Arhiva

Posts Tagged ‘Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă’

Serviciul secret al MAI a ajuns la cheremul lui Liviu Dragnea

17 Mai 2017 2 comentarii

 Scoțând CSAT din ecuația numirii şefului serviciului de informaţii al MAI, această instituţie, care e parte a structurii de apărare și securitate națională, rămâne la cheremul unui singur om politic. De jure, al ministrului de Interne. De facto, al celui care l-a propulsat în această funcţie, un şef de partid. Adică, Liviu Dragnea. … wow

Serviciul de informaţii al MAI, la cheremul liderului PSD

Serviciul de informaţii al MAI, parte a structurii de apărare și securitate națională, este pus la cheremul unui singur om politic. De jure, al ministrului de Interne. De facto, al celui care l-a propulsat în această funcţie, un şef de partid. Adică, al lui Liviu Dragnea.

În 2012, liderul PSD şi premierul de la acea vreme, Victor Ponta, îşi subordonau de jure serviciul de informaţii şi protecţie internă al Ministerului Afacerilor Interne. În 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea, şi-l subordonează de facto. Şi mai şi plusează, scoţând CSAT-ul din ecuaţia numirii.

Decembrie 2012. La numai câteva zile după câştigarea alegerilor parlamentare de către USL şi instalarea Guvernului, prima grijă a premierului Victor Ponta a fost subordonarea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă. Sub umbrela unei ordonanţe de urgenţă care stabilea noua configuraţie a Executivului, serviciul secret al MAI, transformat atunci în Departament de Informaţii şi Protecţie Internă, a fost ridicat, în regim (nejustificat) de urgenţă, la rang de departament şi trecut în coordonarea unui secretar de stat numit de prim-ministru. Adică, subordonat lui Victor Ponta. Ministrul liberal al Internelor, Radu Stroe, nu a ripostat. Ba, a dovedit consens: „E normal să fie aşa, pentru că activitatea ei este legată de elemente care ţin de siguranţa naţională”.

Cum s-a putut traduce mişcarea şefului social-democrat al Guvernului de a-şi subordona acest serviciu de informaţii al Internelor? Prin dorinţa de a-şi ţine în şah operativ inamicii politici, în perspectiva lui 2014, un an cu miză electorală foarte mare, în care Victor Ponta ştia, încă din 2012, că va juca rolul prezidenţiabilului. El, nu Crin Antonescu, aşa cum fusese înţelegerea în USL. Pentru că interesul neoficial al unor politicieni faţă de acest serviciu de informaţii al MAI ţine de posibilitatea tranzacţionării politice a unor informaţii care îi pot ridica pe unii şi-i pot coborî sau doborî pe alţii. Sau măcar le pot tempera elanul electoral ori dorinţa de a ajunge în funcţii în care nu sunt doriţi. „Eu vreau putere, nu bani. De aceea, am susţinut ca la împărţirea ministerelor să alegem MAI”, declara, prin primăvara lui 2009, tot an electoral, Marian Vanghelie, pe atunci voce marcantă în PSD. Şase luni după aceea – în plină perioadă preelectorală, când partidele se pregăteau pentru confruntarea dintre prezidenţiabili – tot dl Vanghelie anunţa triumfător că „arhiva DGIPI este pe mâini bune“. Adică, ale PSD.

Martie 2017. PSD, prin vocea altor oameni, decidea, anul acesta, că hotărârea luată la finalul lui 2012 nu mai e bună. Că nu mai serveşte intereselor de clan partinic. Aşa că, la câteva zile după încheierea masivelor proteste de stradă, care au vizat tripleta Grindeanu-Dragnea-Iordache, artizana controversatei OUG 13, cineva din PSD era deja cu atenţia aţintită spre serviciul secret al MAI. Astfel, în 14 martie, la Camera Deputaţilor a fost adoptată o lege pentru aprobarea OUG 76/2016, privind înfiinţarea şi funcţionarea DGIPI, cu un amendament introdus de PSD, care transferă numirea şefului acestei structuri de la premier la ministrul de Interne.

La aflarea acestei informaţii, prima reacţie a fost de a spune că e, totuşi, o decizie corectă, o revenire, după câţiva ani, la o stare de normalitate. Pentru că, potrivit Constituţiei, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, deci nu activitatea unor şefi de structuri ce intră în organigrama unor ministere, gen DGIPI. Dar când vezi că hotărârea din 2017 a PSD se bate cap în cap cu o decizie din decembrie 2012, tot a PSD, a unei alte grupări din partid, care a făcut mişcarea în sens invers, ai confirmarea faptului că aceste modificări de lege nu sunt făcute pentru buna funcţionare a instituţiei, ci pentru subordonarea ei unui grup de interese care are în mână frâiele partidului şi, implicit, pe cele ale puterii. În 2012 le avea Victor Ponta, în 2017 le are Liviu Dragnea.

Mai 2017. O dovadă în plus a jocurilor de putere făcute în şi de către PSD pe această linie venea în 15 mai, când majoritatea PSD din Senat a plusat pe legea adoptată în Camera Deputaţilor. Decizând – cu 75 de voturi „pentru”, 29 „împotrivă” şi două abţineri – că şeful DGIPI nu trebuie să fie cadru militar în activitate, cum era până acum, şi că pentru numirea sa nu mai e nevoie de avizul CSAT. Adică, îl scoate din joc şi pe Klaus Iohannis, care e preşedintele CSAT.

Rezumând: la câţiva ani de când, pentru a-i face jocurile lui Victor Ponta, PSD muta decizia privind numirea şefului DGIPI de la ministrul de Interne (pe atunci, liberalul Radu Stroe) la premier (pe atunci, social-democratul Victor Ponta), acum face mişcarea în sens invers. Scoţând acest serviciu de informaţii, a cărui activitate are caracter secret de stat, de sub influenţa prim-ministrului (social-democratul Sorin Grindeanu) şi mutându-l în zona de acoperire a ministrului de Interne (social-democrata Carmen Dan). Adică, indirect şi implicit, a liderului PSD, Liviu Dragnea, apropiat şi mentor politic al doamnei Dan.

Mai pe scurt: scoţând şi CSAT din ecuaţia numirii şefului serviciului de informaţii al MAI, această instituţie, care e parte a structurii de apărare și securitate națională, rămâne la cheremul unui singur om politic. De jure, al ministrului de Interne. De facto, al celui care l-a propulsat în această funcţie, un şef de partid. Adică, Liviu Dragnea. 

 Autor:  Melania Cincea
Publicat: 17 mai 2017

 

%d blogeri au apreciat asta: