Arhiva
Guvernul României a promis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reformarea Curții Constituționale a României
În sfârșit, a dat Domnul. Guvernul României a transmis Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un document în care promite că va reforma Curtea Constituțională a României în contextul în care România a fost sancţionată pentru că magistraţii CCR i-au interzis Laurei Codruţa Kovesi accesul la o instanţă administrativă, în care să conteste temeiurile revocării din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Documentul face parte din procedura de executare a deciziei CEDO prin care România a fost sancţionată pentru modul în care a fost revocată Kovesi. Guvernul României şi-a propus oficial să elimine factorii care au dus la politizarea deciziilor Curţii Constituţionale a României.
Documentul este o premieră în politica românească; pur și simplu nu există proceduri prin care să se poată ajunge la obiectivul menționat, una din schimbările dorite fiind posibilitatea de revizuire a deciziilor CCR în cazul în care CEDO constată încălcări ale drepturilor fundamentale; aceeaşi reglementare de revizuire a deciziilor CCR este vizată şi în cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) constată că a fost încălcat principiul supremaţiei dreptului european.
Procedural, după ce o decizie a CEDO rămâne definitivă, guvernul sancţionat trimite Serviciului de Executări a Hotărârilor CEDO un plan de măsuri prin care se implementează decizia. Planul este apoi evaluat de Comitetul Miniştrilor de Externe din ţările membre ale Consiliului Europei. Instituţia de contact din România prin care se derulează procedura este Agentul Guvernamental pentru CEDO, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Datele cazului Decizia în cazul Kovesi a fost pronunţată pe 5 mai 2020 şi a devenit definitivă pe 5 august acelaşi an. Conform sentinţei, România a fost sancţionată pentru că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost interzis expres, de către Curtea Constituţională, accesul la o instanţă administrativă, în care să conteste temeiurile revocării.
Curtea Constituțională a României a decis că procedura revocării se bazează pe raporturi pur constituţionale între actorii implicaţi, care nu pot fi judecate de instanţa de contencios administrativ, ci numai de către de instanţa de contencios constituţional. CEDO a stabilit însă că prin acest fapt a fost încălcat accesul la Justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
CEDO a sancționat și faptul că printre capetele de acuzare aduse de ministrul Justiţiei de atunci, Tudorel Toader, în sprijinul revocării au fost criticile aduse de Kovesi schimbărilor legislative promovate de guvernarea PSD în domeniul penal şi al organizării judiciare, ceea ce a încălcat dreptul la liberă exprimare. S-a ajuns la această situație în urma memorandumului transmis de Forumul Judecătorilor şi Iniţiativa pentru Justiţie la Strasbourg. Cele două asociaţii de magistraţi s-au referit la implementarea corespunzătoare a deciziei Kovesi vs. România. Astfel au fost propuse mai multe măsuri de natură constituţională şi legislativă care vizau reformarea Curţii Constituţionale. În această speţă deosebit de sensibilă, CCR a fost considerată principala responsabilă pentru sancţionarea României.
„În ceea ce priveşte reglementarea posibilităţii de a fi revizuite deciziile Curţii Constituţionale a României în cazul în care CEDO constată încălcarea drepturilor fundamentale sau Curtea de Justiţie a Uniunii Europene constată o încălcare a principiului supremaţiei dreptului european, Ministerul Justiţiei informează că analizează oportunitatea de modificare a legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
În fine, Ministerul Justiţiei informează că, în programul de guvernare al actualului Executiv, a fost prevăzut obiectivul reformării CCR în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor sale şi, în acest scop, a fost decisă crearea unei comisii parlamentare care trebuie să prezinte un proiect de reformare a CCR până la finalul primului an de guvernare” – spune ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în comunicatul pe care l-a transmis Comitetului Miniştrilor prin Agentul Guvernamental.
Legea salarizării unitare – Lia Olguța Vasilescu riscă să rămână cu plodul pe peroană fizică și fără pensie alimentară
Cum Guvernul a realizat probabil că Legea salarizării unitare, așa cum e concepută, e o pălărie cam barosană pentru el, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, dezbătută cu multă patimă la toate nivelele recunoscând explicit că Executivul nu și-a asumat și nu prea are de gând să o facă.
Viitoarea Lege a salarizării unitare din sistemul bugetar pare să rămână orfană chiar înainte de a se naşte. Instituţia care a elaborat proiectul de lege şi care a calculat salariile pentru mii de poziţii bugetare, Ministerul Muncii, se distanţează de propriul său produs.
Cam asta rezultă dintr-o corespondență purtată între ministresa Muncii și ziarul „Adevărul” …generată de unele aspecte mai puţin clare din proiectul de lege pus în dezbatere publică.
Cu alte cuvinte, nostima ministresă riscă ră rămână cu progenitura pe persoană fizică, fără tată asumat, deci și fără pe pensie alimentară
Într-un document remis ziarului „Adevărul”, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale recunoaşte în mod oficial că Legea salarizării unitare, recent pusă în dezbatere, nu este un document asumat de Guvernul României, motiv pentru care ministerul condus de Lia Olguţa Vasilescu refuză să ofere clarificări privind modul de calcul al viitoarelor salarii bugetare.
Viitoarea lege de salarizare unitară din sistemul bugetar pare să rămână orfană chiar înainte de a se naşte. Însăşi instituţia care a elaborat proiectul de lege şi care a calculat salariile pentru mii de poziţii bugetare, Ministerul Muncii, se distanţează de propriul său produs. Cel puţin asta rezultă dintr-o corespondenţă purtată între ministerul condus de Olguţa Vasilescu şi ziarul „Adevărul”, generată de unele aspecte mai puţin clare din proiectul de lege pus în dezbatere publică.
Răspunsuri neoficiale la întrebări oficiale
Astfel, pornind de la faptul că din anexele la proiectul de lege, unde sunt înscrise salariile din sectorul bugetar, ar rezulta că în anul 2022 salariul minim pe economie ar urma să ajungă la 2.500 de lei, ziarul „Adevărul” a solicitat, în ziua de 11 aprilie, următoarele clarificări privind proiectul de lege a salarizării unitare, aflat în dezbatere publică:
„Conform anexelor la lege, din împărţirea salariilor aferente anului 2022 (anul în care se finalizează aplicarea legii) la coeficienţii de ierarhizare, rezultă că în anul 2022 salariul minim pe economie ar urma să fie de 2.500 de lei. Dar textul legii nu spune nimic despre dinamica salariului minim pe economie în următorii ani, nu instituie nicio obligaţie actualului guvern sau vreunui guvern viitor privind momentul şi cuantumul majorării salariului minim.
Conform programului de guvernare, salariul minim ar urma să fie în anul 2020 de 1.750 de lei, deci o creştere de 300 de lei în patru ani. Iar conform legii salarizării unitare, valoarea salariului minim ar urma să crească în doi ani, între 2020 şi 2022, cu încă 750 de lei.
Prin urmare: care este baza factuală pentru care legea salarizării unitare prognozează, pentru anul 2022, un salariu minim de 2.500 de lei? Ce se întâmplă cu salariile din sectorul bugetar dacă guvernele nu vor majora salariul minim pe economie în conformitate cu ceea ce prognozează legea salarizării unitare?“.
Înainte de a oferi răspunsul, oficiali din Ministerul Muncii ne-au transmis pe căi neoficiale că valoarea salariului minim a fost calculată pe baza unor calcule extrem de complicate, în care au intrat inclusiv estimări din partea experţilor din Ministerul Finanţelor, din Ministerul Muncii sau de la Institutul Naţional de Statistică.
Viitoarele salarii sunt doar estimări?
Estimări? Salariul minim trecut în lege este o estimare? Deci salariile din proiectul de lege, legate în mod direct de salariul minim prin coeficienţii de ierarhizare, sunt doar estimări, nu salarii care vor fi şi plătite personalului bugetar?
Faţă de aceste întrebări suplimentare pe care ziarul „Adevărul“ le-a adresat oficialilor din Ministerul Muncii, am primit vineri, 14 aprilie, următorul răspuns: „Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: Având în vedere faptul că proiectul Legii salarizării unitare nu este unul asumat de Guvern, vă invităm să vă adresaţi iniţiatorilor acestui act normativ”.
Problema e că nici iniţiatorii nu sunt chiar atât de uşor de găsit, căci acest proiect de lege pare a avea o particularitate cu totul inedită: toată lumea se laudă cu el, dar nimeni nu şi-l asumă în mod concret.
Calendar cu geometrie variabilă
Astfel, legea salarizării unitare trebuia să fie iniţial proiect de lege elaborat de către Ministerul Muncii, asumat de către Guvern şi trimis ca atare în Parlament, pentru dezbatere şi aprobare.
Dar la începutul lunii aprilie, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că documentul nu va fi adoptat sub formă de proiect de lege asumat de către Guvern, ci ca iniţiativă legislativă asumată de toţi parlamentarii care formează actuala coaliţie. Prin urmare, la o şedinţă politică a coaliţiei ţinută la Sinaia în weekendul 8-10 aprilie, parlamentarii care sprijină Guvernul au fost invitaţi să semneze iniţiativa legislativă, deşi nu participaseră la elaborarea ei şi, evident, nu cunoşteau nici calculele care au stat la baza viitoarei grile de salarizare bugetară. Documentul urma să fie depus la Parlament luni, 11 aprilie.
Dar exact în ziua în care iniţiativa legislativă trebuia depusă în Parlament, Liviu Dragnea a anunţat o nouă schimbare de calendar: documentul nu a mai fost depus, demersul fiind amânat până după Sărbătorile Pascale.
Dat fiind acest sinuos parcurs legislativ, nu există în acest moment nicio posibilitate de a obţine clarificări de natură tehnică asupra acestui important proiect. Oficialii din Ministerul Muncii, care au elaborat proiectul, pasează problema la iniţiatorii oficiali, care sunt parlamentarii coaliţiei, dar aceştia nu au habar despre detaliile tehnice, căci au fost puşi în situaţia să semneze un document gata finalizat.
Iar cel creditat că cunoaşte în detaliu acest proiect, liderul PSD Liviu Dragnea, nu a putut fi contactat până acum, fiind plecat, pentru petrecerea Sărbătorilor Pascale, în Insulele Maldive din Oceanul Indian.
Sursa: adevarul.ro
Autor: Liviu Avram
Guvernul Dragnea format din reprezentanții lui Liviu Dragnea în acesta, e pe cale să se nască …
Fără alte introduceri, cred că toată lumea a aflat care este numele viitorilor miniștri ai Guvernului României, primul guvern care, ar trebui să se numească nu Guvernul Grindeanu, după numele Premierului Grindeanu ci mai repede Guvernul Dragnea, după numele celui în fața căruia vor da socoteală.
Ar fi din partea lui Dragnea o imbecilitate de nedescris că, prin diferite mânării să se așeze el pe fotoliul de șef al guvernului. În poziția de backstage Dragnea va putea culege eventualele succese, nereușitele spărgându-se, în solidar în căpățânile Premierului și a miniștrilor.
Lista propunerilor:
Vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene – Sevil Shaiddeh / în cadrul acestui minister, ministru delegat pentru Fondurile Europene – Mihaela Virginia Toader.
Viceprim-ministru și Ministerul Mediului – Daniel Constantin (ALDE)
Ministerul Economiei – Alexandru Petrescu
Ministerul Afacerilor Externe – Teodor Meleşcanu (ALDE)
Ministerul pentru Afaceri Europene – Ana Birchall
Ministerul de Interne – Carmen Dan Daniela
Ministerul Agriculturii – Petre Daea
Ministerul Apărării – Gabriel Leș
Ministerul Culturii – Ionuţ Vulpescu
Ministerul Educaţiei – Pavel Năstase
Ministerul Cercetării – Şerban Valeca
Ministeul Energiei – Toma Petcu (ALDE)
Ministerul Finanţelor – Viorel Ştefan
Ministerul Justiţiei – Florin Iordache
Ministerul Apelor şi Pădurilor – Adriana Petcu
Ministerul Muncii – Lia Olguţa Vasilescu
Ministerul Comunicaţiilor – Augustin Jianu
Ministerul Sănătăţii – Florian Bodog
Ministerul Tineretului şi Sportului – Marius Dunca
Ministerul Transporturilor – Alexandru Răzvan Cuc
Ministerul pentru Dialog Social – Gabriel Petrea
Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul – Graţiela Gavrilescu (ALDE)
Ministerul pentru IMM-uri – Florin Jianu
Ministerul Turismului – Mircea Dobre
Ministerul pentru românii de pretutindeni – Andreea Păstârnac
Citind lista aceasta nu ai cum să recunoști că nici măcar numele de Guvernul României nu-l definește exact. Practic vedem un guvern de marionete ale căror sfori sunt în mâinele lui Liviu Dragnea.
Cred că vorbind de unul din miniștrii propuși, și anume Primărița Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, poți să descrii, cumva, întregul guvern.
Cariera ei a început în Partidul România Mare, partidul lui Vadim Tudor, acolo și-a format, în mare, profilul de politician fără scrupule dispus la orice pentru a reuși.
Când a candidat la primăria olteană s-a trezit că trebuie să opteze între două grupuri de interese, cel al fostului primar PDL și a lui Mititelu, patronul Universității Craiova. A optat bine deoarece a fost aleasă.
La ultimele alegeri locale, după ce s-a familiarizat ci Beciul Domnesc de Bănie, fiind arestată într-un dosar de corupție le-a jurat oltenilor credință veșnică. Asa a ținut-o până i -a oferit ocazia să își bage piciorul în marea dragoste Vasilescu-olteni. A candidat drept cap de listă devenind parlamentar … apoi a ajuns să fie propusă drept ministru la Ministerul Muncii. A acceptat.
Unii spun că și-a trădat electoratul. Nu prea cred deoarece același electorat a votat-o să fie și primăriță și parlamentar.
Cred că de fapt și-au făcut ea oltenilor și oltenii ei un mare bine scăpând unul de altul.
De ce o fi ținut să ajungă ministresă, totuși? Cred că și aici răspunsul e mai mult decât evident. Pentru a găsi protecția împotriva justiției, doar că are o problemă, imunitatea sa nu îi conferă protecție 100%. Faptele pentru care e judecată sunt anterioare unui eventual mandat de ministru, deci nu se supun imunității ..
Ce pot să mai zic? La mulți ani Sexy LOV … Fără liberare condiționată …
ANCA BOAGIU: „Dan Şova strigă disperat pe posturile TV că el este un profesionist …. Un profesionist care şi-a bătut joc de infrastructura României zi de zi.”
Motto: Imbecilii au un mare avantaj în relaţia cu ceilalţi, nu obosesc niciodată pentru că au mintea odihnită.
Între Dan Şova şi prietenul său Victor Ponta există o mare asemănare. Niciunul nu din ei nu înţelege în totalitate ce afirmă şi au impresia că ceea ce spun sau ce fac se va uita imediat.
Este de notorietate faptul afirmaţia lui în care nega existenţa Holocaustului în România a trezit multe reacţii, prieenul său, Premierul ponta găsind ca rezolvare a problemei premierea nărodului cu o excursie la Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington.
Radu Ioanid, şeful diviziei de cercetare arhivistică din cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, declara atunci presei: „A fost aici. Ce a învăţat, să vă spună dumnealui. A stat trei zile aici studiind arhivele proceselor de la Iaşi, fotografiile proceselor de la Iaşi. Noi nu mergem pe ideea de condamnare a unui individ, mergem pe ideea că oamenii trebuie să aibă acces la informaţii. Cred că a avut acces la informaţie şi cred că a înţeles. Am avut o discuţie şi după în care mi-a transmis că a făcut un deserviciu PSD, spunând prostii”.
Dar povestea e cunoscută. Ştiu că mă întrebam dacă idiotul ar fi spus că ştie sigur că pe Marte există viaţă oare Ponta îl trimitea să se lămurească la faţa locului cum stă treaba?
Nu demult Şova zicea că e pe cale să se ducă la faţa locului şi să stea acolo cu cortul când se va construi autostrada Turda-Sebeş de care şi-a legat numele precum Oprescu de autostrada zburătăcită din Bucureşti pe care o tot promite în campaniile electorale dar le uită imediat după alegeri.
Nu doar că nici măcar o linie nu s-a tras pe proiectul autostrăzii respective, dar până şi autorul moral al ideii a preferat să îşi dea demiosia di funcţia de ministru preferând funcţia de mâncător de rahat .. drept să spun, aceasta potrivinduise mănuşă …
În fine… Ceea ce mi se pare cu adevărat grav din partea lui Şova este porcăria de a ascunde contractul cu Bechtel şi apoi să spună că nu-l găseşte încercând de fapt să ascundă ilegalităţi care ar putea băga o grămadă de oameni în puşcărie …
Legat dispariţia contractului cu Bechtel, doamna Anca Boagiu publică pe siteul dânsei:
Domnul Şova are grave probleme emoţionale
Acum că și-a dat demisia din funcţia de pseudo-ministru al Transporturilor, Dan Şova strigă disperat pe posturile Tv că el este un profesionist, care deşi nu a avut atribuţii s-a preocupat de găsirea contractului Bechtel. Un profesionist care şi-a bătut joc de infrastructura României zi de zi. Un profesionist care nu a fost capabil decât de un singur proiect nou în doi ani de mandat. Un mandat controversat fie şi numai prin faptul că i-au lipsit atibuţiile tocmai în domeniul pe care pretindea că îl reprezenta. O minciună de la un cap la altul.
Domnule Şova, după ce mai bine de 2 ani „v-aţi ocupat” de infrastructură, acum recunoaşteţi că nu aţi avut atribuţii? Dacă tot vorbim de atribuţii, atunci în ce calitate aţi reziliat Bechtel? Dacă tot vă pretindeţi avocat, mi-aş permite să vă întreb dacă nu cumva vă încadraţi, în aceste condiţii, la categoria penală de “abuz în funcţie”?
Anul trecut, când vă lamentaţi pe toate posturile că nu găsiţi contractul original cu Bechtel, apelând la buna credinţă, v-am indicat exact camera unde ar fi trebuit să găsiţi contractul. Conform legii, contractul original Bechtel este la Serviciul Probleme Speciale, etaj 2, camera 58. Şi tot „nu l-aţi găsit”.
(Vezi mai jos, adus de pe siteul doamnei Boagiu, articolul: „Șova trebuie să plece cât mai repede din Guvern, pe ușa din dos„)
Ulterior, am depus plangere penala la Parchetul ICCJ. Aţi ascuns contractul original Bechtel tocmai pentru că a fost semnat de Adrian Nastase în anul 2003 şi nu doriţi decât să îl protejaţi pe mentorul dumneavoastră.
(Vezi mai jos, adus de pe siteul doamnei Boagiu, articolul: „Plângere penală împotriva lui Dan Șova, legată de contractul Bechtel„)
În 2011, am renegociat acest contract, am eliberat tronsoanele pe care PSD le-a negociat în 2004 într-o formă ruşinoasă şi am reuşit impunerea standardelor de preţ pentru tronsonul Suplacu de Barcă – Borş. Vă reamintesc, domnule Şova, că aţi relicitat acest tronson doar ca să îl scumpiţi. În ce calitate, domnule Şova, dacă tot vorbim de calitate juridică? Firma de avocatură a mamei dumneavoastră a avut calitatea necesară când a reprezentat statul român în această reziliere pentru care aţi plătit 38 de milioane de euro?
Domnule Dan Şova, cavalerismul este o calitate rară, dar minciuna şi crizele emotionale care va definesc comportamentul vă descalifică întru totul.
Sursa: ancaboagiu.ro
Șova trebuie să plece cât mai repede din Guvern, pe ușa din dos
Șova trebuie să plece cât mai repede din Guvern, pe ușa din dos, pentru că demisia ar fi prea nobilă pentru el!
(Comunicat de presa)
Conform legii, contractul original Bechtel este la Serviciul Probleme Speciale, etaj 2, camera 58, Ministrul Dan Șova creează divesiuni pentru a nu răspunde la cele două probleme importante pe care le-am semnalat în privința așa-zisei desecretizări a contractului Bechtel:
1. Desecretizarea contractului inițial cu Bechtel semnat de Adrian Năstase în 2003.
2. Contractele încheiate și comisionele încasate de firmele de avocați ale familiei Șova.
În situația în care Dan Șova este pur și simplu incompetent, am să-l ajut să găsească contractul pe care îl dă pierdut. Conform legii, contractul original se găseşte la Serviciul Probleme Speciale, etaj 2, camera 58.
Adevărata intenție a lui Dan Şova este de a ascunde contractul inițial pentru a-l proteja pe Adrian Năstase, dar și pentru a-și proteja afacerile și familia.
Este inadmisibil ca un ministru al Guvernului României să ne prostească în continuu pe toți cu declaratii de genul „nu am reușit la Ministerul Transporturilor să se găsească varianta originală a contractului semnat” (declarație Dan Șova – 31 iulie 2013).
Dan Șova are obligaţia, cel puţin morală, să spună câţi bani au încasat pe contractele de avocatură cu Bechtel şi CNADNR și să ne spună şi cât de „cinstit” au negociat el şi familia lui, în calitate de avocaţi, pentru statul român. Acest “criminal al marii infrastructuri româneşti” trebuie să plece cât mai repede din Guvern, pe ușa din dos, pentru că demisia ar fi prea nobilă pentru el.
Anca Boagiu,
prim-vicepreședinte al PDL
Sursa: ancaboagiu.ro
Plângere penală împotriva lui Dan Șova, legată de contractul Bechtel
Am depus astăzi, 7 august, plângere penală cu nr. înregistrare 11.258 la Parchetul General, împotriva lui Dan Șova, pentru acțiunea suspectă a ministrului reclamat de ascundere a contractului original Bechtel semnat în anul 2003 de Guvernul Adrian Năstase.
Îl acuz public pe Dan Șova de faptul că ascunde contractul original Bechtel semnat de Adrian Năstase în anul 2003, unul dintre cele mai costisitoare contracte asumate vreodată de un Guvern al României. Intenția lui Dan Șova este evidentă: vrea să-l apere pe fostul său șef de partid. Altfel, îmi pun intrebarea: cui, din PSD, îi este frică de contractul parafat de un alt Guvern PSD?
Pentru a-i ajuta pe Dan Șova și pe ministrii USL să-și depășească stadiul, demonstrat public, de cei mai incapabili și neperformanți guvernanți ai României, apelez la instituțiile acreditate ale statului să le dea o mână de ajutor în desecretizarea completă a contractului Bechtel.
Înțelegerile contractuale dintre părți, respectiv dintre Guvern și Bechtel International Inc. au încetat. Ca atare, îi amintesc lui Dan Șova că are OBLIGAȚIA să facă public TOT contractul, inclusiv contractele și comisioanele firmelor de avocați implicate în această afacere, în frunte cu firma sa și a mamei sale.
Guvernarea USL este caracterizată de ruinarea economiei naționale, de minciună, manipulare și de o politică agresivă de lipsă de transparență.
Ca atare, am depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru efectuarea de cercetări în legătură cu posibila săvârșire de infracţiuni la regimul protecției informațiilor clasificate, respectiv în legatură cu dispariția unui document astfel clasificat – Contractul având ca obiect “Proiectarea, realizarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie şi cu remedierea oricăror defecte” aferente autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, încheiat, în data de 19.12.2003, între CNADNR şi Bechtel International Inc.
Anca Boagiu,
prim-vicepreședinte al PDL
Sursa: ancaboagiu.ro