Arhiva

Posts Tagged ‘Direcția Națională Anticorupție’

Sexy roșcovana Olguța o fi având oarece mâncărimi (la limbă), sau are o nestrămutată dorință de a-și satisface stăpânul, Penalul de Teleorman?

23 septembrie 2017 2 comentarii

Ca de obicei, Lia Olguța Vasilescu, Ministrul Muncii, prezentă în studioul România TV nu putea pierde prilejul de a bate câmpii.

Roșcovana olteancă este de părere că începerea urmăririi penale pe numele lui Sevil Shhaideh şi al Rovanei Plumb nu trebuie să aducă demisia acestora, ținta adevărată a întregului demers al procurorilor avându-l, de fapt, ca țintă pe Liviu Dragnea.

„Din punct de vedere legal – a spus sexy ministresa – nu există niciun fel de hotărâre de Guvern că se adoptă transferuri de proprietate între administraţii. Mai mult decât atât, nu s-a înstrăinat această proprietate, adică ea a rămas tot a statului. Este în patrimoniului Consiliului Judeţean, nu a fugit nimeni cu lacul, nu l-a mutat de acolo, nu l-a dat altcuiva. (…) Bineînţeles că ţinta este Liviu Dragnea. Când vrei să loveşti într-o structură, loveşti la cap ca să poţi să o distrugi”.

Tocmai aici e problema … se pare că acea hotărâre există și este semnată de Victor Ponta și legea a fost forțată cât încape.

Întrebată dacă totuși Rovana Plumb şi a lui Sevil Shhaideh au intenția de a demisiona, ministresa, a spus că după părerea sa exact a asta se urmăreşte, ea fiind de părere că nu e bine să o facă (deh, așa e cu penalii, la ei a avea probleme cu legea este starea naturală, să nu uităm că însăși Olguța este protagonistul unui dosar de corupție, faptul că încă mai e ministru datorându-se trimiterii la refăcut a dosarului și nu declararea sa nevinovată).

„Nu ştiu (dacă vor demisiona – n.a), dar sper că n-o vor face, pentru că asta se urmăreşte”, a mai spus Olguța Vasilescu. Între noi fie vorba, chiar dacă i s-ar fi pus pe masă sentința în care cele două penale ale PSD, roșcovana ar fi spus același lucru … victimele Binomului, nu?

Procurorii DNA au pus-o pe vicepremierul  Shhaideh sub urmărire penală pentru abuz în serviciu în Dosarul „Insula Belina” conform anunțului făcut vineri de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Urmărirea penală a fost extinsă asupra lui Sevil Shhaideh, la vremea respectivă, secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P.), a Ionelei Stoian, director în cadrul M.D.R.A.P, a Marianei Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, a  Rodicăi Guşă, asistent-registrator în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, a Anduţei Alexandrina Diaconu, registrator-şef în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman. ( Între noi fie vorba, numai femei, crește rolul femeii în societate, ce să zic … Aș fi curios cam ce spun feministele care susțin că femeile sunt mai greu de implicat în acte de corupție din cauza nu mai știu cărui instinct de conservare.  Poate româncele sunt așa, mai atipice – n.a).

Infracțiunile de care sunt acuzate cucoanele mai sus citate, sunt acuzate  de abuz în serviciu şi, respectiv, complicitate la abuz în serviciu.

Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, aflate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea acestui transfer de proprietate, au fost adoptate hotărârea de guvern 943/2013 şi hotărârea de guvern 858/2013, acte prin care, potrivit DNA, au fost încălcate prevederi din Constituţie, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale şi Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

De asemenea, în cărțile funciare ale imobilelor insula Belina respectiv braţul Pavel, pentru a se masca adevăratul titular al dreptului de închiriere, astfel ușurându-se adoptarea hotărârilor de guvern,  lucru care îndeamnă o gravă încălcare a  Codului Civil.

„În susţinerea acestor demersuri – se arată într-in comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – persoane cu funcţii de decizie din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi din Oficiul de Cadastru Teleorman, Biroul de Cadastru Alexandria, Administraţia Naţională „Apele Române” şi Consiliul Judeţean Teleorman au servit intereselor unei societăţi particulare, încălcând dispoziţii prevăzute în mai multe legi”.

Altfel spus, procurorii DNA spun că deoarece Insula Belina şi Braţul Pavel se  află în albia minoră a Dunării fac parte din domeniul public al statului, lucru care are ca și consecință faptul că nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege. Ignorând asta, la  26 iulie 2013, Consiliul Judeţean Teleorman a înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P) o notă de fundamentare pentru trecerea acestora din administrarea Ministerului Mediului – Administraţia Naţională „APELE ROMANE” în proprietatea publică a judeţului Teleorman şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Pretextul a fost realizarea .complexului turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, cu ocazia primului proiect de hotărâre de guvern, au atenționat  că scoaterea din domeniul statului şi din administrarea “Apelor Române” a celor două obiective nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de guvern. 

Totuși, era nevoie ca  Insula Belina şi Braţul Pavel să pară a nu fac parte din domeniul public al statului aflate în administrarea “Apelor Române”, pentru ca transferul dreptului de proprietate să se poată realiza prin hotărâre de guvern.

„În şedinţa de guvern din data de 6 noiembrie 2013 – arată Direcţia Naţională Anticorupţie –   s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificaţie ale Insulei Belina şi Braţului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenenţa acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparenţa că trecerea lor în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern. Modalitatea de adoptare a H.G. 858/2013, act cu caracter normativ, s-a abătut de la prescripţiile normelor legislative, inclusiv prin aceea că proiectul de hotărâre nu a avut, la momentul adoptării, avizele Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Finanţelor Publice”.

Procurorii insistă că Rovana Plumb, ministru al Mediului la acea vreme, a fost înițiatoarea de factoși a promovat ilegal hotărârea de guvern 858/2013, proces care a durat, surprinzător,  doar 17 ore. Mai târziu, la 27 noiembrie 2013, hotărârea de guvern prin care Insula Belina şi Braţul Pavel au fost trecute din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman a fost adoptată.

DNA subliniază  că adoptarea hotărârii de guvern s-a putut face în condiţiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, Sevil Shhaideh şi-a însuşit conţinutul notei de fundamentare şi a proiectului de hotărâre de guvern, a iniţiat şi a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfinţea transferul, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.

Pe Ionela Vasile Stoian, directoare la Direcţia Juridică, Relaţia cu Parlamentul şi Relaţii Internaţionale din M.D.R.A.P., procurorii DNA o acuză, în acest dosar, că a sprijinit întreg demersul prin faptul că nu a întocmit note referitoare la observaţiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare, respectiv ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice.

Extrem de important este că, înaintea acestor demersuri, mari suprafețe din Insula Belina şi Braţul Pavel fuseseră deja închiriate cu contracte unei firme private.

„Pentru a nu atrage atenţia administraţiei publice centrale cu privire la existenţa unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina şi braţul Pavel, s-a dorit obţinerea unor extrase de carte funciară curate, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părţi Administraţia Apele Române şi această societate comercială. Astfel, sub pretextul îndreptării unei erori materiale, suspectele Gheorghiu Mariana Sanda cu complicitatea suspectelor Guşă Rodica şi Diaconu Alexandrina Anduţa, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au acţionat astfel încât să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată” – mai spune DNA, precizând că, astfel, a fost prejudiciat statului român, dar şi A.N.A.R.

Procurorii anticorupție atrag atenția, de asemenea,  că în forma finală a HG 943/2013, s-a renunţat la exprimarea “pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, adică exact motivul invocat iniţial  pentru trecerea celor două obiective imobiliare la Consiliul Judeţean. Respectiva formulare fiind înlocuită cu exprimarea mai generală  “în vederea reabilitării şi valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Braţul Pavel”.

P.S. Cum ziceai, madam Olguța? ”Din punct de vedere legal nu există niciun fel de hotărâre de Guvern că se adoptă transferuri de proprietate între administraţii”… Aha  înțeleg …

De fapt nu înțeleg… sexy roșcovana Olguța  o fi având oarece mâncărimi (la limbă), sau are o nestrămutată dorință de a-și satisface stăpânul, Penalul de Teleorman??

De-om trăi, om vedea, de nu, nu mai contează.

Dosarul ministrului penal al Muncii Lia Olguţa Vasilescu, revine la DNA pentru refacerea cercetărilor

27 ianuarie 2017 Lasă un comentariu

Lia Olguța Vasilescu, ministru cercetat penalCurtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, ca dosarul în care ministrul PSD  al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu,  cercetată penal pentru fapte de corupţie, să revină  la DNA pentru refacerea cercetărilor. Hotărârea este considerată ca fiind definitivă.

În decizia Curţii de Apel Bucureşti se arată: „Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva încheierii penale din data de 15.12.2016„.

La data de 15 decembrie 2016 Tribunalul Bucureşti a decis ca dosarul fostei primărițe a Craiovei, actualul ministru penal al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, să se întoarcă la Direcţia Naţională Anticorupţie, decizia nefiind definitivă.

Parchetul a contestat decizia însă instanţa considerat că trebuie menținută hotărârea Tribunalului Bucureşti. Judecătorii susţineau că Liei Olguţa Vasilescu i-a fost încălcat dreptul la apărare, excluzând din dosar anumite declaraţii şi interceptări, despre care judecătorii susţin că au fost obţinute în mod nelegal.

În baza art.346 alin.1 şi 3 lit. a Cpp – se arata în decizia Tribunalului –  restituie cauza la Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DNA Secţia de Combatere a Corupţiei constatând neregularitatea actului de sesizare a instanţei care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii cu privire la inculpaţii Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela şi Vasilescu Lia Olguţa. Menţine dispoziţiile încheierii de şedinţă din data de 20.09.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară şi anume: În baza art.345 alin.2 Cpp rap. la art.282 alin.1 Cpp şi art.102 alin.3 Cpp, cu ref. la art.6 din CEDO constată nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe inculpata Vasilescu Lia Olguţa, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare. Exclude actele de urmărire penală efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz şi anume: declaraţiile martorilor Selavartea Constantin, Vlăsceanu Ion, Miereanu Gabriela şi denunţul (declaraţie) formulat de Pârvulescu Ionuţ Cosmin la data de 07.03.2016. Exclude proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlăsceanu Ion şi Părvulescu Ionuţ din data de 19.02.2016, aceasta fiind obţinută în mod nelegal„.

Androneasca şi Athanasiu – Din nou pe drumul spre bulău

11 septembrie 2015 Un comentariu

Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu

DNA a cerut reînceperea urmăririi penale a foştilor miniştrii ai Educaţiei Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu a fost aprobată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit unor surse judiciare, procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie solicită continuarea urmăririi penale  pe numele celor doi foşti miniştri, într-un dosar în care sunt cercetate fapte similare celor din dosarul „Microsoft”, cercetare care se referă la modul nu tocmai OK în care au fost atribuite nişte contracte de către Ministerul Învăţământului.

DNA-ul a depus la ÎCCJ cererea de reîncepere a cercetării penale a celor doi foşti miniştri în luna iunie, anul curent.

Nu doar cei doi sunt vizaţi de dosarul „Microsoft”. Alături de senatoarea Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu, mai sunt vizaţi şi senatorul Şerban Mihăilescu deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Gabriel Sandu, Mihai Tănăsescu, şi Adriana Ţicău.

DNA îi acuză de fapte de corupţie legate de aprobarea unor proiecte pentru licenţe Microsoft, anchetatorii susţinând că cei implicaţi ar fi cerut nu mai puţin de 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Guvern în cadrul acestui contract.

Pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu. Din aceştia 15,7 milioane de euro au ajuns în conturile unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

SORINA MATEI: „Dan Şova a confirmat … o parte din informaţiile difuzate de Direcţia Naţională Anticorupţie”

Sorina Matei

EXCLUSIV. Dan Şova confirmă DNA: S-au făcut plăţi către Victor Ponta, a existat o colaborare cu cabinetul de avocatură Victor Ponta, o conlucrare profesională în anul 2007-2008

Prezent acum două luni, pe 15 Martie 2015, la Antena 3, în emisiunea Punctul de Întâlnire, senatorul Dan Şova a confirmat încă de atunci o parte din informaţiile difuzate de Direcţia Naţională Anticorupţie, în comunicatul din 5 Iunie 2015, prin care a fost anunţată începerea urmăririi penale împotriva premierului Victor Ponta.

Mai precis, Dan Şova a confirmat faptul că între cabinetele de avocatură Şova şi Asociaţii şi cel al lui Victor Ponta a fost încheiată o convenţie de conlucrare profesională, aşa cum susţine şi DNA, a confirmat că respectiva colaborare între cele două societăţi de avocatură a avut loc exact în perioada 2007- 2008, aşa cum spun şi procurorii, şi a mai confirmat că societatea de avocatură Şova şi Asociaţii a făcut plăţi către Victor Ponta, aşa cum susţine DNA.

Dan Şova a declarat însă că plăţile aveau legătură cu două dosare penale ale unui client privat. DNA spune însă că în realitate, Ponta Victor-Viorel NU A EFECTUAT nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare.

În plus, deşi susţine că Victor Ponta nu a avut niciodată nicio legătură cu complexele energetice de la Rovinari şi Turceni, acelaşi Dan Şova spune că a calculat şi că veniturile lui Victor Ponta de la „Şova şi Asociaţii” reprezintă 0,32% din veniturile pe care societatea „Şova şi Asociaţii” le-a încasat de la complexul Rovinari şi complexul Turceni.

Dan Şova, 15 Martie 2015/ Antena 3: (00.13 video)
Î: Victor Ponta, în calitatea sa de jurist şi de avocat a beneficiat de avantaje materiale, de colaborări, de bani din partea casei dumneavoastră de avocaţi?

Dan Şova: (…) N-a existat niciodată, nici prin intermediul societăţii pe care am condus-o eu. În 2009 m-am retras din ea. Nici direct prin cabinetul domnului Ponta, cunosc acest lucru, n-a existat nicio legătură, de nicio natură, între domnia sa şi complexele energetice de la Rovinari şi Turceni. Niciun fel de legătură, de nicio natură. A EXISTAT LA UN MOMENT DAT O COLABORARE pe două dosare penale ÎNTRE SOCIETATEA PE CARE O CONDUCEAM EU ŞI CABINETUL INDIVIDUAL AL DOMNULUI PREMIER VICTOR PONTA din două considerente. ÎN ANUL 2007-2008. Societatea noastră de avocatură se ocupa numai de parte comercial financiară, nu avea un departament de penal, iar la vremea respectivă domnul Victor Ponta, astăzi prim-ministru era unul dintre cei mai buni şi recunoscuţi avocaţi de drept penal. De altfel, cu ajutorul domniei sale, un caz care părea pierdut a avut un final fericit.

Î: Cum aţi colaborat un cabinet comercial cu unul penal, în ce sens?
Dan Şova: E reglementat de legea avocaturii şi se numeşte CONLUCRARE PROFESIONALĂ ÎNTRE DOUĂ ENTITĂŢI DIFERITE. Vreau să vă spun că ÎN ACELAŞI TIMP CU DOMNUL PONTA, societatea mai avea două conlucrări profesionale cu alte două cabinete. DAR CONLUCRAREA CU VICTOR PONTA A SCOS DIN SOCIETATEA ŞOVA ŞI ASOCIAŢII CEI MAI PUŢINI BANI. Celelalte două conlucrări au fost plătite mai mult decât a fost plătită conlucrarea cu..
Direcţia Naţională Anticorupţie, 5 Iunie 2015:
-„La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
– La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată”.
Dan Şova, 15 Martie 2015/ Antena 3:
Î: Deci până la urmă cabinetul de avocatură Dan Şova a făcut plăţi către cabinetul de avocatură Victor Ponta?

Dan Şova: DA. A FĂCUT NIŞTE PLĂŢI care aveau legătură cu două dosare penale ale unui client privat. (…) SUMELE PE CARE LE-A CÂŞTIGAT DOMNUL VICTOR PONTA LA VREMEA RESPECTIVĂ AU FOST MODICE, ABSOLUT MODICE. (…) Dacă vrea cineva, dacă doreşte să facă comparaţie procentuală între VENITURILE PE CARE LE-A ÎNCASAT VICTOR PONTA DE LA ŞOVA ŞI ASOCIAŢII ŞI VENITURILE PE CARE LE-A ÎNCASAT ŞOVA ŞI ASOCIAŢII DE LA ROVINARI-TURCENI, VREAU SĂ VĂ SPUN CĂ VENITURILE LUI VICTOR PONTA DE LA ŞOVA ŞI ASOCIAŢII AM CALCULAT, REPREZINTĂ 0, 32% DIN VENITURILE PE CARE LE-A ÎNCASAT ŞOVA ŞI ASOCIAŢII DE LA ROVINARI TURCENI.
Direcţia Naţională Anticorupţie, 5 Iunie 2015:
– „În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
– Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.

Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
– Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.

– Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate,Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare.”
Deşi declaraţiile de avere şi de interese ale lui Victor Ponta, semnate, scrise şi depuse chiar de el arată că a fost senior partner la societatea de avocatură Şova şi Asociaţii, pe siteul juridice.ro, în anul 2007, Şova şi Asociaţii a şi publicat un comunicat de presă prin care arată că societatea l-a luat partener pe Victor Ponta, deşi chiar şi Dan Şova susţine asta în declaraţii, Victor Ponta spune că nu a fost asociat cu Dan Şova.
Sorina, Adeverință

Mandatul Monei Pivniceru e în pericol?

15 septembrie 2012 5 comentarii

Mona Pivniceru trage de urechi USL după ce alianța i-a salvat în Parlament pe Borbely și Dobre

Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic și că pentru a evita situațiile în care Parlamentul se opune începerii urmăririi penale față de unii membrii ai Guvernului trebuie ca măsurile cuprinse în Strategia Națională Anticorupție (SNA) să fie puse rapid în aplicare, informează Ministerul Justiției (MJ) într-un comunicat de presă.

 „Mona Pivniceru consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic. Pentru a evita situații de acest gen, Ministerul Justiției a inițiat SNA pe perioada 2012 – 2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului 215/2012 și care, în substanța sa, cuprinde și propuneri privind consolidarea integrității în rândul parlamentarilor. În acest sens, Parlamentul și-a asumat public implementarea noii SNA în ceea ce privește membrii Parlamentului, prin declarația 2/2012”, se arată în comunicat. 

Sursa citată subliniază că, prin urmare, punerea rapidă în aplicare a măsurilor cuprinse în SNA ar fi de natură să eficientizeze desfășurarea procedurilor parlamentare, în sensul motivării refuzului de începere a urmăririi penale și pronunțării într-un termen foarte scurt, modificări care ar determina înlăturarea imunității de facto pentru tragerea la răspundere penală în astfel de cauze, așa cum indică și Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, din 18 iulie. 

MJ mai arată că, potrivit art. 109 alin. (2) din Constituție, numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. 

„Potrivit Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, dar și Regulamentului Camerei Deputaților, ministrul justiției nu are prerogative în această fază a procedurii, ci doar după ce Camera Deputaților solicită începerea urmăririi penale, caz în care ministrul justiției primește cererea însoțită de dosarul cauzei de la Camera solicitantă și le înaintează, după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Direcția Națională Anticorupție. Dacă se dispune trimiterea în judecată, ministrul justiției comunică Președintelui României data sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea suspendării din funcție a unui membru al Guvernului”, menționează MJ. 

De asemenea, Ministerul susține că pentru a solicita declanșarea procedurilor legale, PÎCCJ se poate adresa direct Parlamentului, cum s-a întâmplat în cazul deputatului Victor-Paul Dobre, nefiind necesară intermedierea solicitării de către MJ, iar în cel al deputatului Laszlo Borbely, Parchetul a solicitat ministrului justiției să înainteze cererea Parlamentului, ceea ce s-a și întâmplat.

Autor: Dragoş Stănculescu

Sursa: curentul.ro

Comentariu Blue:

Oare cum ar trebui să interpretăm demersul Monei Pivniceru? Ca pe un act de rebeliune care șă îi arate lui Ponta&co faptul că visul lor de a controla justiția va rămbne în continuare un vis? Sau că atunci când i se va reproșa că se ține de porcării acționând la comandă, madam Pivniceru să poată arăta declarația aceasta și să spună: ”Vedeți, mie mi se rupea de Ponta și ai lui… de ce credeți că acum, îmi poate ordona ceva?”.

Oare, dacă e vorba de prima variantă, să fie în pericol mandatul Monei Pivniceru?

%d blogeri au apreciat: