Arhiva

Posts Tagged ‘Fals în acte’

Arhiepiscopul Teodosie, clarvăzător

7 iulie 2011 Lasă un comentariu

Urmărit penal pentru instigare la fals intelectual

„Clarvăzătorul” Teodosie: a folosit într-un document oficial din 2007 o lege care a apărut abia în 2008

Autori: Răzvan Chiruţa, Petrică Răchită

Un preot învinuit de înşelăciune de Arhiepiscopia Tomisului a descoperit recent că reprezentanţii Bisericii s-au folosit de documente antedatate pentru a-l acuza în instanţă. Astfel, Arhiepiscopul Teodosie a înaintat judecătorilor o decizie semnată de el care apare înregistrată pe 30 august 2007, dar care se referă la o hotărîre stabilită într-o şedinţă ce a avut loc o zi mai tîrziu. Mai mult, din actele de la dosar reiese că decizia din august 2007 invocă un act normativ care a fost emis abia în ianuarie 2008. Pentru fapte similare, Arhiepiscopul Teodosie are dosar penal, după un flagrant realizat de România liberă în 2009.

Arhiepiscopia Tomisului a depus în urmă cu doi ani o plângere penală împotriva preotului Marius Mustaţă, pe care-l acuza că ar fi prejudiciat Protoeria şi Parohia Băneasa din Constanţa cu peste 100.000 de lei. Cazul a ajuns în instanţă şi în prezent procesul se desfăşoară la Judecătoria Medgidia. Numai că preotul a descoperit că unele dintre do-cu-mentele pe care Arhiepiscopia le-a depus la dosar sunt antedatate.

La finalul anului trecut, instanţa a cerut Bisericii câteva acte pentru a stabili dacă Parohia Băneasa mai are personalitate juridică sau nu. Iniţial aceasta fusese declarată desfiinţată, situaţie în care nu se mai putea constitui parte vătămată în proces. 

Arhiepiscopia a trimis judecătorilor mai multe documente prin care vroia să demonstreze că activitatea parohiei a fost de fapt, doar oprită: o decizie în acest sens semnată personal de Inalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, procesul verbal al şedinţei prin care s-a hotărât stoparea activităţii şi o adresă prin care se întăreşte că Parohia nu a fost desfiinţată din punct de vedere juridic, ci doar suspendată.

„Clarvizune” sau fals?

Din acest moment apar surprizele. Decizia semnată personal de IPS Teodosie este datată 30 august 2007, dar conţine concluziile unei adunări care s-a desfăşurat o zi mai târziu. Mai precis, Arhiepiscopul scrie că a luat decizia opririi activităţii parohiei ca rezultat al şedinţei Permanenţei Consiliului Eparhial Tomis ce a avut loc abia pe 31 august 2007.

Ori înalta faţă bisericească ştia deja cu o zi înainte ce se va decide la întâlnirea de a doua zi şi s-a grăbit să consemneze mai devreme acest lucru, ori hârtia a fost redactată abia cînd a fost cerută de instanţă şi pentru a-i da legitimitate cei care au scris-o au trecut o altă dată decât cea reală. 

Dar situaţiile neclare nu se termină aici. Hotărârea Per-menanţei Consiliului Eparhial, care a stat la baza deciziei antedatate a lui IPS Teodosie, a fost luată în conformitate cu un act normativ care avea să apară câteva luni mai târziu. Astfel, oprirea activităţii Parohiei Băneasa a fost decisă în august 2007 potrivit prevederilor unei hotărâri de guvern din ianuarie 2008. Conducătorii Arhiepiscopiei Tomisului vor să ne facă să înţelegem că ei au ştiut dinainte ce va conţine respectivul act normativ?

 Adresa trimisă de Arhiepiscopia Tomisului Judecătoriei Medgidia din care reiese că o decizie din 2007 a fost luată în baza unei legi din 2008

Explicaţii care mai mult încurcă

După ce preotul Marius Mustaţă a atras atenţia instanţei asupra acestor acte dubioase, Arhiepiscopia Tomisului a revenit cu o adresă în care susţine că antedatările incriminate au fost făcute dintr-o eroare. Biserica susţine că de fapt decizia de oprire a activităţii Parohiei a fost luată pe baza unui articol dintr-un decret din 1949. 

Explicaţia aceasta atrage, însă, noi semne de întrebare. Articolul menţionat în rectificarea trimisă judecătorilor prevede doar că „Episcopul si Arhiepiscopul se bucură de toate drepturile prevăzute de sfintele canoane, statutul de faţă si regulamentele bisericeşti” şi nu aminteşte nimic de desfiin-ţarea de parohii sau protoerii. 

În schimb, în actul normativ din 2008, folosit în documentele considerate antedatate, se invocă articolul 88, care într-adevăr legiferează că arhiereul „numeşte, transferă şi revocă personalul bisericesc clerical şi neclerical în şedinţe ale Permanenţei Consiliului eparhial, cu respectarea normelor bisericeşti în vigoare; în cazuri de vinovăţie gravă poate opri de la săvârşirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa şi dispune, fără întârziere, cercetarea cazului”.

Alte documente cu semne de întrebare

Dar acestea nu sunt singurele acte semnate de arhiepiscopul Tomisului care sunt suspecte. Conform probelor anexate în dosarul penal al preotului Mustaţă, alţi doi duhovnici de la parohia Băneasa au fost transferaţi în 2007 în alte localităţi, pe baza aceleaşi hotărâri guvernamentale din 2008.„Arhiepiscopul Tomisului, în baza articolului 88, lit. n din HG 53/2008, a emis deciziile 357/2007 şi 335/2007″, scrie clar într-o adeverinţă emisă chiar de Arhiepiscopia Tomisului şi ataşată la caz în februarie 2011. 

Preotul Marius Mustaţă susţine că a depus la rândul său o plângere penală împotriva lui IPS Teodosie şi a Arhiepiscopiei Tomisului pentru aceste falsuri, dosar aflat acum în faza de cercetare. „De asemenea, am cerut strămutarea procesului de la Judecătoria Medgidia, tocmai pentru că aici IPS Teodosie are prea multă influenţă şi tot acest caz este o înscenare creată pe documente inventate”, a afirmat fostul paroh de la Băneasa.

DOSARUL PENAL AL LUI IPS TEODOSIE, DOI ANI DE TERGIVERSARE

IPS Teodosie nu este la primul dosar penal în care este cercetat pentru acte antedatate. În 2009, un reporter al României libere i-a cerut înaltei feţe bisericeşti să-l facă preot fără respectarea ca-noanelor ortodoxe. IPS Teodosie a acceptat şi, pentru a se acoperi cu documente, a decis să-l înmatriculeze mai întâi pe ziarist la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Uni-versităţii „Ovidius” Constanţa. Numai că fiind luna martie 2009, adică la mijlocul anului universitar, Arhiepiscopul Tomisului l-a pus pe unul dintre subordonaţi să emită o binecuvântare şi o re-co-man-dare scrise, pe numele jurnalistului, pe care le-a an-tedatat „septembrie 2010″. Cele două acte era obligatorii pentru dosarul de înscriere, care a fost ulterior înregistrat la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Ulterior, pentru a-l face preot, IPS Teodosie a primit de la reporter, prin consilierul său de la acea vreme, 850 de euro.Tot prin consilierul său, arhiepiscopul i-a cerut ziaristului 5.000 de euro sub formă de împrumut. Investigaţia jurnalistică, filmată cu camera ascunsă, a fost prezentată în România liberă în mai 2009. Imediat după publicarea articolului, ÎPS Teodosie s-a ales cu un dosar penal pentru luare de mită şi instigare la fals. 

Numai că timp de doi ani, cazul s-a plimbat de la o instituţie la alta. De la Par-chetul de pe lângă Tribunalul Cons-tanţa, a trecut la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe motiv că cel cercetat face parte din înaltul cler al Bisericii Ortodoxe Române. Procurorii au început urmărirea penală împotriva arhiepis-co-pului, însă după câteva luni şi-au declinat competenţa către DNA, considerând că faţa bisericească a comis faptele ca decan al Facultăţii de Teologie şi nu ca preot. După încă un an şi jumătate, IPS Teodosie a fost scos de sub urmărire penală pentru fapte de corupţie. Apoi DNA Bucureşti a decis trimiterea dosarului, în ve-de-rea continuării cer-ce-tărilor pentru instigare la fals intelectual, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Motivaţia este una uluitoare: „având în vedere calitatea învinuitului de membru al Înaltului Cler al Bisericii Ortodoxe Române cu rang de arhiereu”. Practic, după doi ani de tergiversări, dosarul a ajuns în acelaşi punct de unde a pornit.

Arhiepiscopia refuză dialogul

IPS Teodosie a refuzat să comenteze situaţia. „Arhiepiscopia are purtător de cuvânt, vă rog să vorbiţi cu dumnealui”, ne-a transmis arhiepiscopul Tomisului. Nici Neculai Poalelungi unul dintre preoţii care a semnat actele incriminate nu a dorit să răspundă întrebărilor noastre. „Nu vă e ruşine să sunaţi după ce înscenare i-aţi făcut Arhiepiscopului acum doi ani? Nu avem ce discuta”, a fost reacţia lui Neculai Poalelungi. 
De asemenea, Arhiepiscopia Tomisului ne-a trimis un comunicat oficial în care se precizează:„Activitatea aşa-zisă „jurnalistică”, dar defăimătoare pe care dumneavoastră şi publicaţia pe care o reprezentaţi aţi întreprins-o deliberat la adresa Arhiepiscopiei Tomisului şi a ierarhului său nu vă recomandă pentru transparenţă şi un posibil dialog constructiv şi folositor societăţii”.

Patru ani de conflict IPS Teodosie – Marius Mustaţă

Scandalul dintre preotul Marius Mustaţă şi Arhiepiscopul Tomisului a început în 2007. Preotul de la Băneasa l-a reclamat la DNA pe înaltul prelat şi susţine că acesta l-ar fi înlăturat abuziv din Cler după ce l-ar fi obligat să se înglodeze în datorii. Marius Mustaţă afirmă că, în 2004, IPS Teodosie l-a rugat să-l ajute să termine constructia unei mănăstiri la Dorna Arini, judeţul Suceava. Preotul ar fi adunat 100 de zidari şi i-a dus să lucreze la lăcaşul dinBucovina. Când lucrarea era aproape gata, precizează Marius Mustaţă, Arhiepiscopia Tomisu-lui nu ar mai fi trimis banii pentru plata muncitorilor. Preotul s-ar fi văzut nevoit să transfere 10.000 de lei din conturile Protoieriei Baneasa pentru a acoperi salariile muncitorilor revoltaţi. Ulterior Arhiepiscopia a considerat banii ca fiind delapidaţi şi a făcut plângere penală, imputându-i în total fraude de 100.000 de lei.

Data publicării: 1 Iulie 2011

Sursa: România liberă

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/clarvazatorul-teodosie-a-folosit-intr-un-document-oficial-din-2007-o-lege-care-a-aparut-abia-in-2008-230473.html#top_articol

%d blogeri au apreciat: