Arhiva

Posts Tagged ‘istoric’

Coincidența dracului. Anul 20 al fiecărui secol marcat de o epidemie virală. Ce este un coronavirus.

7 februarie 2020 Lasă un comentariu

Siteul mexican EL IMPARCIAL aduce în atenție o stranie coincidență. Anii 20 a mai multor secole sunt marcați de pandemii.

Demersul siteului amintit vine în urma dezvoltării sindromului respirator cunoscut acum drept Coronavirus, o tulpină virală identificată pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită.

Epidemiile ai însoțit Omenirea de-a lungul întregii ei existențe, ciudat este că,  începând din secolul XIV, anul 20 al fiecărui secol este marcat de o pandemie provocată de un virus.

1320, Ciuma Neagră (Ciuma bubonică).

Se crede că ciuma bubonică, mai cunoscută sub numele de Moartea Neagră, a apărut pentru prima dată la oameni în Mongolia în jurul anului 1320. Simptomele ei erau durerile de cap, febra și frisoanele. Limbile lor arătau adesea albicioase înainte de a exista ganglioni limfatici umflați. În cele din urmă, pe pielea celor afectați au apărut pete negre și violet; Moartea ar putea interveni într-o săptămână.

1520, Variola.

Această boală a fost un factor determinant pentru victoria spaniolă împotriva aztecilor la Tenochtitlan. Conform istoricilor au murit 2 și 3,5 milioane de indigeni. Mulți azteci au cedat la variola care a fost adusă de europenii, acesta putând fi motivul înfrângerii lui Tlatoani Cuitláhuac, de către Hernán Cortés.

1620, Boala ciudată (probabil ciumă).

La 16 martie 1620, coloniștii de la Plymouth au ajuns la bordul Mayflower în Statele Unite. Istoricii spun că marea majoritate a pasagerilor au murit și iar boala s-a răspândit și în rândul locuitorilor de pe coasta de est a Americii de Nord.

1720, Ciuma de Marsilia.

El Gran San Antonio, o navă din estul Mediteranei care a ajuns la Marsilia la 25 mai 1720, a fost sursa  epidemiei. De fapt, încărcătura sa constând din mătase fine și baloți de bumbac a fost contaminată cu bacilul lui Yersin, responsabil de ciumă. Ca urmare a unei serii de neglijențe grave și, în ciuda măsurilor stricte de securitate, ciuma s-a răspândit în tot orașul. Centrul din Marsilia și vechile cartiere au fost cele mai afectate. Plaga s-a răspândit rapid provocând între 30.000-40.000 de decese, în total 90.000 de locuitori. 

1820, Holera.

În 1820, această boală a apărut în Java și Borneo. A ajuns în China în 1821, apoi s-a extins la vest de Ceylon și a ajuns mai târziu în Persia, Arabia, Siria și Cochinchina în același an. Vaste teritorii iraniene ale Imperiului Rus au fost contaminate de armata bolnavă și zeci de mii de bărbați au murit. 

1920, Ciuma pneumonică.

Conform informațiilor din Biblioteca Națională de Medicină din SUA, a doua epidemie de ciumă pneumonică, a avut loc în Manchuria între 1920 și 1921.

CE ESTE UN CORONAVIRUS?

Conform WIKIPEDIA, Coronavirusurile sunt o subfamilie de virusuri (din familia coronaviridelor) cu formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice, numite spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect de coroană solară (de unde și denumirea de coronavirusuri). Spiculele au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile.

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină E de înveliș, proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral. Transcrierea genomului este un proces complex și implică sinteza a opt catene de ARN de sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci proteine structurale sunt traduse de la ARN subgenomic.

Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări, porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. Bolile oamenilor și animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific sau preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.

Tranan Băsescu pe drumul de la politică la politicianism sau de la politician la politruc

8 februarie 2016 2 comentarii

PRECIZARE

În accepțunea acestui text, noţiunea de politician diferă de noţiunea de politruc/politicianist prin fapul că un  politician este minimum 70% consecvent şi maximul 30% oportunist iar un politruc/politicianist se defineşte ca fiind minimum 70% oportunist şi 30% consecvent.

În ceea ce priveşte minciuna, cineva care se ocupă de politică nu are cum să nu o foloseasă.

La politician minciuna nu depăşeşte 40% iar la politruc/politicianist minciuna nu scade sub 60%.

Traian Băsescu

Motto:

Un mare politician ştie când este momentul să se retragă la pensie.

Din păcate, marii politicieni sunt foarte rari…

* * *

Perioada în care am fost suporter aproape necondiţionat a lui Traian Băsescu, fostul Preşedinte al României, este, pentru mine, definită clar de două evenimente.

Primul a fost momentul în care Dinu Patriciu, (fie iertat) ieşea pentru prima dată cu lacrimi în ochi de la D.N.A. (sau, poate, se numea la acea vreme P.N.A.).

Atunci a existat un moment de uluire după care a început furtuna, aşa zisul Război al Palatelor şi a început să se cristalizeze Grupul 322, grup care , în timp, a ieşit la lumină şi a fost miezul care a generat USL. Dinu Patriciu a spus, scrâşnind, sufocat de revoltă că procurorii şi-au permis să pună întrebările care trebuiau puse şi cu lacrimi în ochi: „Este un atac politic, cineva va plăti” ţintind direct spre Monica Macovei care atunci era Ministru a Justiţiei. (Unii poate îşi mai amintesc cum penalul jurnalist Sorin Roşca-Stănescu se sufoca şi el de enervare recitându-şi ca şi cum ar fi fost un început de sfârşit de lume scabroasa litalie. Poate asta a şi fost, de atunci, pe de o parte D.N.A.-ul a început să îşi facă datoria, pe de altă parte a început circul politic care a schindat extrem de clar clasa politică şi electoratul.)

Pe scurt, Triceanu, premier în acea perioadă, se prezintă ca de obicei la Dinu Paticiu pentru a-ş primi ordinele. (Patriciu controla discreţionar Guvernul prin  faptul că sponsorizase atât PNL cât şi PSD, existând zvonul că de la el a plecat indeea creeri unei mari alianţe cu PSD şi PNL pe post de lidei egali şi incontestabili. La în acel moment lucrul părea imposibil, PSD fiind un partid de vreo 40-45% iar PNL cu bătaie dacă atingea 15-17% , 20-22% find scorurile pe care le dădeau până şi sondajele plătite de PNL).

Patriciu îi cere direct lui Tăriceanu să o schimbe pe Macovei. Acesta se prezintă la Guvern şi îi cere Monicăi Macovei să îşi dea demisia, Monica Macovei refuză bazându-se pe susţinerea puternică din partea lui Băsescu şi Războiul Palatelor ibucneşte. Pentru asta l-am admirat sincer pe Băsescu, consecvenţa dumisale fiind detaliul care a generat simpaia faţă de dânsul.

Episodul Macovei, nefiind altceva decât scânteia care a aprins fitilul în Războiul Palatelor. Toate nemulţumirile celor,  din care, până acum unii au putut fi văzuţi la Beciul Domnesc, devenind u eficient combustibil care alimentrază şi azi ura unora faţă de Traian Băsescu.

Tăriceanu face atunci o remaniere guvernamentală comiţând una din cele mai penale trebuşoare din viaţa sa. A schimbat conformaţia arcului guvernamental prin scoaterea PDL de la guvernare… lucru prevăzut de Constituţie şi care impunea prezentarea în faţa parlamentului, or asta ar fi putut însemnat respingerea acestuia.

Guvernul Tăriceanu a fost susţinut pe ascuns de PSD cu condiţia de a-i face jocul. 

Momentul în care am renunţat să mai fiu un susţinător al lui Traian Băsescu a fost acela când am avut confirmarea că din consevcenţa dumnealui nu a mai rămas nimic şi a devenit un oportunist, un politric care se crampona de putere şi ar fi fost să facă orice pentru a o păstra (se îmbolnăvise de putere la care viseazăşi acum să revină testând posibilitatea de a candida pentru Primăria Generală a Bucureştiului, funcţie pe care a mai ocupat-o şi l-a propulsat în funcţia de Preşedinte al României). Era momentul celei de a doua desemnări a lui Ponta pentru funcţia de Premier după ce spusese că nu îl va mai desemna nici picat cu ceară.

Iniţial nu am înţeles de ce a făcut-o.

Dacă privim retrospectiv, vedem un Traian Băsescu aflat în situaţia în care nu ar fi rezistat unei noi suspendări, un PDL în care se profila cu tot mai multă obrăznicie şi ostilitate faţă de Preşedintele care a creat de fapt acest partid, aripa Blaga care urma să ofere pe tavă PNL-ului partidul cu preţul de a fi numiţi câţiva dinte iniţiaţi în această poveste, în nişte funcţii mai mult sau mai puţin importante.

La vremea aceea din zona Elenei Udea s-au tras repetate semnale de alarmă că PDL e în pragul unei trădări care îl va duce la dispariţie, dar nostima  blondă  a fost ridiculizată chiar şi de unii care se declarau susţinători ai ei, susţinători care i-au devenit adeversari când a început să aibă probleme.

Vedem că, în acea perioadă, Crin Antonescu devenea extrem de sigur că el este viitorul  Președinte.  Siguranța aceasta, transformată în aroganţă de-a dreptul paranoică , mai târziu, l-a  dus chiar în situația de a afirma că nu el este cel care ar avea nevoie de ceilalţi, ci că ei (inclusiv  PSD) ar avea neapărată de el şi numai de el.  Se credea, asemeni lui Dan Diaconecu, un personaj providenţial  fără de care România poate trage obloanele.

Această aroganţă a dus la prăbuşirea carierei politice a lui Crin Antonescu, pumnalul fiindu-i înfipt în spinare chiar de cel pe care l-a adus şi l-a plantat cu încălcarea gravă a Statutului PNL. Klaus Iohannis. A fost numit vicepreşedinte fără alegeri şi a fost plantat în funcţie fără a îndeplini criteriul vechimii (minim 3 ani).

În acel moment, USL deja cocheta cu candidatura unui PSD-ist, începând chiar a se pomeni mai pe ascuns numele lui Ponta, aşa că nu şi-ar fi permis o confruntare electorală prezidenţială. Interesant este că USL ŞTIA  că Băsescu nu poate fi obligat să desemneze un USL-ist pentru funcţia de premier. Chiar dacă USL avea o majoritate rală destul de puternică, în Constituţie se vorbea de „un partid” care ar fi obligat Preşedintele să îi ofere mandatul de Premier. O alianţă nu potea emite pretenţii constituţionale.

La rândul său, Preşedintele Băsescu era într-o situaţie stranie.

Pe de o parte, de temea ca de foc de o eventuală suspendare. Pur şi simplu nu mai avea semnale că ar mai fi rezistat. Experienţa spunea că în România Constituţia se poate interpreta oricum, uneori prin uitarea rostului unai simple virgule schimbându-se sensul unui articol sau chiar interpretarea lui exact invers faţă de sensul sub care a fost conceput de creatorii ei.

Băsescu a şi ieşit cu ceea ce părea un fel de joacă pentru enervarea USL. A promis demisia Parlamentului şi a sa şi mergerea la alegeri.

Evident,variantă pe care USL nu o putea accepta. Preşedintele ar fi avut voie la încă un  mandat, şi nu doar în acel moment, ci şi la ocazia următoare când ar fi avut timp să mai dreagă busuiocul în ceea ce priveşte imaginea sa.

Băsescu nu putea fi obligat să desemneze pe cineva. Niciun un partid nu avea 50% în Parlament. Alianţele nu sunt luate în seamă de Constituţie indiferent de câţi parlamentari au. Şi a normal, aceste alianţe pot fi azi iar mâine să nu mai existe dacă un lider de la un partid se ceartă cu un lider de la alt partid al respectivei alianţe.

Cum-necum, Băsescu îl desemnează pe Ponta a doua oară deşi zicea că nu o va face nici dacă se prăbuşeşte cerul.

Motivele lui, au fost pe de o parte că se temea de o supendare (deşi ştia că USL nu poate prezenta în acel moment un candidat puternic, deci avea nevoie de timp). Acest lucru arâtând că Băsescu dipăruse atuul de jucător capabil să vadă cu doi paşi mai departe decât adversarul.

Un alt motiv a fost acela că simţea că Ponta nu poate fi demolat ca imagine decât oferindu-i cât mai multă putere. Funcţia de Premier l-a împins în stuaţia de a se vedea că e un papagal, un mincinos, un incapabil să se idice la nivelul funcţiei.

Greşala din partea lui Traian Băsescu de a nu explica răspicat ce şi cum arată că dândul nu mai are capacitatea de a-şi asuma riscuri (dacă ar fi explicat ar fi oferit adversarului şansa de a contracara), ceea ce l-a făcut să nu mai fie acel preşedinte jucător care fusese, acel preşedinte capabil să lupte de la egal la egal, în acelaşi, timp cu trusturi de presă, cu sinbicate şi paride călcându-i pur şi simplu în picioare.

De aceea, ziceam atunci când l-a desemnat pe Ponta că uneori vine vremea ca oamenii să îşi dea demisia.

Asta nu se rezumă totuşi doar la cele de mai sus ci mai sunt şi alte detalii …

De exemplu, cu ani în urmă, Preşedintele Băsescu spunea că dânsul nu va mai ocupa alte funcţii, se va retrage din viaţa publică şi va pleca pe mare. „După ce ai fost Preşedinte – zicea Traian Băsescu – orice funcţie nu poate însemna decât o scădere în carieră”. Şi avea dreptate. Putea cel mult,aşa, de plictiseală, să devinnă un fel de înţelept din umbră al unui partid.

Asta cu marea mi-a atras atenţia de atunci doarece nu o putea face ,un  fost preşdinte beneficiind toată viaţa de protecţia necesară din partea SPP.

Ziceam că e doar un fel de a spune că de va retrage în linişte undeva unde îşi va îngriji nepoţii şi îşi va mânca pensia în linişte.  

Devenind Preşedinte al unui partid, chiar dacă acest partid e considerat cumva partidul domniei sale, şi cochetând cu ideea de a-şi depune candidatura la Primăria Generală a Bucureştiului, ne arată un altfel de traian Băsescu, unul infectat de boala puterii, oprtunist, lipsit de măsură în ceea ce spune.

Se pare, din fericire, că domnul Băsescu ar avea din teritoriu semnale că dacă va candida la Primăria Generală a Bucureştiului se va face de râs cu un scor cu o singură cifră.

Dacă Băsescu s-ar fi retras undeva să trăiască în linişte ar fi rămas în Istorie ca un fost Preşedinte al României care a avut luciditatea şi curajul de lua, atunci când a fost nevoie şi ţara era deasupra prăpastiei,  măsuri nepopulare pentru a nu permite României să se angajeze pe traiectoria care ar fi dus-o direct cu oiştea în faliment.

Neretrăgându-se şi tot apărând în public încercând să devină iar un individ cu putere, Băsescu ne arată că din  animalul politic Traian Băsescu a mai rămas un gloabă politică ce înearcă să se menţină pe val enunţânt tot felul de lucruri pe car i se pare că evenualii votaci ai domniei sale ar vrea să le audă.

A avut de ales… să rămână un fost preşedinte al României; din păcate a preferat să rămână ca un personaj de duzină, un politruc oportunist care a însemnat ceva…

Nu pot să nu amintesc aici declaraţiile domnului Băsescu privitoare la migranţii arabi care par a fi un fel de sinteză a ceea ce spun babele leşinate de spaină că vin arabi, le violează  şi le fură cratiţele cu smalţul sărit de vreme, declaraţii care, mai apoi, dunt cometate în draci: „Fostul Preşedinte a spus că …”, „Fostul Preşedinte declară că …” , „Fostul Preşedite crede că …”.

N-am vrut să o spun, dar acum cred că se impune. Aşa devine omul din mare politician, ţaţă.

P.S. Oare  cine va mai la în serios ce spune cineva care zicea că,  „După ce ai fost Preşedinte,  orice funcţie nu poate însemna decât o scădere în carieră”?

Gata dom’ Preşedinte … pentru dumneata,  game over.

Sănătate multă să ai ca să îţi poţi creşte nepoatele frumos. Cu bine …

%d blogeri au apreciat: