Arhiva

Posts Tagged ‘Grigore Cartianu’

GRIGORE CARTIANU – ”Ridică-te, Gâdea! Ridică-te, Badea!” … (NEDUMERIRE: Cartianu n-o fi aflat că erecțiile nu sunt permise la ora la care Badea și Gâdea au emisiune?)

27 februarie 2013 2 comentarii

Precizări Ante Scriptum:

Personal cred că nici Badea și nici Gâdea nu ar trebui să se ridice la televizor. Erecțiile nu sunt permise nici în direct, nici în reluare. 

Diferența dintre ridicarea lui Gâdea și ridicarea lui Badea e că în cazul lui Badea fiind într-o gură,  se numește sex oral. 

===================================

Ridică-te, Gâdea! Ridică-te, Badea! 

 

Grigore Cartianu

Grigore Cartianu

 

Să mă ierte Radu Gyr-Martirul, să mă ierte şi detractorii lui Radu Gyr-Poetul, căci voi folosi cutremurătoarea poezie-manifest „Ridică-te, Gheorghe! Ridică-te, Ioane!” ca bază pentru o parodie de actualitate.  Personajele mele nu sunt nici Gheorghe, nici Ion, simbolurile românismului crucificat de torţionarii stalinismului bolşevic, ci exact opusul lor: cozile-de-topor ale propagandei de tip neo-bolşevic. Îi veţi recunoaşte pe jalnicii slugoi ai lui Felix Turnătorul, cei lipsiţi de demnitate şi de Dumnezeu.

Ridică-te, Gâdea! Ridică-te, Badea!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru chec, nu pentru cozonac,
ci pentru locuinţa socială de mâine,
ridică-te, Gâde, ridică-te, Ciutac!

Pentru sângele duşmanului curs prin şanţuri,
pentru strigătul tău gros de godac,
pentru jeepul legat iarna cu lanţuri,
ridică-te, Bade, ridică-te, Ciutac!

Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,
ci ca să-l striveşti pe crudul Barroso,
să-l rupi în două ca pe trei surcele,
ridică-te, Grecu, ridică-te, nervoaso!

Aşa, ca să-ţi iei libertatea pe carduri
şi-n ea să te-afunzi ca într-o dulce tantra
şi multe zerouri în conturi să-ţi scuturi,
ridică-te, Dumi, ridică-te, Sandra!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, antene, bând veninul din cană,
pe clanţa lui Felix, uşor, fără cuvinte,
ridică-te, Dană, ridică-te, Oană!

Ridică-te, Tudor, din şanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ursu, pe groase ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a Antenei,
ridică-te, Felix, ridică-te, Varane!

Ridică-te, Gheorghe! Ridică-te, Ioane!

Şi pentru că originalul merită citit ca o evanghelie a suferinţei neamului românesc, îmi fac datoria de a publica, încă o dată, poezia-manifest a lui Radu Gyr. Bieţi scalavi ai Cancerului-Politicii-Româneşti, citiţi şi vă căiţi cât nu e prea târziu!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapşane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Post-scriptum

Doar un ciutac nevertebrat (scuzaţi pleonasmul!) putea să grohăie la Antena 3: „Când pe Cristoiu îl ponegriseră Cartianu şi cu Moraru şi cu Vadim, făcându-l turnător la Securitate, a făcut Gâdea o emisiune sâmbăta, ca să-l apere pe «maestru»”. Încă o minciună produsă de asistatul social Victor Ciutacu, cel fericit că are privilegiul să coabiteze cu pârţurile Varanului. Pentru o corectă informare a publicului anesteziat de intoxicările produse de Ministerul Propagandei, precizez: niciodată, nici măcar când aveam viziuni diferite (eu la „Evenimentul zilei”, el la Antena 3), n-am afirmat că Ion Cristoiu a fost «turnător la Securitate». Nici măcar n-am comentat acest subiect. Afirmaţia a făcut-o Corneliu Vadim Tudor la o emisiune a lui Radu Moraru, care – din câte-mi amintesc – nu şi-a asumat-o. Personal, n-am participat la acea emisiune şi nici la altele pe această temă. Dar e mai greu să fii prieten cu adevărul atunci când, condamnat la trista soartă de ciutac, ciopleşti la statuia eroului-martir Adrian Năstase, în timp ce Voiculescu îţi umple cardul cu euroi şi creierul cu venin, iar amărăştenii pe care-i căinezi la televizor îţi plătesc locuinţa socială de lux.

Autor: 

Sursa: nasul.tv

Grigore Cartianu: Bunicuţa şi Mătuşa Tamara

10 decembrie 2011 Un comentariu

Bunicuţa şi Mătuşa Tamara

Fantoma Roşie nu se lasă! Plictisindu-se probabil după ce şi-a savurat triumful asupra rivalului Mircea Geoană, a cărui execuţie a regizat-o în stil de mare bolşevic, Ion Iliescu a lovit din nou.

De data asta, nu într-un adversar politic, ci în sperietoarea dintotdeauna a comuniştilor de pretutindeni: Justiţia.

Preşedintele de onoare al PSD a declarat ieri că partidul trebuie să fie solidar cu Adrian Năstase dacă fostul prim-ministru va fi condamnat în dosarul „Mătuşa Tamara”. Iliescu a adăugat că nu e cazul ca lui Năstase să i se ceară autosuspendarea din PSD. „E clar că e o făcătură acest proces. Noi trebuie să fim solidari cu el, chiar dacă va fi condamnat. Sunt trei procese în care e implicat, şi sunt toate nişte făcături evidente. Nu vreau să nominalizez pe nimeni… sunt din partea Puterii, în general”, a declarat, halucinant, fostul şef de stat. Acesta a ieşit la rampă cu o săptămână înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe în dosarul „Mătuşa Tamara”.

Aşadar, Ion Iliescu nu crede în judecata făcută de cea mai înaltă instanţă din ţara noastră. Implicit, le transmite românilor că nu merită să crezi în Justiţie, care umblă cu „făcături”. Şi, atenţie, pentru simbolul onoarei din PSD nu este o bănuială, ci o certitudine – „e clar”, zice el. Iar numărul „făcăturilor” este egal cu numărul proceselor în care este judecat Adrian Năstase: trei. Dacă nepotul Mătuşii Tamara ar fi avut zece procese, Ion Iliescu ar fi depistat zece „făcături”. Trebuie să fii nu doar un supraom, ci chiar un supermagistrat pentru a spune cu atâta siguranţă că procesele X, Y şi Z sunt „făcături”.

Întrebare: o avea fostul propagandist-şef al CC al PCR studiile necesare pentru a se pronunţa în privinţa unei sentinţe judecătoreşti? (Din câte ştim, la Institutul Energetic de la Moscova, în anii ’50, nu se studia Dreptul.) Şi chiar dacă – prin absurd – ar fi jurist, cunoaşte el dosarele mai bine decât procurorii şi judecătorii Înaltei Curţi? O fi el, marele politruc, Judecătorul Universal?

Trezindu-se că vorbeşte ca proasta-n păpuşoi, înainte ca Înalta Curte să se pronunţe în dosarul „Mătuşa Tamara”, Ion Iliescu – supranumit „Bunicuţa” – a comis o ticăloşie juridică, dar şi o prostie politică. Dacă avea răbdare, poate că nu mai era nevoie să recurgă la o pledoarie atât de ruşinoasă. Cine ştie, poate că Adrian Năstase va fi declarat nevinovat… Sau aşa ceva i s-o părea imposibil chiar şi celui care l-a inventat politic pe nepotul Mătuşii Tamara, şi de aici atacul preventiv?!

Când vine vorba de Justiţie, Ion Iliescu ar face bine să tacă. Nimeni, în ţara asta, nu are mai multe motive decât el să mulţumească Justiţiei pentru că, în ultimii 22 de ani, nu şi-a prea făcut treaba. Dacă şi-o făcea, amintindu-şi de morţii Revoluţiei, de ororile mineriadelor şi de mafiotizarea României postcomuniste, probabil că Ion Iliescu n-ar mai cuvânta pe la reuniunile de partid, ci la vorbitor.

Autor: Grigore Cartianu

Data publicării: 08 dec 2011

Sursa: adevărul.ro

S-a schimbat ceva de la Cetăţeanul X până acum?

10 februarie 2011 14 comentarii

De articolul următor care mi-a amintit Deutchebrack:

Suspendaţi-l pe Cetăţeanul X

Grigore Cartianu: „El, cetateanul X, se face vinovat de faptul ca a oprit o crima. Ce ne facem, insa, cu cel ce a tinut jungherul?”

Tu, cetateanul X, mergi pe strada, vezi un individ care e gata-gata sa injunghie o femeie, sari pe el, il imobilizezi, ii iei cutitul, ii legi mainile la spate, il duci la politie, iar politia te aresteaza pe tine pentru lipsire de libertate! In acest timp, ucigasul da interviuri, explica traumele prin care a trecut.

Si, in final, apare la televizor, in prime-time, pentru a cere pedepsirea exemplara a ta, huliganul care – inadmisibil pentru o tara democratica! – i-a produs vanatai legandu-i mainile la spate.

Moderatorii provoaca dezbateri energice, invita analisti, moralisti, citesc din tomuri despre drepturile omului – nu, asa ceva nu poate ramane nepedepsit! Da’ ce, traim in jungla? Iar tu, cetateanul X, n-apuci sa deschizi gura – dom’le, eu am oprit o crima, chemati femeia sa confirme – ca se porneste harmalaia: huliganule, huo!

Imediat apar cetateni revoltati, care dezvaluie amanunte zdrobitoare din trecutul tau de ratat: corijent la botanica in clasa a sasea; hot periculos – ai furat doi saci cu porumb din tarlaua CAP-ului; restantier la intretinere; dusman inrait al legii – treci strada pe rosu si conduci fara centura. Urat caracter! Huooo, scandalagiule!

Doamnelor si domnilor, publicitate. Ramaneti cu noi! Dupa o scurta pauza vom incerca sa aflam ce sanse are cetateanul X sa fie condamnat la temnita grea. Medici reputati va vor arata cat de periculoasa este, pentru circulatia sangelui, legarea mainilor la spate.

Vom vorbi la telefon cu aparatori ai drepturilor omului, pentru a face o paralela intre metodele brutale practicate in gulagul sovietic si cele prin care a trecut invitatul nostru, victima dementei inexplicabile a cetateanului X. Tineti aproape!

Cetateanule X, ti se pare ca ai mai vazut filmul asta? Sigur ca l-ai mai vazut, pentru ca el se deruleaza neincetat, ca o boala fara sfarsit, de vreo zece zile. Toate coropisnitele politice urzesc planuri de rasturnare a presedintelui. Nici nu conteaza numele acestuia: ii vom spune, si lui, cetateanul X. Conteaza ca impotriva lui s-au aliat:

– Iliescu, nemernicul caruia regimul cetateanului X nu i-a mai acordat imunitate in fata justitiei si a istoriei.

– Geoana, fata-n casa, sluga lui Iliescu.

– Vadim, haznaua puturoasa care, asemeni lui Iliescu, a fost aliniata in echipa „Secera si ciocanul” de comisia cetateanului X.

– Voiculescu, curva politica perfecta, care in regimul cetateanului X a fost scos din beciul Securitatii si etichetat: turnator.

– Patriciu, care in regimul PSD a boierit, iar cand au venit „ai nostri” la putere si-a facut culcus la tuhaus si poteca la Parchet.

– Si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista: Tariceanu. Cetateanul X a cautat sa-i sparga gasca: Patriciu, Rosca, bilete de papagal  etc.

Toti acestia, cu televiziunile si cu ziarele lor, cu slugile antrenate de pe vremea lui Nastase sa manance rahat cu polonicul, turuie ca morile stricate: sa-l suspendam pe cetateanul X! Acesta se face vinovat de faptul ca a oprit o crima. Despre cel ce a tinut jungherul, pentru ca apoi sa minta ordinar nu mai zice nimeni nimic.

Asa ca, hai la circ: luuume, luuume, sa-l suspendam pe cetateanul X!

Pentru conformitate:

Autor: Grigore Cartianu,

Articolul a fost importat de aici:

http://www.newspad.ro/EDITORIALUL-EVZ-Suspendati-l-pe-cetateanul-X,194274.html

Bine zis. Şi actual…

De farte multe ori, am senzaţia că trăim în tot în piesa aceea. Doar unele feţe par a se mai fi schimbat.


Borborositori a presei, mai răsfiraţi băieţi. Vă călcaţi pe bombee…

10 februarie 2011 10 comentarii

Un fluviu de informaţii ne cade în cap nonstop.

Imediat ce apare o chestie de care se pot lega, cei din presă şi pesudopresă sar hulpavi să se înfrnute. Unii spun că se vface prea mult, alţii că nu se face nimic bine, unii ţin un deget vârtos spre cei din opoziţie, ceilalţi spre putere.

Vedem cum oameni care pretind că au un cuvânt greu de spus ne arată cum Ics sau Igrec e de vină. Foarte rar se văd persoane care îşi mai aminteac de faptul că fiecare din cei care au deţinut puterea după 89 au contribuit  la faptul că România pare a fi de tot rahatul.

Nici un politician nu îşi asumă propria prestaţie din trecut, nici un politician nu vrea să arate că şi el şi colegii lui de gaşcă politică au contribuit la împuţirea Românie.

Dacă unu comite o nasulie, imediat sar ălalţi că partidul din care face parte e de vină.

Am găsit în Adevărul.ro un articol publicat la 09 feb 2011 şi publicat lângă poza lui Grigore Cartianu (cred că dânsul e autorul), articol unde cel care l-a scris pare a fi făcut un pas înapoi pentru a admira şi pădurea nu doar copacii.

Nu cred că mai trebuie să spun ceva:

Partidul ca o bandă


Hoţie, bişniţă, şpagă, şmecherie, şmen, ciubuc, bacşiş. E un dicţionar în care ne sufocăm precum peştii într-o baltă plină de mâl; când apa se agită, mâlul se ridică şi transformă balta într-un Auschwitz piscicol.

Aici ne-au adus secole de Bizanţ, Fanar, comunism şi postcomunism. Aceasta este ecuaţia bolnavă a Balcanilor.

Ultimul sediment geologic, depus peste precedentele straturi bolnave ale istoriei acestor locuri, este contemporanul nostru. De 21 de ani, România e supusă unui experiment îngrozitor. După prăbuşirea comunismului, majoritatea populaţiei a sperat că minciuna va lăsa locul adevărului, iar hoţia va fi spulberată de cinste.

Din nefericire, cei 21 de ani de „democraţie originală” (expresia îi aparţine întemeietorului acestei epoci, Ion Iliescu) au adus valuri devastatoare de hoţie. Noua nomenclatură politico-financiară, având rădăcini adânci în comunismul ceauşist, a pornit adevărate campanii de jaf şi prăduire. O armată de termite a devorat tot ce-i stătea în cale. Au picat, rând pe rând, fabricile, băncile, spaţiile comerciale, şantierele, instalaţiile de irigaţii, pădurile, fermele şi tot ce mai mişca în ţara asta. Totul – cu voie de la partid şi cu ridicarea la rang suprem a Măriei Sale, Şpaga.

De atunci, politicienii s-au mai schimbat – unii au dispărut de pe scenă, alţii le-au luat locul -, dar şpaga nu s-a ofilit niciodată. Ba, dimpotrivă, s-a vopsit frumos, în culori europene, şi a prosperat inclusiv după intrarea noastră în UE.

S-au mai schimbat liniile, dar proastele obiceiuri au rămas. Tinerii politicieni au preluat de la înaintaşii lor ce e mai rău. Aşa a ajuns Dan Păsat, acest anonim din marea oaste de proptele a Puterii, o miză de viaţă şi de moarte pentru partidul său. Tânărul deputat PDL (la Revoluţie avea 21 de ani) nu poate fi bănuit că s-a stricat pe vremeaailaltă. Nu comunismul l-a pervertit pe el, ci postcomunismul. Şi îl perverteşte în continuare, dat fiind că o ditamai Cameră a Deputaţilor nu reuşeşte să-l dea pe derbedeu pe mâna procurorilor. Interesul Puterii (PDL-UDMR-UNPR) şi politicianismul Opoziţiei (PSD-PNL-PC) s-au întâlnit într-un obiectiv comun: protejarea acestui individ în faţa Justiţiei. Şi asta, la scurt timp după ce PSD organiza manifestări de stradă pentru eliberarea unui coleg înhăţat de procurori. Şi la câteva luni după ce PDL făcea scut în jurul Monicăi Iacob-Ridzi.

Aceeaşi senzaţie de pervertire postcomunistă o ai când vezi tinereţea hoardelor de şpăgari din vămile patriei. Bătrânii ciubucari i-au învăţat meserie pe mai tinerii lor colegi. Iar rapacitatea acestora nu este cu nimic mai prejos decât cea a înaintaşilor.

Tragedia e că şi corupţia din vămi – ca şi cea din multe alte domenii de activitate – are conexiuni politice. Bună parte din banii strânşi de cei de jos ajung la cei de sus, după principiul „să fie bine pentru toată lumea”. Bănuielile au devenit certitudini, iar acum au început să apară şi probe.

Politicienii au infestat totul. E de înţeles de ce s-ar sfâşia pentru putere. Se adună în partide, dar acţionează în haite. Toţi vor să ne salveze de hoţii ăilalţi, dar singurul lor scop este propria prosperitate.Totul pentru partid, totul pentru corupţie!

P.S. Să mă scuze politicienii care nu se încadrează în profilul descris mai sus, dar sunt atât de puţini, încât nici nu contează. Se pierd în haita de şacali.

Sursa articolului:

http://www.adevarul.ro/grigore_cartianu/Partidul_ca_o_banda_7_424227575.html

Bravo domnule Cartianu dacă dumneata ai scris acest articol. Dacă nu, bravo autorului.

P.S. Pentru cei care, din dorinţa prea mare de a-şi servi cu obedienţă  stăpânii, vă înfuntaţi prea adânc boturile ân traca plină de detalii: Oameni buni, din când în când, mai faceţi şi un pas înapoi ca să vedeţi ansamblul şi cauzele care au dus la fenomenele pe care le descrieţi. Altfel inevitabil veţi fi consideraţi doar nişte ameţiţi care nu ezitaţi să vă serviţi stăpânii. Nişte mâncători de rahat, indiferent de culoarea ce o lentilele prin care priviţi lumea.  Sunt de acord că cei care au fost plătiţi de unu’ sau altu’, mai trebuie să facă şi ei ceva pentru banii pe care îi primesc, dar dacă aţi sta mai răsfirat, poate aţi putea să şi respiraţi uneori.

Categorii:Presă Etichete:
%d blogeri au apreciat: