Arhiva

Posts Tagged ‘Minciuni’

CARMEN DAN – MINCINOASA DE LA INTERNE

19 noiembrie 2018 Un comentariu

Într-o postare devastatoare făcută azi, 19.11.2018, pe contul său de Facebook, jurnalista Emilia Șercan o face pubere pe Carmen Dan, blonda de la Interne. Jurnalista demonstrează extrem de aplicat că fosta secretară de scoală gimnazială este o mare, mare mincinoasă.

”Niște luni de zile bune – scrie Emilia Șercan pe Facebook  s-a bătut public toba pe reforma care se face în Academia de Poliție în chestiunea tezelor de doctorat. S-a ridicat foarte mult nivelul de așteptare mai ales după ce ministrul de Interne Carmen Dan a anunțat în luna mai că se face o verificare a tezelor de doctorat susținute în perioada 2007 – 2011 de angajați ai MAI care încasează spor de doctorat.

Carmen Dan a avansat cifra de 80 de teze care ar intra în verificare și a explicat clar de ce a cerut analizarea tezelor din perioada 2007 – 2011: lucrările de după 2011 au fost verificate cu un soft antiplagiat pentru că așa cerea legislația modificată odată cu legea educației.

Pe acest fond, Academia de Poliție a făcut azi o conferință de presă ca să anunțe concluziile mult așteptatului raport. Iar în respectiva conferință am aflat un singur lucru important: s-au verificat 149 de teze cu un soft de verificare a similitudinilor, iar în cazul a 55 de teze s-a trecut pragul de alertă de 30% similitudine care înseamnă verificare la Comisia de Etică pentru suspiciune de plagiat.

Și încă ceva: nu a fost vorba despre verificări care au vizat tezele din perioada 2007 – 2011, ci despre perioada 2011 – 2017. Și nu s-au luat doar tezele angajaților MAI, ci s-au laut toate tezele. Suna bine, nu? S-o credeți voi!

Nu sună bine deloc pentru că purtătorul de cuvât al Academiei de Poliție, prorectorul Mihail Marcoci, nu a răspuns la niște întrebări esențiale.

* Câte teze s-au susținut, în total, în Academia de Poliție în perioada 2011 – 2017?

* Câte teze s-au susținut la Școala Doctorală în Drept în perioada 2011 – 2017?

* Câte teze s-au susținut la Școala Doctorală în Ordine Publică și Securitate Națională în perioada 2011 – 2017?

*Câte teze susținute anterior anului 2011 există în format word în sediul Academiei de Poliție.

*Câte din tezele verificate aparțin unor angajați ai Ministerului de Interne?

Ni s-a spus că aceste date ne vor fi transmise ulterior. Nu le-am primit încă.

Totuși, din datele pe care le am eu de la Ministerul Educației, în perioada 2011 – 2017 la Academia de Poliție s-au susținut 286 de teze de doctorat, 84 în Drept și 202 teze în Ordine Publică și Securitate Națională.

Așadar, constatăm că din acest total de 286 de teze au fost verificate doar 149. Adică circa o jumătate dintre ele. De ce nu au fost analizate toate?

Ni s-a spus că au fost verificate doar cele care erau în format word, că cele în format pdf (67 la număr) nu au putut fi analizate de softul deținut de Academia de Poliție. De parcă un text pdf nu poate fi convertit în word – sigur se găsesc specialiști prin Academie care să o facă printre zecile de doctori extrem de competenți.

Ni s-a mai spus că alte 24 de teze au fost ridicate cu totul de Parchetul General într-un dosar penal deschis în 2016 (despre care voi reveni cu informații zilele viitoare) și că de asta nu s-au putut verifica.

Cu toate astea, domnilor conducători ai Academiei de Poliție, nu iese aritmetica aia simplă, de clasa a treia: 149 + 67 + 24 = 240. Ce se întâmplă cu restul de 46 de teze? De ce nu au intrat în verificări și ele? Și ce faceti cu celelalte 67 de teze dacă titularii nu vor să vă dea variantele word? Ștergeți praful de pe ele?

A, și încă un lucru pe care l-am întrebat și în conferința de presă, rămas fără răspuns: tezele din perioada 2007 – 2011 nu au fost verificate pentru că în acest interval au fost susținute tezele multora dintre actualii profesori din Academia de Poliție?” 

Autor: Emilia Șercan

Sursa: Contul de Facebook al jurnalistei

Prin decizia sa CCR încalcă flagrant Constituția

Înainte de a se produce un atac de infanterie se face o pregătire de artilerie cât mai temeinic astfel încât să se creeze un avantaj prin slăbirea apărării adverse.

După acest model s-a încercat discreditarea SRI și DNA și diabolizarea relației, obligatorii de fapt. dintre ele.

Acum, folosindu-se Curtea Constituțională pe post de armă, Statul Penal a început atacul la baionetă. 

Pein decizia sa de a încerca să oblige Președintele să execute comanda dată de liviu Dragnea prin Ministrul justiției, Curtea Constuționeală a comis mai multe ilegalități. Ca importanță în mod normal Constituția este deasupra Curții Constituționale, aceasta având obligația să lămurească dacă ceva e sau nu constituțional.

Prin decizia sa, Curtea Constituțională a deveni o curte de contencios, abuzând prin adăugarea la Constituție a unor chetiuni care nu există.

În constituție la ARTICOLUL 132, statutul procurorilor, se spune la alin (1): ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Asta nu neagă nimeni, și este adus ca argument pentru decizia CCR de a obliga președintele să facă ce dictează Ministerul Justiției… Doar că avem o problemă. Demiterea doamnei Kovesi trebuie să urmeze o procedură în trei etape:

  1. PROPUNEREA: O face ministrul Justiției,
  2. AVIZAREA: O face CSM,
  3. DECIZIA: Îi aparține Președintelui.

Prin această etapizare a procedurii de demitere s-a urmărit exact asigurarea acelei independențe de care procurorii au nevoie și îi ferește de abuzurile Ministrului Justiției care e om politic.

Prin decizia sa, Curtea Constituțională, cu de la sine  putere,  mută decizia de la Președinte la Ministrul Justiției, lucru care este o ilegalitate crasă și care ar trebui să atragă desființarea acestei Curți deoarece astfel a demonstrat că nu mai este neutră, devenind un instrument politic subordonat PSD.

Ca la o comandă, toți mâncătorii de rahat au sărit să apere decizia CCR și să sfătuiască Președintele să se supună acesteia…

A DOUA BLONDĂ CA IMPORTANȚĂ DIN VIDELE MĂNÂNCĂ RAHAT CU POLONICUL

A doua blondă ca importanță din Videle, în loc să își vadă de gaura din CV legată de studii, Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, vicepreşedinte al PSD, a declarat joi că se aşteaptă ca preşedintele Klaus Iohannis să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Întrebată de jurnalişti, cu prilejul unui eveniment organizat la sediul MAI în contextul Zilei Copilului, cum comentează decizia CCR în cazul Kovesi, ministrul Dan a spus: “Aşa cum cunoaştem, deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Mă aştept ca preşedintele României să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale, pentru că, până la urmă, preşedintele este garantul Constituţiei”.

La întrebarea dacă e de părere că preşedintele va trage de timp, Carmen Dan a răspuns că şi-ar dori să nu se întâmple lucrul acesta, ci ca şeful statului să dea dovadă de responsabilitate şi să procedeze în consecinţă.

Chestionată de presă dacă opinează că ar trebui ca şefa DNA să-şi dea demisia, ea a declarat: “E un gest de onoare, aş zice, e o analiză proprie pe care unii dintre noi aşteaptă să o facă, oricum există această decizie, oricum ştim că e este obligatorie şi aşteptăm de la preşedintele României să o respecte (…). E o analiză pe care trebuie să şi-o facă orice om într-o asemenea poziţie, dar nu sunt atât de convinsă că o va face”.

MĂSCĂRICIUL CIORDACHE ARE IMPRESIA CĂ MAI IA ÎN SEAMĂ CE SPUNE EL ȘI ALTCINEVA DECÂT RETARDAȚII CARE VOTEAZĂ PSD

Codruța, go home”, a spus Iordache, în prezent președintele Comisiei speciale din Parlament pentru legile justiției.

Florin Iordache este cunoscut de asemenea pentru replica „Altă întrebare”, folosită de numeroase ori în timpul conferinței de presă de după adoptarea controversatei OUG 13.

Aşteptăm motivarea deciziei CCR. Din ce am citit în comunicat, e foarte clar că preşedintele este obligat să o revoce printr-un decret. Sintetic, în urma deciziei de astăzi, în trei cuvinte, Coduţa, go home! Cred că decizia este clară şi de aici încolo cred că se stabilesc şi principiul potrivit căruia ministrul propune şi propunerile pe care le face trebuie ţinut cont”, a spus Florin Iordache.

Au fost astăzi decizii al Curţii care ne-au plăcut, cum este aceasta, au fost şi decizii care nu ne-au plăcut, dar vrem nu vrem, deciziile trebuie respectate. Preşedintele României va citi foarte bine decizia şi în funcţie de această decizie va proceda în consecinţă”, a spus parlamentarul, întrebat ce vor face PSD-ALDE dacă Iohannis va refuza revocarea.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, voi aştepta motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”, a spus preşedintele Klaus Iohannis miercuri, înainte de decizia CCR.

Sursele declarațiilor blondei și a măscăriciului:

stirileprotv.ro

digi24.ro

Așa zisa luptă împotriva abuzurilor în Justiție: o minciună sfruntată

13 aprilie 2018 2 comentarii

De prea mult timp, justiția, statul de drept în general sunt sub un furibund și parșiv asediu dinspre zona politico-mediatică. Practic, totul pare a pleca de la o minciună sfruntată și anume că jurnaliștii și politicienii vârf de lance al atacului ar fi susținători ai luptei anticorupției, ei având un dinte doar împotriva șefilor SRI, DNA etc.

Este o nuanță pe care s-a țesut cu răbdare și perseverență în mult prea lungile și multele emisiuni  de la ore de maximă audiență. Ani de zile, cu răbdare s-a construit cadrul în care se desfășoară un adevărat linșaj media. ”Știți – pare a se spune – noi nu avem nimic cu lupta anticorupție, cu instituțile statului de drept, noi luptăm doar împotriva ticăloșilor care fac abuzuri”. Am văzut nenumărate adevărate rechizitorii prin care se denunțau acte de corupție, se fluturau ”probe” (de exemplu, nu odată Mihai Gâdea flutura niște hârtii care ar dovedi ceva și care ar urma să poată fi văzute pe siteul lor. Iteresant dar pe site nu apărea niciodată nimic, dacă analizai înregistrarea  frame cu frame observai că de fapt acele hârtii nu erau decât desfăășurătorul emisiunii).

Aceste acuzații țineau trei zile iar când se încerca analizia lor se dovedeau doar niște baloane de săpun, niște argumentații care aveau la bază o mică minciună au o interpretare forțată a ceva pe care se țesea o construcție logică în care se introduceau din când în când artificial elemente care să ajute ajungerea la ținta dorită.

”Probele” erau niște ghidușii, de cele mai multe ori, fabricate, uneori dincolo de limita bunului simț. Diferite afirmații făcute cu mare perseverență în studiourile de execuție ale, popular numiților, Mâncători de Rahat, repetate până la obsesie intrau cumva în conștiința telespectatorului ca un fel de repere de referință. Astfel că, peste o vreme, ceea ce țesuseră pe o mică minciună era folosit ca argument, telespectatorul amintindu-și că ”da, am auzit de chestia aceasta” nemaiștiind unde, dar asta nu conta. Practic era vorba de crearea unei minciuni mari argumentată de minciuni ici și multe.

Dacă ne uităm la politicianii și jurnaliștii care acum se rup în figuri cu dezvăluiri ale ”statului paralel”, fie au avut sau au probleme jîn justiție, fie sunt vajnici angajați ai unor moguli cărora, dacă le spui ”penali” le faci un mare compliment.

Toți își doresc subordonarea justiției pentru a o putea controla, o justiție prea incisivă însemnând pentru ei drumul spre pușcărie, ei știind că la o analiză a faptelor lor din trecut nu poate duce decât acolo. Toți cei care își doresc astăzi să și-o subordoneze din nou și să împiedice serviciile să o mai ajute și-au dorit asta și înainte de protocoalele SRI-DNA. Și înainte ca Maior, Coldea și Koveși să ajungă cei mai puternici oameni în stat. Atitudinea lor nu este o reacție la nimic altceva decât la frica de închisoare. Culmea este că niciunul din ei nu pote să își justifice nici 10% din avere … o fi vreo coincidență? Greu de crezut..

De fapt lepre de teapa unora ca Tăriceanu, Dragnea, Voiculescu, Năstase etc nu au dorit niciun fel de luptă anticorupție. Și au acționat împotriva noii ordini de stat și a celor care încercau să o impună, imediat după 2005, când au început să se teamă că și afacerile lor ilicite vor ajunge să fie judecate la un moment dat. Unii s-au opus pe față, cu furie, asumându-și direct războiul, precum Voiculescu, ceilalți mai pe tăcute, folosindu-se de marionetele din partidele lor. O demonstrează chiar faptul că  înființarea DNA și a ANI, decuplarea CSM și a Înaltei Curți de la rețelele  mafiote din magistratură au fost întâmpinate cu huiduieli și cu proteste disperate, nu cu aplauze, cum ar fi trebuit să se întâmple dacă liderii PSD, PNL, PC, PRM și UDMR chiar ar fi pus mai presus binele comun decât interesele lor meschine. Dacă vreți să vă amintiți cât de îngroziți au fost din totdeauna de ideea că cineva i-ar putea întreba cum și-au făcut banii, cred că nimeni nu se îndoiește de faptul că argumentele invocate de Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Mate Andraș-Levente, Lucian Bolcaș, Marcu Tudor și Sergiu Andon, complet anapoda, în Parlament, în octombrie 2006 aveau ca rol să îi ajute  să nu fie obligați la declararea averilor, dar mai ales a modului în care și le-au făcut.

În vremea aceea, lupta anticorupție nu era decât o amenințare ce părea a se profila asemeni unei furtuni, undeva. Departe la un orizont ce putea fi evitat. Nici vorbă de abuzuri, pentru că, după cum reiese din dialogurile fostului șef al FBI cu Băsescu, Maior și Kovesi, la finele lui 2006 statul încă cerea ajutor pentru a deveni mai eficient. De abia atunci, Robert Mueller le-a sugerat să găsească ”posibilitatea legală” de a folosi interceptările telefonice ca probatoriu în instanțe.De întâmplat s-a întâmplat mult mai târziu. Cât despre protocolul SRI – DNA, el a fost semnat în 2009.

Prin 2005 C.P Tăriceanu cerea insistent să fie informat de procurori când începeau o anchetă la adresa unui membru al guvernului (guvernul lui dovedintu-se a fi cel mai penal guvern din istoria României). S-a dovedit că de fapt el dorea să poată bloca dosarele, ca și până atunci.

Nu avem cum să nu ne întrebăm, dacă problema PSD-ALDE-Voiculescu cu justiția a apărut doar odată cu abuzurile, de ce l-au suspendat pe Băsescu în 2007? Ce abuzuri erau atunci? A comis Daniel Morar vreun abuz? De ce nu ni le prezintă Tăriceanu și Antena 3? Nu a comis abuzuri sau vor să-și protejeze aliatul din Curtea Constituțională? Or fi uitat că în documentul prin care au cerut în Parlament, în 2007, suspendarea preşedintelui au dat ca exemple de ingerințe în treburile justiției faptul că ”a cerut procurorilor să redeschidă dosarele penale privind Bancorex şi Banca Agricolă” și că a declarat că foarte mulți magistrați sunt corupți? Acum 11 ani, ca și astăzi, ce îi deranjează pe cei cu probleme în justiție este chiar justiția și revigorarea ei, cu sprijinul partenerilor strategici. Protocoalele SRI nu sunt decât un alt pretext pentru a opri lupta anticorupție. Așa cum au fost, în 2007, la suspendarea președintelui, acuzațiile ridicole de mai sus.

Se vorbește tot mai des despre implicarea la DNA a ofițerilor CIA, adică de implicarea americanilor în justiție… interesant. Tăriceanu și nu numai, o amintește  în ultima vreme cu insistență, oare cum se explică că ambasada SUA nu doar că nu a jubilat când Patriciu a fost arestat, ba chiar s-a declarat îngrijorată, după cum reiese din cablograma trimisă la Washington pe 6 iunie 2005? Citez: „Managementul Rompetrol se teme, pe bună dreptate, că punerea sub acuzare (sau condamnarea, bineînțeles) ar putea să ducă la prăbușirea companiei. Compania are planuri în desfășurare de a-și extinde operațiunile în Kazahstan și Rusia astfel încât să se poată baza pe surse solide de țiței pentru rafinăriile sale. Sursele financiare necesare pentru această extindere sunt acum, în mod firesc, în pericol (…) De subliniat că o astfel de criză a Rompetrol ar putea avea un impact politic și economic mult mai larg. Compania contribuie cu aproximativ 7% din totalul veniturilor colectate la bugetul de stat, adică în jur de 2% din Produsul Intern Brut total…”.

Americanii recunoșteau, dincolo de impactul asupra României a Crizei de la Romăetrol l-ar avea asupra României, că dosarul îi interesa și pentru că ancheta îl viza inclusiv pe ”vicepreședintele Rompetrol, Phil Stephenson, cetățean SUA, care deține 20% din companie.” Cu toate acestea au transmis la Washington că ”procurorul care supraveghează cercetările în dosarul Rompetrol este o persoană care a beneficiat de pregătire în SUA și este programată să participe la o nouă sesiune de training pe continentul american în cursul anului următor (…) Cu alte cuvinte, echipa de anchetatori poate că nu se ridică la standardele SUA dar au fost expuși la metodologiile folosite de noi. În plus, Ilie Botoș (procuror-general la vreme aceea – n.m.) a susținut că probele strânse împotriva Rompetrol au fost obținute și cu concursul Băncii Naționale, a Gărzii Financiare și a Oficiului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, sugerând astfel că nu este vorba despre o operațiune investigativă motivată politic.”

Una peste alta, ideea că SUA ar fi inițiat, ascuns sau încurajat abuzurile de dragul susținerii luptei anticorupției cam este contrazisă .. pur și simplu nu se ”înșurubează”, ba dimpotrivă,  acolo unde SUA  a intervenit a făcut-o pentru a preveni transformarea ei în instrument pentru răfuieli politice. ”(…) Nu vrem să descurajăm Guvernul României în intenţiile sale de a acţiona împotriva „peştilor mari” – prin urmare este necesar să tratăm cu grijă acest subiect. Mai mult, se poate ca într-adevăr unele pietre încă neîntoarse ale Rompetrol să ascundă slăbiciuni sau concluzii neplăcute. Cu toate acestea, nu este nevoie să se ajungă la un proces – spectacol ca cel al Yukos în Moscova, un punct de vedere pe care l-am susţinut cu putere în faţa Guvernului României”, notau reprezentanții Ambasadei SUA  de la București.

Dosarul ”Rompetrol”este un dosar școală și conține și explicația pentru care s-a ajuns la protocoalele SRI. Procesul prin care trebuia să fie clarificat modul în care Adrian Năstase i-a făcut cadou finanțatorului PNL o afacere pe care avea să o vândă cu un miliard de dolari a fost tergiversat ani de zile. A fost și suspendat, în urma unei sesizări la Curtea Constituțională. Acest dosar fiind un caz extrem de explicit despre tot ce nu mergea bine în justiție, în ciuda eforturilor unor ofițeri de informații și procurori care au îndrăznit să se pună cu grangurii vremii,  banii și legăturile acestora cu rețelele mafiote din instanțe făceau imposibilă condamnarea lor.

În acea perioadă a fost realmente batjocorite plăpândele instituții anticorupție, înțelegerile nescrise dintre Patriciu, Voiculescu ori Vîntu și rețele de gen Voicu – Costiniu prin care li se garanta imunitatea, sau cu rețelele de politicieni, demnitari și funcționari ai statului, prin care li se garanta prosperitatea, au obligat statul să-și dezvolte propriile protocoale de colaborare inter-instituționale. Fără ele, nu ar fi avut nicio șansă să îi facă să plătească în instanțe pe stăpânii din umbră ai statului mafiot. Prevederile acestor protocoale au fost pe măsura durității războiului care a început în 2005 și care nu dădea semne, în 2009, că va fi câștigat vreodată de stat.

Este o minciună sfruntată că stăpânii statului mafiot ar fi susținut lupta anticorupție dacă nu ar fi existat abuzuri. Ce s-a întâmplat între 2005 și 2009 a fost o luptă anticorupție cu pași mărunți. Și a eșuat. Justiția nu a reușit să îi condamne nici pe Patriciu, nici pe Voiculescu, nici pe Vântu. Și cu toate acestea, ei nu au fost dispuși să accepte nici măcar să fie luați la întrebări, nici măcar să îi tulbure gândul că într-un viitor îndepărtat situația le-ar putea scăpa de sub control.

De fapt acesta este motivul pentru care a fost suspendat Băsescu în 2007. De aceea au făcut un cartel în 2009 ca să-l scoată pe Geoană președinte. De aceea l-au suspendat în 2012. Și protocoalele lor, în care au decis să lupte pentru a păstra intact statul mafiot instaurat după căderea lui Ceaușescu, ar trebui desecretizate pentru a înțelege cum s-au născut protocoalele inter-instituționale și de ce au fost indispensabile, în ciuda riscurilor reale de abuz. Din păcate, asta nu se va întâmpla nici în 1000 de ani!

După ce că e de o incompetentă crasă, Sexy LOV (Lia Olguța Vasilescu) e și o mincinoasă nerușinată

2 aprilie 2018 2 comentarii

VASILICA ȘI OLGUȚA INVITATE LA UDAT LA COTROCENI

Cu urechile prinse în protocolul de colaborare dintre SRI și DNA și cu gura plină de rahatul pe care și-l îndeasă în gură, pseudo jurnaliștii de la așa zisele televiziuni de știri au cam trecut cu vederea un fapt. Deși pentru dumnealui mâine, 03.04.2018 este a treia zi de Paști, Președintele Iohannis le-a invitat la Cotroceni pe Premierul Vasilica Dăncilă și pe Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Întâlnirea ar urma să aibă loc la  ora 12.00, la Palatul Cotroceni, discuția urmând a avea ca temă  legea salarizării şi efectele acesteia şi nu este exclus să fie adus în discuţie proiectul legii pensiilor.

De ce atâta grabă?

După ce că e de o incompetentă crasă, Sexy LOV (Lia Olguța Vasilescu) e și o mincinoasă nerușinată

REVOLUȚIA FISCALĂ DĂ SEMNE CĂ NU MAI POATE SCOATE OIȘTEA DIN GARD

Dacă facem un exercițiu de memorie ne amintim că ori de câte ori ieșea la declarații Lia Olguța Vasilescu spunea că toate pensiile și salariile vor crește atât de mult încât ne va privi Europa cu uimire. Au existat voci care spuneau că acele creșteri de venituri cu care umbla PSD în coadă nu prea sunt sustenabile și e chiar probabil ca țara să intre într-o criză mai gravă decât cea care a fost, nivelul de trai urmând a se prăbuși dramatic.

Atenție ! Creșterile de până acum sunt doar prima treime din cele care ne erau servite.

PENSIILE ȘI SALARIILE VOR CREȘTE CU EXCEPȚIA UNORA CARE NU VOR CREȘTE

La un moment dat a înțeles până și Olguța Vasilescu un fapt, fanteziile ei aproape erotice cu creșteri nemaivăzute nu prea erau posibile, așa că a început să iasă cu declarații în care spunea că de scăzut nu vor scădea veniturile nimănui. Spera că va prelua la datoria națională costurile și vor reuși să își păstreze măcar nominal (neglijând scăderea puterii de cumpărare) ceșterile de venituri.

La sfârșitul lui Decembrie 2017, ministresa Muncii aducea vești bune de  sfârșit de an: pensiile vor crește și în 2018, la fel ca și salariile, doar că venea cu o nuanță, excepție vor face persoanele cu pensii speciale care vor trebui să renunțe la una din pensii , surprize neplăcute urmând a fi și pentru unii bugetari ale căror salarii vor scădea chiar de la începutul lui 2018. Răzvan Dumitrescu realizatorul emisiunii Subiectiv  în emisiunea căruia, Olguța Vasilescu, a făcut ”dezvăluirile” fiins aproape năuc, neștiind cum să pună batista pe țambal.

”Pensiile cresc anul viitor, cum au crescut și anul acesta. Anul viitor avem în plan și adoptarea legii pensiilor care a suferit o amânare anul acesta. Nu scade nicio pensie, dar cei cu pensii speciale vor alege una dintre ele. Cei care sunt în această situație vor trebuie să opteze pentru o pensie pe care o doresc, probabil pe cea mai mare. Punctul de pensie va crește la 1.100 de lei și este prognozat ca până în 2020, punctul de pensie să ajungă la 1.775 de lei. Vom reduce automat din deficitul pe care îl avem la sistemul de pensii și asta ne va ajuta” – a declarat atunci  ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, tot ea adăugând că:

”Am spus că la o mică parte din bugetari vor scădea salariile. Sunt, în general, cei cu funcții de conducere, unde oricum salariile sunt foarte mari, pentru că sindicatele au negociat bine. Oricum, dezechilibrele sunt foarte mari. Era clar că nu putea să continue așa. Abia în 2022, sistemul va fi complet echilibrat și toți vor avea salarii egale pentru muncă egală. Trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat nu scade salariile. Dar salariile pot scădea, dacă angajatorul vrea să le scadă. Nu au nicio legătură cu transferul contribuțiilor dintr-o parte în alta”, a mai declarat ea admițând că totuși, unele venituri se vor reduce.

Ca toți pesediștii, incapabilă să își asume prostiile pe care le face, doar meritele fiind ceva personal, vina fiind o chestie colectivă, madam Vasilescu s-a apucat să dea vina pe greaua moștenire și să sublinieze cum s-au sacrificat ei, guvernanții de grija populimii. Evident, ei fiind un guvern care făcea tot ce putea, ticăloasa de Opoziție punându-le tot felul de piedici (uitând evident că acest guvern are o puternică susținere parlamentară, și chiar dacă cei din opoziție ar ieși cu pancarta de gât nu ar putea să li se opună. Cum au pus mâna pe putere cum au trecut la muncă neavând timp de luni de miere în care să se bucure de deliciile guvernării … și mai erau și cei din stradă care strigau din toți bojocii

”Cred că suntem singurul guvern care nu a avut nici măcar o săptămână de miere, nu o lună. Am avut demonstrații din prima săptămână de guvernare. Opoziția este foarte agresivă în Parlament, dar noi trebuie să ne ducem la bun sfârșit ce avem în programul de guvernare…. I s-a dat o foarte mare libertate premierului în ce privește aplicarea programului de guvernare și a politicilor publice, ceea ce este foarte bine până la urmă.

Eu nu țintesc șefia PSD și nici locul de prim-ministru” – a mai spus Olguța pentru a nu crede cineva că ea ar putea pretinde funcții atât de înalte, mai ales având în vedere mega reușitele sale.

PENSIILE ȘI SALARIILE VOR CREȘTE CU EXCEPȚIA CELOR CARE VOR SCĂDEA

Iată că a venit vremea ca Olguța să recunoască faptul că nu doar că nu vor crește toate pensiile și salariile, unele chiar scăzând substanțial.

Poate o fi vina frigului, care face lucrurile să devină din mici și mai mici, poate or fi soroșiștii care manifestă acuzând guvernul de tot felul de porcărele, iată că madam Olguța recunoaște explicit  că a scăzut valoarea contribuțiilor la pilonul II de pensii din cauză că angajatorul nu a majorat în mod corespunzător venitul brut al angajatului. Da, vina e a angajatorului ticălos care e cam bagabont.

„După cum, desigur, cunoaşteţi, reducerea contribuţiei la pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% operează începând cu veniturile realizate în luna ianuarie 2018, concomitent cu transferul contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat. În situaţia în care angajatorul nu a majorat în mod corespunzător venitul brut al angajatului, contribuţiile pentru pilonul II au înregistrat o scădere” –  se arată într-un comunicat al Ministerului Olguței.

Nemaiputând să coafeze adevărul fără ca acesta să bată la ochi, Ministerul Muncii a prezentat situaţia numărului de participanţi la pilonul II pentru care s-au efectuat viramente şi sumele virate către fondurile de pensii administrate privat, astfel, numărul participanţilor pentru care s-au efectuat viramente a fost în ianuarie 2017 de 3.604.000, iar în ianuarie 2018 de 4. 019.000. Sumele virate s-au cifrat la 493. 368.390 lei în ianuarie 2017, respectiv 590.023.110 lei în ianuarie 2018.

„În acest context, apreciem că scăderea contribuţiilor la pilonul II poate avea drept cauză reducerea veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale. De asemenea, considerăm că o altă explicaţie a scăderii contribuţiilor o reprezintă inclusiv faptul că, pană la această dată, pentru unele contracte de muncă active angajatorii nu au operat încă în REVISAL noile valori ale salariilor brute”- se spune în comunicatul Ministerului Muncii – ”Situaţii particulare pot fi identificate în cazuri de cumul al veniturilor din contracte de muncă cu venituri din activităţi independente (persoane fizice autorizate, drepturi de proprietate intelectuală,etc). Avem în vedere, în această situaţie, faptul că, spre exemplu, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală nu se mai datorează contribuţie de asigurări sociale (deci nu se mai fac viramente la pilonul II) dacă persoana realizează în aceeaşi lună şi venituri în baza unui contract de muncă.  Modificarea intervine în baza prevederilor art.  150, alin.2 din Codul fiscal”, mai spune documentul emis de Ministerul Olguței.

 Amintesc că în 2017, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu susţinea că nu aveau cum să scadă contribuţiile, după reducerea procentului care merge către pensiile private, de la 5,1 la sută la 3,75% plus transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.
Am o nedumerire … Oare de ce minte Olguța fără rușine? O fi chiar atât de incompetentă încât se crede extrem de capabilă? Poate ar trebui să îi sugereze cineva să își dea demisia și să prezinte scuze pentru faptul că a acceptat un fotoliu de ministru într-un domeniu la care nu se pricepe deloc… Nu cred că i-a făcut poporul ăsta ceva atât de abominabil încât să merite să îl chinuie în asemenea hal rămânând în funcție …

Dacă Raluca Prună și-a permis să mintă la CEDO, de unde știm că nouă ne spune vreodată adevărul?

9 octombrie 2016 Lasă un comentariu
RALUCA PRUNĂ Ministrul care și-a permis să mină la CEDO

RALUCA PRUNĂ
Ministrul care și-a permis să mintă la CEDO

Duminică, 9 Octombrie 2016, Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a postat pe pagina sa de Facebook, că declaraţiile Ralucăi Prună, care a recunoscut că a minţit la CEDO privind bugetul penitenciarelor, vor avea impact asupra relaţiilor cu celelalte state din UE în ceea ce priveşte cooperarea judiciară.

Preşedintele UNJR mai precizează că declaraţia ministrului Justiţiei va avea impact şi asupra relaţiilor cu celelalte state din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cooperarea judiciară, deoarece aceasta se bazează pe premiza că fiecare stat membru are încredere în sistemele de justiţie ale celorlalte state membre. Dana Gîrbovan cere ca o anchetă să fie demarată urgent.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că a minţit la CEDO că dispune de un buget de aproape un miliard de euro pentru şapte penitenciare, deşi în realitate Guvernul nu avea această sumă în buget, argumentând că declaraţiile “erau nişte bune intenţii.”

Declaraţiile ministrului Justiţiei au venit în contextul în care în plenul CSM se discuta despre amânarea investiţiilor pentru sediile de instanţe. Potrivit unui comunicat de presă emis de CEDO, Raluca Prună a vizitat Curtea în data de 14 iunie 2016, unde a fost primită de preşedintele Guido Raimondi, la întrevedere participând şi judecătoarea Iulia Motoc, aleasă în numele României, dar şi Roderick Liddel, grefier şef

Mai jos, postarea integrală a Danei Gîrbovan, Preşedintele UNJR:

dana-girbovanMinistrul Justitiei Raluca Pruna a declarat ca a mintit la CEDO, avand incredere intr-o „hartie sub semnatura cuiva din statul roman”. Declaratia este intr-adevar socanta, prin consecintele pe care le implica. Problema trebuie clarificata si nu trebuie sa ramana la nivelul unui titlu senzational si trecator de presa, pentru ca prezinta importanta din mai multe perspective.

1. Cand a aflat ministra de inducerea sa in eroare si ce a facut ulterior pentru a corecta informatia falsa trimisa Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Acest fapt este cu deosebire important nu doar pentru a pastra credibilitatea statului roman si a sistemului sau de justitie – cum sa ai incredere intr-un stat care isi permita sa minta curtea suprema in materie de drepturi fundamentale? – ci si pentru ca, acoperind minciuna, viciezi actul de justitie la inalt nivel. Asta arata respectul pe care statul roman il are fata de actul de justitie in sine.

Apoi, in concret si tot foarte grav, actionand in acest mod statul arata ca nu are nici o dorinta sa solutioneze problema din penitenciare, o problema reala despre care am scris si in trecut, singura sa preocupare fiind aceea de a tine ascunsa aceasta situatie grava.

Reamintesc ca pe rolul Curtii Europene se afla numeroase cauze privind conditiile din penitenciare, CEDO avand posibilitatea de a declanşa procedura hotararii-pilot impotriva Romaniei pe acest motiv.

Ca atare, este important ca doamna Raluca Pruna sa raspunda acestor intrebari: cand a aflat si ce demersuri a facut pentru a corecta minciuna si efectele ei?

2. Declaratia doamnei ministru va avea impact si asupra relatiilor cu celelalte state din UE in ceea ce priveste cooperarea judiciara.

Aceasta cooperare se bazeaza pe premiza ca fiecare stat membru are incredere in sistemele de justitie ale celorlalte state membre, iar aceasta incredere depinde de o serie de parametri, care includ mecanismele de protectie a drepturilor fundamantele. In definirea acestora, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului reprezinta un pilon important, facandu-se numeroase referiri la aceasta atat in fundamantarea actelor normative europene, cat si in deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Este usor de inteles, asadar, ce consecinte poate avea asupra acestei increderii declaratia unui ministru al justitiei care recunoaste ca a mintiti CEDO.

3. Cine a semnat „hartia” respectiva si ce masuri se iau pentru tragerea sa la raspundere.

Ca judecator de scaun, atunci cand solicit date sau informatii de la institutii ale statului roman, vreau sa am ferma convingere ca acestea sunt reale, pentru ca imi intemeiez hotararea si pe acestea.

Posibilitatea ca o institutie a statului sa induca in eroare in mod intentionat un judecator este cu adevarat socanta, de aceea este imperativ sa se demareze urgent o ancheta, vinovatii sa fie sanctionati si consecintele minciunii spuse de ministrul justitiei remediate.

Sursa:

Contul de Facebook al doamnei Dana Gîrbovan, Președintele UNJR

Declaraţiile ministrului Justiţiei au venit în contextul în care în plenul CSM se discuta despre amânarea investiţiilor pentru sediile de instanţe. Potrivit unui comunicat de presă emis de CEDO, Raluca Prună a vizitat Curtea în data de 14 iunie 2016, unde a fost primită de preşedintele Guido Raimondi, la întrevedere participând şi judecătoarea Iulia Motoc, aleasă în numele României, dar şi Roderick Liddel, grefier şef.

 Raluca Prună, a declarat joi, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii:

“Ştiţi cum e, domnule judecător, ca la penitenciare, unde eu m-am dus şi am minţit la CEDO şi spun bine minţit la CEDO, că eu am crezut că dacă mi se dă o hârtie sub semnătura cuiva din statul român… Deci eu am minţit acolo spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, ergo aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că în realitate în buget noi nu avem aceşti bani. Aşa s-a întâmplat şi cu investiţiile. Pe mine nu mă costă nimic şi pe niciun ministru să facem o foaie foarte frumoasă, să spunem că ne trebuie două miliarde de euro ca noi să avem o infrastructură de top în România, dar câtă vreme nu ai acoperire în buget, lucrurile astea nu se vor întâmpla. Deci acest guvern, pe care mă simt obligată să îl apăr nu neapărat pentru că fac parte din el, acest guvern a moştenit asta, o colecţie de bune intenţii. Şi a trebuit eu să ies să spun că nu pot să fac şapte penitenciare, că nu am bani (…)”.

Se pune o întrebare:

Dacă Raluca Prună și-a permis să mintă la CEDO, de unde știm că nouă ne spune vreodată adevărul?

Oare ar fi prea mult să îi cerem demisia de onoare (dacă la mincinoși mai poate fi vorba de onoare)?

 

Ana Birchall, mincinoasa …

Deputata Ana Birchall preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor nu se poate abţine şi pupă poala lu’ Ponta publicând pe blogul său aşazise declaraţii de presă în care se laudă cu marile succese ale guvernului acestuia în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. O mare minciună.

Pe 27 Iulie 2015, frumuşica Ana Pele publica un articol în care se arăta că Guvernul Ponta , pentru pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu  3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

 ******

Pentru ca nu cumva cineva să o creadă pierdută prin parcările patriei, deputata Ana Birchall, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, scrie pe blog articole cărora le spune „Declaraţie de presă”.

Ultima astfel de declaraţie de presă, publicată pe siteul personal  la data de  25 Aprilie 2016 (adică azi)  publicată sub titlul Bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului”, scrie: 

DECLARAŢIE DE PRESĂ

Ana Birchall“Demisia doamnei Aura Răducu de la Ministerul Fondurilor Europene prelungeşte, din păcate, o situaţie complicată într-unul din domeniile de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a ţării noastre. După 6 luni de zile de întârzieri la punerea în dezbatere a ghidurilor de finanțare și eligibilitate, bâlbâiala Guvernului tehnocrat în ce priveşte gestiunea fondurilor europene se agravează acum după plecarea din funcţie a ministrului.

Ministerul Fondurilor Europene trebuie să își asume un rol activ în rezolvarea cauzelor care determină gradul de absorbţie redus şi să ducă mai sus procentul de aproximativ 60% – absorbția fondurilor europene la momentul în care guvernarea noastră a predat ștafeta actualului Executiv.

Comisia pentru afaceri europene va acorda sprijinul pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, însă pentru a îndeplini acest obiectiv avem nevoie urgent de desemnarea unui ministru profesionist şi bine pregătit, astfel încât la finalizarea exercițiului bugetar să putem spune că România a luat toți banii care i se cuveneau” – a declarat social-democrata Ana Birchall.

Sursa: anabirchall.ro

Cum ar veni, în traducere liberă ma’am Bitchall funcţionează pe principiul „Dacă nu ne laudă nimeni hai să ne lăudăm singuri şi să mai tragem cuiva o flemă ca să nu se pună că avem gura plină…” 

Înainte de a merge mai departe nu pot să nu observ persoana  treia la care e scris articolul, lucru care ne poate face să credem că nici declaraţia nu a fost scrisă de ea, evident, lucru nu prea de mirare deoarece când vorbeşte liber după a treia frază începe să transpireşi în plus n-o să stea ea să se strice la maniqură tastând.

Când era să public acest articol mi-am amintit de Alexandra Pele care a publicat la data de 27 Iulie 2015, pe siteul ziarului Gândul un articol în care zice că nu e chiar aşa cu succesul în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene cu care se laudă pupincuriştii lui Ponta, ci că guvernul acestuia  pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene, a tăiat pur şi simplu Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii. 

Zice drăguţa de Alexandra Pele aşa:

Cum a tăiat Guvernul Ponta 3,1 miliarde de euro de la investiţii pentru a ascunde eşecul absorbţiei fondurilor europene

Alexandra PeleÎncasarea banilor europeni s-a dovedit a fi, din nou, o problemă pentru Guvern. În prima jumătate a anului, fondurile europene ajunse în Trezoreria statului au fost cu 1,4 miliarde de euro mai mici decât ce se prevedea în bugetul adoptat la începutul lui 2015. Bugetul s-a ”închis”, însă, pe plus în primul semestru. Astfel, după primele şase luni, veniturile totale au fost cu aproape un miliard de euro mai mari decât cheltuielile. Pentru a obţine acest rezultat pozitiv, practic un excedent, nu un deficit bugetar, Guvernul a tăiat 1,5 miliarde de euro de la cofinanţări şi alte 1,6 miliarde de euro de la cheltuielile de capital, capitol bugetar care se referă la investiţiile finanţate din bani publici. Prin urmare, pentru nerealizarea veniturilor au avut de suferit investiţiile, unde cheltuielile au fost cu 3,1 miliarde de euro mai mici decât era asumat prin Legea Bugetului pe 2015.

În prima jumătate a anului, la bugetul general consolidat s-au colectat 110,6 miliarde de lei, echivalentul a circa 25 de miliarde de euro, la un curs mediu de 4,42 lei/euro, cursul de schimb pe care a fost fundamentat bugetul pe 2015, reiese din datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile au însumat echivalentul a 15,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce cheltuielile totale din primul semestru au fost de 15,2% din PIB, respectiv 106,4 miliarde de lei, echivalentul a 24 de miliarde de euro.

Prin urmare, în primele şase luni ale acestui an, bugetul a înregistrat un excedent de 4,1 miliarde de lei, circa un miliard de euro, bani rămaşi necheltuiţi.

Eşecul fondurilor europene

Principalul capitol la care nu s-au respectat veniturile, adică unde guvernul a încasat mai puţin decât anticipase în programul pe 2015, program pe care s-a fundamentat bugetul, a fost cel privind fondurile europene, respectiv banii pe care executivul îi incasează de la Comisia Europeană.

Sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţare au însumat, în primele şase luni, aproape 4 miliarde de lei (circa 0,9 miliarde de euro), cu 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) mai puţin decât suma prevăzută în buget, de 10,5 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro).

Practic, în prima jumătate a anului la buget s-au încasat mai puţin de 40% din fondurile europene pe care se baza executivul.

La finele lunii iunie, rata absorbţiei de fonduri europene era de 51,1%, plăţile de la Comisia Europeană însumând 9,7 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene. În decembrie 2014, rata absorbţiei era de 44,89%.

Tăierea investiţiilor

Investiţiile au fost cele care au de suferit ca urmare a eşecului absorbţiei fondurilor europene. Statul a tăiat atât banii de la cofinanţarea proiectelor din bani comunitari, cât şi de la investiţiile proprii.

Astfel, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au cheltuit 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), mai puţin de jumătate decât se prevederea în buget, respectiv 12,6 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Prin urmare, Guvernul a tăiat în prima jumătate a anului 6,8 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) de la cofinanţări, astfel încât acestea au fost realizate în proporţie de 45,6%, reiese din datele Finanţelor.

Totodată, cheltuielile de capital au însumat, în primele şase luni, 3,8 miliarde de lei (866,5 milioane de euro), cu 7,4 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) mai puţin decât se prevedea în bugetul adoptat la începutul anului. Mai exact, în buget se prevedeau investiţii de 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în perioada ianuarie-iunie 2015.

Nerealizarea veniturilor, o problemă mai veche

Estimarea ”optimistă” a banilor ce urmează a fi colectaţi la buget sau, altfel spus, nerealizarea veniturilor asumate nu este o practică nouă. În 2014, spre exemplu, economiştii Guvernului au greşit estimările cu aproape un miliard de euro în ceea ce priveşte veniturile pe ultimele două luni ale anului, deşi aveau situaţia clară pe primele 10 luni ale anului.

Guvernul miza, în decembrie 2014, pe venituri totale de 218,4 miliarde de lei la bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat cât şi bugetele administraţiilor publice locale. În realitate, veniturile au fost de 214,3 miliarde de lei, cu patru miliarde de lei, respectiv cu 1,9% mai mici decât suma proiectată în urma celor trei rectificări bugetare de anul trecut.

Astfel, taxele şi impozitele percepute la nivel naţional şi local de la cetăţeni şi companii au însumat în 2014 cu patru miliarde de lei mai puţin decât anticipa Executivul la rectificarea din decembrie, făcută pe baza datelor din noiembrie, adică pe execuţia din primele zece luni ale anului.

Rezultatul a fost ”ajustarea” bugetului prin tăierea banilor ce ar fi trebuit cheltuiţi pentru cofinanţarea proiectelor din bani europeni.

Noul Cod Fiscal

Nerealizarea veniturilor în prima jumătate a anului ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea măsurilor de reducere a taxelor şi impozitelor prevăzute de noul Cod Fiscal, document retrimis de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), dar şi economiştii Consiliului Fiscal, instituţie înfiinţată la cererea expresă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a monitoriza acţiunile Guvernului, au atras atenţia că reducerile de taxe s-ar putea dovedi o povară prea mare pentru buget.

Codul Fiscal este inaplicabil din cauza impactului pe care l-ar avea reducerile de taxe şi impozite asupra Produsului Intern Brut, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.

„Există câmp de negociere, de aceea cred că trimiterea în Parlament, spre reexaminare a Codului Fiscal, este un lucru înţelept”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.

Guvernatorul a arătat că impactul asupra PIB ar fi de 2,3% (peste 17 miliarde de lei) dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală, fără a lua în considerare majorarea salarială din sectorul public, care ar mai adăuga 1,3% la deficit.

„Codul Fiscal nu are niciun fel de problemă, dar pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, pentru că nu poţi să pui în aplicare şase măsuri de acest fel. Nu e doar discuţia că se vrea sau nu se vrea reducerea de TVA de la 24 la 19%, asta ar însemna un deficit de 8,9 miliarde lei. Acestui cod fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură”, a adăugat Isărescu.

Autor: Alexandra PELE 

Sursa: gandul.info 

Ţîţîţî .. se poate ma’am Birtchall? Se poate să minţi cu atâta seninătate doar pentru a  putea spune că Ponta ca premier a făcut şi altceva în afară de minciuni? 

Eu aş fi un pic mai atent cu minciunile pentru că dacă se prinde lumea ar putea crede că povestea din parcare ar fi fost adevărată şi nu să  creadă că nu e adevărat că nu aiu fost acolo cum ziceai deşi brăţara de pe mână cu care apari şi în altă poză pare a dracului de asemănătoare … 

Păcat de mata că frumuşică eşti, deci te poţi căţăra pe scara ierarhică în partid în partid. Ştii mata cum se face, dar dacă ai îndoieli sun-o pe Alinuţa de la liberali… ei ia ieşit.

Pe Facebook, ce minune, Ponta minte prin omisiune

8 octombrie 2015 Lasă un comentariu

Victor Ponta

Premierul Ponta pare a-și fi descoperit o adevărată vocaţie în a comunica ceea ce vrea să comunice prin intermediul reţelelor de socializare.

Pe Facebook, Ponta face din orice reuşită economică din mandatul său ca pe o mare realizare personală.

Premierul îşi induce grav în eroare cititorii apelând la trunchierea grosieră a  realităţii. De exemplu prezentând faptul că numărtul de şomeri aflaţi îm plată a scăzut ca pe o scădere a şonajului este o ordinărie fără margigi dacă nu spui că cei care au ieşit din plată nu au ieşit pentru că şi-au găsit un serviciu ci pentru că le-a expirat perioada de plată.

Acei oameni ajungând să nu mai beneficieze nici măcare de ajutorul de şomaj.

Sau prezentarea faptului că au crescut nişte venituri drept ceva care duce la creşterea nivelului de trai şi nespunând că această creştere este puternic erodată de creşterea unor taxe şi impozite sau a unor preţuri iar este o manipulare absolut odioasă..

Premierul a încercat coafarea realităţii şi în ceea ce priveşte datoria externă. A anunţat cu emfază că această datorie a scăzut uitând să spună că de fapt partea statului în această datorie a crescut.

Astfel, gandul.info aduce în atenţie cinci statistici economice legate de perioada de guvernare a lui Ponta, statistici pe care Ponta le omite cu neruşinare, neuitând să publice mesaje de genul:

„În 2013 am reuşit să creştem pensiile, am făcut la fel în 2014 şi în 2015! Voi rămâne la conducerea Guvernului pentru că trebuie să mărim pensiile şi în 2016! Iar atunci când vor veni unii care nu au tăiat pensii şi au avut grijă de pensionari, atunci îi lăsăm pe ei” (mesaj publicat pe contul de Facebook al Premierului pe data de 2 octombrie, la ora 8:37 dimineaţa).

Deşi lui Ponta îi place să spună că şomajul a scăzut, Premierul nu spune că au scăzut şi numărul de salatriaţi în economie.

  1. Numărul real de salariaţi din economie a scăzut.

Conform datelor de pe siteul oficial al Institutului Naţional de Statistică (INS), date preluate şi prezentate de către Ministerul Muncii pe site-ul oficial, în timp ce numărul angajaţilor oficiali raportaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), date preluate şi prezentate de către Ministerul Muncii pe site-ul oficial, a crescut cu 293.000 de persoane (până la 4,570 milioane), numărul efectiv de salariaţi din economie a scăzut cu 205.000 de persoane în ultimii trei ani.

Statisticile oficiale arată că: 

Statistică 1

Statistică 2

  1. Plătim mai mult pe taxe şi impozite decât acum trei ani.

La finalul primului trimestru al anului 2012, cheltuialile lunare ale unei persoane erau în medie de 780,5 lei, din care 16,6% erau alocate impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor şi taxelor, conform datelor oficiale şi publice ale Institutului Naţional de Statisică (cf. siteului INS).

După trei ani, la finele primului trimestru din 2015, aveam: cheltuieli totale medii de aproape 850 de lei pe lună, dintre care 18,6% reprezentau impozitele, contribuţiile şi taxele. Deci în cei trei ani consideraţi cheltuialile medii pe persoană cu taxele şi impozitele au crescut de la aproape 130 de lei la 158 de lei, (creştere de 28 de lei, adică 21,5%), în timp ce cheltuielile s-au apreciat cu 8,9%, ceea ce reprezintă media naţională (indiferent dacă e vorba de mediul urbam sau rural) ori de statutul social).

Luate defalcat, statisticile arată că ponderea taxelor şi impozitelor a crescut cel mai mult în mediul rural, de la 9,1% la 12,4%, în timp ce în mediul urban creşterea a fost de la 21,5% la 22,2%.

 În ceea ce priveşte statutului ocupaţional, în cazul salariaţilor avem, o creştere de cheltuieli de la 25,9% la 27,9%, în cazul agricultorilor de la 1,9% la 3,1%, în timp ce în cazul şomerilor a scăzut de la 10,9% la 10% iar în cazul pensionarilor a crescut de la 8,7% la 9,5%.

Conform INS, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii este inclusă în cheltuielile totale medii.

Metodologia folosită de INS consideră “impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe – ansamblul cheltuielilor băneşti destinate plăţilor cu caracter obligatoriu către sistemul fiscal (impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe)”.

  1. Bugetul de pensii de stat este subvenţionat din TVA, accize, ş.a., în proporţie de 35%.

Cei de la gândul.info  calculează că la finalui lui 2015 deficitul sistemului public de pensii de stat ar putea fi de circa 4,4 miliarde de euro.

În momentul acesta doar 65% din fiecare pensie poate fi plătită efectiv din bugetul de asigurări sociale de stat, diferenţa fiind asigurată din celelalte bugete (din încasările de TVA, accize, etc.).

De exemplu, din o pensie medie de 886 lei încasată de cei 5,15 milioane de pensionari din sistemul public de pensii şi agricultori,  sunt plătiţi din bugetul alocat pensiilor. 319 lei reprezintă “subvenţii” de la bugetul de stat.

Pe primele două trimestre ale lui 2015 sistemul de pensii a avut venituri de 23,5 mld lei din contribuţii de asigurări sociale şi şi de 13 mld de lei din subvenţii, cheltuielile fiind de 36 mld lei, „gaura” de 4,4 mld (3% din PIB) fiind comparabilă cu bugetul pe anul în curs a unor ministere ca Sănătatea şi Transporturile.

Prin comparaţie, bugetul de la Educaţie va fi se 4% din PIB.

  1. Guvernul a scumpit benzina cu circa 40 de bani pe litru în ultimii doi ani.

O şmecherie a fost şi calculul accizei la benzină pe baza unui curs arbitrar de 4,47 lei /euro.

Calcularea accizei la acest curs a adus cam 9 eurocenţi în plus pe litrul de benzină, supraaccizarea însemnând la pombă o creştere de aprox. 40 de bani pe litru.

Între mai 2012 şi august 2015 ponderea părţii pe care o încasează statul din vânzarea benzinei a crescut cu aproape 14%, de la 46,3% la 59,9%, nivel mai mare decât cel din ţări ca Austria, Cehia, Ungaria sau Spania unde veniturile populaţiei sunt net superioare celor din România.

Creşterea a fost atenuată un pic de reducerea de către distribuitori a propiilor venituri cu cârca 24-25 eurocenţi (un leu), de la puţin peste 3 lei/litru la circa 2 lei/litru, la pompă preţul benzinei scăzând înrealitate în medie cu cu doar doar cu 70 de bani deoarece Guvernul a majorat fiscalitatea.

Rezultatul fiind că, în ciuda cotaţiilor la petrol în perioada considerată România a urcat în clasamentul preţului pentru consumator la benzină peste Estonia, Ungaria, Luxemburg, Polonia, Letonia şi Bulgaria

  1. Statul cheltuieşte mai mult pe plata dobânzilor decât pe investiţii din bani proprii.

În primele două trimestre ale lui 2015, Guvernul a băgat în plata dobânzilor aferente datoriei publice 7,49 miliarde de lei (cu 26% mai mult decât în cheltuieli de capital, care reprezintă de fapt  cheltuielile pentru investiţiide la Buget) şi asta  fără a mai lua în considerare sumele provenite din fonduri europene, conform informaţiilor oficiale, publice, de pe site-ul ministerului Finanţelor.

În cele două trimestre, bugetul general consolidat a înregistrat un excedent bugetar de 6,46 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cam 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care deficitul bugetar pe care a fost construit bugetul pe anul în curs este de aproape 1,9% din PIB.

 Asta înseamnă că în ultimul trimestru al lui 2015 (execuţia bugetară pe luna septembrie încă nu a fost publicată pe site-ul ministerului de Finanţe) Guvernul are la dispoziţie circa 4,4 miliarde de euro de cheltuit, în plus faţă de venituri.

Interesant, nu?

Ce va face cu acest excedent? Vom vedea, încă nu ştim ce strategie de da campanite va adopta pentru 2016 … dar vom vedea şi ne vom mira probabil de unde au atâţia bani candidaţi PSD şi cei ai partidelor aflate în cârdăşie cu acesta …

Sau poate unor politiciani li se vor îngrăşa frumuşel conturile …

De-om trăi om vedea …

%d blogeri au apreciat asta: