Arhiva

Posts Tagged ‘Incompatibilitate’

De ce tace presa când vine vorba de incompatibilitatea aleșilor?

Una din chestiunile care irită rău de tot alianța PSD-ALDE-UDMR este faptul că UE este cu puila belită la România și nu prea dă  încă semne că ar vrea să se ridice Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Dacă întrebi care sunt motivele, cei de la putere se uită la tine uimiți ca și cum ți-ar spunde ”D-aia că sunt ai dracului și au ei ceva cu noi”

Ei bine, unul din multele motive este că, prin diferite tertipuri, mai mulți parlamentari au ajuns în funcție deși erau în incompatibilitate și nu puteau, legal vorbind, să primească un astfel de mandat.

Despre Steluța-Gustica Cătăniciu, deputată ALDE de Cluj, se spunea că, deși ANI a trimis o informare despre incompalibilitatea sa, aceasta a fost ținută la sertar până după ce cucoana a primit mandatul, după care s-a spus că ”E deputat și nu mai avem ce face”

Interesant este că Presa, țoapa așa zisă cățea a democrației, cam tace ca domnul Fecalu` în iarbă referitor 

Cam în aceeași situație mai sunt și alții, de exemplu Ioan Sorin Roman deputat PSD …

Chiar așa, de ce tace presa când vine vorba de incompatibilitatea aleșilor?

La data de 20.11.2017,  Carmen Gorgan, publica în Gazeta de Cluj articolul de mai jos:

Deputatul clujean Steluţa Gustica Cătăniciu, o pată neagră pe obrazul României

Comisia Europeană a dat publicităţii raportul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) pe anul 2017, probabil cel mai dur raport din ultimii ani. Au fost aduse numeroase critici, iar prezenţa deputatului clujean Steluţa Gustica Cătăniciu în Parlamentul României este motiv de neîndeplinire de către ţara noastră a unei dintre cele 12 recomandări ale Comisiei Europene.

Comisia Europeană cere sancţionarea Steluţei

Rapoarte succesive privind MCV au subliniat întârzieri şi incoerenţe în aplicarea de sancţiuni pentru parlamentarii consideraţi a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive cu privire la un raport elaborat de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin urmare, Comisia formulase recomandarea ca Parlamentul să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informaţii în ce priveşte procedurile aplicabile şi caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunţate efectiv hotărâri în cazurile pendinte.

Deşi normele şi procedurile din Parlament privind aplicarea de sancţiuni par să fie clare, Agenţia Naţională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanţele judecătoreşti în 2017. Nu este clar dacă există termene-limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancţiunile, se menţionează în document.

„De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârşitul anului 2016, în ciuda faptului că aceştia fac obiectul unei interdicţii de a ocupa o funcţie eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive. Agenţia Naţională de Integritate a informat parlamentul în februarie 2017, dar parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluţiona aceste trei cazuri”, se spune în proaspăt publicatul Raport al Comisiei Europene (CE) privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV).

Unul dintre parlamentarii despre care se vorbeşte în raportul MCV este deputatul clujean ALDE Steluţa Gustica Cătăniciu, condamnată penal de instanţele din România pentru conflict de interese în perioada în care era consilier local. Deşi Gustica Cătăniciu figura pe ”lista neagră” a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ca având interdicţia de a mai candida la alegerile parlamentare, nu s-a lăsat şi a candidat pe un loc eligibil din partea formaţiunii ALDE Cluj şi a obţinut, ca prin minune, validarea unui nou mandat de deputat, eligibil trei ani.

ANI a prins o Steluţa cu incompatibilitatea

Steluţa Cătăniciu a fost cercetată de inspectorii ANI pentru o situaţie de incompatibilitate. După ce a făcut parte din cadrul administraţiilor judeţene şi locale din Cluj, Cătăniciu este acum deputat.

Ea a fost declarată incompatibilă de inspectorii de Integritate în urma unei sesizări de incompatibilitate care i s-a făcut în perioada în care ea era consilier local în cadrul Primăriei Cluj Napoca.

“S-a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă de către CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA, întrucât, în calitate de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Judeţul Cluj, a participat, la data de 07.04.2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a SOCIETĂŢII COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca. Ulterior adoptării acestei hotărâri, la data de 05.05.2009, CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA a încheiat cu SOCIETATEA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca un contract de asistenţă juridică privind reprezentarea în instanţă a intereselor societăţii în litigiul avut cu Primăria Cluj-Napoca”, arată raportul inspectorilor ANI. Conform inspectorilor ANI, au fost identificate elemente în sensul încălcării regimului juridic al conflictului de interese, deoarece, conform dispoziţiilor art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, „Nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor Consiliului Local”.

Tupeu de politician

Agenţia Naţională de Integritate  (ANI) a trimis în martie o scrisoare Camerei Deputaţilor prin care a cerut vacantarea locurilor de deputaţi ocupate de Steluţa Cătăniciu (ALDE) şi Ioan Sorin Roman (PSD), ambii au pierdut procese cu ANI, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi au decizii definitive de incompatibilitate. În cazul Steluţei Cătăniciu raportul de evaluare întocmit de ANI a rămas definitiv prin decizia luată de instanţa supremă pe 24.11.2015, iar în cazul lui Ioan Sorin Roman raportul de evaluare a rămas definitiv printr-o decizie luată de ÎCCJ în 3.11.2016. Potrivit legii, cei aflaţi în această situaţie, nu mai pot ocupa o funcţie publică, aleasă sau numită timp de trei ani de la aplicarea sancţiunii principale.

O solicitare similară a fost adresată de ANI şi la începutul legislaturii parlamentare, în 21 decembrie 2016. La momentul respectiv, când parlamentari au fost convocaţi la Parlamentul României pentru a le fi validate mandatele, clujeanca Steluţa Cătăniciu şi alţi doi politicieni aflaţi în aceeaşi situaţie penală au rămas codaşi. Însă, în următoarea zi, cei din Camera Deputaţilor au ignorat raportul ANI ce preciza că cei trei politicieni nu trebuie validaţi ca parlamentari, astfel Gustica a reuşit să depună jurământul şi să obţină din nou imunitate de deputat. Parlamentarii majorităţii au validat mandatele colegilor lor, pretextând că scrisoarea ANI ar fi sosit după ce lucrările comisiei de validare s-au încheiat.

Comisia va evalua din nou progresele României

Comisia Europeană nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.


Despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.

MCV este considerat un instrument important al UE. Unii politicieni din România şi Bulgaria spun că a avut un impact pozitiv, în timp ce alţii îi pun sub semnul întrebării contribuţia la progres.

În raportul anual, prezentat în luna ianuarie, ţara noastră a fost criticată pentru proiectele Guvernului privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

În document se preciza că din cele 12 recomandări făcute în 2016, doar un sfert au fost îndeplinite total de autorităţile de la Bucureşti. Ceea ce este insuficient pentru ridicarea supravegherii.

România este monitorizată de 10 ani de Comisia Europeană.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis: Avem un preşedinte curat ca un lebădoi … (Bravos naţiune, halal să-ţi fie)

21 Ianuarie 2015 2 comentarii

Avem o Justiţie, să ne trăiască…

IohannisSe spune despre respectiva că e un fel de cucoană legată la ochi care judecă fapta şi în funcţie de ea hotărăşte dacă cineva a încălcat sau nu legea fără a ţine cont cine este persoana respectivă … Se mai spune că dânsa, Justiţia, analizază  cu egală măsură pe cei acuzaţi

 Se spune, pentru că, în realitate, se pare că la noi nu prea se găsesc materiale prin care respectiva cucoană să nu vază pe cine judecă, iar despre măsura cu care măsoară vina … Dumnezeu cu mila.

Procesul în care DNA îl acuza pe Preşedintele Iohannis de incompatibilitate s-a încheiat şi acesta a fost declarat devinitiv nevinovat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că Preşedintele este curat ca un lebădoi şi, în consecinţă, a respins recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulat de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI.

Această decizie prin care s-a stabilit că Iohannis nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe, este definitivă.

Pe  24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. Respectiva decizie era contestată de fostul primar sibian la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în, septembrie 2013, i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

Da, numai că, în 16 decembrie 2014, Curtea Constituţională a decis că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

„Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

Un comunicat emis de Administraţia Prezidenţială spune că  „preşedintele Klaus Iohannis „a luat act de hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul procesului dintre domnia sa şi Agenţia Naţională de Integritate şi salută decizia instanţei supreme”„Astfel este confirmată soluţia Curţii de Apel Alba-Iulia din septembrie 2013”.

„Preşedintele a fost convins, încă de la început, că nu s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate şi, de aceea, nu a recurs la niciun fel de excepţie care ar fi fost de natură să amâne această pronunţare”-  se spune în comunicat.

E adevărat, judecătorii funcţiobează după o logică greu accesibilă prostimii şi gândirii de bunsimţ…

Ştiu că cineva argumenta că incompatibilitatea se referă la faptul că  prezenţa primarului în consiliul de atministraţiei al unei societăţi comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional …

Dacă respectiva societate este  de interes regional această chestie nu s-ar aplica. Extrem de ciudat dacă ne gândim la faptul că societatea comercială respectivă e una de interes pentru o regiune din care Sibiul este parte …

E adevărat că dacă s-ar fi dat orice altă hotărâre de cam bulversa ţara asta ca în filmele cu proşti. Ar fi trebuit refăcute alegerile prezidenţiale ceea ce nu era chiar puţin lucru şi puţini judecători au demnitatea de a-şi asuma o astfel de decizie.

De asemenea, e adevărat că nu se lui Iohannis nu i se putea opri candidatura câtă vreme nu exista o sentinţă definitivă.

OK, dar cam tot la fel de adevărat este că această decizie se putea da înainte de alegeri.

Parcă acum îi văd pe unii care spuneau cât se poate de serios că Justiţia nu trebuie să ţină cont de calendarul electoral când a fost vorba de amânările care păreau desprinse din teatrul absurdului…

Adică ştii că dacă respectivul va fi ales şi sentinţa dată de tine, se va intra într-o situaţie complet aiurea în care fie nu se va putea aplica deoarece se va activa vestita imunitate prezidenţială  care în face imun împotriva răspunderii penale.

Deh, în aroganţa lor judecătorii par a se considera atât de importanţi încât lucruriule, indiferent cât sunt de evidente, pur şi simplu sunt interpretate conform raţiunii abstracte care le populează lor mintea.

Asa, ca fapt divers, tare aş vrea să ştiu cam cum ar argumenta un judecător implicat în amânarea procesului până după alegeri această amânare … Oricum argumente suplimentare nu s-au adus …

Oare nu este evident că respectivii judecători aveau deja pregătite două  variante de decizie? Vinovat dacă pierde alegerile, respectiv, nevinovat dacă le câştigă …

Ce va urma? Fie în bunul obicei mioritic chestiune se va băga la prăfuit în cineştie ce sertar de care se va uita până va trece perioada de prescriere, fie se va găsi o variantă de reanalizare a chestiunii.

În acest caz, fie se va desfiinţa legea încălcată de fostul Primar al Sibiului şi toţi primarii declaraţi incompatibili sau care au procese în desfăşurare vor fi declaraţi nevinovaţi la acuzaţia de incompatibilitate, fie Iohannis va fi declarat vinovat … ce consecinţe ar mai putea fi? Pentru Iohannis probabil niciuna … sper însă ca judecătorii respectivi să fie întrebaţi despre modul în care au ajuns la concluzia la care au ajuns…

Sper …

România cetăţeanului turmentat, sau, ca la noi la nimeni

9 Decembrie 2014 Lasă un comentariu

1. Oare de ce Justiţia mioritică ţine neapărat să ne convingă că e ineptă, iar Curtea Constituţională că nu e altceva decât un SRL cu pretenţii de infailibilitate dispus oricând să îşi vândă serviciile? Nu cred că era cazul să se mai strofoace … ştiam…

2. Care este diferenţa dintre amânarea, într-un fel sau altul, a sentinţei procesului lui Ioahannis astfel încât să devină imun la orice formă de condamnare, sau chiar declararea acelui articol care îl incriminează  şi desfiinţarea de către Ponta a comisiei Ministerului Învăţământului care urma să îl declare plagiator şi reînfiinţarea acesteia în aşa fel încât să îl arate curat ca un  lebădoi virgin?

Curtea Constituţională, Klaus Iohannis

Augustin Zegrean, Preşedintele Curţii Constituţionale întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul Curţii Constituţionale, ce se va întâmpla cu procesele aflate pe rolul instanţelor în cazul în care articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 va fi declarat neconstituţional, a declarat:

„Ei (aleşii locali – n.r.) câştigă, li se anulează constatarea făcută de ANI. Dacă legea nu mai prevede că ei sunt în incompatibilitate, nu-i mai poate menţine nimeni în incompatibilitate. (…) Nu-şi mai pierd mandat pentru acest motiv”

CCR are în dezbatere articolul din Legea 161/2003 în baza căruia Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi pe preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

Judecătorii CC au hotărât că e necesară repunerea pe rol a cauzei privind acest articol şi s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare, cerând informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

Articolul dezbătut la Curtea Constituţională este art 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 referiprivind asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor şi  demnităţilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

În articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 se spune: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.

Acest articol a fost analizat pe 7 Octombrie de judecătorii de la CCR care au amânat atunci până la 3 noiembrie pronunţarea unei soluţii. În 3 noiembrie, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

În vara lui 2013, ANI susţinea că 22 de aleşi locali constănţeni erau în incompatibilitate deoarece exercitau în acelaşi timp atât funcţia de primar cât şi cea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa. Între aceştia se afla şi că primarul comunei Tuzla,  Florin Constantin Micu, aflat în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. El a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

Acelaşi articol îl priveşte şi pe Klaus Iohannis preşedintele ales, fost primar al municipiului Sibiu.

În Aprilie 2013 ANI spunea că acesta era în stare de incompatibilitate deoarece era şi reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

În Toamna lui 2013, Iohannis a câştigat la Curtea de Apel Alba-Iulia procesul intentat ANI. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

N-ar fi nici o problemă, dar pe 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României. Odată devenit Preşedinte pe deplin Iohannis devine imun şi indiferent ce va hotărî instanţa, el nu va putea duporta consecinţele legale.

Mie asta îmi aminteşte de Dan Voiculescu. Acesta, acuzat că tot amână procesul pentru a veni timpul prescrierii zicea că el a cere să meargă totuşi până la capăt şi să se ajungă la o sentinţă.

Şmecheria era că, indiferent de sentinţă, el nu ar fi putut fi pedepsit dacă era găsit vinovat.

Revenind la art. 87 alin. 1, lit. f) din Legea 161/2003 ori Iohannis a ocupat în acelaşi timp şi fincţia de primar şi a fost şi reprezentatul  unităţii administrativ-teritoriale în una sau mai multe AG a  SC de interes local în acelaşi timp, ori ba.

Se pare că da …

Povestea pare scoasă dintr-un film cu proşti interzis până şi în Ţara Retardaţilor.

Că la Alba Iulia s-a obţinut sentinţa care s-a obţinut nu e de mirare… nu e prima dată când la C.A. Alba-Iulia sentinţele sunt date „cu adresă” …

Treaba e că justiţia mioritică are un talent inegalabil de a călca în străchini.

De data aceasta (iar nu e prima dată) implicarea CCR este una absolut lamentabilă. De fapt toată povestea pare complet anapoda.

O întrebare se impune… Oare judecătorii sunt nişte retardaţicare trăiesc într-o lume a lor nefiind capabili să înţeleagă consecinţele faptelor lor? Sau or fi atât de limitaţi intelectual încât  sunt incapabili să citească, să înţeleragă şi aă aplice un articol ca art. 87 alin. 1, lit. f) din Legea 161/2003? Sau sunt destul de obedienţi pentru a face ceea ce le cere X sau Y? Păi în niciuna din situaţii nu sunt îndrituiţi să mai fie plătiţi regeşte pentru a ocupa o funcţie ca cea pe care o ocupă.

Oare nimeni nu vede că întreaga poveste cu amânărilşe succesive menite să în ducă pe cel în discuţie în situaţia de a nu mai putea fi tras la răspundere pentru faptele sale?

Care o fi diferenţa, în esenţă, dintre povestea aceasta cu lăsarea în coadă de peşte a problemei până procesul devine fără rost deoarece nu poate avea finalitate şi povestea cu desfiinţarea comisiei Ministerului Învăţământului exact în ziua în care trebuia să îl declare pe Ponta plagiator şi renfiinţarea ei în aşa fel încât să fie declarat curat ca un lebădoi, n-am să înţeleg…

Şi ne mai mirăm că România e văzută în Europa ca un fel de ciudăţenie exotică?

Să fim serioşi.

Ce este oare toată lăbăreala asta în care acum şi-a băgat şi CCR coada dacă nu exact o schimbare a regulilor existente şi o reinterpretare a celor existente.

De ce să încercăm să spunem că toţi sunt negrii, doar Iohannis e alb atâta timp cât toţi sunt vopsiţi murdari de aceeaşi  smoală? De ce să spunem că smoala e mai neagră la unii şi mai albă la alţii? Doar pentru că aşa dă bine?

Să mă ierte Dumnezeu dacă poate, dar am senzaţia că Justiţia mioritică ţine neapărat să ne convingă că e ineptă, iar Curtea Constituţională că nu e altceva decât un SRL cu pretenţii de infailibilitate dispus oricând să îşi vândă serviciile. Nu cred că era cazul să se mai strofoace… ştiam …

Bine a zis cine a zis că România este o ţară frumosă, din păcate locuită, dar şi cine a spus că un popor de proşti ajunge, inevitabil, să fie condus de escroci.

Poate e vorba de un fel de justiţie divină …

%d blogeri au apreciat asta: