Arhiva

Posts Tagged ‘Iurie Leancă’

REPUBLICA MOLDOVA LA RĂSCRUCE

30 aprilie 2022 Lasă un comentariu

– Iurie Leancă, fost premier al Moldovei: ”Unicul scenariu este unirea.”

– Maia Sandu, Președinte al Republicii Moldova, despre unirea cu România: „Atâta timp cât oamenii nu vor acest lucru…

Fostul Premier al Republicii Moldova în perioada 2013 – 2015 , Iurie Leancă, a analizat tensiunile din Transnistria precum și opțiunile pe care le are Republica Moldova în cazul în care regiunea Odessa ajunge în mâinile rușilor, iar situația de securitate se degradează. „După mine, unica soluţie şi cea mai rezonabilă ar fi unirea Republicii Moldova cu România”, a declarat Leancă pentru presă.

„Suntem în zona limitrofă războiului, în regiunea transnistreană, unde sunt amplasate trupe ruseşti din prima zi a independenţei Republciii Moldova. Doamne fereşte dacă acest depozit explodează, ar face ravagii extrem de mari, e o mină cu efect întârziat. Pentru Rusia mereu obiectivul a fost transnistrizarea întregii Republici Moldova. Prima noastră şansă este ca Ucraina să reziste” – a declarat Iurie Leancă.

„După mine, unica soluţie şi cea mai rezonabilă ar fi unirea Republicii Moldova cu România. Şi atunci intrăm sub umbrela de securitate a NATO. Mereu pot fi invocate tot felul de argumente, că România e ţară NATO, că nu e autonomă în decizii de acest gen. Nu cred că astfel de argumente sunt foarte rezonabile. Problema se pune într-o manieră existenţială. Rusia spune că ar trebui să elibereze şi Transnistria, că în Transnistria ar fi cetăţeni ruşi. În Republica Moldova e pământ românesc, sunt peste un milion de cetăţeni români. România nu are doar dreptul, dar şi obligaţia legală, morală şi politică de a se preocupa de soarta acestor cetăţeni” a mai declarat Prim Ministru al Republicii Moldova.

„În situaţii de criză e nevoie de viziunea politicienilor, de decizii la nivel de decidenţi. Situaţia e de criză fără precedent şi e nevoie de soluţii radicale. Maia Sandu e preşedinta Republicii Moldova. Preşedinta Republicii Moldova nu se poate propunţa foarte explicit în virtutea poziţiei pe care o are pentru lichidarea acestui subiect al dreptului internaţional care se numeşte Republica Moldova” a spus Iurie Leancă.

„Nu avem o altă ţară mai importantă pentru noi decât România, de unde poate veni soluţia de securitate şi de bunăstare. Discuţiile trebuie avute acum, ieri, alaltăieri şi aplicate în cazul în care acest scenariu se realizează şi regiunea Odesa cade. Care ar fi soluţia? Să ieşim să luptăm cu armele în mâini? E o chestie eroică, patriotică, dar cât putem rezista? Două ore, o zi, o noapte…. Şi după aia ce facem? România trebuie să decidă în ce măsură contează pentru ea Republica Moldova. Ce pot să vă spun e doar că am avut discuţii cu prim-ministrul de atunci, cu domnul Ponta, şi cu preşedintele Băsescu. Eram gata, în cazul în care se deteriora situaţia, să întreprindem anumite acţiuni” a concluzionat fostul premier al Republicii Moldova.

Maia Sandu

Maia Sandu

La rândul său, într-o conferință de presă, întrebată cum vede posibilitatea unirii  R. Moldovei cu România sau aderarea la NATO, Maia Sandu a spus că, la fel ca în cazul neutralităţii, cetăţenii ţării ar trebui să decidă.

„Aceste întrebări ar trebui adresate cetăţenilor. Aceasta (unirea cu România ) nu se poate întâmpla decât cu sprijinul poporului, când poporul va spune că vrea, se va întâmpla. Atâta timp cât oamenii nu vor acest lucru sau nu există o masă critică de oameni care să susţină acest obiectiv, atunci…”

„În ceea ce priveşte aderarea la NATO, răspunsul este acelaşi – decizia este la latitudinea cetăţenilor. A fost decizia cetăţenilor când au votat Constituţia. Astăzi putem vedea în sondaje care este atitudinea majorităţii oamenilor faţă de această problemă” a explicat Maia Sandu, pentru presa basarabeană.

Ceea ce par a ocoli cu grijă cei doi politicieni din stânga Prutului, de fapt, cheia întregii chestiuni, se numește Transnistria.

Regiunea din stânga Nistrului este cadoul otrăvit oferit de Stalin Republicii Moldova. Existența  acolo unor elemente ale armatei ruse, a unui depozit uriaș de material militar sunt exact ce era nevoie pentru a bloca accesul R. Moldova în UE sau NATO. Dacă mai punem și faptul că regiunea nu  se află sub controlul Chișinăului precum și faptul că scenariul aplicat de Moscova pentru a avea un ”motiv” să invadeze Ucraina, este perfect aplicabil în Transnistria.

Probabil singura soluție care să îi deschidă cu adevărat drumul Moldovei spre Europa este ca Parlamentul Republicii Moldova să voteze renunțarea la teritoriile din stânga Nistrului. Este singura modalitate ca Moldova să iasă din sinucigașa ”suveranitate”.  Republica Moldova nu are capacitatea de a exista ca stat suveran decât până când Rusia va considera că îi ajunge.

Maimuțoiul Rogozin, exponentul unui Kermiln isterizat…. (o fi având vreo legătură această isterie cu reacția la exploatarea gazelor de șist în România?)

Înțelegând că influența ei în lume devine tot mai mică, Moscova se isterizează și arogantă trimite tot felul de maimuțoi să o reprezinte prion vecinătăți.

Unul din aceștia este Dmitri Rogozin, un isteric naționalist, cu grave probleme sus… la mansardă… (Deh, vodca rusească tradițională dizolvă chiar și cele mai rusești creiere.

Pentru a arăta ”Ia uite ce mușchi am” în perioada 2008-2011 a fost ambasador al Rusiei la NATO.

 La finalul anului trecut, el a fost numit în funcţia de vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial rus. În februarie, preşedintele Medvedev i-a mai încredinţat o sarcină, aceea de a conduce negocierile Moscovei cu NATO privind scutul antirachetă.

Înainte de a fi ambasador la NATO, Rogozin a avut o misiune similară celei din Transnistria – negocierea chestiunilor legate de enclava Kaliningrad, înainte de aderarea ţărilor baltice la NATO. Rogozin a fost numit în aceeaşi zi în două funcţii care vizează Republica Moldova: reprezentant special al Kremlinului pentru conflictul transnistrean şi preşedinte al Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică cu Republica Moldova.

Numirea lui Dmitri Rogozin ca reprezentat al Moscovei pentru Transnistria provoaca iritare la Chisinau si Bucuresti

Chişinăul este nemultumit de initiativa Kremlinului de a-l numi pe Dmitri Rogozin drept reprezentant al Rusiei pentru Transnistria, considerand ca este vorba despre inca o incercare a Moscovei de a oferi legitimitate regimului de la Tiraspol. La randul sau, consilierul prezidential de la Bucuresti Iulian Chifu este de parere ca Romania trebuie sa numeasca si ea un diplomat cu responsabilitati pe probleme de securitate est-europeana care sa contracareze desemnarea lui Rogozin.

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova a fost convocat, saptamana trecuta, la Ministerul de Externe de la Chisinau pentru a da explicaţii în legătură cu numirea lui Dmitri Rogozin (foto) în calitate de „reprezentant special al preşedintelui rus pentru Transnistria”.
 
„Am luat act cu surprindere de această decizie a autorităţilor Federaţiei Ruse care nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldoveneşti. Chişinăul va întreprinde acţiuni corespunzătoare, prin canale diplomatice, pentru a obţine clarificările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componentă a Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat de presă emis de Ministerul de Externe de la Chişinău, citat deDeutsche Welle.
 
 
Chişinăul protestează diplomatic
 
Într-o declaraţie de presă, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a menţionat că „Moldova aşteaptă să înţeleagă motivele ce au determinat această decizie a Rusiei”. „Noi mizăm pe o relaţie bazată pe respect reciproc”. (…) „Nemulţumirile încep în primul rând de la formularea “Rogozin este numit reprezentant pentru Transnistria”. Eu nu cunosc aşa entitate. Puteau să spună regiunea transnistreană a Repubicii Moldova”, a explicat Iurie Leancă. El susţine că „era de datoria Moscovei să se consulte cu Chişinăul în asemenea situaţii sau cel puţin să-şi anunţe din timp intenţiile… Este straniu că ministrul adjunct de Externe, Andrei Popov, a fost recent la Moscova şi nu a fost informat despre această chestiune”, a conchis ministrul Leancă.
 
In calitate de ambasador al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin s-a remarcat printr-o serie de replici tăioase la adresa României şi a Statelor Unite ale Americii în perioada când se discuta despre decizia SUA de a amplasa în România elemente ale scutului antirachetă.
 
 
Instrucţiuni pentru Rogozin
 
Rogozin a anunţat că va efectua o vizită de documentare la Tiraspol în luna aprilie, după care va începe implementarea instrucţiunilor primite din partea conducerii Federaţiei Ruse. Noul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a salutat numirea lui Rogozin în funcţia de reprezentant special pentru regiunea transnistreană. El i-a expediat o scrisoare de felicitare lui Rogozin în care a menţionat că numirea sa „va contribui la dezvoltarea relaţiilor între Tiraspol şi Moscova”.
 
 
Şevciuk reînvie odiosul „plan Primakov”
 
Mai mult, un comunicat al pretinsului minister transnistrean de externe, prin care se încearcă justificarea numirii lui Rogozin, readuce în prim plan controversatul „Memorandum Primakov” din 8 mai 1997 care pune Chişinăul şi Tiraspolul pe poziţii egale în procesul de negocieri.
 
„Considerăm important să amintim de Memorandumul privind bazele normalizării relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria, semnat la 8 mai 1997, inclusiv de către preşedintele Republicii Moldova. În conformitate cu punctul 3 al acestui document, Transnistria are dreptul să stabilească şi să întreţină de sine stătător contacte internaţionale în astfel de domenii ca economic, ştiinţifico-tehnic, cultural etc.”, se menţionează în comunicatul pretinsului minister transnistrean de externe.
 
Unii analişti politici de la Chişinău atenţionează că trimiterea lui Rogozin în misiune la Tiraspol nu a fost întâmplătoare. Ei cred că „instrucţiunile Kremlinului” pe care Rogozin ar urma să le implementeze după vizita sa la Tiraspol, în luna aprilie, se referă la pregătirea terenului pentru recunoaşterea Transnistriei de către Rusia.
 
După ce diplomaţia de la Chişinău şi-a exprimat protestul faţă de numirea lui Dmitrii Rogozin în funcţia de „reprezentant pentru Transnistria”, preşedintele rus Dmitrii Medvedev l-a numit pe Rogozin şi în funcţia de copreşedinte al Comisiei Interparlamentare de Cooperare Economică moldo-rusă.
 
 
Nezavisimaia gazeta: Numirea lui Rogozin, start al politicii lui Putin in spatiul postsovietic
 
Ministerul moldovean de Externe l-a sfatuit pe presedintele Rusiei sa convina cu autoritatile molodovene deciziile luate in legatura cu nerecunoscuta republica, iar ajutorul umanitar destinat regimului de la Tiraspol sa fie trimis nu direct, ci prin Chisinau. Motivul acestei izbucniri emotionale a fost numirea lui Dmitri Rogozin in functia de emisar permanent al presedintelui rus in Transnistria. In capitala Moldovei, aceasta numire a fost apreciata drept start al politicii lui Vladimir Putin in spatiul postsovietic, scrie Nezavisimaia gazeta.
 
„Rogozin este o figura puternica, iar desemnarea lui ca reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria a fost pentru Chisinau o senzatie. Ce poate insemna asta? Va sustine in continuare Rusia acelasi statut pentru Transnistria sau va permite dezlegarea acestui nod, obligand Chisinaul la un acord in conditiile Moscovei? Mai degraba a doua varianta. In caz contrar, putea fi numit in aceasta pozitie oricine altcineva. Dar Rogozin, care s-a evidentiat deja la Bruxelles, poate inclina balanta negocierilor in format 5+1 in interesul Rusiei. Astfel ca tratativele pot deveni platforma de negociere nu atat pentru aceasta regiune, cat pentru Siria, spre exemplu, pentru sitemele de aparare aeriana in Europa etc”, a comentat pentru NG directorul Institutului pentru politica sociala, Arcadie Barbarosie.
 
„Pentru noi, numirea lui Rogozin a fost o surpriza totala. Pe de o parte, aceasta decizie poate confirma importanta acordata de Federatia Rusa procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de alta, acest pas nu a fost convenit in prealabil cu autoritatile moldovene”, se subliniaza in documentul MAE de la Chisinau citat de Nezavisimaia gazeta.
 
Institutia precizeaza ca va incerca prin canale diplomatice sa obtina explicatii corespunzatoare in legatura cu o hotarare care „afecteaza in mod direct o parte componenta a Moldovei”. In acest context, seful diplomatiei de la Chisinau, Iurie Leanca, a afirmat ca ajutorul financiar acordat Transnistriei de Rusia trebuie sa ajunga la destinatie prin Chisinau. Ministrul a mentionat ca aceasta pozitie a Moldovei a fost adusa la cunostina Moscovei.
 
Chisinaul a primit raspuns, dar nu din partea Moscovei, ci a Tiraspolului. MAE transnistrean a afirmat ca decizia legata de Rogozin corespunde in totalitate pozitiei oficiale a Rusiei ca participant la procesul de reglementare a conflictului si menit sa apere interesele a peste 60.000 de cetateni ai Federatiei ruse care traiesc in regiune.
 
„Cu Rusia trebuie sa lucrezi. Oricum, nu trebuie sa scuipi in directia ei, asa cum isi permit unii dintre politicienii nostrii, aflati la putere. Iar numirea lui Rogozin, care are reputatia de politician dur si lipsit de compromisuri, este un semnal clar de neincredere a conducerii Federatiei Ruse fata de actuala elita politica de la Chisinau”, a estimat fostul ambasador al Moldovei la Bucuresti, Emil Ciobu. „Pe teritoriul Romaniei sunt deja patru baze militare ale NATO. Poate Rusia ramane indiferenta?”, a intrebat el retoric.
 
„Numirea lui Rogozin denota intentiile Kremlinului de a spori gradul de eficienta a politicii sale in regiune. Ce va insemna asta in realitate, cred ca vom avea ocazia sa aflam cat se poate de curand. Deocamdata, se poate spune numai ca Tiraspolul este optimist, iar Chisinaul, dimpotriva, este pesimist”, a apreciat, pe de alta parte, politologul Victor Josu.
 
 
Rogozin sfidator: In cotet s-a facut zarva
 
”Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”. Dmitri Rogozin a scris aceste cuvinte pe contul sau de Twitter, făcând aluzie la reacţia Chişinăului faţă de recenta sa numire ca reprezentant special al Kremlinului pentru autoproclamata RMN, transmite Agerpres.
 
 
Consilierul prezidenţial Iulian Chifu: securitatea în spaţiul ex-sovietic trebuie să redevină o prioritate a politicii externe a României
 
Consilierul prezidential Iulian Chifu, citat de Adevarul, crede că numirea lui Dmitri Rogozin în postura de „trimis special pentru Transnistria” şi şef al părţii ruse în Comitetul de cooperare interministerială Federaţia Rusă – Republica Moldova, păstrându-şi poziţia de vicepremier pentru industria militară şi agenda critică în privinţa scutului antirachetă, este un semnal puternic potrivit caruia Moscova transmite Europei şi Americii deopotrivă că miza regiunii transnistrene, cu tot ce înseamnă ea geopolitic, în termeni de securitate şi relevanţă simbolică, s-a schimbat dramatic, că greutatea Moscovei s-a aşezat solid şi pe un termen de durată pe problematica regiunii separatiste nistrene a Republicii Moldova.
 
In aceste conditii, crede Chifu, România este în situaţia în care trebuie să dea tonul şi să asume că a înţeles acest mesaj şi că ridică de jos mănuşa aruncată, că nu trimite în derizoriu şi nici nu desconsideră acest gest de început de nou mandat al lui Vladimir Putin – deşi numirea a făcut-o formal preşedintele încă în funcţie, Medvedev. 
 
Revenirea la agenda de securitate e absolut necesară, cred Chifu, pentru că deja s-a pierdut prea mult timp, iar cultura impusă de soluţia germană la criză, austeritatea şi controlul cheltuielilor publice au transformat politica în contabilitate şi au scos de pe agendă componente importante ale acţiunii conducătorilor naţiunilor europene, în special. Numirea lui Rogozin readuce securitatea în prim-plan, conchide el.
 
Iulian Chifu este de parere ca Romania trebuie sa numeasca si ea un diplomat, pe probleme de securitate est-europene, pentru a contracara numirea lui Rogozin, a carui menire ar fi sa aiba „o diplomatică susţinută, ieşiri publice mai bine ţintite şi relevante pentru efectul de antrenare şi coagulare al sprijinului aliat” care „să privească, în mod specific, la Republica Moldova şi regiunea separatistă nistreană”. 
TEMĂ DE CASĂ:
Hai să facem un exercițiu de imaginație. Să e imaginăm cam care ar fi legătura dintre isteria Moscovei și isteria unor mijloace media legată de gazele de șist care ne potscăpa de  dependența energetică față de Moscova.
 
%d blogeri au apreciat: