Arhiva

Posts Tagged ‘Fuga’

Omerta la șase luni de la fuga lui Ghiță?

Pe cât de mare a fost zarva care a urmat ”dezvăluirilor” lui Sebastian Ghiță, pe atât de … asurzitoare e tăcerea legată de fuga lui acum șase luni.

O fi vorba de omerta? 

Fuga lui Sebastian Ghiţă, de şase luni, sub tăcere

Se împlineşte curând jumătate de an de când, în ciuda interdicţiei de a părăsi ţara, fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, fost membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, a ieşit fluierând din România. Nu se ştie încă nici cum şi nici de către cine lăsat.

Sunt aproape şase luni de când, în decembrie 2016, Sebastian Ghiţă a fost scăpat de sub observaţie exact în prima zi în care rămăsese fără imunitate parlamentară, în timpul unei misiuni de filaj ce a succedat o sindrofie oficială a SRI, la care fusese invitat. Asta, deşi în momentul în care i s-a pierdut urma, se afla sub control judiciar şi cu interdicţia de a părăsi ţara, măsuri impuse într-un dosar al DNA Ploieşti, în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti granzi din fieful său – foşti capi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ai Poliţiei judeţene şi DGA Prahova.

Ministerul de Interne – în subordinea căruia se află Direcţia Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, care l-a avut pe Sebastian Ghiţă sub filaj şi l-a pierdut în negura nopţii – este tot in silenzio stampa pe acest subiect. Nu este cunoscut nici punctul de vedere al Poliţiei de Frontieră, instituţie aflată tot în subordinea MAI, responsabilă şi ea pentru fuga din ţară a lui Sebastian Ghiţă. Pentru că, potrivit Codului de Procedură Penală, în cazuri de interdicţie de a părăsi ţara, Poliţia de Frontieră primeşte o copie a deciziei, fiind obligată să dispună darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.

Ba, înainte de a fugi din ţară, Sebastian Ghiţă, a mai şi sfidat. Urmărit general fiind, apărea, pe televiziunea proprie, în înregistrări ce s-au vrut un fel de GhiţăLeaks. Transmise la ore de maximă audienţă, acestea indicau o strategie bine gândită şi par să fi avut ca scop decapitarea “Binomului”. Un indiciu în acest sens sunt probele aduse în discuţie de Sebastian Ghiţă, adunate şi păstrate profesionist, care nu vorbeau despre o acţiune de amator, ci păreau lucrătură temeinică. Un alt indiciu e modul în care au fost făcute publice, inducând o tensiune in crescendo. De la o înregistrare la alta, creştea importanţa şi se acutiza gravitatea informaţiilor devoalate. S-a pornit de la deconspirarea unor întâlniri oficiale dintre Florian Coldea, procurorul-şef al DNA şi agenţi CIA – întâlniri la care el, Sebastian Ghiţă, membru al Comisiei de Control al SRI, avea, în mod inexplicabil, acces. Au urmat informaţii privind modul în care s-ar fi fabricat dosare penale şi în care el ar fi intrat în jocul “Binomului”, pentru a-i pune pe tavă o televiziune. Într-o înregistrare următoare apăreau, pentru greutate, declaraţii ale fostului preşedinte Traian Băsescu, care vorbea despre dosare penale în care nu s-ar fi administrat toate probele. Nu se ştie nici acum cine a autorizat, cine a realizat şi cu ce scop înregistrarea, făcută după terminarea mandatului prezidenţial, şi, mai ales, cum a ajuns aceasta la Ghiţă. În următoarele înregistrări, se vorbea despre modul în care Victor Ponta ar fi fost şantajat de Florian Coldea să o numească pe Codruţa Kövesi la şefia DNA, despre petreceri, cu aceiaşi actanţi, despre vizita prim-adjunctului SRI la vila acestuia. Iar punctul culminant l-a reprezentat înregistrarea în care Sebastian Ghiţă vorbea despre concediile în care ar fi fost cu prim-adjunctul SRI, pe care i le-ar fi plătit şi ale căror urme ar fi fost şterse cu facturi false. Un subiect premeditate. Dovadă stau probele strânse meticulos: facturi, înregistrări video. Aşa că a fost punct ochi, punct lovit: generalul Florian Coldea a fost trecut în rezervă, după 12 ani de activitate la vârful SRI, deşi instituţia anunţa că “nu au rezultat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare”.

