Arhiva
Deși Dragnea poate spune fără a greși ”Statul de drept și statul paralel sunt eu”, PSD, absolut ridicol, orgnizează mitinguri de protest …
Pe la începutul lor în România, după ce au luat puterea cu ajutorul tancurilor sovietice și a NKVD-ului, comuniștii bolșevici, incapabili să creeze bunăstarea și dreptatea socială cu care umblau în coasă, se plângeau că nu îi lasă dușmanii .. anglo-americanii, fasciștii occidentali, oculta evreiască, Masoneria, imperialismul occidental etc.
Mai târziu, Ceaușescu se plângea de ”agenturili străine” … el ar fi făct să fie bine, dar nu îl lăsau dușmanii țării, banii străini, doșmani nu prea definiți, dar dușmani.
După 90, ba dușmanii care puneau piedică regimurilor controlate de PDSR, mai târziu PSD, aveau și ei dușmani lor, Americanii ticăloși redeveniți imperialiști, multinaționalele … Masoneria, evreii, ungurii, George Soros care e perfect, e și ungur și american și evreu și multinațional… Uneori este și cel care finanțează ticălosul ”stat paralel” … definiție care nu e deloc goală de sens, doar că are alte sensuri decât cele date de PSD.
Avem într-adevăr un stat legal, definit de Constituție cu instituțiile aferente, dar avem și un ”Stat paralel” numit și ”Stat mafiot”, ” Stat al penalilor”, ”Stat ilegal”, ”Stat al păpușarilor”, Stat infractor”…
Cum se definește acest stat paralel?
E vorba de acel stat controlat politic de cârdășia dintre politic și lumea interlopă, de așa zișii ”baroni locali”, baroni protejați de obicei de PSD căruia îi sunt și tributari. E drept, nu toți ”baronii locali” sunt ai PSD. Doar marea majoritate. Asta face ca PSD să fie într-o stranie situație … controlează și ”Statul de Drept” și ”Statul Paralel”.
În perioada de mare înflorire a Mafiei italiene, marii nași ai acesteia controlau discreționar, după reguli dure impuse prin forța armelor statul mafiot, paralel și, parțial, indirect, controlau prin corupție, niciodată direct, statul de drept, legal.
La noi, prin forța pe care i-o dă controlul discreționar asupra PSD, Liviu Dragnea controlează practic atât Statul de Drept cât și statul paralel controlând baronii locali. Deoarece PSD e incapabil să aplice așa zisul Program de Guvernare cu care și-a fraierit susținătorii slabi de minte caută să dea vine pe oricine, poate nu le-a venit ideea să dea vine pe extratereștri sau pe dinozauri că o făceau.
Fără teama de a greși, parafrazându-l pe Louis al XIV-lea, putem sune că nu ar fi deloc neadevărat dacă Dranea ar spune ”Statul de drept și statul paralel sunt eu”.
Acum, celelalte variante devenind ridicole chiar și pentru retardații care îl susțin, ideea cu statul paralel din care ar face parte SRI și DNA, instituții create să asigure securitatea României, obligate prin definiție să colaboreze pentru a-și îndeplini menirea, statul paralel așa cum ni-l fălfăie ar fi dușmanul lor de moarte, dușmanul care nu are altă treabă decât să le facă lor zile negre arestându-i pe capete … ce dacă au furat ca în codru? Niciunul din liderii PSD neputând să justifice averea pe car o are.
Așa că, ce să vezi, PSD începe lupta de stradă, ca să zic așa, cu mitinguri, cu demonstrații, cu manifestanți aduși frumos, organizat cu autocarele, dresați să urle niște sloganuri hotârâte la ședințele de partid. Evident, acele manifestări sunt/vor fi spontane. (sună absurd: Și ce dacă? Există ceva legat de PSD care să nu se reducă la absurd?).
Folosind sintagma „aceasta este majoritatea”, la fel de ridicol ca și partidul pe care în infectează și el printre alții, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, declară că decizia de a face o serie de mitinguri a fost luată la presiunea românilor, evident, prin ”români” domnul cu urechi înțelege turma acerebralizată de votaci PSD.
„Ne-am întâlnit pentru că preşedinţii organizaţiilor judeţene – a declarat secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu – au cerut această întâlnire cu Liviu Dragnea şi cu conducerea partidului. Mâine (luni – n.r.) va avea întâlnire cu restul preşedinţilor de judeţe. S-a stabili azi să facem un miting şi noi, un miting de protest. Mitingul nostru nu este pentru susţinerea Guvernului, nu pentru susţinerea lui Dragnea, a coaliţiei sau a programului de guvernare, pentru că astea deja au fost votate anul trecut de români. Va fi un miting împotriva statului paralel şi ilegitim, un miting împotriva abuzurilor, un miting împotriva ascultării telefoanelor, împotriva încălcărilor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, un miting împotriva celor care consideră că din funcţiile pe care le au, nealese, pot să încalce Constituţia şi legile ţării şi să-şi constituie un grup organizat în care decid ei ce şi cum. Este un miting care arată care este adevărata majoritate în România, un miting pe care românii l-au cerut”.
El a susținut că acesta a fost mesajul cu care s-au prezentat la întâlnire liderii organizaţiilor judeţene a PSD
„Cu acest mesaj au venit preşedinţii de judeţe din partea partidului, trimişi de către primarii lor, de către colegii noştri de partid, de către viceprimari, de către şefii de zone, care la rândul lor sunt presaţi de oamenii care ne-au votat să luăm această decizie”, a mai spus Codrin Ștefănescu.
Alina Gorghiu critică PSD pentru „cea mai mare batjocură la adresa democrației românești”, dar nici prin cap nu îi trece să îşi dea demisia ea şi Blaga pentru circul cu candidatul la Primăria Generală a Capitalei
Cum ne-a obişnuit, Alina Gorghiu, Cporeşedintele PNL, s-a apucat să critice pe Facebook, cum îi stă bine, mai nou, unui politician care se respectă să-şi critice adversarii, mai precis pe liderii PSD pentru excluderea din partid a lui Valeriu Zgoneadeoarece acesta a sugerat că Preşedintele PSD ar trebui să îşi prezinte demisia după instanţa supremă l-a condamnat fără drept de apel la doi ani de puşcărie cu suspendare în Dosarul „Referendumul”.
„Partidul s-a făcut scut în jurul unui președinte penal – a scris pe condul dânsei de Facebook doamna Gorghiu – ignorând aspirațiile cetățenilor la o clasă politică integră. Problema în PSD nu este excluderea lui Valeriu Zgonea, pentru care nu am o mare apreciere, ci coalizarea conducerii partidului cu un condamnat penal pentru fraude electorale. Votul în unanimitate, în urma căruia Zgonea a fost exclus din partid pentru că a cerut ca în fruntea PSD să nu se afle un om condamnat definitiv în justiție, reprezintă cea mai mare batjocură la adresa democrației românești și arată că orice speranță de reformare a acestui partid este iluzorie”.
Martor îmi e Dumnezeu că îi dau dreptate 100% doamnei Gorghiu. Mai ales că se pare că multe probe care îl înfundau şi mai rău pe Dragnea, nu au fost prezentate.
Sorina Matei, pe siteul său sorinamatei.ro postează la data 23 aprilie 2016 un devastator articol intitulat „EXCLUSIV. PROBELE DIRECTE PE LIVIU DRAGNEA CARE NU AU FOST ÎN SPEŢA „FRAUDE LA REFERENDUM”. GREŞELILE UNUI IMPORTANT DOSAR.” care începe aşa:
- Cel puţin cinci adrese transmise de Liviu Nicolae Dragnea organizaţiilor judeţene ale PSD, preşedinţilor şi directorilor de campanie, înainte de referendumul de suspendare din 29 Iulie 2012 au lipsit atât din rechizitoriul trimis în instanţă cât şi din dosarul referendumului. Este vorba despre adresele nr. 690/ SG/16.07.2012, 692/SG/17.07.2012, 694/SG/18.07.2012, 698/SG/ 23.07.2012 şi 716/ SG/ 27.07.2012, emise în perioada 16-27 Iulie 2012 de la cabinetul secretarului general al PSD, ştampilate şi semnate „cu prietenie, Liviu Dragnea, secretar general”.
- În instrumentarea dosarului referendumului, ca „probe cu caracter de certitudine” pe învinuitul Liviu Nicolae Dragnea, procurorii DNA au folosit doar trei adrese: 683/SG/12.07.2012, 687/SG/13.07.2012 şi 688/SG/14.07.2012, emise perioada 12-14 Iulie 2012, la începutul lunii, procurorii care au instrumentat speţa nesolicitând PSD toate adresele emise în perioada lunii Iulie a anului 2012 pentru a creiona întreaga complexitate a speţei.
- În rechizitoriul trimis în instanţă, procurorii au susţinut că semnătura lui Liviu Dragnea pe toate cele trei adrese incluse în dosar este “indescifrabilă”, în condiţiile în care aceasta coincide cu semnătura olografă a lui Liviu Nicolae Dragnea din declaraţiile publice de avere şi din interpelări depuse şi semnate la Parlament.
- Instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a făcut judecata pe fond a dosarului vorbeşte şi ea despre alte greşeli în instrumentare: “Reţinerea unei situaţii de fapt contrară probelor administrate, în cursul urmăririi penale, obligă procurorul la o prezentare a argumentelor care au condus la înlăturarea lor, or, în această cauză acestea lipsesc total. Dacă Parchetul avea cea mai mică îndoială cu privire la realitatea afirmaţiilor martorilor sau a concluziilor raportului de constatare întocmit de propriul specialist, este de neînţeles de ce nu a audiat nici măcar o singură persoană dintre semnatarii acestor mesaje ( pentru a verifica dacă şi cum a fost posibilă cunoaşterea modului în care s-a votat), de ce nu a investigat în niciun fel această faptă care reprezintă cea mai gravă dintre acuzaţiile aduse inculpatului Liviu Nicolae Dragnea”
Sursa articolului şi continuarea pe siteul Sorinei Matei:
Problema de de altă natură nu de faptul că doamna gorghiu nu ar avea dreptate aici.
În acest caz suntem cam în situaţia în care, după ce nu şi-a pus nici un picuţ de cenuşă pe frumoşii zulufi pentru aberantul amantlâc PSD, PNL, PC numit generic USL, am văzut cum doamna Gorghiu a îmbrăcat armura şi a pornit la lupta pentru votul uninominal, mult mai logic şi democratic, în două tururi de scrutin. Nici u regret pentru faptul că atunci PNL şi ea însăşi au votat cu mare bucurie pentru acest fel de vot deoarece astfel USL „puşca” dintr-un foc un minim 10% suplimentar. Nu tu scuze, nu tu regrete că şi-au pierdut capul, nu tu recunoaşterea măcar a faptului că a fost, în realitate, o mare eroare politică (ca să nu zic o mare porcărie) ce va avea repercusiuni pentru multă vreme.
Acum, în acelaşi fe,l îi critică pe Dragnea. Zice bine ce zice, dar de vreme ce nu recunoaşte că ea şi PNL erau în gaşca pentru care lucra abscons Dragnea. A fost şi ea între cei care au spus prostile legate de cei 7,4 milioane de retardaţi care ar fi votat pentru demiterea Preşedintelui.
Atunci când Băsescu a fost suspendat nu cumva exact şeful ei, Căcărău Adormitul a fost Preşedinte interimar, ba, dacă ne mai amintim un pic, atunci, dacă lovitura de stat reuşea, tot el, şeful Alinuţei era cel care ar fi candidat şi probabil ar fi fost ales…
Sunt ferm convins că ştia ce făcea Dragnea cum ştia ce făceau şi alţi… din toate partidele USL, inclusiv PNL.
Ar trebui să îi spună cineva că indiferent ce astfel de critici face, totul sună a dracului de fals şi că se vede de la o poştă cum de fapt singura chestie pe care o doreşte nu e altceva decât dorinţa oportunistă de a puncta electoral încă un pic…
Teamă mişe că astfel nu face decât să contrubuie la scăderea în sondaje.
Tot de o scădere accentuată va fi, probabil, vorba şi dacă Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, după porcăria cu circul legat de candidatul pentru Primăria Generală a Capitalei, nu îşi vor da binemeritata demisie.
În fine, E problema lor …
În fond, dacă cei doi se cramponează de fotoliile de copreşedinţi ai PNL şi încă vreo câţiva de funcţiile înalte din PNL şi vor reuşi să ducă PNL la nişte scoruri pe care nu şi le pot imagina nici în cele mai rele coşmaruri (Încă vreo două boacăne şi vom vedea un PNL de scor cu o singură cifră … asta e … Ghinion că liberalii nu sunt în stare să îşi aleagă nişte lideri adevăraţi şi nu nişte ăia care mimează doar că ar face ceea ce trebuie…
Anul electoral 2016, va fi un an în care inconsecvanţa, ipocrizia, făţărnicia, minciuna, oportunismul vor atinge cote de neimaginat
Îşi poate oare imagina o amărâtă de prostituată, atât de blamată pentru ocupaţia ei, că ar putea veni o zi când va înlocui fusta de tip centură şi bluza care are menirea de a-i prezenta farmecele cât mai explicit, cu o ţinută decentă şi, de la bordelul unde prestează, să se ducă la o mănăstire unde să se declare pură şi imaculată şi să ceară să fie numită stareţă?
Dacă da înseamnă că, în România, poate face o carieră politică strălucită.
Suntem într-un an în care ipocrizia politicianilor va face ravagii… foşti duşmani se vor prezenta drept prieteni, foşti priteni for fi duşmani ireconciliabili, nereuşitele fiecăruia vor fi aruncate pe ceilalţi iar reuşitele vor fi subliniate cu insistenţă.
Vom vedea cum ungurii de la UDMR vor redeveni iar strindarde pe promisa independenţă mascată sub autonomie a unor zone transilvane va redeveni o luptă patriotardă, uitând că de două decenii şi ceva tot asta spun, în realitate politicienii nemaiştiind cum să îşi mai rotunjească veniturile.
Dar dacă minoritarii maghiari preferă să moară minţiţi că se pot lucruri de care Constituţia nu permite nici măcar să se discute e problema lor. Într-o ţară liberă poţi fi şi masochist dacă doreşti.
Vom vedea că politicianii din partidele româneşti vor încerca să pară cât mai imaculaţi şi cât mai cu respect şi interes faţă de menirea pe care o au prin prisma mandatului primit de la electorat.
Am văzut cum Alina Gorghiu, copreşedinta PNL, şi-a făcut un adevărat modus vivendi din revenirea la votul uninominal în două tururi de scrutin la alegerile locale.
Interesantă este motivaţia. Caracter nobil, vezi Doamne, dumneaei nu vrea şi pace ca partidul său şi PSD să profite cu nesimţire de împuţiciunea de vot uninominal într-un singur tur. Ba chiar se şi întrega uimită de ce partide mici cum ar fi UNPR şi ALDE nu o susţin.
Aşa, dacă o priveşti pe madam Gorghiu parcă îţi vine să te întrebi cu are putera de a se privi dimineaţa pe inima goală în oglindă fără a-i veni să vomite de atâta oportunism şi ipocrizie.
Pe de o parte PNL-ul Alinuţei este un partid care, cam peste tot este în urma PSD în medie la vreo 5% în sondajele reale, de uz intern.
Păi, când vorbim de voturi pentru primar locul doi nu se premiază, deci interesul real nu este motivat de o oarece empatie faţă de UNPR şi ALDE, ori faţă de partide ca M10 sau PMP pe care consideră că nu trebuie nici măcar că trebuie să le pomenească sau, de ce nu, dicolo, la cei favorizaţi de uninominalul într-un tur mai avem ca mare favorizat UDMR, aceştia dublându-şi numărul de câştigători faţă de uninominalul în două tururi.
Ciudat este că madam Gorghiu consumă atât de multă energie cu această treabă uitând, de exemplu, să ridice problema celui mai important primar, Primarul General al Bucureştiului.
O confruntare între Gabriela Vrânceau Firea Pandele şi Cristian Silviu Buşoi, este o confruntare între o ţoapă şi un măscărici şi ar trebui să intre în istorie chiar dacă, deocamdată, cele două candidaturi sunt încă la nivelul de intenţie.
De asemenea interesant este că Alina Gorghiu vorbind despre democraţia făcută muci de votul uninominal într-un tur, nu observă că aceasta este minată nu neapărat de alegerile locale ci de modul aiuritor în car se votează pentru parlamentare. Sau, mai ştii păcatul, poate fosta domnişorică o avea de gând ca după ce se va intra încele şase luni de dinainte de alegerile generale de neschimbare a legii o veni iar cu efuziuni democratoide.
Culmea ciudăţeniei fiind că legea pe care acum o doreşte schimbată este tocmai o lege la care partidul său acesa cu bucurie la vremea când a fost votată, chiar ea explicându-ne atunci cât de important e să economisim nişte bani necesari celui de-al doilea tur, “e posibil să ieşim din sală, dacă nu se adoptă amendamentul”, zicea ea atunci când în cârdăşie cu PSD treceau legea neverosimil de uşor.
Treaba e că dacă atunci nu ar fi trecut respectivul amendament s-ar fi dus dracului unitatea de monolit a USL, unitate făcută praf de arognţa liderilor, de lipsa unităţii reale, fiecare din membrii încercâd tot timpul să îl ţepuiască pe celălalt.
Oare de ce nu şi-a amintit deloc de faptul că a existat un referendum, expresie a suveranităţii poporului, în care se cerea un parlament mult redus numeric? Să fie vorba de faptul că pe la Antena3 şi România TV acel referendum e numit şi azi „o prostie a lui Băsescu” … da, suveranitatea poporului român e o prostie …
Ipocrizia manifestată are ca motivaţie internă, de fapt, raţionamente mascate legate de perpetuarea baronilor locali, motorul financiar al bunătării materiale a partidelor. Fenomenul e atât de extins încât ceea ce face DNA-ul e calm cum ai pretinde că faci dezinsecţie ucigând două muşte şi trei purici pe zi.
Făcând un exerciţiu de imaginaţie, să presupunem că mâine ar fi arestaţi toţi primarii şi toţi consilierii locali şi judeţeni din ţara aceasta. Şansa de a se comite astfel o eroare judiciară e fi cu mult mai mică decât dacă ar fi lăsaţi toţi în libertate.
Are şi Cioloş, Premierul, felia lui de ipocrizie.
El spune că nu poate interveni deoarece suntem la mai puţin de şase luni de alegeri. Când i s-a spus că această schimbare nu se încadrează la ceea ce nu poate fi schimbat l-a lovit democraţia… Cică nu poate schimba ceea c a votat Parlamentul, apoi, când a văzut că o parte din cei ce au votat amendamentul vor schimbarea, a luat la rând partidele parlamentare şi i–a întrebat ce vor… A ieşit ca că totul rămâne aşa cum e.
Oare de ce nu spune ce a discutat cu Dragnea când acesta i-a susţinut guvernul? „Faci ce spunem noi, rămâi în funcţie, altfel, moţiune de cenzură şi PA”.
Evident, deşi refuză să o măturisească, Cioloş vizează o carieră pe termen lung şi speră că va rămâne premier şi după ce i de încheie mandatul acesta interimar, dacă nu deranjează pe cineva crede că îi va ieşi calculul. (Chiar şi prin punctele din programul cu care a fost investit care exced anul cât e interimar, premierul Cioloş arăta că că vizează un mandat mult mai lung)
Cred că e o logică greşită… Dacă va câştiga, PSD nu ca admite un premier non PSD, iar dacă va câştiga PNL şi acesta va dori să aibă premier al său. Poate dori Iohannis ce vrea muşchiul lui, nu contează, tare mă îndoiesc că dumnealui ar putea trece peste o eventuală suspendare.
PSD este şi el de o ipocrizie de-a dreptul scârboasă.
Deşi iasă care mai de care comunicator de partid şi spune că doreşte un tur doi dar nu de data aceasta, tot ei spu şi că un tur doi favorizează înţelegerile pe ascuns.
Or fi existând aceste înţelegeri, dar din câte ştiu, la urne nu se prezintă doar membrii diferitelor partide ci electoratul care nu prea ţine cont de ce trocuri fac între ei liderii de partide.
Realitatea se poate vedea la alegrile prezidenţiale de până acum. PSD nu reuşeşte niciodată ca în confruntarea cu orice alt partid să adune 50% indiferent cât ar fura. Ca şi cum ar fi o regulă, toţi se adună împotriva lui.
Un altfel de ipocrizie vedem şila PMP, Partidul Meu Personal (ghici al cui) cum îl denumesc unii…
Deşi toată lumea ştia că Mişcarea Populară urma să fie controlată de Băsescu, nu renoşteau, dar asta nu ar fi mare bai.
Problema este că inconsecvenţa/ipocrizia PMP vine in faptul că este o formaţiune calibrată pe popularitea fostului preşedinte.
Or, dacă ne uităm un picuţ în trecut vedem câteva declaraţii pe care acesta le-a făcut dar le-a uita.
Era una unde spunea că după expirarea mandatului de preşedinte se varetrage la pensie. „Orice funcţie pe care o ocupi după ce ai fost preşedinteînseamnă o scădere”. Ei, nu a ezitat să preia partidul.
Mai declara că indiferent ce ar face Ponta nu îl va desemna pentru funcţia de premier. La desemnat. De dozuă ori. Cine mai pune botul la ce spune de acum înainte dumnealui? Cred că mult mai puţini din cei care şi-ar dori dânsul.
Cam asta ar fi cuvintele care ar contura profilul acestui an electoral. Ipocrizie, oportunism, nesimţire, minciună, tupeu, inconsecvenţă.
Pe aceeaşi temă, un articol al frumoasei şi talentatei jurnaliste Melania Cincea.
Fariseism
Discuţiile politice pe tema votului primarilor denotă fariseism. Şi din partea PSD, şi a PNL.
Ar fi hilară, dacă nu ar crea îngrijorări privind percepţia unui partid la rolul unei instituţii a statului, poziţia PNLcare acum îl acuză pe premierul Dacian Cioloş că se derobează de responsabilitatea asumării răspunderii votului în două tururi pentru alegerea primarilor. În plus, denotă fariseism. În 6 mai 2015, în Camera Deputaţilor, PNL a votat în cârdăşie cu PSD acest amendament din Legea alegerilor locale. Asta, deşi cu puţin timp înainte, după votul din Senat, co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, numea drept scăpare trecerea respectivului amendament prin Senat, anunţând că, la votul din Cameră, “e posibil să ieşim din sală, dacă nu se adoptă amendamentul”. Ce a urmat se ştie: legea a trecut lejer. Cu 278 de voturi “pentru”, 22 “împotrivă” şi 14 abţineri.
PNL putea să fi votat împotrivă, gândindu-se la spargerea monopolului unor reţele clientelare consolidate prin teritoriu şi la reprezentativitatea primarilor care, aleşi din primul tur, e discutabilă – dat fiind că o Primărie se poate câştiga şi cu 15% din voturi –, deci, gândindu-se la mersul spre mai bine al societăţii. Şi, totuşi, a votat pentru această lege. De ce? Din prostie, mi-e greu să cred că a făcut-o. Mai degrabă, din raţionamente politice. Poate, în perspectiva unei alianţe electorale cu PSD, pe model USL, şi în urma inventarierii baronilor judeţeni şi a celor locali – supravieţuitori ai DNA-ului, deci pe care se putea miza şi în 2016 – şi care, datorită acestei legi, au şanse să mai prindă un mandat. Idee la care pare să se fi renunţat. Poate, din cauza neînţelegerilor pe împărţirea puterii. Poate, după loviturile de imagine încasate de PSD la vârf, după condamnarea lui Liviu Dragnea, după inculparea lui Victor Ponta, după protestele din toamna anului trecut, care au dus la dărâmarea Guvernului Ponta.
Fariseim este şi din partea PSD. În 2012, când a fost introdus în lege amendamentul privind votul din primul tur al primarilor şi când legea era susţinută de PDL (deci, de o parte a actualului PNL) – care motiva că, aşa, se evită aranjamentele de culise din al doilea tur – era criticată de PNL, care anul trecut a girat-o, din nou, în Parlament, şi de PSD care ameninţă chiar cu boicotul la alegeri, în cazul în care se va merge pe alegeri în două tururi.
Cert este că acum subiectul a ajuns pe masa Guvernului. La iniţiativa PNL. Şi după ce, cu puţin timp înainte, Alina Gorghiu încercase să-i atingă primului-ministru o coardă sensibilă şi, în caz de eşec, să se asigure că pisica e aruncată în curtea lui Dacian Cioloş, transmiţându-i public că revenirea la alegerile în două tururi a fost una dintre cerinţele protestatarilor, care a dus la căderea Guvernului Ponta şi numirea Guvernului Cioloş. Premierul a refuzat, însă, să se implice în acest scandal politic: “Guvernul nu poate veni cu ordonanţă de urgenţă sau să îşi asume răspunderea, în lipsa unei majorităţi în favoarea alegerilor primarilor în două tururi”.
Unii îl acuză pe dl Cioloş că, prin neimplicare, face jocul PSD – dacă legea nu va fi modificată şi se va rămâne la alegerea primarilor din primul tur, marele câştigător al localelor şi, implicit al parlamentarelor se estimează că va fi PSD. Corect ar fi fost ca aceia care îi aduc acuzaţii primului-ministru să-i întrepe pe de o parte pe liderii PNL, iar pe de alta, pe preşedintele Klaus Iohannis dacă, la un moment dat, nu au făcut jocul PSD. Unii, atunci când au votat legea cu acest amendament acum contestat, celălalt, atunci când a promulgat-o rapid, la 12 zile de la votarea sa, neavând nicio intenţie de a o retrimite Parlamentului spre modificare. Ba, declarând că, deşi legea nu este perfectă, “reprezintă un progres într-o direcţie bună.”
Decizia d-lui Cioloş de a nu interveni în această dispută politică, nici prin ordonanţă de urgenţă, nici prin asumare de răspundere, ar putea fi efectul unor calcule pragmatice. Al unuia pe termen scurt, care îi vizează şi funcţia, dar şi stabilitatea politică. Dl Cioloş ştie că majoritatea în Parlament, cea care l-a votat în funcţia de prim-ministru, este volatilă azi, putând, în orice moment, să se întoarcă împoriva lui şi să-l debarce printr-o moţiune de cenzură. Ceea ce ne-ar arunca, din nou, într-o criză politică. Dar şi efectul unui calcul pe termen lung care vizează, poate, o carieră politică a d-lui Cioloş. Caz în care, în toamna acestui an, în eventualitatea în care va intra într-un partid sau va conduce o alianţă politică, fiind nominalizat pentru funcţia de premier, va avea nevoie de votul majorităţii parlamentare. Din care, invariabil, va face parte fie PSD, fie PNL.
Ceea ce rămâne de făcut acum este ca PNL să-şi facă majoritate şi să treacă Legea alegerilor locale, cu amendamente, prin Parlament. Iar dacă nu reuşeşte, să-şi asume responsabilitatea şi să se acomodeze cu ideea de a sta în opoziţie patru ani. Şi încă ceva: să înveţe ceva din trocurile politice cu PSD, din care nu e prima data când iese perdant.
Autor: Melania Cincea
Articol publicat şi în TIMPOLIS şi în Puterea a Cincea.
Data publicării: 2 februarie 2016