Arhiva
Corina Crețu face pulbere afirmațiile lui Liviu Dragnea
La fel ca marea majoritate a populației acestei țări știam că Liviu Dragnea își disprețuiește electoratul, el știind că doar niște persoane cu un retard destul de avansat mai sunt dispuse să îl voteze. Nu ai cum să crezi aberațiile din discursurile sale, pur și simplu, niște vorbe înșirate, poate nu atât pentru a fi înghițite direct de electoratul său ci pentru ca pseudojurnaliștii de la televiziunile obediente să aibă subiecte de argumentat.
Măcar dacă ar ști să își livreze rahaturile împachetate frumos , el face dovada unei lipse de talent actoricesc care l-ar face inacceptabil chiar și pentru telenovele indiene second hand scuipate în freza gospodinelor de realmente sinistrul Bollywood TV.
Aflat în turneul său electoral, Dragnea încearcă să entuziasmeze audiența creionând o lume în care doar el e Cel Bun, ăilalți, alternați din când în când. pentru variație. Ieri l-am văzut, încercât să pară retoric, cum spunea că intențiile lui bune sunt criticate pe nedrept de, evident, dușmanii lui ce vor, neapărat să îl vadă prăbușit (de larcă de la 6% mai are unde se prăbuși) și, evident la popreală.
El, ca El Lider Suprem (Atenție! nu partidul) ar vrea să facă tot dar dușmanii, oameni răi, îl critică pentru că:
– Vrea să pună asfalt pe ulițele de la sate să nu mai umble țăranul prin noroi (parcă era vorba că în Românika nu mai e noroi nici cât să chiorăști un șoarece, după câte zicea zicea Veorika Vasilica, reprezentanta lui în Guvern),
– Vrea să construiască școli și spitale (uitând că de fapt sunt construite netrebuind decât să fie reutilate și redeschise, PSD promițând pe vremea lui Ponta că în șase luni le redeschide pe toate),
– Vrea să facă autostrăzi ca la balamuc …
Cine drac or fi ăia de îl critică pentru astea? Dumnezeu știe, Dragnea ne mai menționându-i, considerându-i de la sine înțeleși.

Corina Crețu
Problema lui Dragnea este că tocmai social-democrații îi cam fac varză afirmațiile ditirambice …
Corina Crețu, comisar european și pesedistă cu state mai vechi decât Dragnea, aceasta devenind pesedistă din jurnalistă încă de pe vremea în care Iliescu și Năstase făceau legea în partid (numit la vremea aceea PDSR), face pulbere afirmațiile penalului lider al PSD, vorbele lui devenind verba volant, transformându-se în fum care se destramă, nu la sfârșitul discursului, ci al frazei.
Madam Crețu, aflându-se în emisiunea lui Denise Rifai se arăta uluită (de parcă nu ar ști cam ce hram poartă partidul care a făcut-o comisar european) de faptul că, deși Comisia Europeană, s-a oferit să facă studiul de fezabilitate pentru autostrada A8, care ar lega Moldova de vestul european, Dragnea&co nearătându-se interesați de ofertă, de asemenea, nici cele opt spitale regionale cu care umblă PSD în coadă nefiind decât niște ceva ce interesează cam cum interesa autostrada zburătoare a lui Sorin Oprescu. Adică sunt bune în campaniile electorale după care sunt depozitate undeva la prăfuit până la următoarea campanie.
”Ne-am oferit, noi cei de la Comisia Europeană – a declarat Corina Crețu în emisiunea Deniei Rifai – să facem studiul de fezabilitate pentru autostrada A8, care ar lega Moldova de vestul european. Interesul nostru la Comisia Europeană este ca toate aceste lucruri să se facă. Avem toată flexibilitatea. În privința spitalelor regionale, știți foarte bine, eu sunt exasperată că de doi ani nu progresăm. Comisia Europeană nu a primit nici până la această oră vreo propunere de proiect major pentru cele trei spitale regionale, pe care le-am semnat în 2015, în programul operațional regional. Eu vin de la Strasbourg acum, ieri m-am întâlnit cu domnul Marie Jean Marinescu, de la comisia Regio. Mi-a dat această scrisoare răspuns pe care a primit-o de la Ministerul Sănătății și îmi pare rău să spun că am fost absolut șocată să văd în această scrisoare lucruri care dezinformează populația și mai ales pe un membru al Parlamentului European. Aicea scrie că proiectele studiilor de fezabilitate au fost transmise din decembrie.” .
”Am avut chiar astăzi o videoconferință cu colegii mei de la DG Regio și am verificat, nu s-au notificat oficial comitetele de monitorizare ale programului operațional regional, care s-au întâlnit în 14 februarie, unde autoritățile de management doar au menționat că se lucrează la studiile de fezabilitate, ori în scrisoare se arată că au fost trimise deja la comisie. Nu este normal ca într-o scrisoare a unui minister în fiecare paragraf să nu spui se-o să faci cu spitalele regionale, ci să dai vina pe Comisia Europeană. Pentru că eu am avut toată flexibilitatea și am primit numai atacuri. Nu am nimic împotrivă. Să mă atace dar să le facă!” – a mai spus comisarul european Corina Crețu, la Realitatea tv.
Ponta dovedeşte iar că e un idiot irecuperabil. Câteva concluzii după nişte alegeri prezidenţiale precedate de o campanie electorală lamentabilă.
La ieşirea de la vot, Victor Ponta a ţinut neapărat să sublinieze iar că e un idiot care nu are propietatea spuselor sale.
El crede că din această iarnă vom fi cu adevărat o ţară democratică, o ţară europeană, deci co în cei zece ani în care înaintaşul său politic, Ion Iliescu, România nu a fost o ţară democratică…
„Sunt convins şi optimist că după 25 de ani de când ne-am câştigat o libertate mult dorită putem pune punct unei tranziţii care nu se mai încheia. Cred că din această iarnă vom fi cu adevărat o ţară democratică, o ţară europeană. După 10 ani de război şi distrugeri, putem să ne apucăm să reconstruim. O să construim în Bucureşti, Transilvania, Moldova şi pentru românii din afară„
Bravo monşer … mai trebuie să recunoşti că Ion Iliescu e un criminal responsabil de multe morţi din Decembrie 89 şi de devastarea Bucureştiului de către minerii chemaţi de el …
***
Câteva concluzii la cald după nişte alegeri prezidenţiale precedate de cea mai lamentabilă campanie electorală de după 1990…
1. Dispreţul clasei politice şi a televiziunilor obediente faţă de electorat, respectiv, telespectatori este în creştere şi se manifestă explicit. Reacţia electoratului faţă de acest dispreţ a început să fie taxat. Jumătate din români nu se mai prezintă la vot. De asemenea ratingurile televiziunilor de ştiri ajung să frizeze ridicolul.
2. Românii din străinătate sunt văzuţi de guvernanţi ca cetăţeni de categorie inferioară care nu merită respectul şi ale căror drepturi sunt noţiuni cu formă fără fond.
3. Românii imbecilizaţi de poveşti aiuritoare cu ofiţeri acoperiţi şi politiciani arestaţi continuă să voteze escroci.
4. În România termeni ca „lege”, „democraţie”, sunt noţiuni lipsite de conţinut.
Asta o fi acea „democraţie originală” de care vorbea acu peste două decenii Ion Iliescu …
Ponta este exact conducătorul pe care acest popor în merită: dispreţuitor, arogant, cinic, nesimţit, mincinos, plagiator, arogant, duplicitar, hoţ, corupt etc …
Oare mai există o ţară în care politicienii să îşi dispreţuiască atât de mult şi mai pe faţă electortatul decât în România?
Aici toţi îi dispreţuiesc pe toţi… politicienii îşi dispreţuiesc electoratu-l minţindu-l cu neruşinare şi aruncându-i din când în când câte un oscior de la bogatul lor ospăţ.
La Craiova, Premierul, venind de la inundaţule catastrofale de unde a eeuşit de data aceasta să scape cu pantofii lustruiţi, îşi lansa triumfal, în dispreţ faţă de cei cărora apa le-a furat avutul, în prezenţa primarilor care, în loc să stea şi să coordoneze efortul de înlăturare a urmărilor potopului, preferă să stea la Craiova şi să îşi aplaude candidatul…
Sinistraţii îi dispreţuiesc pe jandarmii veniţi să îi ajute populând crâşmele când aceştia se luptă să le salveze avutul… Nulităţile cu pretenţii de jurnalişti nu mai contenesc să îşi aburească privitorii înjurând şi lăudând după cum le cer cei ce le plătesc salariile grăsălane …
Să mă ierte Dumnezeu, oare nu-i păcat că ţara asta mai există?
Poate că ar fi şi păcat ca, la toamnă să nu fie Ponta ales ca Preşedinte… este exact conducătorul pe care acest popor în merită: cinic, nesimţit, mincinos, plagiator, arogant,duplicitar, hoţ, corupt etc …
România era înecată de potop…
Manifestând un dispreţ de neimaginat într-o ţară sănătoasă la cap, la Craiova, Victor Ponta, venind extrem de fericit din zona inundată şi-a lansat candidatura pentru alegerile prezidenţiale.
„Eram cu toţii pregătiţi – şi-a început Ponta discursul – ca acum să îmi lansez candidatura pentru cea mai importantă funcţie a ţării. Dumnezeu aşează întotdeauna lucrurile mult mai bine decât noi. Eu mi-am lansat deja candidatura pentru a fi preşedintele românilor la Novaci, la Bengeşti, alături de oameni care, de fapt, reprezintă România adevărată. Mi-am lansat candidatura fără să îmi programez în acest fel alături de jandarmi, pompieri care îi ajută pe oameni la nevoie”
„Am azi convingerea că în noiembrie o să câştigăm. Am convingerea că aşa va arăta mandatul meu de preşedinte, cum a fost ziua de azi: cu probleme, cu necazuri, alături de oameni, reparând lucruri. Dacă e aşa, sunt pregătit pentru 5-10 ani în care să facem în România tot ce nu s-a făcut de mult timp. Pentru asta vă cer sprijinul, pentru acest proiect naţional de care România are nevoie după 10 ani de dezbinare, ură. Nu întâmplător acest proiect este lansat exact la doi ani după ce 7,4 milioane de români au mers la vot şi şi-au spus dorinţa cea mai importantă, aceea de a opri un regim politic, un regim care le-a distrus vieţile, le-a minţit, i-a cotropit cu corupţie. Dacă azi, la doi ani după, constatăm că doi ani din viaţa acestei ţări au fost furaţi, s-au pierdut, vă rog să fiţi alături de bine ca următorii ani să reprezinte schimbarea de acum doi. Cred că putem face dreptate până la capăt pentru cei care acum doi ani au votat pentru sfârşitul regimului Băsescu”, a continuat Ponta şi dă-i, şi dă-i …. ba că se întâmpla să fie doi ani de la acea tentativă de suspendare a lui Băsescu, eşecul acelei suspendării fiind în mintea lui o mare victorie…
„Îmi doresc infinit mai mult decât să fiu preşedintele României să fiu preşedintele românilor. Cred că am avut în ultimii ani un preşedinte care a fost preşedintele împotriva românilor”, a mai spus Ponta
Cu lipsa talentului de a înţelege când se găseşte în situaţii bizare sau ridicole, Ponta a considerat că trebuie să-şi încheie apoteotic discursul.
„Aş avea nevoie în încheiere de Tudor Gheorghe, pentru că suntem la Craiova. Numai el ar putea să spună de o mie de ori mai bine decât mine: «Aici este ţara mea / Şi neamul meu cel românesc / Aici eu să mor aş vrea / Aici vreau eu să trăiesc»”, a spus Ponta, în încheierea discursului său, el fiind apludat de social-democraţii reuniţi la Craiova.
Versurile cântate de Tudor Gheorghe sunt următoarele: „Acolo este ţara mea / Şi neamul meu cel românesc/ Acolo eu să mor aş vrea / Acolo vreau eu să trăiesc”.
Ponta a făcut referire, în alocuţiunea sa, şi la familia sa – bunica şi mama – care „trăiesc şi vor trăi toată viaţa” în România.
„Cred şi vreau să fiu preşedintele acestei ţări în care mama mea, bunica mea trăiesc şi vor trăi toată viaţa şi vreau ca toţi părinţii şi toţi bunicii noştri să poată să trăiască aici în România o viaţă decentă. Este ţara în care familia, prietenii mei trăiesc şi vreau ca toate familiile românilor să aibă un viitor în ţară şi nu în străinătate. Este ţara în care voi face tot ce ţine de mine să-i conving pe copiii mei să rămână să trăiască şi să-şi realizeze aspiraţiile şi să devină oameni”, a mai spus Ponta.
Ridicol şi bizar dacă ne gândim că ţara de care era el atât de mândru şi căreia îşi doreşte să îi fie preşedinte este o ţară sărăcită şi distrusă de indolenţa şi nesimţirea lui şi a celorlalţi colegi politicieni…
Adică, de ce e atât de mândru? Pentru că după 25 de ani de la Loviluţia din decembrie care l-a adus pe bunicul lui politic în fotoliul de preşedinte România este o ţară unde oamenii au venituri ridicole?
Sau era mândru că acele inundaţii de la care venea aveau drept cauză faptul că cei care s-au aflat succesiv la conducere s-au preocupat doar de propria bunăstare şi de nimic altceva? În loc să facă nişte diguri care să apere cât de cât avutul oamenilor îşi rotunjeau averile?
Ori, poate, era mândru pentru că în sală erau toţi primarii şi consilerii locali ai PSD din localităţile înecate de propia lor indolenţă?
Sau, poate era mândru că în localităţile inundate crâşmele erau pline ochi de oameni cărora jandarmii se chinuiau să le salveze avutul?
Dracu ştie …
Oricum, cred că românii chiar merită dispreţul pe care li-l scuipă în mufă PSD.
Înainte de alegerile europarlamentare Ponta nu mai contenea să spună cum va aloca Guvernul bani pentru construirea de diguri rezistente, din beton,care ar fi în picioare în August. Banii s-au dat … sute de milioane. Diguri? Ca-n palmă .. niciunul.
Unde sunt acei bani? Au fost investiţi … judicios… în autocarele care zburdau pe şosele ducând oamenii să facă turism electoral, au fost investiţi şi în afişe şi materiale electorale. Vin iar inundaţiile? Cu atât mai bine… PSD are motiv să mai dea electoratului o şpagă pe faţă…
Nu cred că cineva să îi fi cerut socoteală lui Ponta pentru volatilizarea acelor bani ca şi a multor altora.
Dealtfel cred că inundaţiile sunt de fapt un motiv de mare fericire pentru toată lumea…
Televiziunile toate parcă intră într-un fel de febrilitate .. au în sfârşit motiv să arate şi altceva decât cum se duce Voiculescu să dea autografe la poliţie ori cum Becali spune că e nevinovat …
Fericit e şi PSD că poate să îşi şpăguiască electoratul fără a-l mai acuza cineva de ceva…
Inundaţii sunt fericiţi, cineva le va da ceva, nu contează că astfel par nişte milogi … apa le mai curăţă curţile de gunoaie …
Da, toată lumea e fericită …
Cam asta e România … oare greşesc dacă zic că este mare păcat că ţara asta continuă să existe?
DISPREŢUL POLITICIENILOR FAŢĂ DE ELECTORAT ESTE REAL ŞI PROFUND
Dispreţul politicienilor faţă de cei care i-au votat este real şi profund
(aceasta este concluzia ce reiese din
Raportul de monitorizare a Institutului pentru Politici Publice – oglinda activității parlamentarilor în anul 2013)
În campania electorală pentru ultimele alegeri parlamentare s-a pus mare accent pe nivelul de trai.
Când românii îi ascultau pe candidaţii USL şi pe cei de la televiziunile care îi susţineau, mai că vedeau cum, prin rigolele străzii lor, urma să curgă laptele şi mierea şi cum urma să se teamă doar să nu li se inunde curţile.
Îşi mai imaginau că se vor simţi un fel de prinţi datorită profundului respect ce li se va arăta de autorităţi, astfel s-au apucat să voteze de au făcut bătături.
Urmarea s-a văzut, salariile au crescut, dobânzile au scăzut şi laptele şi mierea dau să iasă de prin canale, respectul atinge cote de neimaginat. Există un mic inconvenient. Sună ceasul şi se trezesc umiliţi de realitate.
Şcolile şi spitalele sunt tot închise şi subfinanţate, cei de la USL sudează petrecere de petrecere pentru a-şi sărbători reuşitele.
Da, reuşitele, banii le curg gârlă în buzunare aşa că nu pot decât să se felicite pentru modul în care conduc ţara. Treaba e că banii respectivi nu erau culeşi de prin copaci ci luaţi cu nesimţire de acolo de unde aceştia oricum nu erau prea mulţi.
Interesant este că banii aflaţi de exemplu la dispoziţia Premierului sunt cam cât bugetul învăţământului.
Respectul puterii faţă de papagalii care i-au votat? S-a văzut, de exemplu, în modul indolent în care a fost tratat celebrul accident din Apuseni unde au murit doi din cei şapte ocupanţi ai avionului dar nu numai.
S-a văzut şi că, după ce s-au dat unor firme prietene în jur de 100 de milioane de euro pentru deszăpezire, zăpada ori e acolo unde a căzut, ori e curăţată de armată. De ce nu intervin firmele? De ce să intervină? Costă iar banii de fapt nu sunt pentru zăpadă ci pentru campaniile electorale ce stau să vie.
De fapt, acum, serios vorbind ceea ce vedem se numeşte DISPREŢ PROFUND.
Chiar şi faptul că în timp ce ţara belea pupila sperând că victimele accidentului respectiv sau cei prinşi în zăpadă vor fi salvaţi, nr 1 din Guvern fie trage chefuri pe la restaurante cu specific italienesc, fie bate mingea prin săli de baschet, în timp ce nevastă-sa, Daciana, se plimbă pe post de animatoare pe la chefurile triumfaliste ale partidului… Mişto, nu?
Respect şi ematie 100% …
Acest respect faţă de cei care şi-au pierdut ziua ca să se ducă să voteze este subliniat foarte bine de raportul de monitorizare al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Conform acestui raport vedem cum, nişte oameni care cereau nu demul votul oamenilor, după ce alegătorii şi-au pus toată încrederea în ei şi i-au trimis în Parlament să le repreziunte interesele, s-au trezit că mersul la serviciu nu maie reprezintă vre-un interes pentru ei.
Conform raportului, cea mai scăzută prezenţă la voturile finale electronice, în perioada decembrie 2012 – decembrie 2013, a fost înregistrată de deputatul PSD Gheorghe Neţoi care a adunat o prezenţă de 1% (7 voturi din 813).
El este urmat de Valentin Rusu (PNL), cu o prezenţă de 3% (21 voturi din 813), Oana Mizil (PSD) cu o prezenţă de 23% (191 voturi din 813), Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD), cu o prezenţă de 26% (215 din 813) şi Sebastian Ghiţă (PSD), cu o prezenţă de 27% (219 voturi din 813).
În topul deputaţilor cu cea mai scăzută prezenţă la voturile finale date în 2013 se numără şi Relu Fenechiu (PNL), cu o prezenţă de 32% (260 de voturi din 813), Eugen Tomac (neafiliaţi) cu o prezenţă de 32% (263 voturi din 813), Elena Udrea (PDL), cu o prezenţă de 36% (291 voturi din 813), Monica Iacob Ridzi (PDL), cu o prezenţă de 37% (303 voturi din 813), Raluca Turcan (PDL), cu o prezenţă de 42% (338 voturi din 813) şi Petre Roman (PNL), cu o prezenţă de 44% (357 voturi din 813).
Condiţia esenţială pentru ca un ales să îşi poată exercita mandatul este ca acesta să participe la minimum jumătate din foturile finale exprimate.
„Nici un argument – în afara celor expres prevăzute de Regulamentele celor două Camere – nu justifică un procent de prezenţă sub acest prag, cu atât mai mult cu cât intervalul orar în care se votează asupra variantelor finale ale proiectelor de lege este de aproximativ o oră pe săptămână”, se spune în studiul citat.
Din totalul de 406 deputaţi, 50 de deputaţi au înregistrat în 2013 o prezenţă la votul final electronic de sub 50%.
În perioada monitorizată doar şase deputaţi au participat la toate voturile finale.
Deputaţii cu cea mai mare prezenţă sunt reprezentanţi ai PSD din Vâlcea, Timiş şi Botoşani (Constantin Rădulescu, Gheorghe Ciobanu şi Mihai Baltă), respectiv PNL din Constanţa, Mehedinţi şi Vâlcea (Gheorghe Dragomir, Viorel Palaşcă şi Cristian Buican), toţi cu 100% prezenţă la voturile finale electronice din plen.
Media prezenţei la votul electronic în Camera Deputaţilor a fost în 2013 de 73%, potrivit studiului citat.
Mă întreb, De ce ar trebui să se mai prezinte la vot cei care, deşi au votat şi au trimis un politician în Parlament, nu au fost reprezentaţi deoarece politicianii respectivi nu au considerat că trebuie să se ducă la serviciu?
Pe siteul Institutului pentru Politici Publice, putem citi articolul:
IPP lansează Raportul de monitorizare:
oglinda activității parlamentarilor în anul 2013
București, 27 ianuarie 2014 ■ Primul an din mandatul actualului Legislativ este analizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor în anul 2013, dat publicității astăzi. Raportul continuă seria evaluărilor periodice realizate de IPP, în pofida presiunilor politicienilor de a renunța la această practică, cu scopul de a da publicității cele mai relevante aspecte despre performanța Senatorilor și Deputaților. Materialul (disponibil aici) aduce argumente evidente pentru ca IPP să critice în continuare calitatea proiectelor actelor normative inițiate de parlamentari dar și excesul de inițiative aparținând Guvernului (93% din inițiativele adoptate în 2013 au aparținut Guvernului), fenomenul absenteismului cronic alimentat de faptul că, la precedentele alegeri parlamentare, votanții – deși informați asupra celor care lipseau de la Parlament – i-au votat în continuare (unii obținând scoruri electorale foarte mari), abuzul procedurii de adoptare tacită, lipsa interesului Parlamentului de a exercita control eficient asupra Executivului și, nu în ultimul rând, tolerarea (chiar încurajarea, funcție de interes) practicii migrației politice, în pofida declarațiilor publice aparent dezaprobatoare ale liderilor partidelor.
Raportul IPP atrage atenția, și cu acest prilej, că, în prezent, o parte din cetățenii României sunt complet nereprezentați în Parlament după ce, fără voința lor, s-au vacantat și în acest prim an de mandat 9 locuri în legislativ (3 la Senat și 6 la Camera Deputaților). Guvernul ignoră obligația pe care o are de a organiza alegeri în aceste colegii vacante.
Din păcate pentru credibilitatea Parlamentului și de fapt pentru calitatea actelor normative a acestui important for, continuă și în acest mandat exemplele de parlamentari numiți în poziții – cheie și ulterior fost reținuți/arestați; un exemplu, este cazul Președintelui Comisiei de regulament din Cameră, însărcinat cu redactarea Codului de Conduită al parlamentarilor, cel care într-o zi se consulta cu ONGurile și grupurile parlamentare despre cum să arate conduita parlamentarilor iar a doua zi era efectiv reținut pe Aeroportul Henri Coandă în timp ce încerca să părăsească țara, fiind condamnat pentru trafic de influență.
Procesul adoptării legilor este departe de a putea fi numit transparent la finalul primului an de mandat: cel mai recent exemplu este cel al fatidicei zile (seri) de 9 decembrie 2013, în care unii deputați din Comisia juridică s-au retras într-o ședință paralelă pentru a dezbate și a da raport asupra unor proiecte de lege cu o miză semnificativă, precum proiectul legii minelor sau proiectul legii privind amnistia și grațierea. Parlamentul continuă practicile de îndepărtare a reprezentanților societății civile și ai presei în momente-cheie din procesul de adoptate a unor legi importante. Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ începe deficitar și în acest mandat iar procedurile prin care cetățenii interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de lege iniţiate sunt nefuncţionale, ne-existând un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza. Pentru o consultare efectivă şi consistentă, asemenea mecanisme ar trebui instituţionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.
Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Raluca Popovici, Coordonator Programe IPP la telefon 021 212 3126/27 sau e-mail raluca@ipp.ro.
Sursa: ipp.ro
NOTĂ:
Raportul integral al Institutului de politici publice, poate fi văzut în format pdf fie aici fie pe siteul original: ipp.ro