Schimbarea legilor justiției pentru a scăpa de Codruța Kövesi, un atentat de tip mafiot

O lege  este un act normativ care emană de la organul legislativ  prin care sunt reglementate anumite relații sociale. Practic ele definesc modul în care o societate funcționează.

A schimba legile doar pentru că la un moment dat doar așa anumite categorii care dețin puterea la un moment dat sunt interesate pentru a-și putea atinge anumite obiective este un act gravissim care lovește o societate în fundamentul ei democratic, atacă dreptul indivizilor de a se simți protejați.

Dacă se va ajunge la schimbarea legilor Justiție doar pentru că cineva dorește să scape de  procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kövesi putem vorbi fără teama de a greși de un atentat de tip mafiot.

De ce se schimbă legile Justiției? Pentru lichidarea Codruței Kövesi? 

Legile Justiției au fost, de la aderarea României la Uniunea Europeană, un prag simbolic și intangibil pentru guvernele care s-au perindat de-atunci încoace. Nu pentru că  politicienii n-ar fi vrut să schimbe lucrurile în favoarea lor, ci fiindcă aceste legi au fost negociate cu Bruxelles-ul în așa fel încât să întărească puterea magistraților și independența Justiției. Ministrul Tudorel Toader a anunțat că le va schimba, cu tot cu noile coduri Penal și de Procedură Penală.

Pachetul legilor Justiției – care cuprinde Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii – a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului împreună cu legile care reglementea­ză proprietatea. În 2005, Călin Popescu Tăriceanu și-a pus în joc mandatul de premier pentru promovarea legilor Macovei, care, printre altele, au dus la crearea DNA sub forma în care funcționează și astăzi. Tăriceanu și-a dat, însă, repede seama că devenise un fel de ucenic vrăjitor pentru prietenii lui, îmbogățiți ai tranziției, și a vrut să dea înapoi. S-a împiedicat de Traian Băsescu, devenit, între timp, un aliat în lupta pentru demolarea DNA.

Incoerențele lor au devenit banale într-o țară în care politicienii își fac legi pentru liniștea și bunăstarea lor. De ce ar vrea ministrul Tudorel Toader să modifice legile Justiției de vreme ce ele au fost scrise ținând cont de standardele Uniunii Europene și de peste zece ani au produs efecte, lăudate în toate rapoartele de țară ale Bruxelles-ului? Nu cumva e vorba despre o contrareformă care să aducă tihna de dinainte? Și, eventual, de un tertip care să-i scoată pe Codruța Kövesi și pe ceilalți procurori-șefi din joc, fără să producă mari valuri la Bruxelles și în cancelariile marilor puteri euro-atlantice?

Soluția unificării DNA cu DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism),  propusă de Tăriceanu mai demult, sub pretextul că acesta este un model folosit în unele state UE și că există o suprapunere între faptele de corupție și cele de crimă organizată, ar duce automat la schimbarea întregii conduceri din cele două instituții.

Aruncarea peste bord a șefei Direcției Naționale Anticorupție ar fi doar unul dintre scopuri, mai sunt modificări esențiale pe care le doresc politicienii, pentru descurajarea procurorilor și judecătorilor și, nu în ultimul rând, îndulcirea Codurilor, pentru salvarea lui Dragnea și a baronilor locali complici în diferite afaceri și care sunt pe punctul să-l trădeze pentru a-și scăpa pielea. 

Autor: Sabina Fati

Sursa: romanialibera.ro

Publicat: 10 august 2017 

 

TUDOREL TOADER – curvă sau clovn?

Brusc lui Tudorel Toader, Ministrul Justiției, i s-a sculat dorința de a face verificări la DNA cică pentru că  ” a venit vremea clarificărilor la DNA”. Wow … oare de ce?

Să fie vorba de faptul că vrea să își servească stăpânul care l-a pus a doua oară ministru? Sau o fi din cauză că nu vrea săîntrebe DNA de cei 30.000 de euro pe care Tudorel Toader, la vremea aceea rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza și membru al unei comisii care i-a aprobat soţiei sale o bursă postdoctorală de 1.000 euro pe lună pe o perioadă de aproape 3 ani, bani plătiţi din fonduri europene?

De fapt, ce e Tudorel Toader, curvă sau clovn?

 

 

TUDOREL TOADER – Un ministru în care s-a umflat zelul

Înainte de orice trebuie să mărtuirisesc că acest subiect îmi provoacă o greață fizică deoarece se referă la una din cele mai pestilențiale chestii care i se întâmplă României…

Se spune că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită. Poporul român,  (știu că această afirmație va atrage multe înjurături) fiind unul din cele mai sărace cu duhul popoare din lume, a ajuns să fie un popor unde primii trei oameni în stat au grave probleme cu legea, al doilea fiind chiar condamat definitiv, are și el exact conducătorii pe care îi merită. O adunătură de tâlhari.

În aceste condiții nu e de mirare că niște lepre unsuroase cu pretenții de jurnaliști au ajuns să promoveze interesele celor mai infecți indivizi pe care i-a dat România, niște bugetari care au forat de au rupt, devenind niște adevărați nababi deși nu au fost decât funcționari  toată viața.

Când a fost instalat Guvernul drojdierului Tudose foarte mulți au fost uimiți că regăsesc între miniștrii reinstalați pe Tudorel Toader, ministrul cu față de tehnician veterinar. Cum se explică – se întrebau ei – de ministrul Tudorel Toader nu a fost schimbat? Nu i-a cântat în strună stăpânului  PSD …

Iată că ”marele profesionist” Toader și-a dat arama pe față. După ce contextul a fost atent pregătit s-a umflat și în el dorința nestăpânită ”clarificări la DNA”.

Toată pleiada de prezențe pe la televizor a tot felul de lepre cu un picior în pușcărie i-a creat doamnei Kovesi o imagine de mare ticăloasă, faptul că nici un partid nu sare în apărarea dânsei neaducând, de fapt, un blam asupra dânsei ci scoțând în evidență că avem o clasă politică extrem de infectată. Clasa politică e de fapt un grup infracțional organizat pur și simplu.

Ultima găselniță, înregistrarea scuipată de Mihai Gâdea într-o eminiune în care îl avea invitat pe Victor Ponta, a generat adevărate procese pe la televiziunile așa zide de știri, de fapt, niște televiziuni devenite organisme de propagandă. Nu pot să nu amintesc de emisiunea de aseară (duminică, 2 Iulie) realizată de Silviu Mănăstire, cel care se crede mare dezvăluitor de ”dosare de politician” și analist, de fapt un infect manipulator. Culmea e că avea în emisiune și o procuroare (sau avocată), una aflată, culmea ironiei,  cu un picior în pușcărie se arătau extrem de oripilați de faptul că doamne Kovesi ”a amenințat cu trimiterea la detectorul de minciuni a unor procurori.

Ce uitau ei să spună este că ședința respectivă fiind una clasificată nu putea fi înregistrată, cu atât mai mult dată presei. Se făceau că nu știu că, deoarece a ajuns la presă acea înregistrare legea OBLIGĂ  la deschiderea unei anchete. Vezi Doamne,  trimiterea la detectorul de minciuni ar fi ceva ilegal …

Ei, dar să revenim la ministrul Justiției, cel cu față de tehnician veterinar care a ajuns în situația de a-și plăti noul mandat.

Cum ziceam la început, lui Toader i s-a sculat conștiința și musai nevoie mare

Trebuie să facă evaluări deoarece ”a venit vremea clarificărilor la DNA” în contextul scandalului din interiorul instituției în care se cere revocarea a doi procurori, iar aceștia sesizează CSM privind abuzuri, dar și în contextul înregistrărilor făcute publice cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Tudorel Toader a afirmat că susține lupta anticorupție, precizând că „lupta împotriva corupției nu înseamnă numai DNA”. Partea bună a scanda lului de la DNA, spune ministrul, este că sunt scoase la lumină eventuale neconcordanţe.

„Eu cred că a venit vremea clarificărilor la DNA – a declarat ministrul Toader –  Prin raportul acela pe care l-am prezentat destul de amplu referitor la anchetarea modului de adoptare a OUG 13, eu am tras un puternic semnal de alarmă vizavi de activitatea DNA şi am subliniat nevoia imperativă ca activitatea DNA-ului să se desfăşoare în limite constituţionale. Susţinem cu toată convingerea continuarea luptei împotriva corupţiei, dar vă rog să reţinem că lupta împotriva corupţiei nu înseamnă numai DNA, nu înseamnă numai aplicare de pedepse şi condamnări. Deci înseamnă, în primul rând, prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie, urmând ca norma penală să fie ultima soluţie. Şi prin pachetul de legi privind Justiţia, veţi vedea că vom propune măsuri de consolidare a luptei împotriva corupţiei.

I-auzi frate … ” lupta împotriva corupţiei nu înseamnă numai DNA, nu înseamnă numai aplicare de pedepse şi condamnări. Deci înseamnă, în primul rând, prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie, urmând ca norma penală să fie ultima soluţie.” … poate lupta împotriva corupție o fi însemnând fixarea rahatului ăla de prag în cazul abuzului în funcție la sume uriașe care să facă această acuzxație nefuncțională măcar în cazul lui Liviu și Bombonica Dragnea. Măi să fie …

Cu privire la recentele dezvăluiri, acțiuni din cadrul DNA, Tudorel Toader a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară a CSM, precizând că el personal, ca ministru al Justiției, nu poate spune dacă sunt sau nu adevărate.

„CSM are în curs procedura de verificare a respectivelor înregistrări”, a mai spus Toader. Interesant  … cum era aia? Că ÎNTREGISTRĂRILE SE POT FACVE DOAR DE ENTITĂȚI AUTORIZATE DUPĂ OBȚINEREA UNU MANDAT DE LA JUDECĂTOR …. care judecător să fi autorizat?

* * * * *

În continuare un articol scris de Andrei VILICHE  și publicat de 7est.ro pe 6 octombrie 2016

Tudorel Toader, la mâna DNA! 30.000 de euro, atenţie pentru soţie

@ Rectorul de la Cuza a fost atent cu soţia sa şi i-a aprobat acesteia o bursă de 30.000 euro din fonduri europene @ Cadoul a fost făcut cu ştirea DNA @ În acea perioadă, Tudorel Toader era judecător la Curtea Constituţională @ Tudorel Toader, rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, a fost membru al unei comisii care i-a aprobat soţiei sale o bursă postdoctorală de 1.000 euro pe lună pe o perioadă de aproape 3 ani, bani plătiţi din fonduri europene @ DNA a aflat de această afacere pe când îl ancheta pe rectorul UMF Iaşi, Vasile Astărăstoae

Declaraţiile din ultima vreme ale rectorului Universităţii Alexandru Ioan Cuza, legate de scandalul ce priveşte teza de doctorat a Laurei Codruţa Koveci, prin care Tudorel Toader susţine că nu poate fi vorba de plagiat ar putea fi interpretate şi prin prisma faptului că domnului profesor de drept penal i-a trecut glonţul pe la ureche, numele său fiind menţionat într-un dosar înregistrat la DNA Iaşi în anul 2011.

Totul a ieşit la lumină în momentul în care DNA Iaşi, dar şi Agenţia Naţională de Integritate luaseră la verificat toate proiectele europene în care fusese remunerat Vasile Astărăstoae. S-a ajuns aici după extinderea cercetărilor în dosarul de corupţie care viza implementarea platformei de E-Learning prin intermediul firmei Maguay cu tehnologie Microsoft, iar verificările suplimentare au fost declanşate şi ca urmare a faptului că se constatase faptul că rectorul UMF Iaşi, Vasile Astărăstoae fusese plătit în câteva proiecte de europene.

Unde dai şi unde crapă!

Cercetările au fost necesare deoarece se suspecta faptul că Astăstoae se afla în conflict de interese sau cel puţin in incompatibilitate, deoarece în multe dintre proiecte rectorul UMF Iaşi avea putere de decizie. Într-un astfel de proiect apare şi numele lui Tudorel Toader. Culmea, numele lui Tudorel Toader apare tot într-un context în care se suspecta un conflict de interese.

1000 de euro pe lună de la UE

Într-unul dintre proiectele derulate de UMF cu finanţare europeană, Tudorel Toader a fost membru al comisiei de experţi care a asigurat implementarea şI, alături de soţia sa a fost unul dintre principalii beneficiari ai finanţării. Astfel, pe lângă remuneraţia pe care o putea primi în calitate de expert al proiectului, în cadrul proiectului a fost aprobată şi o bursă de 1.000 euro pe lună pentru soţia sa Elena Toader. Proiectul s-a numit „Studii post doctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate”, şi s-a derulat în perioada 1.06.2010 – 31.03.2013, fiind finanţat prin Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)-2007 – 2013. Valoarea totală a finanţării a fost de 13.941.974 lei, iar în cadrul acestui proiect au fost selectaţi un număr de 40 de beneficiari ai unor burse post-doctorale, care au fost selectaţi pentru o perioadă de 31 de luni. Cei 40 de „specialişti” trebuiau să provină din cel puţin 7 domenii: medicină, ştiinte economice, sociologie, filozofie, asistenţă socială, drept, teologie.

Tudorel Toader şi-a evaluat soţia

Selecţia s-a derulat în cel mai pus stil mioritic ce încurajare a nepotismului. Printre beneficiari se numără rude ale cadrelor didactice de la UMF şi Universitatea Cuza, dar şi Elena Toader  profesor la Facultatea de Bioinginerie din cadrul UMF Iaşi. Publicăm în facsimil documentele care arată că Tudorel Toader a fost membru al comisiei de experţi care a selectat inclusiv persoanele care au beneficiat de aceste burse dar şi lista celor care au primit cei 1.000 euro lunar, listă pe care figurează şi Elena Toader. Un calcul matematic simplu arată că Elena Toader a încasat 31.000 euro cu sprijinul soţului.

..

 

Linişte la DNA

Proiectul s-a derulat l-a fel cum au fost implementate mai toate proiectele de acest gen din România, rezultatele au fost multă maculatură şi pălăvrăgeală fără rost. Nu a fost făcut public un raport final al proiectului. De asemenea, DNA Iaşi nu a comunicat public la ce concluzie s-a ajuns după ce s-a verificat această afacere în care se putea identifica cu uşurinţă faptul că Tudorel Toader se putea afla în conflict de interese.

Tudorel Toader l-a luat pe NU în braţe

Actualul rector al Universităţii Al. I. Cuza a fost contactat de reporterii 7Est. Acesta a refuzat să facă vreo afirmaţie telefonic, însă a formulat un punct de vedere prin e-mail.

„Nu am făcut parte din echipa de experţi care au evaluat proiectul temei de cercetare, proiect întocmit şi depus de către soţia mea. Experţii au făcut parte din echipe diferite, în funcţie de specificul temelor de cercetare. Indiferent de echipa din care au făcut parte, experţii au avut rolul de a evalua proiectele temelor de cercetare postdoctorală, fără să facă ierarhii, fără să participe la procesul de selecţie a candidaţilor. Nu am desfăşurat nici o activitate în legătură cu cercetarea postdoctorală desfăşurată de către soţia mea”, susţine Tudorel Toader în răspunsul trimis redacţiei.

Sursa:  7est.ro

Cătușele … dispozitiv pentru împrospătarea memoriei. Întrebări pentru Ion Cristoiu

 

Sebastian Ghiță, Dan Andronic, Traian Băsescu, Elena Udrea, Alina Bica, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta etc… niște nume cunoscute. Care ar fi legătura dintre ele?

Ei precum și alții brusc au început să își amintească de legături cel puțin suspecte între SRI și DNA, toți văzând-o pe Codruța Kovesi ca un adevărat balaur a României, o femeie care se ocupă cu tot felul de lucruri ascunde și nocive, cu tot felul de lucrături menite să îi bage pe ei sau pe rudele lor apropiate la închisoare. Ingratitudinea supremă a șefei DNA fiind că unii din cei pomeniți ar fi făcut-o ceea ce e.

Interesat este că toți aceștia au început să își amintească de episoade  incriminatoare pentru doamna Kovesi după ce au simțit aroma cătușelor. Da cătușele fiind un fel de lecitină că îți vine să te întrebi dacă nu cumva acest tratament ar trebui aplicat tuturor uitucilor. le pui cătușe și hop, își amintesc și câte fire de păr avea mama lor pe sâni când îi alăpta.

Nu știu dacă e adevărat ceea ce spun acești oameni, facă doamna Kovesi o fi chiar atât de nocivă, ceea ce este evident este că așa zisele informații incriminatoare nu aveau cum să le afle doar după ce au auzit sunetul cristalin și rece al cătușelor. Nu cumva, pe faptul că dețineau respectivele informații care lor li se par senzaționale, se bazau ei crezând că astfel aveau o protecție în caz că le venea rândul să dea socoteală pentru diferite ilegalități comise?

Ce mai pare a nu fi tocmai în regulă este că toți încearcă să fac respectivele informații să ajungă la publicul larg și nu la organele statului care ar putea lua măsuri … Oare de ce de câte ori aud astfel de ”dezvăluiri” am senzația că nu îmi sunt adresate mie ci tocmai doamnei Kovesi ori altora ce ar putea avea de suferit dacă spusele lor sunt luate în serios pe principiul ”dacă nu mă scăpați de pușcărie vă trag după mine”?

Casetele lui Ghiță, articolele lui Andronic, declarațiile lui Udrea, Bica, Băsescu, Tăriceanu, Ponta de pe la televiziuni sunt mai mult decât dubioase dacă ne gândim că primii doi controlează de facto instituțiile media unde apar, ultimii dând dovadă realmente de disperare de vreme ce televiziunile unde apar mai nou sunt exact cele care, înainte și după ce apar ei îi umplu de toate zoaiele din lume. 

De ce ar lua cineva în seamă casetele lui Ghiță dacă el nu avea rectitudinea de a le face publice decât după ce a fugit? De ce ar lua în seamă cineva serialul lui Andronic dacă ține ascunse exact numele esențiale? De ce ar trebui luate în seamă declarațiile celorlalți dacă interlocutorii din studio nici măcar nu se șterg pe bot de rahatul încât în ceea ce-i privește?

Cum se numesc de fapt așa  zisele dezvăluiri ale celo pomeniți? Cum altfel decât șantaj? 

 Cred că ar trebui ca CNA să ia măsuri împotriva celor care iasă cu acuzații de genul ”știu eu că…” dacă nu prezintă și dovezi …

Spun că le vor prezenta la Procuratură sau în instanță … cândva între Calendele Grecești Sfântul Așteaptă…   Au de făcut dezvăluiri? Foarte bine, să le facă, sub semnătură acolo unde trebuie … nu la televizor sau în ziarele care nici ele nu mai au de multă vreme vreo credibilitate ..

Nu ia CNA măsuri? Foarte bine .. să fie anchetați membrii CNA pentru a se vedea de ce nu își fac treaba. Să le fie monitorizate averile… unele au cam crescut ca Făt Frumos …

= = = = =

Cumva legat de acest subiect, Ion Cristoiu a scos pe piață ca mare găselniță așa zisul ”binom”, colaborarea dintre SRI și DNA …

Deși am tot întrebat, comunistul (cum își zice cu mândrie) din Găgești nu a răspuns niciodată… nu cumva SRI și DNA sunt instituții ale statului român și ESTE DE DATORIA LOR SĂ COLABOREZE?

Dacă, printr-o minune, Ion Cristoi ajunge să vadă acest text, l-aș ruga să răspundă la două întrebări:

1. Tovarășe găgeștean, ai avut vreodată, măcar o amărâtă de secundă, tupeul intelectual de a te gândi să denumești ”binom”, ”trinom” sau cum dorești colaborarea dintre CIA, FBI sau alt serviciu secret american pe de o parte și Justiția Americană pe de cealaltă? 
2. Dacă nu cer prea mult, poți defini cuvântul ”binom” Dicționarului Explicativ al limbii române?

Sincer să fie, senzația mea extrem de puternică este că răspunsul e negativ la ambele întrebări iar explicația constă în dependența unul fost jurnalist de apariția în public, cam ca la o fostă starletă porno expirată.

PA

UIMITOR !!! … Prof. Dr. Monica Pop urmărită penal.

Pe doamna doctor  Monica Pop, manager al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București, am văzut-o de multe ori la televizor. Întotdeauna am avut senzația că văd un profesionist de mare clasă, o doamnă de o onestitate ireproșabilă. Deși stau binișor cu imaginația nu mi-aș fi putut închipui că dânsa va ajunge să fie urmărită penal, acuzată de abuz în serviciu și conflict de interese.

Conform unui comunicat al DNA, Monica Daniela Pop, în calitatea deținută, a încheiat, la datele de 13 iunie 2003, 25 octombrie 2007, 1 decembrie 2007 și 29 noiembrie 2012, cu încălcarea legislației primare, patru acte adiționale la un contract de închiriere ce fusese încheiat anterior cu o societate comercială.

„Prelungirea contractului de închiriere s-a făcut nelegal, deoarece, pentru respectarea prevederilor din Legea 213/1998 raportat la HG 1.069/2002, exista obligația legală ca, începând cu anul 2003, închirierea spațiilor din cadrul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București să fie efectuată de către Administrația Fondului Imobiliar al Unităților Sanitare Publice — Sector 1 și ulterior de către Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice din cadrul Consiliului Local Sector 1 București, iar sumele de bani încasate cu titlu de chirie să revină fie Primăriei Sectorului 1 în calitate de administrator, fie Primăriei Municipiului București în calitate de proprietar” – se arată în comunicatul DNA.

De asemenea, suma stabilită prin cele patru acte adiționale ar fi fost sub pragul minim al chiriei pentru închirierea de spații pentru servicii medicale și alte activități decât cele medicale (alimentație publică) aflate în administrarea Administrației Fondului Imobiliar al Unităților Sanitare Publice — Sector 1, stabilit de Consiliul Local Sector 1.

Astfel s-ar fi cauzat o pagubă bugetului Primăriei Generale a București și bugetului Primăriei Sectorului 1 în valoare de aproape 25.000 de euro  (mai precis 24.478 euro)  și a fost creat astfel un folos de aceeași valoare societății comerciale care a închiriat spațiul în incinta spitalului.

„La data 28 noiembrie 2012, în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice — București, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspecta Monica Daniela Pop a participat, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Oftalmologie, la luarea unei decizii privind încheierea unuia dintre actele adiționale la contractul de închiriere, decizie prin care s-a obținut, în mod direct, un folos patrimonial pentru o societate comercială cu care suspecta s-a aflat în raporturi de muncă. Astfel, în perioada 01.03.2007 — 14.01.2011, aceasta a fost angajată cu contract de muncă cu normă parțială la respectiva societate comercială. Fiind vorba de o perioadă de cinci ani ce precede data încheierii documentului, sunt întrunite condițiile care definesc conflictul de interese”, mai spune comunicatulDNA.

Doamna doctor Pop, spune  că nu a săvârșit niciun fel de  abuz în serviciu, dânda ținând să precizeze că  are și o decizie de la Agenția Națională de Integritate conform căreia nu este incompatibilă.

„Nu este niciun abuz în serviciu, de niciun fel. Am de la ANI o hârtie că nu este nicio incompatibilitate, care este pusă la dosar (respectiva hârtie). Toate reclamațiile pornesc de la o asistentă care ne-a făcut vreo 500 de procese și ei știu foarte bine. Primăria nu s-a constituit în niciun fel de parte civilă. Nimic. Nu este adevărat”, a subliniat Monica Pop.

Doamna doctor spune că  Primăria a avut mereu reprezentant în Consiliul de Administrație al spitalului. „Totdeauna reprezentantul Primăriei a fost în Consiliul de Administrație. Nu am luat hotărâri fără el. Nu este niciun fel de altă problemă. Nu am văzut încă dosarul, o să îl văd”, a mai spus dânsa.

Melania Cincea: ”DNA este o instituţie cu rezultate de apreciat, dar şi o instituţie perfectibilă. E firesc …”

Asaltul asupra anticorupţiei

DNA este o instituţie perfectibilă. Dar nu poţi spune că, prin anchetele făcute, perturbă activitatea Guvernului, că pune în pericol democraţia. E prea mult. Iar asaltul care se duce în aceste zile asupra anticorupţiei nu este de bun augur.​​

Judecătorul Simona Marcu a cerut, în şedinţa CSM de marţi, 28 februarie,  sesizarea Inspecţiei Judiciare, pentru cercetarea DNA, pentru că „şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ”, şi a procurorului general al României, Augustin Lazăr, pentru „modul în care a gestionat comunicarea după emiterea OUG”. Cereri respinse, însă, de plenul CSM.

Ceea ce atrage atenţia este că anunţul judecătorului Simona Marcu a venit după ce, cu o zi înainte, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, declara – în urma sesizării făcute de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cercetat penal într-un dosar penal al DNA – că există conflict juridic între DNA şi Executiv şi că, prin ancheta care vizează adoptarea OUG 13, DNA a perturbat activitatea Guvernului. Adică, după logica aceasta, dacă un ministru e prins că fură, că distruge documente, pentru a ascunde probe, că favorizează infractorul şi e chemat la Parchet, pentru explicaţii, se cheamă că procurorul care îl ia la întrebări „perturbă” activitatea Guvernului şi că generează conflict juridic.

Aceeaşi decizie a reprezentantei CSM a venit după ce, în această dimineaţă, procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara că în dosarul privind OUG 13 – în care DNA şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului General, pentru cinci infracţiuni: favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credință, de date inexacte, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual – ancheta va continua, pentru că „procurorul este obligat să afle adevărul”. Subliniind că ancheta nu va viza aspecte legate de oportunitatea sau legalitatea adoptării OUG 13, ci doar eventuale fapte sancționate de legislația penală.

Ca un aspect nu lipsit de importanţă, acelaşi judecător membru al CSM cere sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la această speţă, înainte ca CCR să fi emis motivarea care o vizează.

Probabil, prin ricoşeu, se va ajunge şi la procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi. Pentru că DNA a deschis acest dosar, ca urmare a unei sesizări care viza infracţiuni de favorizare a făptuitorului şi prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, în legătură cu modalitățile prin care primul-ministru și ministrul Justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, în 18 ianuarie, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

S-a mizat, probabil, pe dispunerea unei sancţiuni disciplinare, care să fie folosită ca motiv pentru revocarea din funcţii a celor doi. Nu este exclus ca tot ceea ce vedem zilele acestea să aibă ca scop anihilarea sau măcar timorarea DNA. Care a deranjat multe interese şi care a lovit, nu o dată, chiar inima unor mari afaceri (trans)partinice.

Să ne raportăm doar la anul trecut, când, potrivit bilanţului DNA, 1.271 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, dintre care o treime au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice: 30 demnitari – dintre care: 3 miniștri, președintele Camerei Deputaților, 6 senatori şi 11 deputați –,  3 prefecți, 2 subprefecți, 47 de primari, 12 viceprimari, 5 președinți de Consilii Județene şi 2 vicepreședinți, 16 magistrați, 17 avocați, 91 de polițiști, 14 militari, un notar, 21 de directori de companii naționale, 2 rectori, 7 manageri de spital. Şi lista continuă. Tot anul trecut, 879 de inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriile DNA. Printre aceştia, un europarlamentar, un ministru, 7 deputați, dintre care un vicepremier, un senator, 9 judecători, 2 prefecți, un subprefect,  5 președinți de Consiliu Județean şi 4 vicepreședinți, 28 de primari. Şi lista rămâne, de asemenea, deschisă. Iar în dosare ale DNA, finalizate cu soluții definitive, instanțele au decis confiscarea și recuperarea de bunuri în valoare de aproape  227 de milioane euro.

DNA este, deci, o instituţie cu rezultate de apreciat, dar şi o instituţie perfectibilă. E firesc – și e constructiv, când există argumente – să critici derapajele unui om din DNA, să critici decizii eronate sau alunecări spre tentative de abuz de putere, să critici sau cel puţin să ai semne de întrebare faţă de trenarea unor dosare penale şi să ceri măsuri şi intrarea în normalitate.

Dar nu poţi spune despre DNA că perturbă activitatea Guvernului, că pune în pericol democraţia. E prea mult. Iar când vezi ofensiva asupra acestei structuri şi, în general, asupra zonei anticorupţie, când vezi zelul cu care unii – din instituţii ale statului, din media sau cozi de topor de-ale lor împrăştiate prin mediul online – se străduiesc, zi de zi, să-i facă zob imaginea, acesta părând unicul lor scop, te întrebi dacă nu asistăm la preambulul unor modificări legislative de substanţă, care să vizeze activitatea anticorupţie, pentru a ne întoarce în “epoca Amărie”, când marea corupţie era identificată în rândul poştaşilor şi al portarilor de spital. Şi te mai întrebi dacă nu se acționează organizat, după un scenariu minuţios gândit. Şi, poate, chiar la comenzi din exterior, şi nu din Occident, ci dinspre cei care îşi doresc un sistem corupt care nu doar slăbeşte democraţia din interior, dar ne poate face vulnerabili la influenţe din afara graniţelor.

Autor: Melania CINCEA

Articol publicat şi în Timpolis,  Revista 22, şi în Puterea a Cincea.

MELANIA CINCEA: ”La Ordonanţa de urgenţă privind graţierea, de exemplu, în nota sa de fundamentare aglomeraţia din penitenciare este invocată ca pretext. Unul mincinos.”

Supărarea repetentului clasei

Călin Popescu Tăriceanu ar trebui să ştie că nu monitorizarea în cadrul MCV îi face pe români să se simtă cetăţeni ai unei ţări de mâna a doua, ci dispreţul faţă de lege manifestat indivizi de la vârful politicii, el însuşi exponent al acestei caste de repetenţi ai clasei în fiecare raport MCV.

Raportul pe 2016 al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare – un document remis şi Parlamentului European şi Consiliului European – este, în linii mari, favorabil României. Şi în privinţa independenţei Justiţiei, şi a eficienţei sistemului judiciar, şi a integrităţii, şi a luptei anticorupţie. Adică, note bune – cu recomandări de îmbunătăţire a unor aspecte – pentru Parchete, pentru Curtea Supremă, pentru CSM, pentru ANI şi mai puţin bune, ca o cutumă s-ar putea spune, pentru Parlament, care s-a remarcat, din nou, prin refuzuri obstinate de a ridica imunitatea parlamentară, pentru a permite Justiţiei anchete sau măsuri preventive.

Comisia Europeană dă asigurări că se va renunţa la monitorizare “atunci când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referinţă din prezentul raport vo fi întreprinse, obiectivul respective va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referinţă, MCV va fi închis”. 

Un minus mare, care pune sub semnul întrebării încetarea monitorizării la finalul acestui an, îl dau proiectele de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului Grindeanu. Acestea – unul privind graţierea colectivă, celălalt, privind modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală – au stârnit îngrijorare nu numai în România, unde împotriva lor au manifestat, în stradă, zeci de mii de oameni, ci şi la nivelul Comisiei Europene. Care atrage atenţia, în cadrul aceluiaşi raport, că “modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau a eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”. Cu menţiunea că orice versiuni finale adoptate ale celor două ordonanţe de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern, la 18 ianuarie 2017, ar trebui privite din acest punct de vedere.

De ce îngrijorează cele două ordonanţe de urgenţă? 1. Din cauza lipsei de transparenţă de care s-a dat dovadă în redactarea lor. 2. Din cauza fals invocatului caracter de urgenţă, dat de Guvenul Grindeanu, care nu numai că nu are nicio explicaţie sustenabilă pentru această urgenţă, dar încalcă şi Constituţia, cel puţin în privinţa uneia dintre ordonanţe, cea privind graţierea; legea fundamentală prevede că acordarea amnistiei sau a graţierii colective se reglementează doar prin lege organică, nu prin ordonanţă de urgenţă. 3. Din cauza minciunilor oficiale din care este ţesută justificarea lor. Apoi, mai sunt motive de alarmare date punctual de fiecare ordonanţă în parte.

La Ordonanţa de urgenţă privind graţierea, de exemplu, în nota sa de fundamentare aglomeraţia din penitenciare este invocată ca pretext. Unul mincinos. În primul rând, pentru că graţierea ar fi presupus o rezolvare pe termen scurt a problemei invocate, penitenciarele putând ajunge la acelaşi număr de deţinuţi, poate chiar mai mare, într-o perioadă relativ scurtă de timp. În al doilea rând, pentru că, dacă aglomeraţia din penitenciare ar fi fost motivul real de graţiere, nu ar fi urmat să beneficieze de acest act de clemenţă inclusiv oameni condamnaţi la plata de amenzi penale sau la închisoare cu suspendare. Situaţie în care se află, de exemplu, Liviu Dragnea, şeful pe linie de partid al lui Sorin Grindeanu şi al ministrului Justiţiei, Florin Iordache, şi care, din cauza condamnării pe care o are deja, riscă să ajungă în detenţie dacă următoarea sentinţă – aşteptată a fi pronunţată curând – prevede o altă pedeapsă cu închisoarea, fie şi cu suspendare. În al treilea rând, pentru că de graţiere ar fi urmat să beneficieze nu doar cei aflaţi în puşcării, ci şi cei care au dosare penale pe rol sau dosare care urmează a le fi deschise, pentru că ordonanţa de graţiere vizează fapte comise până în 18 ianuarie 2017.

Ordonanţa privind modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală este justificată oficial prin obligaţia de punere în acord cu decizii recente ale CCR. În practică, însă, avertizează experţi şi din Justiţie, şi din societatea civilă, ar dezarma magistraţii de „arme” juridice folosite în lupta anticorupţie, pentru că modificările aduse dezincriminează unele infracţiuni.

O dovadă în plus de îngrijorare este dată de faptul că ambele proiecte sunt încă în procedură de avizare. Nu a fost anunţată nici măcar intenţia de a le retrage. Aşadar, pot fi repuse pe ordinea de zi în orice moment şi îşi produc efectele imediat. Şi nu se va mai putea face nimic nici dacă ulterior ar fi abrogate de către Guvern, ori declarate neconstituţionale de către CCR. Deci, sunt un fel de bombă cu ceas, care poate fi detonată în orice moment.

În aceste condiţii, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu – partenerul de guvernare al PSD, părtaş la derapajul care a scos în stradă zeci de mii de oameni –, declara ritos, ieri, după publicarea raportului CE. „Vreau să vă spun că încep să nu mai țin seama de toate aceste recomandări din MCV pentru că este evident că, în loc să fie un mecanism de cooperare, a devenit un mecanism politic prin care România este tratată ca o țară de mâna a doua”, spunea el, acuzând Comisia Europeană de “tratament discriminatoriu”. O afirmaţie total deplasată, care frizează nu doar penibilul, ci un tupeu gros. Şi care, făcută de la înălţimea celei de-a doua funcţii în stat, te pune pe tine, cetăţean onest, în situaţia de a-ţi fi jenă.

Dl Tăriceanu ar trebui să ştie că nu monitorizarea în cadrul MCV îi face pe români să se simtă cetăţeni ai unei ţări de mâna a doua, ci dispreţul faţă de lege manifestat indivizi de la vârful politicii, plasarea lor deasupra legii, uneori prin alte legi ticluite pentru binele unei găşti penale. Iar Călin Popescu Tăriceanu, este un exponent al acestei caste de repetenţi ai clasei în fiecare raport MCV. Dl Tăriceanu, urmărit penal pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, este unul dintre politicienii foarte vocali când vine vorba despre combaterea anticorupţiei. Este cel care folosea pagina Senatului României pentru a-şi regla conturi personale cu Justiţia, instigând, anul trecut, parlamentarii să refuze să se mai pronunțe în vreun fel, până la finalul legislaturii, asupra cererilor venite de la DNA.Şi tot el este cel care, în calitate de preşedinte de Senat, orchestrase o conjuraţie împotriva statului de drept, instigând punerea în aplicare a unei sentinţe definitive şi irevocabile emise în dosarul “ICA” – un dosar de corupţie cu un prejudiciu nerecuperat de 60 de milioane de euro –, şi, deci, la încălcarea separaţiei puterilor în stat. Atunci, sub bagheta d-lui Tăriceanu, Camera superioară a Parlamentului s-a reunit pentru a bloca punerea în practică a unei sentinţe care dădea dreptul ANAF să evacueze Antena 3.

Privind, aşadar, nu doar spre ceea ce s-a întâmplat în anii trecuţi în Parlamentul României – indicat constant în Rapoartele MCV ca sursă de probleme –, ci şi la derapajele actualului Guvern, care s-a dat în stambă încă din primele zile de mandat, aş spune că e prematură şi periculoasă o încetare a monitorizării în privinţa României. Aceste ieşiri împotriva statului de drept, ale repetenţilor clasei, neliniştesc şi dau senzaţia de trai într-o ţară de mâna a doua sau a treia.

Autor: Melania Cincea

Sursa: Puterea a Cincea

P.S. Având în vedere că astăzi, la data publicării aici a acestui text, frumoasa autoare a articolului, jurnalista Melania Cincea, își sărbătorește ziua de naștere îi urez din suflet, multă sănătate, fericire alături de cei dragi și succes în tot ce face.

LA MULȚI ANI, MELANIA !

Mărul otrăvit

---

La începutul anului, în februarie, orașul Timișoara a fost desemnat de revista Forbes drept cel mai bun oraș pentru afaceri din Romania în 2016, pentru al doilea an consecutiv, fiind urmat de Cluj-Napoca și București. Topul se referea la cele 40 de orașe din Romania și ține cont de indicatori economici serioși. Potrivit celor de la Forbes România, în ultima perioadă, domeniul care a cunoscut o ascensiune fulminantă în Timișoara a fost IT-ul.

Tot în acea perioadă, Forbes spunea că 65% din mediul de afaceri este în favoarea acțiunilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și foarte mulți încep să conștientizeze că, prin acțiunile DNA, există șanse de concurență loială (spunea atunci noul președinte Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferință de specialitate, după ce Mihail Vlasov fusese reținut pentru mită).

“Vrem să impulsionăm mediul de afaceri să adopte aceeași filosofie, să încercăm să diminuăm acest fenomen care face ca investițiile străine în România, investițiile americane să fie diminuate”, a mai afirmat președintele CCIR.

Totul bine și frumos, intenții bune, vorbe mari. Care au trecut pe lângă urechile noastre pentru că le auzim de cănd ne-am născut, au devenit un zgomot de fond. Cum ai revelația că omul ăsta s-a ținut de cuvănt? Păi să vedem:

 “Revista americană Fortune a realizat topul anual al celor mai influenţi 40 de oameni de afaceri care au sub 40 de ani, un clasament care reuneşte elita mondială din lumea de business. Locul întâi este ocupat de Brendan Bechtel, CEO al gigantului american Bechtel Group.

El are 35 de ani şi de la 1 septembrie a preluat frâiele uneia dintre cele mai importante companii de construcţii din lume, Bechtel Group, care în 2015 a avut venituri de 40 mld. dolari, aceeaşi care a construit în România 50% din tronsonul de autostradă dintre Suplacu de Barcău şi Borş, cu o lungime de 60 de kilometri. 

Autostrada Bechtel este una dintre cele mai controversate afaceri din România, având în vedere sumele plătite către grupul american şi faptul că pur şi simplu nu a fost construită în totalitate. Afacerea a început pe vremea când Adrian Năstase era premier, ca un „cadou” pentru americani, pentru că România a putut intra în NATO”. SURSA.

Afacere moartă și îngropată, nimeni nu mai vorbește despre asta. Or fi existând compensații, cine știe.

Dar asta e la un alt nivel și puțin conspiraționist, deși vreau să subliniez că așa se făceau afacerile în România și probabil am influențat de multe ori topul Forbes american.

Ei bine, în mediul IT se pare că nu se mai practică genul de curtoazie ca cea din dosarele Microsoft sau Bechtel. Așa că au început fricțiunile, iar în urmă cu doar câteva ore, când românii dormeau liniștiți, a venit o mică bombiță de la Apple care a stârnit furia printre IT-işti după ce a eliminat o aplicaţie concepută de un român din AppStore (aplicația Dash,  e concepută de Bogdan Popescu pentru sistemele iOS şi Mac în urmă cu câţiva ani şi le permitea utilizatorilor să găsească şi să introducă fragmente de cod pe care le folosesc în mod frecvent).

 Motivul?  Felul în care oamenii oferă recenzii aplicaţiei, întrucât majoritatea acestora sunt pozitive.

Contul lui B.P. a fost închis, inițial fără explicații, iar “decizia Apple este definitivă şi nu poate fi contestată”. În acest timp, fondatorul aplicaţiei, Bogdan Popescu poate distribui şi poate face actualizări pentru versiunea Mac pe propriul său site. El a mai spus într-un tweet că se gândeşte să facă versiunea iOS „open source”, ceea ce înseamnă că oricine ar putea folosi codurile respective şi chiar ar putea să o distribuie gratuit pe site-uri precum Github.

Asta e competiția. Așa arată de fapt mediul de afaceri.

Rămâne să urez Happy Halloween, Apple! Cu jumătate de gură, e drept.

sursa micdavinci.wordpress.com