Totuşi, nimeni din SRI nu a avut informaţii, de ani şi ani, despre concediile pe care Florian Coldea, prim-adjunctul şi şeful operativ al serviciului, le făcea cu Sebastian Ghiţă – într-o primă fază, “doar” om de afaceri abonat la contracte cu SRI şi membru în Comisia de control al SRI? Nimeni nu a ştiut despre bairamurile la care cei doi – şi nu doar ei – se distrau împreună, deşi, între timp Sebastian Ghiţă devenise şi parte a unor dosare penale? Nimeni nu a ştiut despre întâlnirile conspirative la care avea acces Sebastian Ghiţă? Aceste lucruri au avut loc fără ştiinţa şi acordul conducerii SRI? Dacă vârful acestei instituţii nu a ştiut – ceea ce e improbabil –, e extrem de grav. Dacă a ştiut şi nu a luat măsuri, întrebarea este de ce le-a trecut cu vederea? Iar dacă nu e grav şi nu s-a încălcat legea sau normele interne, de ce s-a forţat tragerea pe linie moartă a lui Florian Coldea? Şi de ce doar a lui Florian Coldea?

Poate vom afla într-o zi, când Sebastian Ghiţă va fi adus în ţară. Momentan, cu două mandate de arestare în lipsă şi judecat în cinci dosare penale, este liber. Pus în libertate pe cauţiune, în Serbia, de unde este audiat prin videoconferinţă, de instanţa supremă.

Ceea ce e cert în această ecuaţie cu multe necunoscute e că o parte mare a responsabilităţii pentru situaţia în care s-a ajuns o au cei care l-au propulsat în această postură. Aducându-l întâi în politica mare, de-a dreapta staff-ului PSD, apoi, în poziţia influentă de membru al Comisiei parlamentare de Control al SRI şi în cea de patron sau dirijor din umbră al unor afaceri de milioane de euro din contracte cu statul, afaceri cu SRI.

Autor: 

Articol publicat pe:

PUTEREA A CINCEA  și România Liberă

 

Pianoforte

20 septembrie 2016 Lasă un comentariu

if16

Larisa închise ochii si îşi dori să fie la festivalul din piazza Malborghetto di Tasso sau la cel din Parco Lambro din Milano. Îşi imagina lumea perfectă ca o comă, o evadare pentru totdeauna în realitatea virtuală. Să poţi fi mereu în cele mai fericite clipe, să modelezi aşa cum îţi doreşti evenimentele! Pentru o clipă îşi simţi inima bubuind de dragoste şi mâinile lui Fabri pe umerii ei, protejând-o în oceanul de oameni care cântau refrenul melodiei lor. Inspiră adânc şi clipa de ameţeală trecu.

Îşi îndreptă spatele, privi ecranul laptopului şi chicoti. Maică-sa, ghid turistic, o purtase după ea prin toată lumea, dar deşi neglija şcoala, cumva găsea peste tot un pian la care Larisa să exerseze. Pentru că, îi explica mama, tatăl ei era un pianist celebru iar Larisa, fară dubiu, îi moştenise talentul. Ce e drept, semănau ca două picături de apă, fotografiile atestau asta, iar Larisa luase locul întâi la un concurs de creaţie şi la unul de interpretare, cu o fugă de Mozart, Kyrie din Recviem.

Începu să scrie. Degetele îi alergau fin pe taste, pe fruntea înclinată îi căzu o şuviţă scăpată din codiţa blondă. Era concentrată, uşor transfigurată şi unghiile îi atingeau melodic tastele, ca Impromptu Op.90 N.4 a lui Schubert într-o interpretare a lui Rubinstein.

Pagină după pagină, modificări de articole, ordonanţe, legi şi norme metodologice prindeau viaţă şi se grăbeau să influenţeze destine. La Monitorul Oficial R.A. excelența și implicarea erau întotdeauna răsplătite şi erau oferite angajaților pachete de beneficii atractive, adecvate nevoilor lor precum și un mediu de lucru excelent.

sursa micdavinci.wordpress.com


%d blogeri au apreciat: