Arhiva

Posts Tagged ‘Klaus Johannis’

NEURONII MEDIATICI PUŞI PE BIGUDIURI ŞI OFIŢERUL ACOPERIT

13 octombrie 2014 Lasă un comentariu

În loc de motto: Povestea cu ofiţerul acoperit nu e altceva decât un dispozitiv de pus pe bigudiuri mintea celor care sunt chemaţi să voteze nişte candidaţi incapabili să ofere un proiect de ţară pentru România.

* * * * * 

Despre Traian Băsescu se spune că are o bună ştiinţă a comunicării. 

Poate că se poate numi şi aşa. Cert este că are un talent pe care pare a şi-l fi cultivat cu mare atenţie de a pune presa cu mintea pe bigudiuri.

Aruncă un  subiect care îi face pe jurnaliştii cu mintea încreţită de dorinţa de a face frumos în faţa celor care le plătesc salariile să sară la ciolan crezând că au pus mâna pe Sfântul Graal al bombelor de presă, dovedindu-se că, oricât ar întoarce povestea pe toate părţile, nu ajung la nici o concluzie.

Dace te detaşezi şi priveşti retrospectiv povestea cu ofiţerul acoperit realizezi că pe la televiziuni s-a mâncat foarte mult timp cu discuţii care nu au dus nicăieri, fie care avansând fel de fel de ipoteze care s-au dovedit ele însele a fi nişte baloane de săpun care dipăreau ca un  fum  la o analiză mai atentă.

S-au făcut conexiuni siderante menite de fapt să arunce un blam asupra tuturor contracandidaţilor celor susţinuţi de barosanii din media…

Cine sunt cei la care se referea? Aceasta era întrebarea la care jurnaliştii au tot încercat să răspundă. Evident că nu s-a ajuns decât la concluziile la care şi-ai promis jurnaliştii să ajungă.

A venit şi povestea cu Robert Turcescu.

Ceva nu s-a întrebat nimeni. Cum îşi putea asigura Turcescu o perioadă de concediu care să se suprapună peste luna de miere pe care acum o trăieşte liniştit?

Putea să facă o cerere de concediu fără plată. Avea acest drept, dar cum dracu să îţi iei concediu fără plată exact când presa fierbe cu ocazia campaniei electorale? Păi nu i se ducea dracului imaginea lui de jurnalist dedicat trup şi suflet telespectatorilor (fanilor, dacă unii preferă acest terment).

Ce au spus Turcescu şi Băsescu? Au folosit termenul de ofiţer acoperit … al cui? Ei aici şmecheria.

De fapt e o forţare logică. Teremenul corect ar fi „agent acoperit”. 

Turcescu a folosit acelaşi termen. „Ofiţer acoperit”. Păi să vedem …

Ce „dovezi” a adus Turcescu?

Două fotocopii Livretului Militar din care reiese că este OFIŢER ÎN REZERVĂ ca multe mii sau zeci de mii de români.

La numărul unităţii militare există de fapt numărul a ceea ce în viaţa civilă ar fi codificarea serviciului de personal, iar la specializare aceea de jurnalist. Adică poate oricând să fie activat şi trimis în zone de conflict ca jurnalist de front de exemplu sau la un eveniment al armatei de unde să relateze cine pupă poala cui.

A mai publicat nişte „fluturaşi” de salariu (soldă). Cui şi pentru ce i-au fost treimişi? Nu reiese…

Turcescu a mai ieşit şi cu alte şmecherii. De exemplu a spus că respectivele acte i-au fost date personal…

Niciunul din ameţiţii jurnalişti nu a contactat u  ofiţer ca să îl întrebe cum vine asta.

Păi, ia să ne gândim cum ne-au fost date tuturor Cartea de Identitate, Permisul de Conducere, Livretul Militar celor care îl avem… nu s-au dat personal trebuind să ne ducem la sediul instituţiei care le elibera unde a trebuit să semnăm de primire. Turcescu nu a spus niciodată că i-a fost aduc de un ofiţer sau măcar de un furier (curier în termeni militari).

De asemene nu a spus niciodată că ar fi ofiţer al unui serviciu secret… a spus că e ofiţer şi basta …

Care este de fapt logica întregii poveşti?

Aruncarea unei umbre asupra tuturor candidaţilor  CU EXCEPŢIA Elenei Udrea pentru simplul fapt că nimeni nu îşi poate imagina că Udrea ar putea fi ofiţerul cu pricina … De asemenea a încercat probabil canalizarea unei mari părţi a bătăliei de campanie spre o direcţie pe care o poate controla.

De fapt, ofiţer în rezervă al armatei ar putea fi chiar Traian Băsescu, la fel cum sunt toţi candidaţii deoarece sunt absolvenţi ai unei instituţii de invăţământ superior…

Cine ar putea fi (sau ar putea să fi fost, deşi din această ocupaţie ieşi doar cu picioarele înainte şi cu preotul la cap) totuşi, agenţi a ai unor servicii secrete? 

Din cei cunoscuţi ar putea fi Ponta (la el firul logic ar duce spre servicii secrete ruse) din câte umblă zvonul, ar putea fi Tăriceanu care avea relaţii de afaceri cu fostul şef al  rezidenţei spionajului unguresc în România (Rudas Erno), sau Klaus Johannis aflat în relaţii … interesante cu Germania, despre el apărând zvonuri în Sibiu imediat ce a devenit  primar când a explodat  povestea cu implicarea lui în traficul de copii dar şi anumite legături cu firme nemţeşti  extrem de puternice (de ex. BMW, Bavarian Motor Works ). Poate şi alţii …

Foşii agenţi ai unor servicii secrete ar fi consideraţi într-un anumit sens şi colaboratorii fostei Securităţi, asta neînsemnând că ar fi fost ofiţeri ai acesteia. De exemplu, Ion Iliescu, atunci când era Primsecretar la Iaşi avea în subordine Securitatea Judeţeană … deci coloaborarea a existatind iferent cât ar nega. Fişa postului o impunea.

Oare cum ar fi ca toţi jurnaliştii care comentează lucrurile astea să se intereseze cam cum e cu treburile acestea, să vadă care e diferenţa dintre un ofiţer în rezervă şi un agent acoperit de vreme ce habar n-au care e diferenţa dintre o mitralieră şi un pistol mitralieră sau dintre bombă, rachetă (bombă aeropurtată) şi  o mină, să zicem… 

Habar n-au despre ce este vorba, dar comentează şi comentează …

Băsescu niciodată nu ar putea devoala nu doar numele unui agent al unui serviciu secret românesc, dar nici faptul că ştie de exeistenţa unuia. E interzis de lege şi l-ar putea costa.

De asemenea, Robert Turcescu poate arăta că e ofiţer în rezervă, dar nu că a colaborat cu un serviciu secret ca agent acoperit. La ora asta era la bulău.

Cum a explodat şi a luat o asemenea amploare toată paranoia aceasta în jurul marelui nimic?

Simplu … se făcea un melanj logic între două expresii: „ofiţer în rezervă”, „agent secret” al unui serviciu secret, ori „ofiţer” al unui serviciu secret.

Legat de Ponta, Tăriceanu şi Iohannis, există ceva care ar cam demola povestea…

Contrainformaţiile, probabil, au făcut verificările necesare şi dacă era ceva serios, sunt ferm convins că la ora aceasta erau dispăruţi din viaţa publică. Şi nu oricum ci pur şi simplu plecau singuri…

Nu există în lume Serviciu Secret care să nu îşi controleze 100% colaboratorii. Un telefon care să spună „dacă nu dispari aminteşte-ţi de chestia cutare…” … poze, discuţii şi alte chestii compromiţătoare, chiar şi chitanţe de polată pe la diferite hoteluri pe unde nu ar fi trebuit să fie se pot confecţiona uşor.

De exemplu ce ar fi mai uşor decât să apară o chitanţă car să arate că Tăriceanu a fost cazat la cineştie ce centru de odihnă al unui serviciu secret unguresc sau de exemplu nota de plată de la un Întâi Decembrie  (când era premier) a unui sejur făcut cu nevasta la un cunoscut hotel budapestan? Şi nici măcar să nu fie pomenit ci doar să reiasă că aceasta a fost achitată de fostul lui colaborator, Rudas Erno. Pur şi simplu, orice încercare a lui Tăriceanu de a nega l-ar acuza. Hotelul are camere de supraveghere şi probabil există înregistrări. Simpla lui prezenţă acolo poate fi interpretată oricum. Nici nu mai spun de acele poze în care, întâmplător mai trece cineva prin acel hol… Tot întâmplător respectivul ar putea fi un agent de influenţă.

Asta dacă s-ar dori ca el să dispară…

E drept, aceşti indivizi ar putea avea un satut de agent dublu. Adică să fi fost „întorşi” de un serviciu secret român şi folosit pentru a controla de face serviciul străin secret pe plaiuri mioritice.

Oare de ce turma de jurnalişti care s-au implicat în această poveste nu au făcut ceea ce era logic? Să ceară un interviu unui ofiţert activ al unui serviciu secret mioritic? De exemplu SIE sau SRI… nici nu trebuia să îi devoaleze indentitatea …

Probabil pentru că astfel povestea murea din faşă şi ei, jurnaliştii. nu îşi mai puteau câştiga pâinea mult prea albă.

 E mult mai interesant să stai şi să aberezi făcând rating şi încasând cecuri grăsălane.

Toată lumea a văzut ce căsoi are Turcescu .. oare de unde a luat banii? Din activităţile lui de James Bond? Nu … din rahatul pe care l-a mâncat în carieră, din tot felul de momente de aburire a nărărăilor care îl admiră necondiţionat (în special admiratoare).

Mă întreb dacă nu ar fi mai interesat ca evoluţia candidaţilor în campanie să se refere la calităţile lor şi la ce ne propun ca să le dăm votul decât să încerce să arunce mai mult sau mai puţin voalat cu mizerii asupra adversarilor… Oare asta nu înseamnă că de fapt candidaţii sunt nişte impostori chitiţi să ajungă să aibă un CV în care, înaintea numelui să scrie Preşedinte al României?

Totul pute rău  manipulare … 

Am găsit un exemplu de articol menit să-i pună cititorului neuronul pe bigudiuri.

E vorba de o jurnalistă al cărei principal atu este faptul că e blondă natur: Sabina Fati.

Dacă tot are ocazia să dea cu manichiura în tastatură, de ce să nu încerce şi ea să „planteze” în mintea cititorilor anumite anumite suspiciuni?

Articolul se numeşte „Responsabilitatea secretului: Băsescu şi ofiţerul acoperit” şi a fost publicat de Sabina Fati la 10 Septembrie 2014.

Consider că modul în care acest articol trebuie citit pentru a ieşi de sub forţa manipulării este acela ca cititorul să se detaşeze de simpatiile şi antipatiile politice sau faţă de presa mioritică.

Responsabilitatea secretului: Băsescu și ofițerul acoperit

Sabina FatiÎn România, serviciile secrete își pot infiltra oamenii la cel mai înalt nivel al politicii? Traian Băsescu spune aproape explicit acest lucru atunci când vorbește despre pericolul ca viitorul președinte să fie nevoit să răspundă la „două butoane“, unul al funcției pe care o va deține și celălalt controlat de o structură de informații. Altfel spus, deja se întâmplă acest lucru, dacă într-adevăr unul dintre candidați este înregimentat într-o structură secretă, de unde ar putea primi ordine prin superiorul său, pentru că toți cei angrenați în cursa electorală dețin funcții publice importante.

Ar putea fi Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu în această situație? Și, dacă da, de ce a tăcut până acum Traian Băsescu? Tăcând, președintele împarte responsabilitatea cu cel aflat în culpă. Nu e la fel de periculos sau de nedemocratic să lași un ofițer de informații să fie prim-ministru și să spună „da, să trăiți“ atunci când îl sună superiorul, despre care nu știm nimic? Democrația înseamnă transparență, de aceea cei care vor să fie aleși într-o funcție publică trebuie să se așeze pe masa de disecție, pentru ca alegătorii să știe exact cine sunt și ce vulnerabilități au.

Sau ofițerul acoperit ar putea fi Klaus Iohannis, cel care a reușit să convingă Luxemburgul să se asocieze cu Sibiul în cursa pentru Capitala culturală a Europei? Dar dacă Iohannis ar fi lucrat pentru un serviciu secret, oare Traian Băsescu nu ar fi trebuit să spună public acest lucru atunci când primarul neamț a fost propus pentru fotoliul de premier din partea coaliției care milita pentru restaurația regulilor guvernării Năstase? Ar putea fi Monica Macovei ofițerul acoperit pe care urmează să-l demaște președintele? Greu de crezut că intră în tiparele celor pe care-i recrutează serviciile: prea inflexibilă, prea încăpățânată, prea independentă.

Elena Udrea nu încape probabil pe această listă a suspecților, fiindcă e puțin probabil să credem că președintele vrea să-și îngenuncheze favorita, deși în ultima vreme pare puțin mai reținut și mai circumspect în ceea ce o privește.

Peste tot în lume serviciile secrete își infiltrează oamenii în structuri politice, economice, mediatice, dar au grijă ca aceștia să rămână în planuri secundare, în așa fel încât să fie utili fără să pericliteze serviciul din care fac parte. Dar ce se întâmplă cu cei care au lucrat pentru asemenea structuri ca ofițeri acoperiți până la un moment dat și apoi au trecut în rezervă? Pot ei să-și treacă în curriculum vitae această experiență? Sau contractul cu structura din care au făcut parte le interzice orice publicitate în acest sens? Și dacă le interzice, oare nu înseamnă că ei pot fi activați la nevoie? Poate rata, spre exemplu, un serviciu secret ocazia de a-și folosi pionul, dacă acesta ajunge în fruntea unei bănci importante? Sau la vârful unui partid de guvernământ? Sau la conducerea unui minister? Greu de crezut, dar, în acest caz, ce fel de democrație avem în România? Una bazată pe o putere ascunsă?

Traian Băsescu amintește că, potrivit legii, serviciile nu-și pot deconspira rețelele și ofițerii, de aceea își asumă el acest rol. Ceea ce înseamnă că serviciile l-au informat de la început pe șeful statului despre apartenența ofițerului acoperit la structura respectivă. A fost între timp șantajat cel care răspunde la „două butoane“? De către cine? Cine l-a racolat? În ce circumstanțe? Cine a fost sau este superiorul lui? Și cum justifică Traian Băsescu faptul că a ascuns acest lucru? 

Autor: Sabina Fati

Data publicării: 10 septembrie 2014

Sursa: romanialibera.ro

Domnilor politicieni, nu încercaţi să sfâşiaţi Transilvania, ar putea să vă coste …

12 februarie 2014 2 comentarii

JOS LABELE DE PE TRANSILVANIAALTFEL AR PUTEA SĂ VĂ COSTE !!!

Observ că Politicienilor de la Bucureşti pare sa le placă tot mai mult brânza de cioban şi cârnaţul de neamţ, atât ciobanii cât şi neamţul Transilvăneni … asta nefăcând să nu dorească să sfâşie Transilvania, arbitrar după cum le cer interesele date de conturile lor şi aşa prea grase… 

Regiunile istorice ale Romniei

Nu e nimic rău că le place brânza de ardelean ori cârnaţul de neamţ . … ce e rău e că în Transilvania se simte tot mai acut un dispreţ suveran injectat cu manele şi balcanism venit de la Bucureşti…

Poate politicienilor nu le-ar plăcea doar brânza de cioban român sau cârnaţul de neamţ ci şi vestiţii curtos kalacs ungureşti ori jinarsul, turţul, pălinca, ori hirinca transilvane, indiferent cub ce nume, acestea fiind de fapt reîncarnarea Sfintei Prune …

Oare nu e păcat că de la Bucureşti se vede o împărţire pe regiuni a Românie după cum vrea fiecare politician după cum îi băleşte mintea când se gândeşte la banii pe care, în noile regiuni i-ar putea fura mai uşor şi mai rapid.

Nu e nevoie de o nouă împărţire pe regiuni a României. Aceasta există, avem 9 regiuni verificate istoric: Maramureş, Bucovina, Crişana, Transilvania, Moldova, Banat, oltenia, Muntania şi Dobrogea.

Este o Românie frumoasă şi logică … De ce să o facem praf reîmpărţind-o?

Ba avem şi capitalele impuse istoric: Baia Mare, Suceava, Oradea, Cluj Napoca, Iaşi, Timişoara, Craiova, Bucureşti şi Constanţa … De ce să primeze criteriul greutăţii cineştie cărui limbric politic, temporar megabaron local în faţa Istoriei?

Legat de Transilvania, dacă va continua călcarea în picioare cu neruşinare a ei din partea Bucureştiului, tare mă tem că nu e departe ziua în care aroganţii politiciani vor trebui să îşi ia paşaport ca treacă peste Carpaţi …

E adevărat, dorim noi circulaţie liberă şi desfiinţarea graniţelor din Europa … dar, ardeleneşte vorbind, nu văz nici o grabă. 

Putem foarte bine să punem la loc graniţa pe Carpaţi pentru a o desfiinţa apoi. 

Partea interesantă ar fi că, după asta, graniţa de pe linia Carpaţilor  ar deveni, pentru multă, graniţa spaţiului Schengen…

Despre aroganţa de a considera că e mai importantă o autostradă Bucureşti Alexandria pe circulă doar maşina de lux a penalului Dragnea decât o autostradă transilvană  necesară ca aerul dezvoltării economice .. altădată … 

Acum despre politicieni, brânza ciobanilor ardeleni, cârnaţului de calitate al nemţilor … de la o vreme extrem de apreciate de politicienii dâmboviţeni

Ciobanii .

Se pare că la Bucureşti e criză de brânză …

Astfel, politicienii de-au gândit că e bine să aducă din Transilvania. Cea mai mare producţie pare a o avea vestitul Ghiţă care nu e a politic ci polipolitic dacă de luăm după zâmbetul binevoitor pe care îl afişează şi în prezenţa Preşedintelui Băsescu dar şi a lui Victor şi Daciana Ponta,  ori a lui Daniel Constantin.

Cum la Ghiţă era cam înghesuială, iată că elena Udrea l-a preferat pe Artimiţă, aşa, mai de prin Secuime.

Diferenţa e că dacă pe Ghiţă l-au lăsat acolo unde l-au găsit, pe Artimiţă Elena Udrea l-a luat acasă (făcându-l membru al Mişcării Populare, probabil doamna Udrea va avea brânza asigurată câte zile o avea).

Interesant e că Antonescu îşi are şi el omul lui de la Sibiu, acolo unde oaia e frate cu românul (unii spun că e doar amantă). Treaba e că omul lui Antonescu e neamţ, iar neamţ cioban pe la Sibiu nu prea s-a văzut… nemţii sunt cunoscuţi drept cârnăţari … neamţul care nu are cârnaţul de calitate nu e neamţ adevărat …

Nu că aş vrea să insinuez chestii deocheate, dar, despre ciobani se spune că sunt nişte fiinţe cu trei picioare, ba chiar cu patru când stau rezemaţi în bâtă …

Că doamna Udrea sau Daciana Ponta au oarece afinitate spre ciobanii bazaţi, e de înţeles. Elena Udrea nu mai are acasă cocoş, iar Daciana e măritată cu Victor Ponta ceea ce e cam la fel ca în cazul doamnei Udrea… Ceilalţi? Regret, dar logica mea nu e destul de bine aspectată ca să înţeleg.

Cât despre Antonescu, afişându-se cu cârnăţarul când ma modă sunt ciobanii, cred că din două una, ori are intoleranţă la lactoză, ori îi place cârnaţul de calitate …

Mă întrebam cum aş putea încheia aceste gânduri … 

Poate cu o rugăminte… 

Domnilor politicieni, indiferent dacă vă place să băgaţi în gură brânză de cioban din Secuime ori de la Sibiu, fie că vă place să băgaţi în gură cârnaţ de cârnăţar neamţ, minimul bunsimţ cere să plătiţi … cu bani. Aşa, ca să nu distrugeţi şi economia Transilvăneană. Aşa-i frumos …

Dacă tot doresc să descopere minunăţiile Transilvaniei, le recomand politicianilor să încerce şi câte un păhăruţ de jinars, pălincă, turţ sau horincă, iar după aia merge la fix şi un dulce … de ce nu o bucată  de kurtoskalacs ungureşti … aşa, ca să nu se supere nici UDMR …

Până una alta:  NU ÎNCERCAŢI SĂ SFÂŞIAŢI TRANSILVANIA …. AR PUTEA SĂ VĂ COSTE …

JOS LABELE DE PE TRANSILVANIAALTFEL AR PUTEA SĂ VĂ COSTE !!!

Crin Antonescu are vise în care e servit la masă de ospătarul Ponta?

11 februarie 2014 Lasă un comentariu

Klaus Johannis devenit o marotă pentru PNL şi o ameniţare pentru PSD. E posibil ca el să deţină scânteia care va arunca în aer USL …

Klaus Johannis

Iată că trăirăm s-o vedem şi pe asta…

PNL a făcut din promovarea lui Klaus Johannis, primarul Sibiului,  în cât mai multe şi mai importante funcţii din guvern un ţel cum PNL n-a mai avut. Dacă se poate, să rămână şi primar să fie şi ministru că îţi vine să te şi miri că încă nu l-au propus şi drept catindat pentru postul de preşedinte al României, şi Patriarh, şi ce-o mai fi …

Extrem de iritat că PSD nu e de acord din start cu această propunere, poate şi pentru că nu cred că se pune problema ca Ponta să îl lase în locul său ca Premier, Crin Antonescu Preşedintele PNL, a spus că primul-ministru ar fi primit „precum un chelner” o listă de priorităţi de la şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Nu eu a declarat Crin Antonescu a doua zi după o victorie copleşitoare, m-am dus să închei pact cu Traian Băsescu. Nu eu, a doua zi după ce şapte milioane jumătate de români au votat într-un fel, m-am dus să-mi dea Barroso lista de comenzi ca la chelneri. Nu eu am făcut aceste lucruri, deci nu împotriva mea se poate îndrepta suspiciunea că mi-aş bate joc de milioane de voturi ca să-l pun pe Traian Băsescu prim-ministru”

Antonescu, Ponta

Despre paranoia şi inflamarea personalităţii lui Antonescu am mai vorbit; de data aceasta Crin Antonescu, obosit şi enervat, cu un rânjet care se dorea zâmbet probabil a dat frâu liber fanteziilor sale din momentele de reverie etnobotanică, visul său profund, în afară de acela cu ceasul cu sculătoare care îl trezeşte la Cotroceni, este acela de a fi servit la masă când vine obosit de la o partidă de poker de Ponta în postură de ospătar.

 La rândul lui, Ponta, iritat de  coşmarele care îi toacă nervii, inevitabil  cu Băsescu,  nu  a pierdut ocazia să se lege iar de Preşedinte.

„Am văzut (ce a spus Antonescu – nota Blue) – a declarat Ponta – de când e prieten cu Băsescu, are acelaşi limbaj. Cred că prima dată când îl va întâlni Antonescu pe Barroso, o să-i transmită aceste lucruri şi e suficient, eu nu intenţionez să îi răspund nici lui Băsescu, nici lui Antonescu la acest gen de declaraţii. Eu am foarte multă treabă, iar dânşii au foarte mult timp”.

 „Uniunea Social Democrată a fost făcută pentru alegerile pentru Parlamentul European. De asemenea, noi colaborăm şi la nivelul Guvernului, al Parlamentului României, al structurilor locale şi stabilitatea e extrem de importantă pentru toată lumea. Astăzi, alături de mine, erau invitaţi ministrul de Finanţe şi ministrul Economiei. Bine că am venit eu” –  a mai spus Ponta.

Dacă mă gândesc un pic, mă mir că Antonescu şi gaşca lui de infractori din PNL sunt atât siguri de ei înşişi şi îi consideră pe social democraţi atât de tâmpiţi încât să nu observe evidenţa. Sudarea tot mai puternică a cuplului Antonescu-Johannis, pe de o parte, în eventualitatea alegerii ca preşedinte a lui Crin, pesediştii vor fi scoşi din calcule când va veni vorba de funcţia de premier.

De asemenea, Antonescu pare a nu vedea că făţărnicia lui de-a dreptul maladivă împinge PSD spre un candidat la alegerile preşedinţiale, fără glumă, candidatura lui Sorin Oprescu şi mai ales susţinerea ei de către  PSD pare tot mai sigură. 

Extrem de interesant îmi pare  faptul că PSD pregăteşte un nou candidat, unul care să îi garanteze lui Ponta fotoliul de Premier. Nu dau nume, spun doar că e vorba de cineva relativ tânăr …

Senzaţie, la Cotidianul rahatul e proaspăt şi borboroseşte ameţitor

7 februarie 2011 6 comentarii

Formidabil… Citiţi şi vă uimiţi ce poate publica fiţuica Cotidianul.ro:

Omul Anului 2010 în România

Încercarea redacţiei cotidianul.ro de a stabili o personalitate definitorie pentru anul 2010 în România s-a dovedit a fi mai dificilă decât am crezut. Opţiunile cititorilor noştri s-au arătat a fi net diferite faţă de cele ale telespectatorilor sau ale publicului investigat prin mijloacele sondajelor de opinie. …. bla, bla, bla….

In extremis, am decis să ne asumăm o aproximare susţinută şi de criterii profesionale, civice şi etice. Astfel am ajuns la concluzia ca, pentru 2010, sondajul nostru intitulat Omul Anului 2010 să se încheie cu o listă care să reprezinte cât se poate de fidel opţiunile diverse ale cititorilor de pe site-ul cotidianul.ro.

Astfel, Diploma „Omul Anului 2010 în România” va fi acordată miercuri, 9 februarie, următoarelor personalităţi:

– av. Gheorghe Piperea – Radu Beligan – Crin Antonescu

– Klaus Johannis – Angela Gheorghiu – Olimpia Moica

– arh. Dorin Ştefan – prof. Mona Pivniceru – Lucian Bute

– Mircea Badea – prof. Dan Mircea Enescu – acad. Mircea Maliţa

Decernarea va avea loc la ora 18.00, în sala New York a hotelului Pullman din Capitală.

Dacă doriţi să vedeţi toată mizeria în original, poftiţi vă rog, e freehttp://www.cotidianul.ro/136764-Omul-Anului-2010-in-Romania

Să-mi bag picioru’: Crin Antonescu, Klaus Johannis, prof. Mona Pivniceru, Mircea Badea … etc … hehehe homo annus, pardon homo anno sau cum dracu se spune în latină la omul anului… hehehe … mortal

Pentru care fapte? Pentru că l-au înjurat pe Băsescu?  Păi cui dracu îi lăsăm pe ceilalţi mulţi mâncători de rahat care nu îţi pot scoate din colonul lui Felix limbile? Dana Grecu, Gabi Firea, Mariana Câmpeanu, Oana Dobre, Oana Stancu, Monica Tatoiu, Radu Tudor, Mugur Ciuvică, Adrian Ursu şi ceilalţi, fie că sunt slugi ale mogulilor, prestatori orali ai Uniunii Spăgarilor Liberi, ai sindicatelor bugetare, ori simplii invitaţi de ocupaţie invitaţi?

Puţin respect oameni buni… puţin respect …au prestat şi alţii şi încă mult mai abitir. Cum dracu să treacă Johannis în faţa acelor „luptători” oralişti?

Ţîţîţî… toate ca toate, dar Tembelică Badea omul anului? Asta e mortală, chestie de povestit nepoţilor la gura sobei… şi eu care mă întrebam dacă măcar e din specia om… 😀

%d blogeri au apreciat: