulie 2015 de  Virgil Burlă  pe evz.ro   cred că trebuie remarcat faptul că cei nouă lideri sunt doar o mică parte din penalii cu mare greutate din acest partid. 

În conducerea PSD este extrem de greu să găseşti pe cineva care nu are probleme penale. Dacă unii încă nu au probleme cu legea nu înseamnă că sunt curaţi ca nişte lebede … înseamnă doar că DNA-ul nu a ajuns la ei. Are şi DNA-ul limitele lui.

Dealtfel, în politica românească există câteva întrebări la care nici un politician nu poate răspunde sincer de la cap la coadă:

– „Puteţi spune care e sursa banilor cu care v-aţi finanţat campania sau campaniile electorale.” 

– „Puteţi justifica măcar jumătate din averea pe care o aveţi?”

Şi ar mai fi …

Dacă autorul a preferat să se refere doar la ei, asta e …

Dacă ar fi căzut o bombă în momentul în care s-a făcut poza, România ar fi devenit o ţară mult mai curată, iar PSD-ului i s-ar fi făcut un bine incomensurabil …

9 lideri PSD și dosarele lor penale. Aproape JUMĂTATE din vicepreşedinţii partidului au probleme cu DNA şi ANI

În rândul social-democraților, aproape jumătate dintre vicepreședinții partidului au probleme cu procurorii DNA sau cu inspectorii de integritate ai ANI. Pe numele lor au fost întocmite dosare penale „grele”, unii au primit condamnări cu suspendare sau se judecă prin tribunale. Cu toate acestea, nu renunță la funcțiile din partid.

Ziarul „Evenimentul zilei” își propune să analizeze structurile de conducere a partidelor parlamentare din perspectiva problemelor penale și de integritate pe care le au politicienii de la vârful acestor formațiuni.

La nivelul PSD, din cei 15 vicepreședinți și cinci președinți de diverse structuri, asupra a nouă dintre ei planează suspiciuni de comitere a unor fapte ilegale. O parte dintre ei sunt acuzați de fapte de corupție, alții de evaziune fiscală ori spălare de bani. Pe numele unora sunt depuse plângeri penale, au fost descoperiți incompatibili, acuzați de fals în declarații sau de abuz în serviciu. Unii dintre ei au fost condamnați sau achitați în primă instanță, însă, în cazul tuturor, deciziile judecătorilor nu sunt definitive.

Potrivit paginii de internet a formațiunii politice, conducerea centrală a PSD este asigurată de cinci social-democrați de top. Trei dintre aceștia au dat explicații procurorilor. Printre ei se numără și Victor Ponta, care s-a suspendat de curând din funcția de președinte al partidului. Acesta este și motivul pentru care premierul a fost trecut în categoria social-democraților de vază care au devenit inculpați, chiar dacă, în acest moment, Ponta este un simplu membru de partid. Dealtfel, pe site-ul formațiunii, Victor Ponta este prezentat ca „președintele PSD”, nefiind operată modificarea după retragerea din funcție.

Victor Ponta – Premierul inculpat și suspendat

Victor Ponta,  premier și, până în urmă cu câteva zile, președinte al Partidului Social Democrat (PSD). Este urmărit penal pentru fapte legate de activitatea ca avocat, în dosarul Turceni Rovinari. Acuzațiile: spălare de bani, fals în înscrisuri și complicitate la evaziune fiscală. Prejudiciul stabilit de DNA, până în acest moment, este de 260.000 de lei. Anchetatorii au pus sechestru pe mai multe bunuri mobile și imobile ale premierului. Potrivit DNA, în 2007, între firma de avocatură a senatorului Dan Șova (PSD) și cabinetul Individual de avocat „Ponta Victor- Viorel” s-a încheiat un contract în urma căruia avocatul Ponta urma să primească o sumă fixă de 2.000 euro pe lună. Procurorii susțin că premierul nu a muncit nicio oră pentru banii încasați și că sumele primite de la Șova au fost justificate, în fals, prin intermediul a 17 facturi fiscale în valoare de 181.439 de lei.

---

---

---

Liviu Dragnea – Condamnat pentru fraude electorale

Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD – este condamnat în primă instanță de judecătorii de la instanța supremă la pedepsa cu un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. Decizia nu este definitivă. Politicianul este acuzat de folosire a influenței ce derivă din funcția de conducere din PSD, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Și-a dat demisia din funcția de ministru al Dezvoltării în momentul condamnării. Un alt dosar, în lucru la DNA, vizează legătura dintre fostul vicepremier și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica. Procurorii suspectează că Dragnea ar fi apelat la Alina Bica pentru a-l ajuta pe afaceristul Ioan Niculae, anchetat de DIICOT, să scape de dosar. În acest caz, Niculae, „Regele gazului”, s-ar fi arătat dispus să-i plătească 3,5 milioane de euro Alinei Bica, pentru a scăpa de acuzații.

---

---

---

Ion Iliescu – Eternul suspect din dosarul Mineriadei

Ion Iliescu, este președintele de onoare al PSD. A fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990, în 2007. Un an mai târziu, el a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că ancheta nu a respectat o serie de cerințe procedurale. Acuzațiile la adresa lui Iliescu erau de subminarea puterii de stat, acte de diversiune și comunicare de informații false. În martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că ancheta din dosarul Mineriadei trebuie reluată, astfel încât Iliescu urmează să fie reaudiat. „Nu am ce comenta, este treaba justiției să vadă, să analizeze, să finalizeze. Nu am motive nici să am surprize, nici să nu am surprize”, a declarat Ion Iliescu, imediat după decizia Curții Supreme.

---

---

---

Mircea Cosma – Vicepreședinte cu două dosare de corupție

Mircea Cosma, vicepreședinte PSD și președinte CJ Prahova, a fost trimis în judecată, în aprilie 2014, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu. Cosma ar fi primit 1,8 milioane de lei de la mai mulți oameni de afaceri, pentru a oferi lucrările publice către anumite firme pe care le taxa cu 10% din valoarea contractelor. În februarie 2014, Cosma a fost reținut pentru 24 de ore. Pentru fiul său, Vlad Cosma, deputații nu au încuviințat arestarea preventivă. Președintele CJ Prahova mai este cercetat, sub control judiciar, în alt dosar instrumentat de DNA Ploiești. Este vorba de dosarul deturnării de fonduri europene în care este urmărit penal și cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herțanu. În februarie 2015, Iulian Herțanu și oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă și Liviu Munteanu au fost reținuți, fiind suspectați că firmele acestora au obținut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic.

---

---

---

Ecaterina Andronescu – Cercetată în Microsoft, nu și-a dat foc în piață

Ecaterina Andronescu, a fost acuzată de inspectorii ANI de incompatibilitate după ce a ocupat mai mulți ani, simultan, funcția de rector, cât și cea de senator. O ordonanță de urgență, promovată de ministerul pe care- l conducea, a eliminat incompatibilitatea rector-parlamentar, cât și pe cea rector- lider de partid, înainte de o decizie definitivă a instanței. Numele ei apare și în dosarul Microsoft. Procurorii DNA au cerut ridicarea imunității în vederea începerii urmăriri penale față de Andronescu sub acuzațiile de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. „Niciodată de la nimeni nu am pretins, nu am luat vreun ban. Mi se pare culmea culmilor. Îmi dau foc în piața publică, dacă cineva îmi pune în cârcă asemenea lucruri!”, declara Andronescu imediat după ce procurorii au cerut ridicarea imunității pentru a putea fi cercetată în dosarul Microsoft.

---

---

---

Ion Călinoiu – Fals în declarații. Declarat incompatibil de ANI

Ion Călinoiu, vicepreședinte al PSD și președinte al CJ Gorj, a fost declarat, în iunie 2015, incompatibil de inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI). El este acuzat și de fals în declarațiile de avere, pentru că nu a menționat veniturile obținute ca expert la Inspectoratul Școlar Județean, fiind sesizat Parchetul Târgu Jiu. Potrivit ANI, Ion Călinoiu a fost în incompatibilitate în perioada exercitării mandatului de președinte al Consiliului Județean Gorj, întrucât a deținut simultan și funcțiile de expert în cadrul Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, în perioada 1 septembrie – 15 decembrie 2012, și expert în consorțiul regional Sud-Vest Oltenia, în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, în perioada 1-31 iulie 2013. De asemenea, întrucât Călinoiu nu a menționat, în declarațiile de avere depuse în 2013 și 2014, veniturile obținute în baza acestor contracte, inspectorii îl suspectează pe vicepreședintele PSD de fals în declarații.

---

---

---

Dan Nica – Exilat la Bruxelles, ministrul Nica le râde în nas anchetatorilor

Dan Nica, europarlamentar PSD, a fost acuzat de procurorii DNA că ar fi primit o parte din mita de 20 de milioane de euro în dosarul Microsoft. „Refugiat” în Parlamentul European de la Bruxelles, Nica a scăpat de anchetă deoarece europarlamentarii nu s-au reunit pentru a da un vot în vederea începerea urmăririi penale în cazul său. Concret, procurorii susțin că firma Fujitsu Siemens Computers a depus în contul unor societăți de tip off–shore, cu titlu de consultanță și asistență tehnică aferentă unui contract încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenței pe care o avea ca ministru să asigure continuarea contractului în condiții avantajoase pentru firma amintită. Numele său mai apare în dosarul lui Marian Vanghelie. Primarul Sectorului 5 ar fi determinat un prieten să cumpere la suprapreț vinul produs de tatăl lui Nica, pe atunci ministru de Interne.

---

---

---

Marian Oprișan – Achitat de prima instanță, Oprișan conduce partidul

Marian Oprișan, vicepreședinte PSD și președinte CJ Vrancea, este judecat în dosarul „Căprioara”. În primă instanță, după 8 ani de procese, un judecător a considerat că Oprișan este nevinovat. În acest moment, cauza se află la Curtea de Apel Cluj. Prejudiciul stabilit de anchetatori în acest caz este de 2 milioane de euro. Oprișan este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals după ce ar fi „raportat” efectuarea unor reparații la o serie de drumuri, lucrări care nu au fost realizate în realitate. Mai exact, procurorii au susținut că o comisie de licitație de la Consiliul Județean, numită de Oprișan, ar fi încredințat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari unor firme neeligibile. Alte acuzații se refereau la achiziția corpului de clădiri de la „Căprioara”, imobil pentru întreținerea cărora CJ ar fi alocat ilegal 5,2 miliarde de lei.

---

---

---

Gabriela Vrânceanu Firea – Purtător de cuvânt amendat și sancționat

Gabriela Vrânceanu Firea, este vicepreședinte al partidului și purtător de cuvânt al PSD. În toamna anului 2013, a fost obligată de instanța supremă la plata unei amenzi administrative de 1.000 de lei în urma unei plângeri depuse de Narcisa Iorga, fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Firea a fost acuzată de comiterea infracțiunilor de șantaj și ultraj, în perioada în care aceasta realiza emisiunea „Știrea Zilei”, la Antena 3. Pe 19 noiembrie 2014, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat-o cu avertisment pe Gabriela Firea, senator PSD, pentru afirmația despre familiile fără copii, făcută pe 7 octombrie 2014. „Nu ești un om complet fără să crești un copil. În toate statele civilizate, cei care doresc să ajungă președinți provin din familii complete, sunt căsătoriți, au copii, au nepoți, au trecut prin toate etapele vieții”, declara Firea, țintindu-l pe Klaus Iohannis.

---

---

---

Foste „glorii” social-democrate, trase pe margine de DNA

Foști lideri ai part i d u l u i s-au retras sau au fost îndepărtați din funcții după ce s-a descoperit că au fost implicați în scandaloase cazuri de corupție. Fost vicepreședinte al partidului, Gheorghe Nichita s-a suspendat din funcții în momentul în care amanta l-a denunțat la DNA pe motiv că o urmărește folosind oamenii și resursele Poliției Locale Iași. Trimis în arest la domiciliu, primarul a anunțat pe 7 mai 2015 că renunță la funcțiile din partid. Un alt caz este cel al lui Ion Prioteasa, care este vizat de o anchetă DNA, și a renunțat la șefia PSD Dolj.

Nicușor Constantinescu, fost președinte al CJ Constanța, a fost exclus din partid chiar luna trecută după ce, suspendat fiind, a transmis o serie de directive către PSD Constanța. Constantinescu este trimis în judecată de DNA în mai multe dosare de corupție.

---

---

---

Prietenul său, Radu Mazăre (foto stânga), fost primar de Constanța și președinte al PSD peste județ, și-a dat demisia din partid în mai 2015 după ce a fost arestat preventiv mai multe luni, sub a c u z a ț i a de luare de mită.

Ioan Adam și Viorel Hrebenciuc (foto dreapta) au demisionat din partid și din Parlament când s-a pus problema arestării în dosarul Retrocedărilor frauduloase de păduri. Adrian Duicu, Constantin Nicolescu, Gheorghe Bunea-Stancu sunt alți pesediști de frunte care au fost scoși din viața publică de anchetele procurorilor.

---

Autor:  Virgil Burlă

Sursa: evz.ro

Antena 3 – De la bariera mall-ului care intră în erecţie când vine Mircea Badea cu maşina la ultima prostie a trupei lui Gâdea: „Traian Băsescu nu-i cu NATO, e filorus!”

Se spune că fericiți sunt cei săracu cu duhul …

Or fi, dar nu sunt fericiți pentru că nu-i duce capul ci pentru că nu își dau seama de chestia aceasta. Chestie de nuanţă …

MIRCEA BADEA – Făt Frumosul care nu se teme de nimic decât de motociclişti

 

În urmă cu ceva vreme, cam când e vorbea despre faptul că Dan Voiculescu, stăpânul care îi plăteşte facturile Mircea Badea, nărodul exponenţial al trustului Intact a considerat că trebuie, musai nevoie mare, să se implice şi el că, deh, militantu-i militant dacă militează. (Era perioada în care se credea pe val, când toată naţia îi era pa picioare, chiar şi bariera de la mall intra în erecţie când venea el, Unicul şi Inegalabilul).

Astfel, arborând o moacă extrem de plictisită (de subiectul cu foştii turnători ai Securităţii, probabil), Mircea Badea zicea că doar pe proşti îi mai interesează un astfel de subiect, timpul a trecut, lucrurile s-au aşezat şi tot aşa.

Nu termină bine această idee că se întunecă la faţă. A găsit în Jurnalul Naţional ceva cu o colaborare cu Securitatea a lui  Traian Băsescu. Jurnalul Naţional ca şi ceilalţi mâncători de rahat, se făceau a uita că delaţiunea practicată de Dan Voiculescu nu era tocmai acelaşi lucru cu rapoartele de serviciu făcute de cei care aveau posturi ca cel al lui Băsescu sau rapoartele pe care le făceau cei care lucrau intrând în tangenţă cu cetăţeni străini cum a fost cazul Monei Muscă, aceasta a predat la facultate şi unor grupe de studenţi în care erau şi studenţi străini.

 Aşa era fişa postului, toţi trebuiau să facă raportări despre activitatea lor, lucru care nu avea nici o legătură cu delaţiunea de dragul delaţiunii.

Mircea Badea, ca şi colegii lui, mizând pe nivelul submediocru al inteligenţei oligofrenilor care le consumă producţiile consideră probabil că aceştia când ajung la un aliniat uită pur şi simplu despre ce era vorba în aliniatul anterior.

Cum este extrem de profund convins de măreţia sa ( probabil când se vede în oglindă, Mircea Badea simte în stomac fluturii exciutării) prin decembrie 2014, Mircea Badea consideră că menirea lui nu se termină după ce îşi scoate lavaliera şi se ridică de la tejgheaua de unde îşi scuipă mizeriile generate de cei 40 de ani de neagră prostie care îi populează organul de care îi sunt ataşate urechile. Nu, el trebuie să îşi continue munca şi în spaţiul virtual.

Astfel, fiul lu’ tanti Mareana (Badea), „Profa de română”  (care în cariera sa de profesoară a reuşit să producă cel puţin un rebut educaţional, fiul ei) în timp ce mă-sa făcea apel la vorbirea frumoasă şi la emanciparea exprimării, el nu mai contenea să introducă în fiecare aliniat pe blogul său  cuvântul „căcat” cel puţin odată în fiecare aliniat… probabil  pe principiul care conduce trustul Intact: „Căcat nu e, nimic nu e”.

Pe 12 decembrie 2014, Mircea, slugarnic cum e şi ne mai putând temporar să-i tragă vreo două limbi colonului scofâlcit al varanului în slujba căruia prestează, a căutat o altă găoază de lins, a recent înfrântului Victor Ponta.

Imediat după alegeri, în Gândul, Alina Matis publica un articol „România, draga mea: N-am ieşit în stradă ca să te luăm înapoi. Noi am stat precum nebunii în ploaie şi frig ca să ne iei tu înapoi” în care aducea în atenţie o scrisoare deschisă a frumoasei Ramona Strugariu. 

Aceeaşi Ramona Strugariu de care vorbeam în acest articol: „Scrisoare deschisă către un premier înfrânt de Facebook”.

Din articolul publicat atunci de Gândul, singura chestie care pare a-i fi reţinut atenţia lui Badea a fosfaptul că: „Zanele serafice nu rateaza niciodata ocazia de a strecura in dantelaria emotionala si cate o ticalosie propagandistica puturoasa ca o criza de flatulenta in patul nuptial:”au votat toate cimitirele din Olt”.” … Deh, mare scofală că au „votat cimitirele” … „Ce.. oamenii când mor îşi pierd drepturile civile cum ar fi dreptul la vot?” pare a se întreba Mircea în întunericul dintre urechi…

Astfel, pe  02/12/2014 , Mircea Badea scria:

Despre “romanca din Bruxelles” si “romanca din Paris”

Ramona Strugariu

Scrisorelele astea, in editii revazute si adaugite, cu stilistica de gimnaziu si patetism de oracol, sunt absolut superbe. “Romanca de la Paris” si/sau “romanca de la Bruxelles” au ocazia, pe care n-o rateaza, sa intruchipeze zane, sa afiseze sensibiltati, sa exhibe delicateturi si sa arboreze fineturi. Ele lupta pretios, cu traire ingenua si perspectiva superioara, impotriva unui sistem dur si primitiv, nedrept si grobian, care poate fi infrant insa cu flori. Si cu gand inaripat. Fapturile, acum cinci ani, nu observasera cozile din diaspora si nici ca au reusit sa voteze de cateva ori mai putini decat anul acesta, pentru ca sotul “nu primiseu” un contract la UE sau “nu se maritaseu” inca din dragoste cu un francez paliu. Zanele serafice nu rateaza niciodata ocazia de a strecura in dantelaria emotionala si cate o ticalosie propagandistica puturoasa ca o criza de flatulenta in patul nuptial:”au votat toate cimitirele din Olt”. Altfel, minunatele traiesc intens din doua in doua saptamani, interval la care prea plinul emotiilor de bibelou le indeamna la exercitiul compunerii. La multi ani si tie, pisi!

mircea-badea.ro

Dacă Mircea Badea ar fi singurul imbecil care mişună pe la Intact ar fi probabil o situaţie de genul „nu există pădure fără uscături”. La Antena 3, televiziune care, din păcate, împotriva oricărei reguli de bun simţ, continuă să emită, a fi imbecil est o regulă iar avansarea pe scara ierarhică depinzând direct şi nemijlocit de cantitatea de rahat care poate fi îngurigitată în unitatea de timp şi de numărul de  inepţii debitate cum respiră.

Oare îşi mai aminteşte cineva de faptul că în urmă cu ceva vreme, când se scumpea gazul metan importat de la ruşi că de vină pentru asta e Băsescu şi atitudina lui ireverenţioasă faţă de ruşi?

Ei bine, gata, de fapt Băsescu nu era ireverenţios la adresa uriaşului monstru rus ci, dimpotrivă, era mult prea filorus deci un anti NATO-ist convins…

Da, nu e vorba de un film cu proşti şi pentru proşti ci de emisiuni cu nesimţiţi de la Antenei 3 … da, tot pentru proşti …

Simona Ionescu, redactor şef la Evenimentul Zilei, într-un fulminant editorial  intitulat „Ultima prostie a trupei lui Gâdea: Traian Băsescu nu-i cu NATO, e filorus!„, zice că:

„Lumea începuse să se plictisească de subiectul cu Elena Udrea, interesul scăzuse. Cineva cu expertiză trebuia să facă legătura între Udrea și Băsescu și să dea lovitura de grație. La această metodă a aplelat Mihai Gâdea, joi seara, când l-a invitat în emisiunea sa pe fostul decan al Academiei de Informaţii, profesorul Cristian Troncotă. Fost ofițer de securitate, cu gradul de locotenent-major în 1987, după cum consemnează Wikipedia, și cu ascensiune academică în perioada 1994-2001, profesorul Troncotă și echipa lui Gâdea au transmis poporului privitor la Antena3 că Traian Băsescu e filorus, iar simpatia pentru partenerii americani este doar o poveste. 

„Nu-i greu de înțeles spre ce simpatii bate domnul profesor Troncotă, deși ni l–a arătat cu degetul pe Traian Băsescu și a lăsat să se înțeleagă că din postura de președinte proamerican și pro-NATO a dat pe mâna rușilor privatizarea strategică.” „

Iată mai jos, integral, articolul Simonei Ionescu:

Ultima prostie a trupei lui Gâdea: Traian Băsescu nu-i cu NATO, e filorus!

Dacă lipsea ceva din peisajul marelui scandal derulat în ultima săptămână, aceasta era o lovitură puternică dată fostului președinte Traian Băsescu. Nu contau mijloacele, nu mai conta manipularea maselor, mesajul să fie devastator. „Băsescu e de vină!”.

Lumea începuse să se plictisească de subiectul cu Elena Udrea, interesul scăzuse. Cineva cu expertiză trebuia să facă legătura între Udrea și Băsescu și să dea lovitura de grație. La această metodă a aplelat Mihai Gâdea, joi seara, când l-a invitat în emisiunea sa pe fostul decan al Academiei de Informaţii, profesorul Cristian Troncotă. Fost ofițer de securitate, cu gradul de locotenent-major în 1987, după cum consemnează Wikipedia, și cu ascensiune academică în perioada 1994-2001, profesorul Troncotă și echipa lui Gâdea au transmis poporului privitor la Antena3 că Traian Băsescu e filorus, iar simpatia pentru partenerii americani este doar o poveste. 

„Nu-i greu de înțeles spre ce simpatii bate domnul profesor Troncotă, deși ni l–a arătat cu degetul pe Traian Băsescu și a lăsat să se înțeleagă că din postura de președinte proamerican și pro-NATO a dat pe mâna rușilor privatizarea strategică.”

Cu zâmbetul pe buze și bazându-se pe faptul că oamenii n-au memoria datelor, cei din studio au construit un scenariu de-a dreptul securistic. Mihai Gâdea a aruncat nada, spunând că „Putin în acest moment râde (n.r. de ce se întâmplă în România) și spune: Doamne, ce țară de nebuni!”. A fost momentul în care profesorul Troncotă a venit cu dezvăluirea: „E și opera lor! Pe ei nu îi surprinde. Au pus osul la treabă. Ei au avut agenţi aici cât sindicatele de mari. Nu sindicatele astea, sindicatele alea de pe timpuri”. A accentuat apoi că în scandalul Udrea-SRI-DNA au fost implicați ofițeri de informații ruși, adăugând și argumentația sa de profesor în ale serviciilor. ”Atâta timp cât privatizarea strategică s-a făcut în interesul capitalului rusesc, astea sunt cifrele… Şi aţi văzut vreo firmă, vreun capitalist rus, mare finanţator, să vină pe la DIICOT, să aibă probleme?”, a spus Cristian Troncotă. Din acest moment, Gâdea a preluat tema și a umflat gogoașa: Băsescu le-a dat rușilor Alro Slatina, a prezentat o anchetă amplă, care a fost dată la „În premieră”, cu toată industria siderurgică luată de ruşi, erau implicați Stolojan, Udrea și Cocoș și, bineînțeles, Rafo Onești va ajunge la fier vechi tot din cauza lui Băsescu.

În tot amalgamul ăsta manipulator, profesorul care-i școlește pe viitori noștri ofițeri SRI a lăsat să-i scape și un regret: „Eu în cartea mea am demonstrat că a fost o luptă inegală, total aberantă – Ceauşescu a fost de vină că a lansat Securitatea contra KGB-ului. O mare prostie pe care a făcut-o. Deci nu ne-am ales cu nimic bun de pe urma acesteia”. Nu-i greu de înțeles spre ce simpatii bate domnul profesor, deși ni l–a arătat cu degetul pe Traian Băsescu și a lăsat să se înțeleagă că din postura de președinte pro-american și pro-NATO a dat pe mâna rușilor privatizarea strategică.

Nimic mai fals, dacă ne amintim în ce perioade s-au făcut marile privatizări ale combinatelor românești, cumpărate de oligarhi ruși, puse acum pe butuci. EVZ a publicat chiar ieri o analiză pe acest subiect. Pentru Rafo Onești investitorii ruși au fost curtați încă din 1990 de Ion Iliescu și Petre Roman, fiind primii care au pătruns pe piața românească. Combinatele Mechel Câmpia Turzii, Târgoviște, Ductil Steel Oțelu Roșu, Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila și Mechel Reparații Târgoviște au fost preluate încă de la începutul anilor 2000 de un magnat rus. Metalimportexport este deținută de ruși din 2007, iar Alor Oradea a fost cumpărat în anul 2000. Alro, Luxoft, Fabrica de țevi Slatina, Lukoil și Gazprom sunt companii care scârție, dar care își desfășoară activitatea.

Închei cu zicerea lui Gâdea: „Eu am ştiut că suntem şi noi cu NATO, cu americanii. Eu aşa am zis, că suntem şi noi cu lumea liberă”. De ce trebuie să i se pună în cârcă lui Traian Băsescu simpatii și favoritisme proruse? Răspunsurile ar putea fi diverse și chiar interesante. Cred însă într-unul singur: din prostie!

Autor: Simona Ionescu

Publicat: 07 februarie 2015

Sursa: evz.ro

P.S. Oare DNA-ul nu ar trebui să încerce să afle de ce Consiliul Naţional al Audiovizualului se face că plouă vis-avis de Antena3? Aşa, de curiozuitate, poate aflăm şi noi dacă cei de ia CNA sunt incapabili, din punct de vedere intelectual,spaţiul public de acolo?  Sau membrilor CNA li s-or fi îngrăşat subit conturile şi acum îşi fac siestea?

E drept, sunt cam aglomerate închisorile, dar nişte locuri tot s-ar găsi pentru aşa personalităţi… sunt convins de asta …

ROMÂNIA MURDARĂ – conexiuni perverse: Dan Voiculescu, Mugur Isărescu, banii lui Ceauşescu

Una din enigmele României contemporane se referă la banii fostului dictator Nicolae Ceauşescu … Unde au dispărut acei bani?

Tot timpul au existat indicii care duceau spre Dan Voiculescu, la nivel de zvon şi de speculaţie logică se spunea că adevărata sursă a averii acestuia ar fi chiar dispăruţii bani ai lui Ceauşescu.

Orice tentativă de aflare a adevărului se lovea la un moment dat de un zid impenetrabil şi se intra într-o fundătură de unde cercetările nu mai puteau continua.

Să fie cheia poveştii în relaţia ţinută ascunsă dintre Dan Voiculescu şi Mugur Isărescu? Cei doi au fost colegi la ASE timp de 14 ani şi au avut o relaţie care depăşea binişor colegialitatea.

În cazul lui Voiculescu, anchetatorii vorbesc de 230 mil USD,  bani folosiţi de acesta pentru capitalul social a trei firme infiinţate în anul 1990, bani pe care acesta nu îi poate justifica.

În 1990, când şeful BNR conducea Comisia care investiga fondurile deturnate din patrimoniul statului, printre care la loc de cinste figura firma Crescent. De altfel, comisia de avocaţi canadieni, angajată la aceea vreme de guvernul condus de Petre Roman, a indicat : Arestaţi-l pe Voiculescu!

Raportul EXPLOZIV al DIICOT și SIE despre conexiunile dintre Dan Voiculescu, Mugur Isărescu și BANII lui Ceaușescu

Un nou episod al serialului dedicat BANILOR LUI NICOLAE CEAUȘESCU, jurnalistul Andrei Bădin prezintă o notă SIE- DIICOT despre relaţiile între Dan Voiculescu şi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României şi preşedintele în 1990 al Comisiei Guvernamentale pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului. Întrucât este extrem de interesantă, o reluăm mai jos.

RAPORTUL DIICOT-SIE publicat pe siteul flux24 despre relaţia Dan Voiculescu-Mugur Isărescu este exploziv.

Dan Voiculescu şi Mugur Isărescu au fost colegi la ASE timp de 14 ani având relaţii mai mult decât colegiale. Nota descrie şi grupul de prieteni apropiaţi ai celor doi, printre care cadre ale Securităţii.În prima parte a raportului, procurorii DIICOT şi ofiţerii SIE susţineau că Dan Voiculescu este suspectat că şi-ar fi însuşit în decembrie 1989 şi 1990 o sumă între 150 şi 300 de milioane de dolari. De asemenea, anchetatorii afirmau că Voiculescu nu ar putea justifica suma de 230 de milioane USD folosită de acesta pentru capitalul social a trei firme infiinţate în anul 1990.

Cheia relaţiei dintre ei pare a fi Mihai Croitoru, cumnatul lui Mugur Isărescu, pe care Voiculescu şi l-a apropiat făcându-i diverse cadouri, aşa spun procurorii DIICOT şi ofiţerii SIE. 

Croitoru a fost în perioada 1972-1978 consilier la Ambasada RSR de la Londra. Atunci cumnatul lui Croitoru l-a cunoscut pe John Edgington, care în perioada 1984-1989 a figurat ca proprietar al firmei Crescent. Despre Croitoru s-a aflat după 1989 că a fost un agent al Securităţii. În 1998, el a fost revocat din postul de ambasador la Oslo în urma unor dezvăluiri de presă care atestau statutul său din trecut. De asemenea s-a speculat că Mihai Croitoru a fost retras din postul de diplomat la Ambasada din Londra în 1978 tocmai datorită legăturilor sale cu Securitatea. În 1978, după ce generalul Pacepa a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii, agenţii Securităţii acoperiţi ca diplomaţi au fost retraşi de la posturi de frica desconspirării lor de fostul nr. 2 în DIE. Raportul SIE-DIICOT confirmă bănuielile. Mai mult se afirmă că acesta a fost cadru al DSS, adică ofiţer de Securitate.

MOMENTUL CHEIE AL RELAŢIEI VOICULESCU- ISĂRESCU a fost în 1990, când şeful BNR conducea Comisia care investiga fondurile deturnate din patrimoniul statului, printre care la loc de cinste figura firma Crescent. De altfel, comisia de avocaţi canadieni, angajată la aceea vreme de guvernul condus de Petre Roman, a indicat: Arestaţi-l pe Voiculescu!

Procurorii DIICOT şi ofiţerii SIE descriu scene halucinante din timpul audierii lui Dan Voiculescu de către Mugur Isărescu. Cu toate că cei doi se cunoaşteau de mulţi ani şi erau apropiaţi, Mugur Isărescu s-a prefăcut că nu îl cunoaşte pe Dan Voiculescu. Acest lucru, afirmă procurorii DIICOT şi ofiţerii SIE, ridică grave suspiciuni cu privirea la corectitudinea anchetei şi la hotărârea lui Mugur Isărescu de a duce ancheta până la capăt.

Raportul SIE-DIICOT notează în final că Dan Voiculescu nu a păţit nimic deoarece Comisia condusă de Isărescu nu a obţinut nici un rezultat concret.

– CONSTANTIN MUGUREL ISĂRESCU s-a născut în municipiul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 01.08..1949.

-A absolvit în 1971 aceeaşi facultate de Comerţ Exterior din cadrul ASE ca şi DAN VOICULESCU dar nu există informaţii care să indice că s-au cunoscut timpul facultăţii.

– Între 1975-1989 au fost colegi de cadre didactice în ASE. Nu sunt date care să indice o colaborare înainte de 1989 între MUGUR ISĂRESCU şi DAN VOICULESCU în legăturâ cu activităţile acestuia din urmă în cadrul operatiunilor AVS, dar cei doi se frecventau având relaţii mai mult decât colegiale.

-În aceea perioadă au avut prieteni comuni: GABRIELA CRĂINICEANU, nora fostului Vicepreşedinte al Băncii Romăne de Comerţ Exterior, Gheorghe Crăiniceanu: DUMITRIU GOICIU, fost cadru DSS şi apoi SIE în prezent decedat, GEORGETA DONOSE LEFTERESCU, cadru în rezervă, pensionată pe caz de boală în 1990.

-Relaţiile dintre cei doi au fost cultivate şi de MIHAI CROITORU, cadru DSS (cumnatul lui MUGUR ISĂRESCU), care între 1978 şi 1990 a lucrat în Ministerul Comerţului Exterior şi al Cooperării Economice Intemaţionale, unde a fost inspector principal, director adjunct şi consilier aI ministrului. În această calitate MIHAI CROITORU avea legături profesionale cu DAN VOICULESCU.

– DAN VOICULESCU a exploatat inclinaţia lui MIHAI CROITORU pentru avantaje materiale făcându-i acestuia numeroase cadouri şi stabilind în timp relaţii de prietenie. În perioada 1972-1978, MIHAI CROITORU a ocupat postul de consilier la Ambasada României de la Londra. În aceastâ perioada a intrat în contact cu JOHN EDGINGTON, cetătean bfitanic, care între 1984-1989 a figurat ca proprietar al firmei CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME LTD.

Relaţia între MIHAI CROITORU şi JOHN EDGINGTON a continuat şi perioada în care MIHAI CROITORU a lucrat în minister existând informaţii cu privire la întâlniri ale celor doi împreună cu DAN VOICULESCU în Bucureşti, dar şi contacte la Londra în timpul unor deplasări în interes de serviciu ale funcţionarului român.

– MUGUR ISĂRESCU a condus între 1990-1991 Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceauşescu şi colaboratorii săi infiinţată prin HG nr.951 din 1990.

•În această calitate MUGUR ISĂRESCU l-a anchetat pe DAN VOICULESCU, interogându-l în două rînduri.

MUGUR ISĂRESCU nu a arătat niciodată că îl cunoaştea dinainte pe DAN VOICULESCU aceasta ridicând grave suspiciuni cu privire la corectitudinea anchetei şî la hotărârea lui MUGUR ISARESCU de a duce ancheta până capăt.De altfel, Comisia Guvernamentală pentru identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului şi-a incheiat activitatea fară a obtine nici un rezultat concret.

Sursa: evz.ro

Noul sport mioritic: „Hai să demonstrăm că Udrea e vinovată” … sau… dacă unii nu mănâncă rahat şi se pare că e foamete

Mulţi au încercat să o sfâşie pe Elena Udrea … mulţi s-au ales cu datura făcută pref în poponeaţa oţelită a doamnei Udrea.

Nu odată la Antena 3 se desfăşurau adevărate orgii, se fluturau hârtii ca dovezi … incontestabile că blonda e ditamai balaurele tâlhar care fură de rupe…

Deşi au făcut bătături la limbă şi şi-au stors creieraşele să fie convingători… niciodată Udrea nu a devenit acuzată în vreun proces. Dar asta nu era o problemă pentru antenişti. Justiţia e a lui Băsescu, ziceau,deci nu are cum să ajungă Udrea să fie judecată  cât Băse e preşedinte, dar vede ea pe dracu după.

Aici mă cam îndoiesc …adică stă la arest preventiv fratele Preşedintelui, omul nu intervine şi va interveni pentru Udrea… Hehehe … Da, o fi o chestie plauzibilă dacă ai fost imbecilizat de lătrăii rahatofili de la Antene fie că se numesc Badea, Gâdea, Grecu ori alt mâncător de rahat ce poate fivăzut zilnic aberând şi făcând spune la televiziunea Mogulului Varan actualmente cazat la bulău unde îi e locul.

Iată că, dacă l-au văzut pe fostul său soţ la popreală, gata, e momentul să lovească în Udrea măcar aşa, din inerţie, sau aplicând dictonul „Calomniază, calomniază, detaliile se uită da’ ceva tot rămâne”. Cititorii îşi vor aminti că a fost ceva, nu vor mai şti ce şi nici unde eu văzut, dar vor şti că a fost ceva de rău.

În mizeria mediatică tipărită de curve, despre curve şi pentru curve şi gospodine semianalfabete (cam ca autorii care publică acolo) mă refer la Libertatea publică pe 15 Decembrie 2014 un articol scris de Cristian Vasilcoiu … (nu e nimic vulgar, aşa se numeşte omul în buletin).

Titlul: Este oficial: Elena Udrea are dosar la DNA   .. wow  …titlu bombă, nu? Deja o şi vezi pe Nuţi în zeghe şi cu cătuşe la încheieri
Ex abrupto,  cu litere groase, articolul începe… 

Elena Udrea este suspectată de comiterea infracțiunii de dare de mită, într-un dosar aflat pe rolul DNA și disjuns din cel al fostei șefe a DIICOT, Alina Bica. Informația se regăsește în Rechizitoriul prin care Bica și complicii au fost trimiși, astăzi, în judecată.
Parcă nu mai e bomba chiar atât de bombă … poţi fi pomenit într-un dosar, dar nu-i musai ca aceasta să fie dosarul tău poate fi de exemplu al soţului tău, dar  VasilCoiu parcă nu pare a observa.
Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului Elena Udrea, – scrie VasilCoiu-  are, oficial, dosar la DNA. Elena Udrea, în prezent lider al Partidului Mișcarea Populară, este suspectată de dare de mită.

”Exercitarea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, urmată de primirea unui teren de către Bica Alina Mihaela, de la Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela conturează elementele constitutive ale infracţiunilor de dare de mită”, se menționează în Rechizitoriu, la capitolul Disjungeri ale cauzei.

Desigur, când te duci să dai o şpagă, nu te duci singur… evident, îţi iei cu tine şi familia, şi căţelul, şi purcelul, şi ce mai mişună prin ograda ta.

Şi ca şi cum cititorul căruia i se adresează nu prea are ţinere de minte, VasilCoui ăsta mai bagă un titlu intermediar: Bica, teren mită de la Udrea. Bine, unii spun că acesta e un mod de a-l face pe cel care îţi plăteşte caşcavalul pe care îl mănânci ca să îţi mai treacă duhoarea de la rahatul îngurigitat cu polonicul …

Același document arată că fosta șefă a DIICOT a primit terenul de la Cocoș și Elena Udrea pentru a nu aprofunda cercetările în ceea ce privește o sesizare primită de la Oficiul Național de Spălare a Banilor. Sesizarea viza tranzacții suspecte, ai căror destinatari finali erau fostul ministru Udrea și soțul Cocoș.

”Ulterior emiterii deciziei de despăgubire, Gheorghe Stelian a obţinut titlul de conversie nr. (…), în cuantum de 282.961.725 lei, reprezentând un număr total de 488.623.252 acţiuni,  Valentin Vişoiu a obţinut titlul de conversie nr. (…), în cuantum de 43.010.182 lei, reprezentând un număr total de 74.270.734 acţiuni, Andrici Adrian a obţinut titlul de conversie nr. (…), în cuantum de 25.655.196,40 lei, reprezentând un număr total de 44.187.386 acţiuni şi Gheorghe Gabriel a obţinut titlul de conversie nr. (…) ,  în cuantum de 25.655.196,40 lei, reprezentând un număr total de 44.187.386 acţiuni. Aceste acţiuni au fost tranzacţionate, iar sumele obţinute au fost retrase din conturile deţinute la diverse unităţi bancare, iar o parte din bani au fost direcţionaţi către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela). Tranzacţiile financiare au făcut obiectul unor verificări ale Oficiului Naţionale pentru Combaterea Spălării Banilor care au fost transmise D.I.I.C.O.T., coordonată de către procurorul şef Bica Alina Mihaela, în data de 28.05.2013”, se mai arată în Rechizitoriu. Ulterior, Alina Bica a primit terenul pentru a nu da curs sesizării primite de la Spălarea Banilor.

Cristian VasilCoiu

Cine vrea poate vedea în original,

aici pe siteul Libertatea, articolul lui VasilCoiu

Nu ştiţi cum arată VasilCoiu ăsta?

Uite aşa, ca în poza alăturată (dreapta) … nu, nu vi se pare, arată a năcăjit… o fi de la constipaţie…

Eu l-aş întreba pe constipat, vând în vedere că ceea ce e trecut în paranteze e pus de el, atunci când a fost arestat Adrian Năstase, de ce nu i-au fost arestaţi şi fii? În fond, sunt din aceeaşi famiglie …

Ei, dar dacă doar constipatul ar fi scris în Libertatea, ar mai fi cum  fi.

Cum e şi normal, un astfel de articol apare şi pe romaniatv.net, siteul televiziunii, prietenului, pupincuristului şi sponsoruli principal al lui Ponta.. Sebastian Ghiţă… articolul: DOCUMENT OFICIAL. Elena Udrea, beneficiară directă a spăgii din Dosarul Retrocedărilor, articol semnat de Iulian Tudor (oare de ce nu mă mir?)

Prima dovadă de necontestat că banii obţinuţi ilegali din retrocedările de sute de milioane de euro au ajuns şi în conturile Elenei Udrea este un document de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, aflat la dosarul DNA, potrivit România TV, de remarcat că siteul România Tv citează România TV .. ca-n filmele cu proşti şi ca la Antena 3 unde cei de acolo se citează unul pe altul în draci.

Procurorii au separat din ancheta retrocedărilor dosare grele, care îi vizează pe Elena Udrea, Ioan Niculae şi Ovidiu Tender, dar şi pe alţi oameni de afaceri şi magistraţi. 

Întreaga afacerea a început în anul 2011, atunci când ANRP a acordat despăgubiri omului de afaceri Gheorghe Stelian pentru un teren supraevaluat. Pentru obţinerea acelor bani, o sumă mult mai mare decât cea pe care ar fi fost îndreptăţit să o primească, ar fi intervenit la membrii comisiei ANRP Dorin Cocoş. Martorii şi denunţătorii din Dosarul Retrocedărilor susţin că şi Elena Udrea ar fi intervenit pe lângă prietena ei Alina Bica pentru acordarea despăgubirilor. Mai mult, potrivit România TV, există şi un document al celor de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor prin care au sesizat DIICOT încă din luna mai a anului 2013 în legătură cu banii ajunşi în conturile Elenei Udrea, dar şi în conturile lui Dorin Cocoş şi ale lui Alin Cocoş, de la Gheorghe Stelian, dar şi de la alţi oameni de afaceri. La vremea respectivă, Elena Udrea nu a putut justifica aceste sume, aşa că Oficiul a sesizat DIICOT, al cărei şef era însăşi Alina Bica, prietenă cu Udrea şi implicată direct în afacere. În aceste condiţii, dosarul a fost închis.

Jurnalistul Robert Turcescu a publicat duminică, pe blogul sau, o ordonanţă a procurorilor DNA care arată că aceştia au dispus disjungerea mai multor dosare din dosarul „Alina Bica-ANRP”.

Potrivit documentului DNA, acestea au legătura cu mai multe cauze aflate pe rolul DIICOT, în care fosta procuroare-şef Alina Bica ar fi intervenit pentru tergiversarea soluţionării lor, în schimbul unor avantaje…. Vezi mai departe pe site-ul România TV.

Îl citează ei pe Turcescu, doar că pe turcescu.ro autorul nu pomeneşte NICIODATĂ  numele Elenei Udrea… Hehehe .. ‘tu-i mama lui de rahat .. mult le mai place unora.

Elena Udrea postează pe 14 Decembrie pe contul său de Facebook:

„Citesc pe blogul lui Robert Turcescu un document oficial DNA! In primul rand pun intrebarea: daca este normal ca un astfel de document sa fie dat, pentru a aparea „pe surse”, unui fost colaborator (sau actual) al Serviciilor? Inca nu stim al caror Servicii.
Pentru ca imi este amintit numele intr-o insiruire, fac urmatoarele comentarii:
– NU AM NICIO LEGATURA cu presupusa interventie la ANRP facuta pentru a fi aprobat un dosar de restituire pentru Gh. Stelian
– NICIODATA, in NICIO SITUATIE, nu am intervenit pentru NIMENI la conducerea ANRP, nu am vorbit cu NICIUN reprezentant al acestei institutii pe care, de altfel nici macar nu-i cunosteam. Asa cum am precizat deja, nu am stiut ca Alina Bica, cu care eram colega in Guvern la acea data, era reprezentanta Ministerului Justitiei la ANRP.
Dar, in legatura cu anumite informatii care mi-au ajuns la urechi in acea perioada, despre posibile ilegalitati comise de Presedinta Agentiei, am vorbit cu colegi din conducerea partidului. Dar nu numai cu colegi!!! Toti cei carora le-am reclamat mi-au spus ca ma insel, ca nu se probeaza nimic…
Justitie pana la capat inseamna si adevar pana la capat! Tic tac…tic tac…”

Care o fi adevărul? Dacă vom trăi, vom vedea, dacă nu, nu mai contează…

SIMONA IONESCU: ” Abia acum putem înțelege ce a fost cu acele fotografii de la Paris și de ce era filată Alina Bica. „

Legătura dintre Traian Băsescu și cazul Alina Bica

Un român care trăiește în Spania ne-a transmis pe rețeaua de socializare facebook un mesaj îndrăzneț. Scrie Doru Coliu: „Propun ca pe data de 22 decembrie să iasă lumea în stradă în semn de solidaritate cu cel care a pus România pe drumul cel bun, cu cel care a întregit România, cu cel mai mare Președinte pe care l-a avut vreodată România: Traian Băsescu=Respect!!!”.

Dacă cei ce sunt conștienți de schimbarea României din ultimii ani și îl apreciază pentru asta pe președintele Băsescu vor ieși în stradă, va fi o premieră. Un miting politic pozitiv, vă dați seama?! Destul de greu de crezut, indiferent de cât de mare va fi mediatizarea mesajului lui Doru, căci românii nu ies în stradă nici chiar atunci când li se încalcă drepturile, când li se iau bani din buzunar sau rămân șomeri cu zecile de mii. E posibil, însă, ca românii din diaspora să se mobilizeze ca la vot și să-i vedem agitând veseli tricolorul în fața ambasadelor și consulatelor românești, scandând ”Traian Băsescu, respect”. Ei, ce trăiesc acum în țări cu democrații consolidate, văd altfel lucrurile și au învățat că își pot face auzite opiniile despre clasa politică. Ne-au demonstrat-o în 2 și 16 noiembrie.

Așa cum am spus, nu cred că apelul lui Doru Coliu va avea ecou în țară, însă Traian Băsescu merită respect pentru ce a reușit să facă în reforma Justiției, pentru întărirea DNA-ului, pentru sădirea convingerii în procurori că sunt liberi să-și facă meseria, dar și pentru că a reușit să inducă în conștiința publică faptul că nimeni nu e mai presus de lege. Cazul fratelui președintelui, dar și cel al șefei DIICOT, Alina Bica, arestată într-un răsunător dosar de retrocedări ilegale, în care sunt implicate și persoane și politicieni apropiați de Traian Băsescu, demonstrează că nu există drum de întoarcere în ceea ce privește asanarea României și stârpirea corupților cu ”gulere albe”.

Ceea ce vedem acum că se derulează la DNA este, de fapt, devoalarea caracatiței care și-a dezvoltat tentaculele și și-a adaptat modurile de acțiune din anul 1990 încoace. O știu bine, n-am niciun dubiu. Spun asta deoarece scriu despre justiție de 25 de ani, iar în anii 90 am făcut multe anchete jurnalistice despre retrocedări de case și terenuri. În acea perioadă, afacerea retrocedărilor ilegale pot spune că abia înmugurise. Se desfășura la nivelul ICRAL-urilor comuniste, rămase încă în stare de funcționare, iar din rețelele constituite făceau parte funcționari, notari și avocați. Puțin mai târziu, după ce proprietari și chiriași din imobilele naționalizate s-au constituit în asociații, parlamentarii au fost obligați să modifice legea. A fost și momentul în care dorința de înavuțire prin trafic de influență în domeniul proprietății a devenit transpartinică. În lanțul retrocedărilor ilegale au apărut și judecătorii. Colecțiile principalelor ziare naționale din perioada 1990-1999 păstrează în paginile lor articole ample despre vilele din Primăverii, Cotroceni, de la Snagov sau din alte zone selecte care n-au ajuns în mâinile proprietarilor de drept ci la unii potentați ai zilei. S-au retrocedat hălci din Herăstrău și din alte câteva parcuri. Apoi, când totuși polițiștii și procurorii au băgat în pușcării niște avocați, notari și judecători, piesa s-a schimbat. Și-au intrat în rol, la începutul anilor 2000, cumpărătorii drepturilor litigioase. Evident, tot cu suport din partea politicienilor.

Amintițivă ce bum imobiliar a fost între 2003 și 2008! Personajele care prosteau moștenitorii de drept cumpărându-le drepturile litigioase erau, de obicei, persoane șterse, nepublice, scoase la înaintare de șmecheri din ”înalta societate” cu relații peste tot.

După acest scenariu s-a ajuns la crearea acelei Comisii pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, o instituție inventată ca să patroneze jaful imobiliar. Cazul Alina Bica, fost secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al acestei comisii a ANRP, o demonstrează cu prisosință.

Ar mai fi ceva de spus. Abia acum putem înțelege ce a fost cu acele fotografii de la Paris și de ce era filată Alina Bica. SRI, poate și SIE, n-au pus batista pe țambal și nici președintele Băsescu nu s-a amestecat în treaba anchetatorilor. O demonstrează tăcerea lui după ce ceruse serviciilor să-i raporteze ce a fost cu acțiunea de la Paris, dar mai ales finalitatea, adică reținerea șefei DIICOT.

Autor: Simona Ionescu

Sursa: evz.ro

Oare trebuie să ne îngrozim sau să ne fie greaţă de corupţia din România?

Am văzut mulţi oameni care se întreabă cum de sunt atât de multe arestări şi trimiteri în justiţie a unor persoane importante în ţara aceasta pa cazuri de corupţie.

Ceva mai puţini se întreabă cum de s-a ajuns să fie atât extinsă corupţia din România şi cum de a reuşit să ajungă la nişte nivele greu de imaginat în alte ţări.

Ai senzaţia că în vârful piramidei sociale sunt promovaţi doar oameni corupţi sau coruptibili… Aceste două caracteristici ar părea cu sunt dominante deoarece cei ajunşi sus doresc ca, la o adică să le poată închide gura celor care ar îndrăzni să le reproşeze ceva cu: „… parcă tu eşti mai bun”.

Dacă unul e mai bun sau mai rău decât altul nu comentăm. 

Corupţia aceasta endemică ce pare a nu ţine cont de simpatii politice, de sex sau de pregătie pare a avea o expicaţie cât se poate de prozaică.

Odată ajuns într-o anumită funcţie care îi conferă mai mult sau mai puţină putere omul pare a fi lovit de un fel de beţie a puterii şi se consideră un fel de persoană predestinată să fie desupra celorlalţi, astfel are dreptul să trăiască la nişte standarde, cât mai evident,  peste cele la care trăieşte „turma”, omul de rând având singura menire în lumea aceasta asigurarea pentru aleşii sorţii a unui trai de lux.

Funcţionarii şi policienii cu greutate par a considera că nu ei sunt acolo să îşi servească poporul care pe plăteşte lor salarile şi indemnizaţiile, ci invers, poporul trebuie să îi servească pe ei …

Este uimitor să vedem cum, cu cât o persoană este mai sus pe scara socială, şpaga la care consideră că are dreptul (ca un fel de drept natural) trebuie să fie mai mare subliniidu-le astfel importanţa fotoliului în care îşi aşează importantele buci atunci când consideră că trebuie să se deranjeze şi să se ducă la serviciu.

Poate o fi vorba şi de faptul că, îmbătaţi de putere consideră că au dreptul la un standard de viaţă pe care veniturile legale nu li le pt sigura aşa că se descurcă fiecare cum poate.

Sau, poate, o fi vorba pur şi simplu de combinaţia mortală dintre balcanismul şi latinitatea care ne definesc.

Cred că cel mai grotesc exemplu este cel al doamnei Alina Bica, doamnă care ocupă fotoliul din fruntea  DIICOT, instituţia care ar trebui să fie vârf de lance în lupta cu marea corupţie … Nici nu ştiu dacă trebuie să ne fie greaţă sau trebuie să ne îngrozim când ne gândim în ce ţară trăim …

Înalta Curte de Casație și Justiție –  scrie  agerpres.ro –  a decis sâmbătă ca Alina Bica, procuror șef al DIICOT, să fie arestată preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar în care este acuzată de DNA de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Mandate de arestare preventivă au primit și Emil Nuțiu, expert evaluator; Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Decizia instanței nu este definitivă, însă executorie.

Alina Bica s-a predat sâmbătă dimineața la arestul Poliției Capitalei.

Alina Bica a fost adusă vineri, în jurul orei 14,30, la sediul instanței supreme cu o dubă a Poliției și a părăsit sala de judecată sâmbătă dimineața, la ora 3,00, după ce i-a expirat ordonanța de reținere și judecătorii au rămas în pronunțare.

Plecarea sa nu a fost lipsită de incidente. La ieșirea din sediul instanței, Alina Bica a fost lovită din greșeală cu o cameră de filmat în îmbulzeala creată de ziariștii care încercau să-i pună întrebări. După aceasta, s-a urcat grăbită în mașină care a demarat și a trecut pe culoarea roșie a semaforului.

Fiind urmărită de jurnaliști, la un moment dat, mașina a oprit, iar șefa DIICOT s-a dat jos și s-a îndreptat către un cameraman, căruia i-a cerut nervoasă să nu o mai filmeze.

Alina Bica a fost reținută joi seara de procurorii DIICOT, fiind acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inițial, CSM a dat doar un aviz de arestare la domiciliu pentru Bica, însă Consiliul Superior al Magistraturii și-a schimbat decizia, la cererea procurorului șef al DNA, Laura Kovesi.

Potrivit DNA, Alina Bica a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, reprezentând Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de secretar de stat.

Pe 15 martie 2011, membrii Comisiei au acceptat plata sumei de 377.282.300 lei către omul de afaceri Stelian Gheorghe, reprezentând despăgubiri pentru un teren de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2.

DNA susține că, prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de peste 263,3 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, susține DNA.

În același dosar, mai sunt cercetați penal deputatul UDMR Marko Attila, pentru abuz în serviciu, și omul de afaceri Stelian Gheorghe, în cazul celui din urmă fiind impusă măsura controlului judiciar.

Titlu original: 

Alina Bica, arestată pentru 30 de zile

Autor: 

Eusebi Manolache

Sursa:

agerpres.ro