Arhiva

Posts Tagged ‘George Soros’

Manifestanţi mercenari contra Proiectului Minier de la Roşia Montană – Sute de mii de euro, finanţare pentru un ONG implicat în organizarea protestelor

11 septembrie 2013 15 comentarii

În București și nu numai, au apărut o mulțime de hăbăuci cu aspect de drogați care urlă ca retardații  împotriva proiectului Miner de la Roșia Montană.

Dacă îi întrebi ce fac acolo te aștepți să își spună toți cam același lucru…

Nțț fiecare după cum îl duce mătreața..

Salvați Roșia Montană .

Unii vorbesc despre poluare … cianură … majoritatea habar nu au că foarte mult aur se extrage prin metoda cianurării și că nu porea mai sunt alte metode rentabile din cauza dispersiei mari a aurului în zăcământ.

Mulţi habar nu au că la Roşia Montană, rău e DEJA  făcut şi doar pornirea Priectului poate aduce fondurile necesare pentru repararea zonei.

Unii spun că ei sunt la manifestaţie ca să apere viitorul copiilor proprii…  Dacă întrebi care e pericolul pentru copii lui se uită la tine ca la extratereştrii… nu ştiu, LUI NU I-A SPUS NIMENI CE SĂ SPUNĂ .

Unii vorbesc de „Cultură nu cianură” … asta e halucinant … doar în minţile imbecilizate de substanţe halucinogene se poate face o astfel de relaţie .. poste li se pare că cianura se ţine in Casa de Cultură din localitate…

În fine… e absolut halucinant cum s-a ajuns ca la noi să apară un nou sport .. menifestacismul practicant de manifestaci…

Şi totuşi, s-ar putea întreba unii, ce îi scoate în stradă pe manifestaci? În afară de propia prostie? Banii evident …

Sunt aceiaşi papagali care fie că dansau Pinguinul pe la mitingurile zise sindicale, fie răguşeau strigând cât îi ţinea instalaţia Jos Iliescu, Jos Boc, Jos Udrea la îndemnul unor escroci ca Mircea Badea, Mihai Gâdea, Radu Tudor, Dana Grecu …

Da, bani, 50 de lei/prestaţie …

Şi de data asta e vorba tot de bani … mulţi bani…

Extrem de interesant, se spune că în Piaţa Universităţii oamenii merg fiecare de capul lui … bani grei pompaţi (sute de mii de euro) în ONG-uri care, deşi nu recunosc, sunt motorul mişcărilor din Piaţa Universităţii …  

Cine e Pompagiul? De exemplu George Soros

 Înainte de a posta articolele pe care le voi posta, vreau să atrag atenţia asupra prezenţei unor indivizi care par a fi făcut avere din acrivitatea ecologistă … Liviu Mihaiu,  Mihail Bumbeș … ţîţîţîţî .. zic şi eu aşa .. că doar n-o să creadă cineva că nişte curaţi ecologişti care în fac invidios şi pe Căpitan Planet, s-ar atinge de bani negrii… nuuu … nici gând de aşa ceva … 

Uimitor însă este un articol scris de Mălin Bot şi publicat pe 11 Septembrie 2013 în evz.ro numit: 

O SUTĂ DE MII de DOLARI pentru un ONG implicat în organizarea protestelor din București.

Soros, fondator al trustului care plătește

Ideea mişcării de stradă împotriva proiectului Roșia Montană a atras mii de tineri la protestele din Piața Universității, convocați aproape exclusiv prin intermediul Facebook de activiști ai unor ONG-uri. Organizatorii nu au prezentat niciodată public, mai ales celor pe care îi cheamă la proteste, informații legate de finanțările de care beneficiază.

Mihail Bumbeș, unul dintre organizatorii protestului, nu a explicat de ce e folosita pagina oficiala a proiectului CRIM.  Citiţi mai mult: O SUTĂ DE MII de DOLARI pentru un ONG implicat în organizarea protestelor din București. Soros, fondator al trustului care plătește - Actualitate

Mihail Bumbeș, unul dintre organizatorii protestului, nu a explicat de ce e folosita pagina oficiala a proiectului CRIM. 

Existenţa unor finanţări, pe proiecte folosite explicit în organizarea protestelor nu este cunoscuta celor care dau curs invitațiilor la manifestații.

Ieri au apărut pe mai multe site-uri de știri informații privind finanțări oferite, prin diverse fundații, de miliardarul George Soros pentru mai multe ONG-uri implicate în organizarea și coordonarea protestelor din Piața Universității, dar nu a fost indicat un proiect finanțat direct pentru a organiza proteste.

bumbes

Astăzi vă prezentăm un astfel de proiect.

După ce au apărut primele informații legate de finanțările directe ale unor proiecte folosite aproape exclusiv pentru organizarea protestelor din piață și au început discuțiile pe rețele sociale, persoane publice cunoscute pentru activitatea civică din jurul protestelor au negat vehement că banii încasați prin ONG-uri sunt motivația acțiunilor lor.

O astfel de personalitate este Liviu Mihaiu, fost guvernator al Deltei Dunării. Acesta a reacționat vehement când în discuție au fost aduse finanțările de care beneficiază unii dintre organizatorii protestelor și a făcut o paralelă cu manifestațiile din 1990.  ”În Piața Universității nu e vorba de bani. E vorba de aur. Aurul pe care îl reprezintă patromoniul cultural și verde, așa cum nu a fost vorba de droguri în Piața Universității din anii 1990”, a spus Liviu Mihaiu.

Numai că Piața Universității 2013 nu este Piața Universității din 1990, măcar prin prisma faptului că atunci nu exista nicio organizație cu bugete babane, așa cum este una dintre organizațiile bine cunoscute lui Liviu Mihaiu: ”Miliția Spirituală”.

Coincidențe?

Un  ONG care, ”întâmplător”, derulează până la 30 septembrie un proiect finanțat cu 75.000 de dolari, în cadrul căruia Liviu Mihaiu a activat ca invitat. 

Tot ”întâmplător”, unul dintre instrumentele de comnicare publică ale acestui proiect este folosit, din 22 august 2013, numai pentru organizarea manifestațiilor din Piața Universității.

Banii vin de la un trust format din mai multe fundații, printre care și fundația miliardarului George Soros. ”Trustul pentru Societate Civilă în Europa Centrală și de Est” (CEE TRUST) este un grup format din șase fundații private, printre care ”Institutul pentru Societate Deschisă” al lui Soros.

10 milioane de dolari, valoarea totală a finanțărilor CEE Trust

Conform informațiilor publicate de CEE Trust, pe pagina oficială www.ceetrust.org, organizația finanțează mai multe proiecte în România, unele aflate în derulare. Pe listă sunt ONG-urile cele mai active în promovarea protestelor din Piața Universității, sumele individuale încasate de acestea fiind de ordinul zecilor și sutelor de mii de dolari. 

Pe pagina oficială ceetrust.org este specificat că, din 2004, până în prezent, CEE Trust a finanțat în România 144  de proiecte în valoare totală de 10.427.332 dolari. Finanțările, pe proiect, oscilează între câteva mii de dolari și jumătate de milion și sunt acordate unor organizații care activează pe toate zonele societății civile. Din 30 aprilie 2013 CEE Trust a incetat activitatea de evaluare şi sustinere a unor noi proiecte, finalizând finanţarea pentru cele în derulare. Un astfel de proiect este cel folosit pentru organizarea protestelor din Piaţa Universităţii.

105.000 de dolari pentru ”Miliția Spirituală

Cele mai multe ONG-uri din lista celor care au beneficiat de finanțări nu au nicio legătură cu protestele din Piața Universității, însă printre ele sunt organizații care au folosit chiar proiectele finanțate de CEE Trust pentru organizarea protestelor, cum este ”Miliția Spirituală”, care a beneficiat de finanțări totale în valoare de 105.000 euro. O finanţare de 30.000 de dolari, pe un proiect declarat încheiat şi o alta de 75.000 de dolari pe un proiect declarat în derulare.

Obiectiv: ”Cultura protestului!”

Proiectul închis, „The Geography of Youth Activism”, avea ca scop declarat „identificarea temelor care îi pot determina pe tineri să ia atitudine”. „Un obiectiv amplu al proiectului este sa descopere modul în care tinerii definesc și înțeleg concepte ca activismul civic și implicarea civică. În cele din urmă, dar nu cel mai puțin important, este nevoia imperativă de a descrie și analiza cultura protestului în România”, se arată în descrierea proiectului finanțat cu 30.000 de dolari, declarat finalizat. 

Proiectul în derulare, ”CRIM – Imaginația înseamnă putere”, beneficiază de 75.000 de dolari și are ca scop: ”Stimularea participării tinerilor, în special a studenților, la discutarea și rezolvarea problemelor din spațiul public”. El este deschis, până la 30 septembrie 2013.

Mihail Bumbeș neagă implicarea organizației

Președintele ONG-ului, Mihail Bumbeș, este foarte activ în rețele sociale, fiind printre inițiatorii invitațiilor Facebook la protestele din Piața Universității. ”Implicarea mea este strict personală. Miliția Spirituală nu are legătură cu organizarea protestelor”, susține Bumbeș. 

Acesta a mai susținut, într-o discuție telefonică, faptul că singurele motive pentru care se implică în organizarea protestelor sunt convingerile personale și că finanțările de care beneficiază organizația pe care o conduce nu au nicio legătură cu organizarea protestelor. ”Eu am fost și la protestele din Turcia și atunci au spus despre mine că mă plătește Soros să merg acolo. Am mers din convingere”, a mai spus Bumbeș.

Pagina oficială CRIM îl contrazice pe Bumbeș

Problema este că organizarea protestelor nu se produce doar pe pagina personală a președintelui organizației. Pe toată perioada manifestațiilor din Piața Universității a fost folosit în acest scop chiar instrumentul de comunicare oficial al proiectului CRIM, pe rețele sociale.

O singură activitate: organizarea protestelor

Pagina oficială a acestui proiect este locul în care sunt lansate invitațiile și prezentate pe larg protestele din piață. În fapt, în perioada 22 august – 8 septembrie, întreaga activitate oficial a CRIM pe Facebook este numai despre protestele împotriva proiectului Roșia Montană: invitații la proteste, galerii foto, înregistrări video. În condițiile în care proiectul este în derulare până la 30 septembrie, fără să fie mediatizată nicio altă activitate, este de la sine înțeles că singura activitate publică a acestui proiect este organizarea protestelor.

Lipsă de transparență

Reprezentanții ofociali ai ONG-ului care gestionează și folosesc acest proiect pentru organizarea protestelor din Piața Universității nu prezintă public, transparent, absolut toate deconturile făcute în cadrul finanțării de 75.000 de dolari

Este imposibil de stabilit cu certitudine dacă motivația implicării oficiale a proiectului ține strict de convingeri personale ale gestionarilor lui sau de rațiuni financiare. Bumbeș a negat că prezența tinerilor din piață îi asigură bunul mers al plăților pentru acest proiect.

Îi credem pe cuvânt?

Important este ca publicul să știe aceste informații, urmând să decidă fiecare cititor dacă implicarea directă a unor ONG-uri în organizarea protestelor e determinată de dragostea pentru ”aurul pe care îl reprezintă patromoniul cultural și verde” sau motivată de ”aurul” din conturile CEE Trust.  

Citește mai jos  și: Cum acaparează George Soros resursele naturale în lume 

În evz.ro, semnat de Mara Popescu apare pe  11 Septembrie 2013: 

Cum acaparează George Soros resursele naturale în lume

George Soros

George Soros

Omul de afaceri născut în Ungaria are legături importante cu compania minieră care încearcă să exploateze aurul de la Roşia Montană, însă organizaţiile non-profit pe care le controlează s-au opus proiectului, scrie site-ul wnd.com.

George Soros este implicat în mai multe proiecte miniere şi petroliere din lume, având interese uriaşe în Uganda, unde preşedintele american Barack Obama a trimis, în urmă cu doi ani de zile, mai multe trupe speciale pentru a-l ucide pe Joseph Kony, liderul unei organizaţii paramilitare rebele din zonă.

Omul de afaceri lucrează cu fostul general american şi comandant NATO Wesley Clark, care a fost implicat atât în proiectul Roşia Montană, cât şi în alte iniţiative, precum BNK Petroleum Ltd, o companie petrolieră cu sediul în Canada, din care Soros deţine 20%.

De asemenea, Clark şi Soros sunt în consiliul de administraţie al ICG, organizaţie care a fost implicată activ în revoltele populare din Egipt, Tunisia, Algeria şi din alte state din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, susţine wnd.com.

În trecut, ICG cerea misiunii ONU din Kosovo (UNMIK) să preia mina de la Trepca din mâinile sârbilor. Întâmplător sau nu, şeful misiunii era chiar generalul Clark. Trupele UNMIK au ocupat mina, despre care New York Times a scris că este „cea mai importantă proprietate din Balcani”. 

George Soros a pus mâna pe o mare parte a rezervelor petroliere din Uganda, ţara africană având la dispoziţie zăcăminte de peste două miliarde de barili. Producţia va începe în 2015. 

Societatea Open Society Insititute, deţinută de miliardarul născut în Ungaria, are numeroase proiecte în Uganda, dar şi în alte ţări, precum Kenya şi Tanzania. Această organizaţie are misiunea de a „identifica, inspira şi susţine grupuri mici de tineri dedicaţi care se pot mobiliza şi influenţa mase mari de oameni pentru a promova idealurile societăţii libere”.

Tot pe 11 Septembrie 2013 şi tot în evz.roSimona Ionescu publică un articol care trebuie să ne pună pe gânduri:

De ce mint organizatorii protestelor din Piața Universității că presa tace

Simona Ionescu

Simona Ionescu

Mălin Bot, colegul meu, a considerat că trebuie să le răspundă într-un fel celor care fac propagandă pe rețelele de fb si bloguri pentru protestul din Piata Universității.

Eu nu am vrut să intru în polemică după ce unii dintre ei m-au atacat, iritați că am atenționat, în 4 septembrie, că există un interes în perpetuarea unei mari minciuni: ”presa tace!”. Presa n-a tăcut deloc, sunt multe articole pe site-urile ziarelor, iar televiziunile au prezentat stiri despre ceea ce se întâmpla în Piață sau în alte orașe ale țării.

Nu a făcut-o propagandistic și în sensul dorit de ”ecologiști” (am pus ghilimele pentru a se face distincția de cei din Partidul Ecologist) și asta a supărat. Dar nu supărarea a fost factorul principal al atacurilor liderilor de opinie de pe facebook.

Strategia grupului a impus, încă de la început, decredibilizarea presei. De ce? Simplu: Mesajul trebuia să fie – și este! – că doar pe rețelele de socializare se spune ADEVĂRUL. Textul meu – ”Cine are interes să mintă că presa tace în cazul Roșia Montană?” – era normal să enerveze deoarece continuarea lui ca dezbatere sau dezvăluire ar fi putut să-i facă pe cei ce participă la proteste doar din bună-credință să aleagă altă cale de a se exprima.

Corect este, însă, să știe că aducerea lor în stradă s-a făcut cu un preț. Presa a difuzat calupuri publicitare de la compania ce urmează să exploateze Roșia Montană, așa cum se face peste tot în lume, așadar finanțarea a fost transparentă și publicul atenționat. De ce organizatorii protestelor nu consideră necesar să spună că fac parte dintr-un proiect finanțat?

Articole care ar putea fi interesante pentru cititor:

Pontănel, lidericiul galactic, vrea autonomia Transilvaniei

Victor Ponta, lidericiul galactic al lui Soros, cere “autonomia Transilvaniei”. Presa marilor sau micilor moguli dezbate atacul ungro-pesedist la adresa Romaniei prin vibrantul “mucles”

“Suntem bărbaţi noi sau nişte fameni, nişte eunuci caraghioşi ai marelui Mogul?” – Mihai Eminescu

In articolul nostru A doua dovada circumstantiala ca Ponta s-a intalnit cu Soros in SUA. Dupa “blocarea” proiectului Rosia Montana, nominalizarea ca “Tanar Lider al Lumii”, aratam ca, revenit din vizita sa invaluita in mister penticostal in Statele Unite, liderul PSD a intrat in forta pe piata media romaneasca, si chiar europeana, cu agenda mogulului international George Soros.

La prima lui conferinta de presa de dupa descalecare – organizata numai cu ziaristi straini, pentru a avea o raspandire mediatica cat mai mare –  a anuntat ca primul lucru pe care il va face in momentul in care va ajunge premier va fi blocarea proiectului Rosia Montana. Nu renegocierea contractului, despre care se discuta acum in vederea maririi procentelor care se cuvin statului roman. Nu! Pur si simplu desfiintarea proiectului si inchiderea minei, prin anularea autorizatiei exploatarii, dupa cum au transmis France Press si Associated Press, preluate de presa fara vlaga din Romania. Adica exact ceea ce cere si Ungaria plus toata coada cometei “ecologist”-extremiste din trena lui Soros. Gargara vrabioului pesedist care vrea sa manance malai si de pe pervazul de la Palatul Victoria si, in visele lui erotice, chiar si de pe peluza de la Cotroceni, nu a fost contrazisa de nici un jurnalist. Un proiect semnat si parafat inca de pe vremea lui Constantinescu, in care s-au investit deja milioane de euro, nu poate fi desfiintat peste noapte decat daca ne intoarcem la originile Partidului pe care “micul Titulescu” crede ca il conduce, adica la comunism.

Afirmam in articolul citat, ca o a doua dovada circumstantiala a intalnirii sale secrete de peste Ocean, intermediata de aghiotantele lui Soros din Parlamentul European, Monica Macovei si Renate Weber, prin sotia lui Ponta, Daciana Sarbu, a constituit-o rasplata la afirmatiile sale, primita imediat: nominalizarea ca “Tanar Lider al Lumii”, “Galactic”, sau ceva de genul asta, la Forumul Economic Mondial de la Davos (Young Global Leader of World Economic Forum). Nu a sunat ceasul de trei ori pentru Romania si a venit si a treia dovada a imbratisarii totale a agendei antiromanesti a lui Soros (i.e. a Ungariei revansarde) de catre necoptul Ponta, care se vede premier, presedinte si chiar lider pe Luna. Un afront la adresa Romaniei peste care presa “mare” a trecut “discret”, varianta “mucles”, in ce priveste analizarea afirmatiilor lidericiului si a consecintelor lor: Ponta a pontat, vineri, la Cluj, nici mai mult nici mai putin decat pentru “autonomia Transilvaniei”. Impachetata sub forma “descentralizarii politico-economice”, propozitia lui Ponta “Transilvania trebuie să aibă o reprezentare regională şi specială” este echivalenta cu cererile “independentistului” Laszlo Tokes si, conform Constitutiei, cu tradarea nationala. Tradare care, invelita uneori chiar si in poleiala “patriotica”, pentru “idiotii folositori” ai lui Lenin – vezi “salvarea” Rosiei Montane – , se dovedeste a fi numai buna de prostit “pulimea” (Oprescu dixit). Tradare pe care presa, serviciile inamice si politica de azi a Romaniei au banalizat-o prin ridiculizare, inoculand deja populatiei o obisnuinta si delasare periculoasa pentru insasi integritatea nationala a tarii si viitorul natiunii.

Pe vremuri, pentru fraza de mai jos – publicata fara nici un comentariu de uselistul  Jurnal altfel foarte “National”, scrisa cel mai probabil de Laszlo Tokes si emisa pe gura de Victor Ponta dupa directivele lui George Soros -, s-ar fi putut ajunge usor in smoala, impanat pe masura, ca orice papagal cu mot al unui puteri straine: “Mai multă autonomie, mai multă libertate, mai multă iniţiativă pentru Transilvania este în favoarea Transilvaniei şi a României. Oamenii au un spirit mai european aici şi nu trebuie să existe o rivalitate prost înţeleasă între Transilvania şi alte regiuni ale ţării. Sunt un adept convins a ideii de descentralizare şi de dezvoltare regională a Transilvaniei. Trebuie să facem acest lucru şi din punct de vedere politic. Sunt lucuri care definesc Transilvania şi care nu trebuie stricate de Guvernul central. Nu înţeleg de ce banii din taxele din Transilvania să vină în Bucureşti. Cred că dezvoltarea judeţelor din Transilvania se face mult mai bine de aici, decat de la Bucureşti”, a spus Victoras, in timp ce dadea din picioare pe sub masa in ritm de ceardas.

Repetam incheierea primului articol-semnal de alarma scris de Ziaristi Online pe aceasta tema: Alte dovezi circumstantiale ale intalnirii celor doi – Ponta si Soros – or sa mai tot curga de-acum-incolo. Pentru ca “marele mogul” asa lucreaza. Nu-i place sa iasa in fata. Are destule papusele, mai tinerele sau mai imbatranite in rele, de pus pe scenele Lumii. Hotarat lucru: micul nostru lideras vrea sa ajunga mare!

Autor:  Victor Roncea

Sursa:  Victor Roncea blog

Occupy Romania – Revolutia lichelelor

19 ianuarie 2012 8 comentarii

Prima analiza profesionista asupra “revoltei” anti-Basescu: Occupy Romania – Revolutia lichelelor

A aparut prima analiza profesionista asupra “revoltei” anti-Basescu, operatiune stradala iesita din tiparul “revolutiilor” finantate de George Soros, in cazul nostru sub titulatura perfect aleasa chiar de catre protagonisti, de “Occupy Romania”. Analiza, pe care o publicam integral, este realizata de o minte stralucita, cu o evidenta cunoastere a mecanismelor razboiului secret impotriva Romaniei. “Bu­cu­reştiul a devenit un teatru de război în care două grupări din cadrul elitei politice şi economice americane îşi rezolvă disputele interne. Ultimele ac­ţiuni ale preşedintelui Băsescu au vizat distrugerea fluxurilor financiare prin care se alimentează “băieţii deş­tepţi”, care până nu demult au beneficiat de o protecţie internaţională imbatabilă”, se scrie in prima analiza coerenta asupra situatiei actuale. Concluzia si previziunea ei: “revolta” esueaza din cauza ineptiei organizatorilor.  Redam integral textul ce poarta titlul editorial “Revoluţia lichelelor”, cu felicitarile noastre colegiale adresate autorului/autorilor nu fara a face insa precizarea ca “baietii destepti” in cauza sunt conectati nu numai la Washington ci si la Moscova si Tel Aviv.

Revoluţia lichelelor

Pentru un observator care nu a văzut îndeaproape o “revoluţie colorată”, ce­ea ce se petrece la Bu­cureşti poate părea un “protest al oamenilor răbdători”, “o răbufnire a societăţii civile” sau “o acţiune în stil indignados”. Pentru niş­te observatori care au văzut în­de­a­proa­pe câteva “revoluţii colorate”, in­clusiv din spaţiul ex-sovietic, ceea ce se pe­trece la Bucureşti nu poate fi ca­talogat drept altceva decât o tentativă jenant de stângace de a reproduce un algoritm adus din exterior, dar neînţeles de către cei care încearcă să-l im­ple­menteze.

Situaţia ultimelor zile reproduce sche­ma “implementării accelerate a unui regim democratic” descrisă în “ma­nualele” scrise de cunoscutul specialist american Gene Sharp. În cazul protestelor de la Bucureşti asistăm la o situaţie paradoxală, în care de pe ambele părţi ale baricadelor politice şi stradale se află personaje cu pregătire americană şi ambele tabere mizează pe sprijin extern. Se vede clar că elita politică de la Bucureşti este divizată şi conducerea PD-L l-a trădat pe pre­şe­din­tele Băsescu, lăsându-l aproape sin­gur îm­potriva unei tentative de schimbare a regimului. Este clar că organizatorii pro­testelor au mizat pe un succes ră­sunător şi acum liderii PD-L se află într-o situaţie deosebit de dificilă, ei devenind ţinte sigure pentru represalii ulterioare din partea loialiştilor băse­s­cieni. Orice ar face, liderii PD-L care s-au făcut nevăzuţi în perioada de criză nu vor mai fi iertaţi. Judecând după comportamentul liderilor opo­ziţiei politice, se poate spune că nici ei nu prea cred în succesul operaţiunii de răsturnare a regimului lui Traian Băsescu şi sunt uimiţi de lipsa spriji­nului exterior care să influenţeze în mod semnificativ raportul de forţe pe plan intern.

Pentru a face o analiză coerentă a situaţiei create merită să facem câteva observaţii de ordin tehnic.

1. Protestele au urmat algoritmul clasic prin care se urmăreşte iniţierea unui avânt protestatar pe baza unui motiv concret şi, ulterior, “genera­li­za­rea” acestor proteste în vederea schim­bării regimului politic. De cele mai multe ori, organizatorii “revoluţiilor co­lorate” utilizează pretextul unor pre­su­puse (sau reale) falsificări ale ale­ge­ri­lor, dar ca pretext poate servi aproa­pe orice, începând de la presupuse abuzuri ale forţelor de ordine (Libia) şi terminând cu conflicte de muncă (Ka­zahstan). În cazul României s-a uti­lizat la maxim pretextul “privatizării serviciilor de ambulanţă” ceea ce nu este altceva decât o manipulare informaţională grosolană. Invităm pe toţi care nu sunt de acord cu această apreciere să arate concret (articol, paragraf, pro­po­ziţie) o asemenea prevedere în pro­iec­tul legislativ propus de comisia pre­zidenţială. Preşedintele a procedat absolut corect din punct de vedere tehnic atunci când a retras proiectul modificărilor legislative, reducând astfel posibilitatea organizatorilor pro­tes­telor de a coopta mai mulţi susţinători şi forţându-i să treacă accelerat la re­orientarea protestelor pe făgaş strict politic. Evident, tentativa de a reforma sistemul sanitar a fost întreprinsă la un moment greşit şi a avut o susţinere in­formaţională absolut execrabilă. Pre­supunem că cei responsabili de aceas­tă operaţiune au fost demişi pentru că sunt fie incompetenţi şi irecuperabili din punct de vedere intelectual sau au acţionat în interesul oponenţilor po­litici ai preşedintelui. Pe cei care consideră că reforma sistemului sanitar a fost întreprinsă pentru facilitarea furtului banilor publici de către “baronii PD-L din sănătate” îi invităm să gă­seas­că prevederile din actuala lege care îi opresc pe zişii “baroni” de la fur­tul banilor publici şi îi invităm să se gândească dacă nu cumva starea de­plo­rabilă a sistemului de sănătate ara­tă că acolo deja se fură practic tot ce se poate fura. Modificarea sistemului sanitar ar fi dus doar la reorientarea flu­xurilor financiare, şi aceasta era mi­za conflictului din jurul iniţiativei le­gislative prezidenţiale.

2. Protestele au beneficiat de sprijin informaţional masiv din partea unor structuri de media care au participat activ la răspândirea dezinformării şi au creat o imagine foarte favorabilă a protestelor. Din perspectiva unui specialist în manipulările mediatice, tentativele de a convinge populaţia să iasă în stradă erau foarte evidente şi au fost făcute sârguincios, dar fără o pricepere tehnică deo­se­bită. “An­te­ne­le”, Realitatea TV şi RTV preferau să transmită imagini filmate sub unghiuri verticale (0 grade sau 15 grade) care creează impresia vizuală a unei mul­ţimi mari, chiar şi în condiţiile în care este filmat doar un grup dispersat de oa­meni. Periodic, se lan­sau ştiri des­pre mii de protestatari care vin la Bu­cu­reşti din alte oraşe sau mii de studenţi care vin să se alăture protesta­tarilor din Piaţa Uni­ver­si­tăţii. Ulterior, aceste ştiri nu obţineau nicio confirmare, dar în condiţiile unei operaţiuni de manipulare informaţională este foarte important ca per­soanele care se gândesc la participarea la proteste să simtă că nu sunt singure şi că, de fapt, la proteste deja participă un număr mare de persoa­ne. Mesajele transmise de invitaţii din studiourile TV aveau un subtext clar: puterea se teme de pro­testatari şi pu­terea este lipsită de legitimitate. În li­te­ratura de specialita­te, acest proce­deu se numeşte “transfe­rul legitimităţii” şi constă în crearea unei impresii că autoritatea legitimă se află în mâinile protestatarilor, iar statul nu mai are nicio autoritate în afara celei formale. Specialiştii cunosc un aspect interesant al psihicului uman, aspect pe ca­re îl avem în co­mun cu cimpanzeii şi alte primate: per­cepţia autorităţii la nivel individual este legată de comportamentul indivizilor din jur şi nu de o apreciere obiectivă a realităţii. În cazul “revo­luţiilor colorate”, acest aspect este fo­losit în felul următor: individului i se sugerează în repetate rânduri faptul că cei care deţin pu­terea formală în stat nu mai au autoritate reală, iar cei care reprezintă sau sunt asociaţi cu pro­testele sunt trataţi cu reverenţa şi res­pectul rezervat persoanelor care deţin autoritatea reală. Această teh­nică se realizează prin sugestii verbale şi non-verbale, sco­pul final fiind spargerea barierei psihologice care îi împiedică pe indivizi să intre în conflict deschis cu autorita­tea. Spargerea acestei ba­riere psiholo­gice la nivelul maselor populare este necesară pentru a ob­ţine o participare activă a populaţiei la proteste. În cazul situaţiei de la Bucureşti, tentativa unui “transfer de autoritate” a exis­tat, dar a eşuat la­mentabil din câteva motive printre care se numără lipsa de pricepere din partea specialiştilor autohtoni în ma­nipularea mediatică şi lipsa unui lider vizibil, carismatic şi îndeajuns de curajos să-şi asume rolul de “recipient” al “transferului de au­toritate”. Lideri noi nu există, liderii actuali s-au eschivat de la participare activă (Vic­tor Ponta a fugit la Stras­bourg, iar Crin Antonescu este agitat verbal şi impotent organizaţional), iar liderii din garda veche s-au făcut ne­văzuţi sau s-au internat de urgenţă. În stil clasic securistic, liderii opoziţiei îşi doresc ca “revoluţia” să fie făcută de altcineva, iar ei să participe doar la împărţirea ulterioară a ciolanului bu­getar. Avem o simpatie nulă faţă de personaje gen Yushchenko, Saakash­vili sau Yusuf al-Qaradawi, dar aceşti lideri au avut decenţa să stea în frig împreună cu protestatarii şi să respire gaz lacrimogen împreună cu ei. Li­de­rii opoziţiei româneşti preferă să vadă “protestele” în confortul unei camere de hotel de la Strasbourg sau al unei vile de protocol, ceea ce îi descalifică total din punct de vedere profesional.

3. Este evident că protestatarii au căutat în mod intenţionat confruntă­rile violente cu forţele de ordine. Fie­care “revoluţie colorată” are nevoie de victime, de morţi şi răniţi care “să dea bine pe sticlă” şi să devină simboluri mediatice cu rol de martiri ai luptei împotriva regimului. De fiecare dată, protestatarii violenţi provin din rândul unor organizaţii formale sau in­formale de tineret şi au o anumită pre­gătire în domeniul luptelor de stradă. Ideea de a folosi galeriile echi­pelor de fotbal în calitate de “trupe de şoc” ale revoluţiilor colorate nu este nouă şi a mai fost pusă în practică la Kiev şi la Belgrad, însă în cazul Ro­mâ­niei există o particularitate interesantă. În cadrul operaţiunilor similare din alte ţări, ultraşii erau doar “vârful de lance”, în timp ce nucleul dur al protestatarilor era format în mare mă­sură de membrii unor organizaţii de tineret cu caracter po­litic sau social (“Otpor!” din Serbia, “Kmara” din Geor­gia, “Pora” din Ucra­i­na, aripa tâ­nără a “fraţilor musulmani” din Egipt etc), dar la Bucureşti nucleul protestatarilor a fost format chiar din ultraşi, conducând la o auto­discreditare a pro­testelor. Opoziţia nu are organizaţii viabile de tineret deoarece banii care s-au alocat pentru dezvoltarea acestora s-au redirecţionat sistematic spre buzunare individuale, iar acum opozi­ţia plăteşte pentru această strategie defectuoasă. Motivul pentru care sunt folosite galeriile echipelor de fotbal este simplu: galeriile sunt bine organi­zate, iar coordonatorii acestora sunt controlaţi ferm de către personaje cu legături strânse în cadrul serviciilor secrete. Faptul că o parte importantă a serviciilor a parti­cipat la organizarea acestei operaţi­uni este evident din spri­jinul acordat protestelor de către “unitatea informaţională” infiltrată în media, din com­plicitatea tacită sau activă a organizaţiilor media (B1, TVR etc.) care, teoretic, ar trebui să spriji­ne poziţia preşedintelui, din comportamentul li­derilor PD-L care doresc să “iniţieze un dialog structurat cu socie­tatea” şi chiar din participarea activă la pro­teste a galeriilor controlate pe fi­liera “civililor” din cadrul UNPR. Re­petăm: asistăm la un război intern al elitelor politice, în care Băsescu a ră­mas singur împotriva tuturor, dar ni­meni nu este îndeajuns de curajos încât să participe vizibil la luptă, preferând metoda clasică şi securisti­că de a acţiona prin interpuşi. Partici­parea ultraşilor la proteste şi eşecul lor în crearea unor “imagini şocante” care să poată fi folosite pentru propagandă ulterioară au avut un efect in­teresant asupra strategiei mediatice a “revoluţionari­lor”. În fond, spectatorilor le-a fost prezentată o imagine profund schizofrenică: pe de o parte, ultraşii erau declaraţi “huligani” şi “agenţi ai serviciilor” care au fost in­filtraţi în rândul protestatarilor pentru a genera violenţe, dar pe de altă parte numărul ultraşilor era folosit în calcu­lele numărului total al protestatarilor. Dacă teoria (absurdă) conform căreia ultraşii erau de fapt “agenţii serviciilor” este corectă, atunci trebuie re­cunoscut faptul că protestele de la Bucureşti au strâns efectiv câteva sute (nu mii!) de participaţi, iar dacă ul­traşii constituie o componentă natura­lă a protestatarilor, atunci trebuie recu­noscut faptul că violenţa de stradă face parte integrantă din strategia pro­testelor care se doresc a reprezenta “societatea civilă”.

4. Un alt procedeu de manipulare care este folosit pe larg de către “unitatea informaţională” din media este “demonizarea neutrilor”. Orice individ care nu achiesează complet şi to­tal la “avântul protestatar” este de­clarat “băsist”, “portocaliu”, “agent al serviciilor băsesciene” şi “susţinător al dictaturii”. Scopul acestei manipulări este impunerea unei alegeri binare: fie individul îl susţine în totalitate pe Băsescu şi, implicit, toate aspectele negative ale actualului sistem, fie trebuie să-i susţină întrutotul pe protestatari şi să iasă în stradă. Inamicul de moarte al oricărei “revoluţii colorate” este cetăţeanul care gândeşte limpede şi îşi pune o întrebare simplă: ce se întâmplă după schimbare? În conse­cinţă, oricine care-şi va pune această întrebare va fi discreditat şi declarat “suporter băsist”, deşi această întrebare este de bun simţ.

5. Protestele au beneficiat de un oarecare sprijin din partea unor organizaţii media internaţionale (Associa­ted Press şi Reuters) care au scris despre “proteste împotriva măsurilor de austeritate la care participă mii de persoane”, dar până acum nu există vreo declaraţie dură a oficialilor eu­ro­peni sau americani care să ofere sprijin protestatarilor şi iniţiativelor de de­clanşare a alegerilor anticipate. Această situaţie îi debusolează pe or­ganizatorii operaţiunii care conside­ră că trebuie să mai întreprindă eforturi pentru a obţine suportul public al Ves­tului, deşi cei mai inteligenţi dintre ei deja îşi dau seama că acest su­port nu va veni.

Dintre toate condiţiile necesare schim­bării cu succes a unui regim politic, actuala opoziţie a îndeplinit doar una. Pentru a schimba un regim politic este necesar ca printre elitele politice şi structurile de informaţii să se găsească îndeajuns de mulţi trădători pentru ca sistemul să nu se mai poată apăra în mod eficient. Se pare că la momentul actual preşedintele Bă­sescu a fost trădat de toţi aliaţii politici şi de majoritatea structurilor de informaţii. Judecând după evoluţia situaţiei, alături de Băsescu este SPP, o parte a “0215” şi o parte din SRI. La capitolul “cooptarea trădătorilor”, rata de succes a opoziţiei a fost de aproa­pe 100%. Din punctul nostru de ve­de­re, dacă Traian Băsescu nu cedează nervos, şansele de succes ale unei re­vo­luţii bazate doar pe o trădare ma­si­vă a elitelor politice şi a persoanelor cu o coloratură specifică a ochilor sunt egale cu zero. Experienţa anteri­oa­ră ne sugerează că preşedintele nu va ceda nervos.

Ceea ce îi lipseşte operaţiunii de înlăturare a lui Traian Băsescu este un lider carismatic şi un program pozitiv de acţiune. Organizatorii au mizat pe ratingul şi popularitatea celor care vor îndemna (direct sau voalat) la ieşirea în stradă, considerând că sentimentul anti-Băsescu corelat cu sprijinul mediatic masiv va fi suficient pentru de­clanşarea unor proteste de anvergură, a căror presiune îl va forţa pe Băsescu să renunţe la putere. Se pare că organizatorii operaţiunii nu au acordat aten­ţia cuvenită capitolului din manual care explică faptul că oamenii sunt dispuşi să iasă în stradă atunci când, pe lângă insatisfacţia faţă de prezent, au şi speranţe puternice la un viitor mai bun de după schimbare.

Jude­când după numărul infim al protestatarilor, majoritatea românilor consi­deră că ecuaţia Ponta + Anto­nes­cu nu este egală cu un viitor mai bun, ci doar cu schimbarea echipei care gestionează furtul banilor publici. Aceas­tă constatare, de fapt, nu înseamnă că actualul sistem este bun, ci doar atra­ge atenţia asupra faptului că opoziţia nu a reuşit să echipeze “avântul pro­testatar” cu un lider carismatic şi un program care să fie cunoscut şi susţi­nut de o masă largă a populaţiei. Or­ganizatorii mizează pe sprijin extern la fel cum au mizat organizatorii altor “revoluţii colorate”. Căutarea sprijinului extern este unul dintre scopurile călătoriei lui Victor Ponta la Stras­bourg, însă efectul acestor tentative va fi unul nul. În politica românească nimic nu se întâmplă fără acordul ta­cit sau explicit al Ambasadei SUA, iar Gitenstein este mai tăcut ca niciodată. În situaţii asemănătoare din alte ţări, ambasadorii vestici (în frunte cu am­basadorii SUA) atacau la baionetă au­torităţile statului şi ofereau sus­ţi­nere, inclusiv logistică, organizatori­lor pro­tes­telor.

În aceste condiţii apa­re în­treba­rea firească: cum s-a ajuns în si­tua­ţia în care la Bucureşti s-a organizat o coaliţie largă a forţelor politice, oli­gar­hice şi “informaţionale” care a lan­sat o tentativă de “revoluţie colorată” făcută după tehnologie americană, dar sprijinul oficial al Washingtonului lipseşte cu desăvârşire? Explicaţia este paradoxală, dar doar ea oferă răspunsuri coerente la toate întrebările. Bu­cu­reştiul a devenit un teatru de război în care două grupări din cadrul elitei politice şi economice americane îşi rezolvă disputele interne. Ultimele ac­ţiuni ale preşedintelui Băsescu au vizat distrugerea fluxurilor financiare prin care se alimentează “băieţii deş­tepţi”, care până nu demult au beneficiat de o protecţie internaţională imbatabilă (a se compara comportamentul lui Taubman şi comportamentul lui Gitenstein). Aceste acţiuni sunt sprijinite de FMI, o parte a Comisiei Europene şi persoane cu “afilieri in­teresante” gen Mark Mobius, însă acest lucru nu înseamnă că toate forţele active în politica globală din partea americană sunt de acord cu acest comportament al administraţiei Oba­ma. Amintim cititorilor că o bună par­te din actualele elite politice şi “informaţionale” a fost creată şi susţinută de personaje din sfera neoconservatoare a politicii americane care se află într-o opoziţie vehementă faţă de ac­tuala administraţie şi politica acesteia care vizează retragerea graduală din zone care în urma modificărilor conjuncturii internaţionale au intrat în sfera de interes şi influenţă a altor puteri globale. Pentru “băieţii deş­tepţi” şi actuala elită politică, înlăturarea de la putere a lui Traian Bă­sescu care colaborează eficient cu administraţia Obama şi sărbătoreşte venirea noului an chinezesc la am­basada Chinei a devenit o chestiune de supravieţuire şi menţinere a accesului la finanţare.

Situaţia economică şi conjunctura internaţională generală i-au făcut să se grăbească, alegerile din noiembrie fiind prea departe pentru a mai putea fi utile unor personaje care sunt vizate astăzi în multiplele dosare care deja au ajuns sau în cu­rând vor ajunge publice. Tentativa stângace de a organiza o “revoluţie colorată” la Bucureşti a fost făcută în disperare de cauză şi va intra în istorie drept o “revoluţie a lichelelor”, “revoluţie” care a eşuat din cauza inepţiei terminale a organizatorilor.

Redacţia Economică / Cronica Romana via Ziaristi Online

Publicat: January 17th, 2012 

Foto: Cristina Nichitus Roncea

Sursa articol:   ziaristionline.ro

Autor: eXpress

%d blogeri au apreciat: