Arhiva
INADMISIBIL – Profitând de disprețul manifestat de autoritățile de la București față de Transilvania, ungurii din Haghita calcă în picioare minoritatea română adoptând drapelul secuiesc ca drapel al județului fără nici un însemn românesc
Dispreţul Bucureştiului faţă de problemele Transilvaniei naşte monştrii…
Politicianii de la Bucureşti par a nu înţelege că şi răbdarea ardelenilor are limite.
Par de asemenea a nu înţelege că diapreţul faţă de problemele Transilvaniei ar putea face ca într-o zi să aibă nevoie de paşaport când doresc să se ducă să facă vacanţe de lux pe la Poiana Braşov ori Păltiniş, să îşi trataţi reumele cu apele minerale ale Harghitei … să plătească palinca, turţul ori horinca în euro … pentru că, fără restul României, Transilvania era demult în Spaţiul Schengen…
Transilvania poate trăi bine merci fără balcanismul, manelele şi corupţia importate de la Bucureşti … România fără Transilvania însă nu prea …
Se pare că politicienii de la Bucureşti, preocupaţi doar de propiile venituri şi privilegii, nu ştiu că tot mai mulţi ardeleni visează să vină ziua în care se vor duce la Bucureşti cu paşaport. Şi nu e vorba de unguri, secui ori saşi ci de români get beget.
Şi ce dacă a existat 1918 … oricum din acea Românie lipsesc hălci babane …
Şi dacă dispreţul faţă de problemele Transilvaniei acea zi ar putea fi mult mai aproape decât îşi imaginează …
Avem o lege care spune că:
Art. 1.
Cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale, care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, au dreptul de a folosi limba maternă în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, ale Convenţiei-cadrupentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995, ale altor convenţii şi tratate internaţionale la care România este parte, precum şi ale prezentelor norme.
Art. 2.
(1) În raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor au dreptul să li se aducă la cunoştinţă, în limba maternă, ordinea de zi a şedinţelor consiliului local sau judeţean, precum şi hotărârile adoptate de acestea.
(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1) cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să se adreseze autorităţilor administraţiei publice locale şi aparatului propriu al consiliilor locale şi judeţene, oral sau în scris, şi în limba maternă, precum şi de a primi răspuns atât în limba română, cât şi în limba maternă.
……………..
Art. 4.
(1) În localităţile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor se va asigura inscripţionarea denumirii localităţii şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile legii.
Drept să spun, nu am înţeles niciodată de ce s-a ales taman acel 20 % şi nici de ce acolo unde minoritarii sunt 20% îşi pot folosi limba maternă iar unde sunt 19,5% nu.
De asemenea, nu înţeleg de unde şi până unde marota cu învăţatul în limba maternă alta decât limba română dacă aceasta nu este însoţită de o bună cunoaştere a limbii majorităţii.
De multe ori s-a văzut că un elev care a făcut şcoala, până la nivel de opt clase sau de liceu, în altă limbă decât româna nu prea mai poate să meargă la un liceu sau o facultate unde nu se predă în limba lui maternă. Pur şi simplu nu va reuşi să îşi se descurce neînţelegând anumite aspecte a ceea ce i se predă cel puţin pentru că, spre deosebire de majoritari, elevul minoritar va trebui tot timpul să îşi traducă ceea ce se vorbeşte.
Cât despre cei care nu cunosc satisfăcător limba majorităţii îşi vor putea face meseria doar în zonele unde se vorbeşte limba lui.
Mi-e pur şi simplu groază că, Doamne fereşte, aş ajunge să am un accident într-o zonă unde majoritari sunt cei care, luat la nivel de ţară sunt minoritari, iar primul ajutor să trebuiască să mi-l acorde echipajul unei salvări nevorbitor de limba română.
În fine, dacă din motive despre care prefer să nu vorbesc, se permite folosirea limbii minoritarilor la inscripţionarea numelui localităţii, a unor instituţii auz la folosirea limbii minoritare în justiţie ori în administraţie, mi se pare OK dacă cei care folosesc limba minorităţii cunosc şi limba română sau dacă acasă omul preferă să îşi căsăpească nevasta pe ungureşte, ţigăneşte, nemţeşte, cinezeşte ori suedeză. Fiecare are dreptul să îşi trateze nevasta cum doreşte dacă aia e proastă şi n-are nimic împotrivă.
La fel şi cu folosirea unor însemne cum ar fi un drapel al unei minorităţi. E OK să îşi manifeste şi în acest fel existenţa, dar numai dacă o fac folosind respectivele însemne asociate cu însemnele apartenenţei la România.
Folosirea, însă, a unor însemne cu conotaţii clare, istorice, ale respectivei minoritare, minoritare pe plan naţional, fără a ţine cont de faptul că acolo există o minoritate românească deja depăşeşte limitele bunului simţ.
Adoptarea unor astfel de însemne ale majorităţii minoritare pe plan naţional ca însemn al unei subdiviziuni administrative, un judeţ, a drapelului aşazisului Ţinut Secuiesc, entitate existentă doar în minţile înfierbântate ale unora care nu recunosc Tratatul de la Trianon ar trebui să ducă la oarece arestări fără teama că ar fi political incorect.
Pentru cel puţin două motive, chiar fiind locuite de o majoritate maghiară, judeţele Harghita şi Covasna sunt judeţe ale României. judeţul Mureş nu intră în discuţie NU ESTE UN JUDEŢ MAJORITAR MAGHIAR.
Statistic vorbind, conform recensământului populației din 2002, județul Mureș are o populație de 581.628 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km²,
Români – 53,26%, Maghiari – 39,30%, Țigani – 6,96%, Germani – 0,35%, Evrei – 0,03%, Alte grupuri etnice – 0,09%.
Vorbind însă despre judeţul Harghita lucrurile se schimbă un pic. Harghita este un județ în regiunea istorică Ardeal, în zona centrală a României, a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară.
Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste 56% traiesc în mediul rural. În județul Harghita, există 276.038 etnici maghiari, adică 84,61% din totalul populației.
Etnic vorbind, judeţul Harghita are următoarea componenţă:
– Maghiari – 276.038 (84,61%), Români – 45.870 (14%), Țigani – 3.835 (1,2%).
Chiar dacă minoritatea, local majoritară, maghiară are aproape 85%, judeţul Harghita este parte INSEPARABILĂ a României.
În acest context, adoptarea drapelului aşazisului Ţinut Secuiec (albastru deschis cu o dungă lată orizontală, aurie şi o semilună, simbol musulman), entitate nerecunoscută oficial de nimeni, drept drapel al judeţului este o sfidare la adresa României şi a legii şi un gest nu doar neprietenos la adresa celor aproape 15% români.
Astfel, cum e şi normal, Forumul Civic al românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a anunţat că ei consideră că adoptarea steagului secuiesc ca drapel al judeţului Harghita „sfidează legea” şi „este o ofensă adusă statului român„, afirmând că prin această decizie „se pune în discuţie autoritatea statului în această zonă„.
Într-un comunicat de presă transmis, de FCRCHM împreună cu asociaţiile şi fundaţiile care au aderat la platforma sa, decizia consilierilor judeţeni de a adopta steagul secuiesc ca drapel al judeţului Harghita, după ce o hotărâre similară a CJ din 2009 a fost fost anulată printr-o decizie a Curţii de Apel Târgu Mureş, „sfidează legea„.
În comunicat se spune: „Această decizie sfidează legea, din moment ce acelaşi steag al judeţului, în aceeaşi configuraţie coloristică, cu aceeaşi simbolistică şi aceleaşi proporţii şi dimensiuni, votat şi în 2009 ca steag al judeţului Harghita, a fost anulat prin Decizia nr. 2690/R din data de 26 septembrie 2012, a Curţii de Apel Târgu Mureş. În acest mod, judeţul Harghita, unitate administrativ-teritorială oficială a statului român, şi-a însuşit drapelul unei entităţi care nu există, asumându-şi, totodată, şi revendicările acesteia, în totalitate neconstituţionale„.
Deşi în alte părţi minoritatea maghiară se dă de ceasul morţii că îi e călcată identitatea în picioare dacă nu îşi văd însemnele sau limba folosite pe te miri unde, în Harghita unde deţine majoritatea pur şi simplu, cu un dispreţ şi o nesimţire specifice naţiei, calcă în picioare orice minoritate neţinând cont şi de părerea altora. Astfel conducerea FCRCHM arată că la adoptarea steagului judeţului nu s-a ţinut cont nici de propunerea sa ca drapelul să conţină şi un element heraldic românesc, şi nici de propunerea consilierului român Ion Proca, având acelaşi obiect, iar steagul votat are, în opinia semnatarilor comunicatului, „un caracter pur etnic maghiar„.
„Aprobarea acestui drapel este şi o ofensă adusă statului român. Steagurile simbolizează entitatea statală a populaţiei de pe un anumit teritoriu. Prin aprobarea acestui steag, care nu conţine niciun element care să-i reprezinte şi pe români, practic se pune în discuţie autoritatea statului în această zonă. Nici preşedintele CJ şi nici consilierii UDMR şi PPMT n-au putut fi clintiţi din opinia, exprimată obstinat, că aceste simboluri îi reprezintă pe toţi locuitorii şi toate etniile judeţului, niciodată argumentată şi în niciun fel justificată. FCRCHM consideră că avem de-a face, a câta oară, cu un clasic exemplu de ignorare voită a cetăţenilor nemaghiari ai judeţului, de evidentă discriminare culturală, de anihilare simbolică a existenţei românilor pe aceste meleaguri, de folosire abuzivă a votului democratic împotriva democraţiei înseşi”, scrie în comunicatul FCRCHM.
De asemenea FCRCHM atrage atenţia şi roagă instituţiile statului „să observe şi să ţină cont” în deciziile actuale şi viitoare de „diferenţa enormă dintre comportamentul inflexibil de stăpân medieval pe plan local şi apelul la toleranţă şi revendicările maximale pretinse de conducătorii politici români de etnie maghiară pe plan naţional şi european”, arborarea steagului secuiesc fiind „încă un element care tensionează relaţiile interumane” în zonă.
„A fi obligat – se arată în finalul documentului – să accepţi mereu deasupra capului un steag care nu numai că nu te reprezintă, dar te şi sfidează, este încă un element care tensionează relaţiile interumane din acest areal, care ar putea fi cel puţin acceptabile în lipsa acestor provocări intenţionate – de care politicienii maghiari din zonă sunt perfect conştienţi şi pe care le comit sistematic, în vederea unor presiuni, şantaje sau tranzacţii viitoare cu puterea de la Bucureşti. Tranzacţii ale căror victime am căzut permanent din 1990 încoace„.
Vineri, 12 decembrie 2015, consilierii judeţeni din Harghita au aprobat, pentru a doua oară, după anularea în instanţă a primei hotărâri similare a aleşilor din 2009, drapelul secuiesc ca steag al judeţului. Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al judeţului Harghita cu 24 de voturi pro, ale celor 21 de consilieri UDMR şi trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abţineri, ale consilierilor PCM, şi trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD şi PNL.
Drapelul albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti – steaua în opt colţuri şi semiluna (simbol musulman), în culoare galben-aurie – este steagul Consiliul Naţional Secuiesc (entitate nerecunoscută din puct de vedere legal) şi în 2008 a fost votat şi steag al aşazisului „Ţinutului Secuiesc”, iar în noiembrie 2009, la iniţiativa preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat şi steag al judeţului Harghita şi folosit la toate manifestările publice, de cele mai multe ori cu încălcarea flagrantă a legii fiind folosit FĂRĂ DRAPELUL ROMÂNIEI, în unele cazuri alături drapelul de stat al Ungariei şi drapelul aşazisei Ungarii Mari.
De atunci, el a fost arborat cu încălcarea legii pe sediile instituţiilor şi primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc, lucru extrem de las fel de grav ca şi lipsa absolut ineptă de reacţie a autorităţilor române de la Bucureşti, evident pentru că la Bucureşti se speră în colaborarea cu UDMR la alcătuirea unei viitoare majorităţi guvernamentale.
Amintesc că pe 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat definitiv şi irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Judeţean Harghita prin care drapelul secuiesc a fost adoptat steag al judeţului Harghita.
Prefectul de Harghita, Jean-Adrian Andrei, spunea, referitor la aprobarea „drapelului secuiesc” ca steag al judeţului, că i se pare inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor, urmând să analizeze „din toate punctele de vedere” acest proiect.
„Este inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Judeţean să nu respecte interesele tuturor cetăţenilor judeţului Harghita. Proiectul de hotărâre al Consiliului Judeţean adoptat, pentru că este doar un proiect de hotărâre, urmează să parcurgă cursul firesc şi legal, însă prefectul este cel care se va pronunţa asupra legalităţii actului administrativ, având în vedere că s-a aprobat acelaşi steag al judeţului care a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească, care are putere de lege, ca nefiind steagul judeţului Harghita”, declara, sâmbătă, presei, prefectul Jean-Adrian Andrei.
Acesta a mai adăugat şi că, în calitate de garant al respectării legii în judeţ, va analiza „din toate punctele de vedere” legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean.
„Sigur, Comisia Naţională de Heraldică, după toate procedurile legale, va trebui să se pronunţe în acest caz, însă prefectul va analiza din toate punctele de vedere legalitatea hotărârii Consiliului Judeţean, mai ales că a fost depus şi un amendament din partea comunităţii româneşti”, mai spunea Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita.
ATENŢIE DOMNILOR POLITICIENI, DISPREŢUL SUFERAN FAŢĂ DE PROBLEMELE TRANSILVANIEI AR PUTEA SĂ VĂ COSTE
Nu că aş vrea să fiu prăpăstios, dar dacă dispreţul cu care sunt tratate la Bucureşti problemele de dincoace de Carpaţi va continua, într-o zi ne vom trezi că atunci când am dori să intrăm în HarCov (prefer această denumire celei de „Tinut Secuiesc”) ni se va cere paşaportul. Iar când asta se va întâmpla, tare mă tem că răbdarea transilvănenilor se va termina şi cu tot calmul ardelenesc şi aceştia vor hotărâ că trebuie şi ei să treacă dincolo de Carpaţi cu paşaport.
Le-aş atrage atenţia domnilor şi doamnelor politicieni că atunci când PDL era perceput ca interesat de problemele Transilvaniei, a ajuns la putere. Când a dovedit dezinteres faţă de tentativa preşedintelui Ungariei de a veni cu bombardierul în România, ori când, deşi presa a arătat drapele ungureşti atârnate pe la şcoli sau instituţii de stat, PDL a rămas în aer cu susţinerea sfârşind prin a fi halit de un partid amărât care niciodată în istoria lui nu a trecut de 17%.
Dacă cei de la Bucureşti au cumva impresia că Transilvania poate fi şantajată cu minoritatea maghiară, greşesc. Chiar şi într-o o Transilvanie separată, maghiarii tot clar minoritari ar fi, iar despre o lipire de Ungaria nu poate fi vorba. Şi nu neapărat pentru că nu ar dori-o românii majoritari ci pentru că Ungaria s-ar trezi cu o minoritate românească pe care nu o va mai putea trata aşa cum o tratează acum, ca formată din cetăţeni de mâna a doua, care au un singur drept, acela de a se considera unguri.
Economic vorbind însă, o Românie fără Transilvania ar avea nişte probleme mult mai mari decât îşi imaginează.
Cred că ar fi destul să ne referim doar la firmele transilvane cu sediul central la Bucureşti, deci acolo plătind impozite şi taxe …
Şi să vedem atuncu cu căcănarii politiciani vor mai avea de unde să îşi asigure tot felul de privilegii …
Gândiţi-vă domnilor politicieni … gândiţi-vă cum ar fi să aveţi nevoie de paşaport când vreţi să vă duceţi să faceţi vacanţe de lux pe la Poiana Braşov ori Păltiniş, să vă trataţi reumele cu apele minerale ale Harghitei … Gântiţi-vă că poate, într-o zi va trebui să plătiţi palinca, turţul ori horinca în euro … pentru că fără restul României Transilvania era demult în Spaţiul Schengen…
Transilvania poate trăi bine merci fără balcanismul, manelele şi corupţia importate de la Bucureşti … România fără Transilvania însă nu prea …
Gândiţi-vă, dacă puterea aparentă nu v-a luat complet minţile …
Gândiţi-vă că acea zi ar putea fi mult mai aproape decât vă imaginaţi …
P.S. Cum s-a văzut destul de clar astăzi când 5000 de ciobani manifestau afară, în timp ce în clădirea Parlamentului domnii şi doamnele politicieni erau preocupaţi de legea prin care îşi acordau pensii speciale … evident că li se va rupe şi de manifestările separatiste, iredentist agresive ale unei minorităţi încremenite într-o perioadă istorică în care se considerau cetăţeni superiori şi când, românii, pentru a putea avea şi ei nişte drepturi erau obligaţi să îşi maghiarizeze numele.
De la noul proiredentism maghiar a lui Sabin Gherman, la petiția pentru autonomia „Ținutului Secuiesc” desfiinţată de Curtea de Apel din Târgu Mureş
SABIN GHERMAN a devenit un promotor al iredentismului maghiar
Pe Sabin Gherman îl admiram nu demult pentru ideile lui legate de autonomia economică a regiunilor României. Da, îl admiram până să devină un promotor al iredentismului maghiar.
Ideea era că ar trebui ca mai mulți bani să rămână acolo unde se produc. Nimic rău în asta. Regiunile care s-ar dezvolta mai rapid le-ar trage după ele și pe celelalte.
De aici şi până la autonomia sub care se ascunt intenţii de independenţă este o cale ca de la cer la pământ.
Nu demult, în una din emisiunile unde vorbeşte singur cita pe cineva care i-a transmis un mesaj în care era şi o poză din Ungaria. În poză se vedeau trei drapele. Cel al Uniunii Europene, al Ungariei şi al Românie …Intenţia lui vădită era să le dea peste nas celor care se opresc atunci când vone vorba de drepturile minorităţii maghiare.
Deci în ungaria nu se supără nimeni că flutură drapelul României…
Interesantă abordare, probabil explicabilă doar prin faptul că astfel cecurile lui de salariu sunt tot mai grăsulii deşi ratingul emisiunii nu prea par a justifica existenţa ei.
Ce se face Gherman că nu vede ? … multe.
De exemplu că şi prin aşazisul Ţinut Secuiesc există trei drapele, cel al Ţinutului Secuiesc, al Ungariei şi al Uniunii Europene, uneori al Ungariei Mari, stat care e mort şi îngropat, fără rapelul României …
Ce mai uită Gherman … îi uită pe cei de prin locutile lui natale care au trebuit să îşi maghiarizeze numele …
Nu demult lideri ai UDMR îşi permiteau să se arate ofensaţi de arborarea drapelului românesc de Ziua Drapelului în interiorul unei unităţi a armatei române aflate la Sfântu Gheorghe… De asta nu a comentat nimic Gherman. Deh, s-o fi temut că şeful televiziunii îl pune pe liber.
Ce nu ştie Sabim Gherman este impactul pe care îl are asupra ungurilor cu minţile vraişte. De exemplu într-o postare pe care o făceam pe Facebook pe 19 iunie 2015 puneam nişte poze cu nişte copii şi scriam „Aţi văzut Românaşi mai frumoşi?” Atât … a doua zi primesc pe privat un comentariu extrem de enervat sun partea cuiva cu nume maghiar care îmi cerea imperativ să şterg acele poze deoarece sunt jignitoare deoarece în Ardeal nu trăiesc şi MAGIARI ŞI SAXONI … Da, copii românilor sunt o jignire pentru fanii lui Sabin Gherman… mişto.
Cele şapte poze de care e vorba se pot vedea în galeria foto, cea de a opta fiind fotocopia postării respective… Probabil nu peste mult va trebui să le cerem voie şi pentru a vorbi româneşte cum era în vremea ocupaţiei când trebuia să îţi Maghiarizezi numele pentru a avea drepturi.
Ce nu ştie Gherman de asemenea, este că aceea ce este tradus în Româneşte ca „autonomie” de fapt numit în restul limbilor pământului „independenţă” inclusiv în propaganda maghiară pentru susţinerea acelei inepte petiţii pentru autonomie comise de Consiliul Local Miercurea Ciuc (vezi foto).
Ce nu mai ştie Gherman?
Că de fapt Ţinutul Secuiesc, sau Szekely Land-ul pe care îl vor ungurii mau conţine şi un alt teritoriu în afară de ceele trei judeţe, Harhita, Covasta şi Mureş. Mai conţine un teritoriu din zona comunei Unirea din judeţul Alba.
În zona cuprinsă în acea hartă nu există nici o localitate majoritar magiară, ba mai mult, există sate unde niciodată nu a trăit vre-un ungur.
Din fericire Curtea de Apel din Târgu Mureş desfiinţează petiţia comisă prin Hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc.
Şi este normal să fie aşa deoarece la Articolul 1 Statul român, la alin (1) scrie: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.”
Articolul neputând fi desfiinţat prin nici un fel de revizuire a Constituţiei datorită articolului 152 LIMITELE REVIZUIRII care la alin (1) scrie:
„ Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.”
Voceatransilvaniei.ro publică pe 2 Iulie:
Decizie definitivă! Petiția pentru autonomia „Ținutului Secuiesc” a fost desființată de instanță
Hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc prin care s-a adoptat o petiţie în care se solicită crearea unei regiuni administrative autonome, denumită ‘ţinutul secuiesc’, a fost anulată definitiv de Curtea de Apel Târgu Mureş, care a respins recursul autorităţii locale şi a menţinut sentinţa magistraţilor Tribunalului Harghita, transmite Agerpres.
Hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc a fost atacată în instanţa de contencios administrativ de prefectul judeţului, Andrei Jean Adrian, pe motiv că aceasta încalcă Constituţia şi legile ţării, acţiunea fiind admisă de Tribunalul Harghita. În decizia prin care au admis acţiunea în contencios administrativ a prefectului, magistraţii Tribunalului Harghita au susţinut faptul că hotărârea Consiliului Local Miercurea Ciuc nu a fost emisă pe baza legii şi contravine Constituţiei României, întrucât revizuirea oricăror dispoziţii constituţionale poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500 de mii de cetăţeni cu drept de vot.
Magistraţii Tribunalului Harghita au mai arătat că propunerea privind statutul de autonomie a ţinutului secuiesc a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ, ‘întrucât viza crearea unei entităţi statale distinct, paralelă cu statul naţional unitar român, ceea ce contravine Constituţiei’.
Sentinţa Tribunalului Harghita a fost atacată cu recurs al Curtea de Apel Târgu Mureş, care a respins acţiunea Consiliului Local şi a anulat definitiv hotărârea adoptată de acesta.
În decizia magistraţilor se arată, printre altele, că CL Miercurea Ciuc ‘a ales să ignore aria de competenţă şi a adoptat un act care vizează demersuri şi solicitări concrete ce tind să stabilească regimul teritorial-administrativ al populaţiei din 153 de localităţi, din care doar 68 se află în Harghita, celelalte fiind situate în judeţele Mureş şi Covasna’. Referitor la nelegalitatea hotărârii Consilului Local Miercurea Ciuc, Curtea de Apel a avut în vedere şi respingerea de către Comisia Europeană a două cereri de înregistrare a unor iniţiative cetăţeneşti, al cărui obiect îl constituia înfiinţarea de regiuni după criterii etnice.
Referitor la nelegalitatea HCL Miercurea Ciuc, nr. 127/2014, Curtea are în vedere respingerea , de către Comisia Europeană, a două cereri de înregistrare a unor iniţiative cetăţeneşti, al căror obiect îl constituia înfiinţarea de regiuni după criterii etnce -prin Decizia C(2013) 4875 final, din 25 iulie 2013 fiind respinsă cererea de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti depuse de Consiliul Naţional Secuiesc cu titlul ‘Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi pentru sustenabilitatea culturilor regionale’ , iar prin Decizia C (2013) 5969 final din 13 septembrie 2013 a fost respinsă cererea de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti depuse de Hans Heinrich Hansen şi Kelemen Hunor, cu titlul ‘Minority Safe-Pack- un million de semnături pentru diversitate în Europa’ – precum şi, în acelaşi sens, respingerea de către Plenul Senatului, în şedinţa din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc”, se precizează în motivarea Curţii de Apel Târgu Mureş, a cărei hotărâre este definitivă.
Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a declarat că toate demersurile autorităţilor locale, care încalcă legile ţării şi Constituţia României, vor fi atacate în instanţă şi consideră că în urma adoptării acestei hotărâri definitive de către Curtea de Apel Târgu Mureş există o practică judiciară şi orice demers prin acte administrative de acest gen, respectiv hotărâri de consiliu local, va fi respins din start.
Prin această decizie a Curţii de Apel ne aflăm în faţa autorităţii de lucru judecat şi a practicii judiciare, motiv pentru care orice demers prin acte administrative, care va avea ca obiect această temă, va fi respins din start”, a declarat prefectul Harghitei.
Potrivit datelor puse la dispoziţie de Instituţia Prefectului, 35 de autorităţi publice locale din Harghita au adoptat o astfel de hotărâre, toate fiind atacate în contecios administrativ de prefectul Adrian Jean Andrei. În 30 de cazuri, instanţa de fond a admis acţiunea prefectului, iar în cinci cazuri procesele se află pe rol. Cinci dintre sentinţele adoptate de instanţa de fond au fost atacate cu recurs de consiliile locale.
Sursa: Voceatransilvaniei.ro
Unii spun că dorinţa de autodeterminare a minorităţii maghiare din Transilvania e ceva normal. O fi, dar asta nu înseamnă independenţă faţă de statul român.
Şi ce nu ştie pare a nu şti Gherman este că propaganda iredentistă maghiară pe care pare a o susţine publică hărţi în care pasul doi de independenţă cuprinde întreaga Transilvanie formată din judeţele Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Mureş, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita.
Culmea este că au trecut la publicarea de hărţi în limba română … nu înţeleg de ce … probabil pentru a legitima inepţiile pe care le promovează…
Culmea e că de la Bucureşti aceste chestiuni par ceva de prea departe ca să fie luate în seamă. Din dorinţa de a avea sprijinul UDMR, formaţiunea politică ilegală maghiară, UDMR, politicienii români tac ca dânsul în iarbă în timp ce de la Budapesta se simte tot mai agresivă implicarea în dezmembrarea României.
De la o vreme sintagma „amestec în treburile interne ale României” este ridicilizată deşi nu e altceva decât încălcarea suveraniţăţii.
Voci cu greutate de la Budapesta îşi permit cu o nesimţire absolut inacceptabilă să se amestece în regionalizarea României…
Agerpres.ro scrie că:
Ungaria dicteaza Romaniei pe tema regionalizarii. Vicepremierul Zsolt Semjen: “Tinutul Secuiesc” este o chestiune de viata si de moarte pentru maghiari
Recent propusa împărţire pe regiuni a României va reprezenta o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice a ţării, a declarat joi vicepremierul ungar Zsolt Semjen pe postul public de televiziune ungar, citat de MTI.
Aranjamentul propus reprezintă o ameninţare serioasă pentru supravieţuirea etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, a subliniat Semjen, care este şi ministru pentru politica naţională a Ungariei.
Zsolt Semjen a menţionat că în trecut au mai circulat planuri similare şi că este greu de spus, în actualele circumstanţe politice ‘furtunoase’, cât de serioase sunt aceste planuri. ‘Pentru etnicii maghiari este o chestiune de viaţă şi de moarte ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele cu populaţie maghiară să rămână unite’, a spus Semjen. ‘România şi-a asumat chiar obligaţii internaţionale să nu-şi schimbe cu forţa harta etnică’, a adăugat el.
Vicepremierul ungar a afirmat de asemenea că noua propunere de împărţire administrativă evocă amintirea neplăcută a măsurilor antimaghiare din perioada lui Ceauşescu, când a fost desfiinţată regiunea autonomă Mureş (infiintata de URSS – nota red.).
Poziţia Ungariei este că, dacă schimbările anunţate vor fi puse în practică, ‘realitatea’ Ţinutului Secuiesc trebuie respectată, a notat oficialul ungar.
Acesta a mai remarcat că, dacă va avea loc fuzionarea judeţelor propusă de PD-L, aflat la guvernare în România, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative va scădea dramatic.
Sursa: Agerpres.ro
O fantomă bântuie Ardealul: TINUTUL SECUIESC … doar o invenție post decembristă
Ficțiunea numită Ținutul Secuiesc. O invenție post-decembristă.
Scaunele secuiești au fost intodeauna doar unități separate de administrare judecătorească (nu comitate administrative!) ale secuilor din Principatul autonom Transilvania, menționate începând cu secolului al XIV-lea.Nu mai vorbim ca dupa infrangerea catastrofala de la Mohacs , practic aproape doua secole (!) Ungaria a disparut de pe harta Europei , iar capitala Buda nu ramasese decat un pashalic al Turciei ! Abia in anul 1867,dupa “instituirea norocoasa” a dualismului austro-ungar , autoritățile maghiare de la Budapesta au decis desființarea scaunelor secuiești, iar în locul lor au apărut mai multe comitate (vármegyék), unde secuii au fost redistribuiți.Si atunci n-a miscat nimeni in front,n-a cartit nimeni impotriva autoriatii de stat,desi atunci secuii chiar erau o populatie distincta fata de unguri,cu multe traditii specifice si viata comunitara proprie,
Cele şase Scaune Secuieşti erau : Scaunul Mureș, Scaunul Odorhei (Tileagd), Scaunul Ciuc, Scaunul Sepsi, Scaunul Chizd și Scaunul Orbai. Cele trei din urmă s-au unit sub nume de “Trei Scaune”.(denumite Haromszek). DECI,Nicodata NU a existat ,ca unitate administrativa, “TINUTUL SECUIESC”! In scopul viabilitatii unei “formule” de administrare inexistenta , doctrinarii lui Tokes si ideologii udemeristi tot fac trimitere la Proiectul de reorganizare a Austro-Ungariei , publicat (doar ca o SUPOZITIE de ordin privat a unui cercetator!) în anul 1906 de Aurel C. Popovici, intitulat Statele Unite ale Austriei Mari, prevedea (in CADRUL INDEPENDENTEI Transilvaniei!) ca “Scaunele secuiești” să fie una din cele 15 “țări” alcătuitoare ale confederației.
Scaunele secuiești,separate , ca unitati administrative, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș; în afara acestei zone, cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Arieșului)
Scaunele secuiești, inițial șapte la număr, apoi cinci (prin constituirea celor Trei Scaune în unul singur)Dar acestea,ca unitati de administratie chiar si separate, au fost desființate în anul 1876, odată cu Reforma administrativă a Regatului Ungariei, în sensul extinderii organizării comitatelor la nivelul întregului stat.
Teritoriul fostelor scaune secuiești nu a avut si nu are nici în prezent un statut administrativ deosebit de mulțimea de ținuturi istorice românești, deci are doar administrație publică de tip județean.
Există o mișcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această zonă, mișcare afiliată la Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) al minorităților maghiare din Slovacia, Serbia, Ucraina, România și Croația, condusă de pastorul László Tőkés.
Potrivit recensământului din anul 2002, în județele Harghita, Covasna și Mureș trăiau 668.471 de maghiari (59,2%), dintr-o populație totală de 1.129.522 de locuitori. În județele Covasna și Harghita, etnicii maghiari formează o majoritate de 73,8% și respectiv 84,1%.
Cea mai mare comunitate maghiară din România, alcătuită din 70.108 etnici maghiari (2002), este localizată în municipiul Târgu Mureș, alături de 75.553 români (2002). Târgu Mureș, cu un total de 150.041 locuitori (2002), este cel mai important oraș al celor trei județe și al șaselea ca mărime din Transilvania.(d.d.r.)
ELENA UDREA: ” Acest conflict diplomatic trebuie închis cât mai rapid. ….Răspunsul nostru trebuie să fie calm şi ferm.”
Ce se întâmplă în ultimele zile este periculos.
Guvernul trebuie să soluționeze rapid problema minorității maghiare
Elena Udrea, deputatul PDL, a cerut Guvernului României să rezolve cât mai repede scandalul recent pe tema problemei minorității maghiare din Harghita și Covasna, precizând că situația ar putea degenera dacă nu este soluționată diplomatic.
”Ce se întâmplă în ultimele două zile e periculos. Acest conflict diplomatic trebuie închis cât mai rapid. Ar trebui să avem o reacţie a MAE român. Răspunsul nostru trebuie să fie calm şi ferm. Disputa trebuie să fie potolită de la nivelul Guvernului României, la nivelul ministrului de Externe.”, a spus Elena Udrea la postul Realitatea TV, după ce a fost întrebată de scandalul iscat în ultimele zile despre dorințele de autonomie ale maghiarilor din Harghita și Covasna.
”România este o țară suverană. Politică de arborare a drapelului este exclusivă a statului român. Nu primește sfaturi de la Ungaria. Însă, România trebuie să răspundă clar. Discuția trebuie calmată de Guvernul României”, a mai spus deputatul PDL.
”Poziţia preşedintelui Băsescu a fost fermă în interiorul şi în exteriorul ţării. Am vizitat Harghita şi Covasna de nenumărate ori, ca ministru. Oamenii ăia trăiesc în sărăcie tocmai pentru a fi manipulaţi politic. Preşedintele nu are cum să fie de acord cu autonomia. Județele Harghita și Covasna ar trebui să aibă autonomie la fel de mare pe cât are și județul Tulcea”, a explicat Elena Udrea.
”Preocuparea pentru dezvoltarea celor două judeţe (Harghita şi Covasna, n.r.) a venit din 2009. S-a trăit în sărăcie aici 20 de ani. Ce a făcut ministerul meu se ştie şi se vede şi acum. Prima dată când cineva s-a ocupat de dezvoltarea infrastructurii de acolo a fost în 2009. Acolo, UDMR a ţinut oamenii în sărăcie. În 2009, UDMR n-a fost la guvernare când noi ne-am dus acolo. Nu există strategie la minister pentru Ţinutul Secuiesc”, a completat deputatul PDL.
Autor: Sorin Breazu
Sursa: evz.ro
CITIȚI ȘI:
- Guvernul ungar cere României să pună capăt „războiului steagurilor” din secuime
- Budapesta. Manifestație pentru autonomia Ținutului Secuiesc
- De ce nu o lasă unii politicieni unguri mai moale cu autonomia
- Tokes: Autonomia reprezintă o soluţie pentru ieşirea din criză
- Autonomia economică, noul obiectiv al oamenilor lui Laszlo Tokes
- VIDEO. Parlamentar maghiar, la Harghita: ”Dacă în patru ani nu obținem autonomia Ținutului Secuiesc, înseamnă că nu suntem capabili”. Vezi mesajele EXTREMISTE
TOP 3 ARTICOLE RECOMANDATE DE EDITORII EVZ.RO:
- Baronii USL, în bătălia regionalizării
- Clanurile de după gratii. Interlopii de top își împart puterea și afacerile și în pușcărie
- Summit decisiv: Băsescu, la Consiliul European
TOP 3 CELE MAI POPULARE ARTICOLE: