Arhiva

Posts Tagged ‘Ministerul de Interne’

Acuzații grele la adresa lui Valentin Râciu, consilier al ministrului de interne, dispar ca prin minune în timp de trei zile, imediat ce își dă demisia

9 februarie 2018 Lasă un comentariu
Fostul consilier al Ministrului de Interne Carmen Daniela Dan, Valentin Rîciu,  este într-o situație cel puțin stranie. Vizat în trei dosare penale, acesta a demisionat în ianuarie, anul curent. La trei zile după această demisie toate dosarele lui Rîciu au fost clasate, tărășenia producându-se pe fondul unul scandal declanșat când ministrul de Interne se certa cu premierul Tudose în legătură cu demiterea șefului Poliției Române, Bogdan Despescu, la acea vreme, în speța polițistului pedofil.

Carmen Dan, Valentin Rîciu

Cunoscut drept ”consilierul penal al ministrului de Interne” pentru care s-a declanșat scandalul dintre Carmen Dan și Premierul Tudose, Valentin Rîciu și-a dat demisia pe 16 ianuarie din cauza a trei dosare penale, constată că a doua zi, pe 17 ianuarie, două dosare îi sunt clasate, pe 19 ianuarie fiind clasat și al treilea.

„Sunt polițist de 26 de ani – a declarat a explicat Valentin Rîciu, la Antena 3– nu am avut niciodată niciun dosar penal. Nu am nicio pată în activitatea mea profesională. După patru luni de când am ajuns consilierul ministrului de Interne, am aflat din presă, că sunt anchetat în trei dosare penale. Eu nu cunoșteam despre ce e vorba și am hotărât să fac un pas în spate. Avocata pe care am angajat-o a făcut solicitări la Parchet să vedem ce calitate am. După aceste solicitări am primit clasările”.

Consilier pe probleme sindicale al ministrului de Interne, Valentin Râciu se ”bucura” de trei dosare penale de ultraj, abuz în serviciu respectiv de înșelăciune. Două dintre dosare se aflau pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, Valentin Rîciu având calitatea de făptuitor.

Dosarul care viza  săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi a fost deschis după ce Valentin Riciu a fost reclamat că a participat, timp de două zile, la o conferinţă sindicală la Constanţa, el figurând, de fapt,  ca fiind prezent la serviciu deoarece semnătura lui apărea în condica de prezență. 

Cel de-al doilea dosar al lui Rîciu se referea la infracțiunea de ultraj după ce Râciu ar fi proferat amenințări la adresa unui alt polițist. 

În fine, cel de-al treilea dosar deschis de data aceasta la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, un  dosar de abuz în serviciu,  a fost deschis după ce o persoană i-a făcut plângere lui Riciu pentru că i-ar fi reţinut abuziv permisul de conducere.

 Din cauza acestor dosare Valentin Rîciu a demisionat din calitatea de consilier al ministrului de interne, absolut uluitor, cele trei dosare clasându-se în timp de trei zile.  
O fi, de fapt, această clasare a dosarelor un fel de răsplată sau compensație, pentru faptul că Rîciu a acceptat să demisioneze ? De văzut cui îi folosea demisia lui…

Blonda Supremă de la M.I. sare să își apere protectorul. (Doar că, fiind blondă, nu știe să mintă)

8 iulie 2017 2 comentarii

         Uimitoarea Carmen Dan, blonda supremă a Ministerului de Interne, ieri, vineri, referitor la ancheta celor de la Rise Project, la intrare în minister, a declarat că nu crede că există vreun raport între Liviu Dragnea şi compania Tel Drum, despre care se vehiculează că ar fi deţintă, prin acţiuni la purtător, de Liviu Dragnea.

„Nu cunosc raporturile dintre şeful PSD şi compania Tel Drum şi nici nu cred că sunt raporturi. Ca om care a lucrat în Consiliul Judeţean Teleorman, pot să fac o afirmaţie. Nu cred că a ieşit vreo hârtie albă din Consiliul Judeţean Teleorman vreodată fără să fie verificată, atacată în instanţă, nu cred că a existat un proiect încredinţat de Consiliul Judeţean Teleorman fără să fi fost verificat” – a declarat mimând destul de prost o sinceritate dezarmantă de blondă ma*am  Dan, vineri, la intrarea în  ministerul pe care are imprsia că îl conduce.

Spusele blondei de la M.I. vin după ce Rise Project a publicat, cu o zi înainte, un articol despre un document  clasificat, „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”. 

În acest  document  se pspune că, la  Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman ar exista  o serie de informaţii referitoare la faptul că preşedintele Consiliului Județean  şi-a format o reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ. În urma verificărilor s-ar fi descoperit că acesta ar fi  deţinător majoritar al acţiunilor la purtător (acțiuni nenominale) ale companiei Tel Drum. Societatea ar fi obţinut, în perioada 2000-2010,  ”prin licitaţii trucate majoritatea fondurilor guvernamentale existente la nivelul CJ Teleorman”. Conform documentului respectiv, cumpărarea firmei de către Liviu Dragnea s-a făcut în condiţii nu tocmai ortodoxe.

„Amendamentele despre care se face discuţie sunt amendamente care au apărut în procedură parlamentară, nu aparţin Ministerul de Interne. Prefer să fac eu mai multe precizări după ce o să-mi iau eu toate informaţiile, pentru că, evident, sunt interesată să ştiu ce s-a întâmplat cu acea notă de relaţie”, a spus Carmen Dan.

Năstrușnica blondă a mai declarat și că documentul respectiv nu ar fi aparţinut Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), aşa cum susţin jurnaliştii de la Rise Project.

„Documentul care a fost prezentat nu emană de la Direcţia de Protecţie Internă a Ministerului şi mai este o precizare, despre care am auzit, nu am văzut intervenţia domnului Grindeanu, care spune că nu i s-a făcut o propunere de numire a conducerii Direcţiei de Protecţie Internă. Am să fac dovada faptului că a fost o discuţie. Probabil are amenzie. Sper să îşi revină”, a mai spus Carmen Dan.

Ministrul de Interne face referire la o declaraţie făcută de la fostul premier Sorin Grindeanu, în seara de joi: „Am chemat-o pe Carmen Dan la Guvern să o întreb despre ce e vorba. Nu cred explicaţia ei că şi pentru dânsa a fost o surpriză, că a fost o propunere care a venit aşa, dintr-un amendament prin lege. Am transmis şi administraţiei prezidenţiale şi am avut o întâlnire cu Iohannis”, a declarat fostul prim-ministru Sorin Grindeanu.

Sunt tare curios ce ar mai spune ma*im Dan despre afirmațiile fostului prefect de Teleorman, Teodor Niţulescu, făcute telefonic la B1TV , afirmație pe care zicea că o poate dovedi cu acte, despre faptul că Dragnea ar fi sifonat peste 1.500.000.000 de auro (un miliard și jumătate de euro).

P.S. 1 Stau și mă întreb dacă, pentru a vedea mai clar explicația pentru care, așa, dimineața, pe nepișate, cu ochii cârpiți ma*am Dan sare să își apere protectorul, nu ar trebui să încercăm să aflăm care este implicarea sa în relația Dragnea – Tel Drum, sau, poate a ei și a lui Sevil Shhaideh …

Dacă ne mai strofocăm un pic poate nu mai vorbim de o relație Dragnea – Tel Drum ci de o adevărată rețea de realții … sau, mai știi păcatul, poate aflăm de-a dreptul de un grup infracțional organizat (ptiu drace!) … poate da, poate ba … Dumnezeu știe.

P.S.2 Poate ma*am Dan o fi considerând a fi relații doar ce face ea în budoar … hehehe … ar fi haios să aflăm că Tel Drum îi cere lui Dragnea pensie alimentară … mai știi ? … omul n-o fi folosit mijloace profilactice și-o fi luat cineștie ce boală …

Nimic nu are Carmen Dan mai creț decât mintea …

În loc de motto:

   – Ce are Carmen Dan creț?

   – Mintea …

CARMEN DAN
Mintea blondă și creață de la Interne

 

Cum Gabriela Firea și Lia Olguța Vasilescu deja s-au exprimat asupra faptului că Liviu Dragnea ar fi cel mai indicat să fie viitorul președinte, Carmen Dan, fosta secretară de școală din străfundurile Teleormanului, ajunsă peste noapte  ministresă la Interne, nu putea nici să tacă și nici să repete ca au spus alea … doar nu era să o acuze de plagiat.

Ma`am Dan, prezentă și ea la Antena 3 (ca și celelalte) a declarat nici mai mult, nici mai puțin că în cazul dispariției lui Sebastian Ghiță  poliția și-a făcut treaba (treabă mare, probabil – n.a.), adăugând, în stilul împământenit la respectiva mizerie mediatică, despre Codruța Kovesi că are o „atitudine combativă” și deloc „constructivă”

„Mi se pare normal a spus  Carmen Dan la Antena 3 – și firesc ca între MAI și DNA să existe această abordare bilaterală, strict instituțională. Eu nu am ieșit să răspund nici uneia dintre argumentațiile pe care dna procuror șef le-a expus public. La momentul respectiv, am făcut precizările pe care le-am considerat necesare, fără a avea o atitudine combativă, pentru că nu cred că este o atitudine constructivă.

Ce pot să spun este ce am spus și atunci, Poliția Română și-a făcut treaba. Dânsa vorbește de filaj. Nici nu există. Este un termen consacrat, dar nu există. Vorbim despre supraveghere operativă și măsura a fost dispusă de procurori. Sunt convinsă că lucrurile se vor lămuri”.

Laura Codruța Kovesi a acuzat de mai multe ori Poliția Română că ar fi vinovat că fostul deputat nu a fost găsit…
Să-mi fie cu iertare, dar nu cumva exact  Ministerul de Interne era cel care trebuia să în supravegheze pe Ghiță să nu dispară și odată dispărut, să nu iasă din țară?
Oricâtă bunăvoință ai avea față de faptul că ma`am Dan, e blondă naturală, deci ar avea o scuză, nu poți să nu observi cât de creață îi e mintea…
Sursa declarației: evz.ro

Melania Cincea: ”Cel puţin interesantă este, însă, decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie… a respins… cererea de arestare preventivă, … ”

29 decembrie 2016 2 comentarii

Deși Sebastian Ghiță este un personaj ciudat, îmbogățit din relația cu serviciile secrete, reușește să se facă de râs ca un tembel care nu înțelege că nu mai are nici o valoare cuvântul său. 

Aruncând tot felul de acuzații nedovedite după ce a promis că va arăta el știe ce lucruri devastatoare nu face decât să ne arate cât de limitat este modul său de a gândi…

Oare este ceva mai penibil decât că, încercând să arate de exemplu  că doamna Kovesi s-a compromis întâlnindu-se cu el, cu Dâncu, cu Ponta sau cu alții de fapt arată că el însuși și cei de care zice sunt mult mai murdari decât ne putem imagina. Cam ca năroada aia care se simția jignită de Băsescu pentru faptul că i-a spus țigancă, inconștient ea subliniind că a fi țigan era ceva degradant …

În fond, poate e mai bine așa, cu fiecare apariție Ghiță reușind doar să stârnească și mai rău pe cei care îl vor în cătușe și zeghe după trainece gratatii de oțel.

Nu am nimic cu el, dar, aroganța și comportamentul său de a fugi și a se ascunde de unde scuipă și mușcă sperând, Dumnezeu știe ce, nu fac decât să îi netezească drumul spre pușcărie și șansa de a beneficia de clemență când va fi judecat, să scadă.

Din acel Sebastian Ghiță sigur pe el și pe relația cu SRI nu a mai rămas aproape nimic … un fel de zombi cu mișcări greoaie…

Dacă se întâmplă să citească aici,  îi recomand cu toată onestitatea:

”Predă-te omule pentru că nu faci decât să îți înrăutățești situația. Altfel relația cu SRI te va duce acolo unde l-a dus pe Condrea … la loc cu verdeață și multă liniște. De acolo nu mai ieși, de la pușcărie da. Ești tânăr.. mai poți avea un viitor. Încercând să șantajezi cu pseudodezvăluiri nu rezolvi nimic. Dezvăluirile sunt efciente doar dacă le faci în fața autorităților. Nu vei putea să fii un fugar tot restul vieții. Aia nu e viață.”

Ghiță, nu mai vine la portiță

Ghiță … nu mai vine la portiță 

Ghiţă, un fel de Frankenstein al sistemului

Fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, fost membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, ţine în şah instituţii-pilon ale statului. O parte foarte mare a culpei pentru situaţia în care s-a ajuns le revine celor care l-au propulsat în postura din care, acum, îi ţine în şah. Făcând din el un fel de Frankenstein al sistemului.

melania-cinceaDe mai bine de o săptămână, fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, fost membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, ţine în şah instituţii-pilon ale statului: DNA, Curte Supremă de Justiţie, Minister de Interne, prin Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră, şi, prin ricoşeu, SRI. Ba mai şi sfidează, apărând, pe televiziunea proprie, într-o înregistrare ce se vrea un fel de GhiţăLeaks, în care face KO conducerile SRI şi DNA.

La mai mult de o săptămână de când a dispărut – scăpat de sub observaţie şi control exact în prima zi în care rămăsese fără imunitate parlamentară, în timpul unei misiuni de filaj care a succedat o sindrofie oficială a SRI, la care fusese invitat – nimeni nu ştie unde este. Şi nimeni nu are explicaţii oficiale pentru ceea ce s-a întâmplat. Asta, deşi în momentul în care i s-a pierdut urma, Sebastian Ghiţă se afla sub control judiciar şi cu interdicţia de a părăsi ţara, într-un dosar al DNA Ploieşti, în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti granzi din fieful său – foşti capi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ai Poliţiei judeţene şi DGA Prahova.

Ministerul de Interne – în subordinea căruia se află, via Poliţia Română, Direcţia Operaţiuni Speciale, care l-a avut pe Sebastian Ghiţă sub filaj şi l-a pierdut în negura nopţii, după sindrofia SRI – este in silenzio stampa. Asta, deşi este o săptămână de când ministrul Dragoş Tudorache i-a cerut şefului Poliţiei Române, “de urgenţă”, o anchetă internă referitoare la modul în care au acţionat poliţiştii, precum şi în privinţa cooperării interinstituţionale a DOS. Dar, probabil, “urgenţa” e percepută într-un fel de ministrul de Interne, şi în alt fel, de şeful Poliţiei Române. Sau poate că ministrul fiind pe picior de plecare, cuvântul acestuia nu mai are nicio relevanţă pentru cei care, până mai ieri, îi făceau temenele.

Nu este cunoscut nici punctul de vedere al Poliţiei de Frontieră, instituţie aflată tot în subordinea MAI. Responsabilă pentru o eventuală fugă din ţară a lui Sebastian Ghiţă. Potrivit Codului de Procedură Penală, în cazuri de interdicţie de a părăsi ţara, Poliţia de Frontieră primeşte o copie a acestei decizii, fiind obligată să dispună darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.

SRI – al cărui om ar fi Sebastian Ghiţă, potrivit unor canale media, care îl dau ca ofiţer acoperit – nu se propunţă oficial. Pentru că, după decizia CCR din februarie anul acesta, nu mai are cadru legal să pună în executare mandate de supraveghere tehnică decât în dosare de siguranţă naţională. Or, cel în cauză e un “banal” dosar de corupţie. Aşa că nu ştim dacă şi ce ştie acest serviciu de informaţii despre acest caz.

Cel puţin interesantă este, însă, decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizie care, în baza probelor prezentate de procurori ai DNA – unele fiind articole de presă… –, le-a respins acestora cererea de arestare preventivă, menţinând doar interdicţia de a părăsi ţara. Anterior acestei decizii, surse judiciare, citate de presă, indicau – şi e greu de înţeles de ce doar presei şi nu şi instituţiilor statului care au nevoie de aceste informaţii –, că Sebastian Ghiţă ar fi părăsit România. Or, dacă Sebastian Ghiţă nu mai e în România, această sancţiune nu mai are niciun efect. În plus, ipotetic, acesta ar putea reveni în ţară după prespcripţia faptelor. Timp în care, pe numele său nefiind emis vreun mandat de arestare în lipsă, nici nu va fi deranjat de cineva.

O parte mare a vinii pentru situaţia în care s-a ajuns acum o au cei care l-au propulsat pe Sebastian Ghiţă în această postură. Aducându-l din postura unui om de afaceri din provincie, absolvent al unei facultăţi de Management în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, în politica mare, de-a dreapta staff-ului PSD. Apoi, în poziţia influentă de membru al Comisiei parlamentare de Control al SRI. De patron sau dirijor din umbră al unor afaceri de milioane de euro din contracte cu statul, cu servicii de informaţii. Cei care l-au propulsat în această postură din care, acum, îi ţine în şah şi-şi bate joc de instituţii ale statului, au făcut din el un fel de Frankenstein al sistemului. Scăpat acum de sub controlul “părinţilor” săi, prin puterea pe care aceştia i-au dat-o în mod iresponsabil.

Autor:

Articol publicat şi în

TIMPOLIS și PUTEREA A CINCEA

Dedicație pentru Sebastian Ghiță: 

.

.

MELANIA CINCEA scrie că arestarea unui fost ministru de Interne, acuzat de luare de mită, readuce în atenţie rolul structurii de informaţii şi protecţie internă a MAI

22 ianuarie 2015 Lasă un comentariu

Motto: „Fiecare popor are conducătorii pe care îi merită”

Când într-o ţară un judecător de la intangibila Curte Constituţională (Toni Greblă) dă declaraţii la DNA pentru găinării, un fost ninistru de interne (Cristian David) este arestat pentru şpagă şi un fost candidat (Mircea Geoană) cu şanse la cea mai înaltă funcţie în stat nu prea ştie cum să dreagă busuicul când e întrebat de finanţarea propriei sale campanii electorale, ţara are o mara problemă.

Mulţi o fac pe uimiţii, uitând că de fapt, aceşti oameni nu sunt altceva decât viermii ieşiţi la suprafaţa colcăielii de penali care conduc ţara.

Este absolut normal ca, dacă un popor imbecilizat şi inconştient votează pentru a-i si conducători o şleahtă de escroci ca în instituţiile importante să se regăsească tot felul de penali… o clasă politică de penali nu are cum să îşi pună repezentanţi în funcţiile importante decât tot nişte penali . Aceştia au ajuns să ocupe funcţiile respective „investind” sume apreciabile pentru ca mai târziu să îşi recupereze „investiţia” luând-o prin arătură.

Nu ştiu dacă cineva a avut curiozitatea să se uite la ochii acestor penali. Sunt uimiţi … da, e vorba de uimire, nu furie, nu teamă. Uimirea aceasta vine din faptul că, atunci când furau sau luau şpagă o făceau cu credinţa cu de fapt iau ceea ce li se cuvine şi Sistemului cu-i va trece niciodată prin cap că ar putea să îi tragă la răspundere.

Despre Arestarea fostului Ministru de Interne, jurnalista Melania Cincea scrie pe timpolis.ro:

„Arestarea unui fost ministru de Interne, acuzat de luare de mită, încasată chiar în sediul ministerului pe care îl conducea, readuce în atenţie rolul pe care ar trebui să-l aibă în prevenirea unor fapte de genul acesta structura de informaţii şi protecţie internă a MAI. Şi, totodată, modul în care este verificată activitatea acestei structuri. „

Iată în continuare integral articolul publicat de  timpolis.ro la 22 ianuarie 2015 şi care o are ca autoare pe frumoasa şi talentata jurnalistă :

Intangibilul serviciu secret al MAI

Arestarea unui fost ministru de Interne, acuzat de luare de mită, încasată chiar în sediul ministerului pe care îl conducea, readuce în atenţie rolul pe care ar trebui să-l aibă în prevenirea unor fapte de genul acesta structura de informaţii şi protecţie internă a MAI. Şi, totodată, modul în care este verificată activitatea acestei structuri. 

Melania CinceaO dată cu arestarea lui Cristian David, fost ministru de Interne în perioada aprilie 2007 – decembrie 2008, acuzat de DNA de luare de mită pentru a-şi exercita controlul asupra unui prefect, apar semne de întrebare.

Pe de o parte, în privinţa eficienţei Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI

(fostă Direcţie Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, până în decembrie 2012, când premierul Victor Ponta a decis să o transforme în departament condus de un secretar de stat numit de el personal).

Atribuţiunile DIPI constau, potrivit legii, în „ac­ti­vităţi de informaţii şi protecţie internă, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa siguran­ţei naţionale privind misiunile, personalul şi informaţiile clasificate în cadrul ministerului”. Deci, această structură ar fi trebuit să ştie despre iminenţa unor astfel de scandaluri de corupţie şi să acţioneze pentru a le preveni. Iar dacă nu le putea preveni, să sesize alte instituţii care le puteau combate. A făcut-o? După toate indiciile de până acum, nu.

Scandalul în care este implicat fostul ministru Cristian David iese la iveală la aproape şapte ani de la comiterea faptei. O luare de mită de 500.000 de euro, solicitată în 2007 şi încasată în 2008, chiar în biroul său de la MAI, pentru a-l determina pe prefectul de Buzău, aflat în subordinea sa, să asigurea emiterea ilicită în favoarea altcuiva a unui titlu de proprietate pentru 15 hectare de teren. Stare de fapt care generează întrebări. Ce făcea serviciul secret al MAI în timpul în care ministrul de Interne, care era şi membru al CSAT, pe de o parte îşi negocia şpaga, iar pe de alta, punea la cale, cu prefectul, eludarea legii? Ce făcea în perioada în care s-a consolidat această cârdăşie, care nu se leagă peste noapte şi nici de la sine? A ştiut, la vremea respectivă, serviciul secret al MAI despre această afacere a ministrului de Interne? Dacă nu a ştiut, e grav. Dacă a ştiut şi a tăcut, e şi mai grav. Dacă a ştiut, a vorbit, informaţia a rămas blocată, iar cei din DIPI nu au tras semnalul de alarmă, e cât se poate de grav. Cert este că DNA anunţă că instrumentează acest dosar după ce a primit sprijinul SRI, nu al DIPI.

Pe de altă parte, în privinţa modului în care este controlată activitatea acestei structuri.

Nimeni, însă, niciodată, nu a adus public în discuţie rolul şi culpa unor oameni din această structură, după niciun scandal de corupţie care a zguduit MAI-ul sau vreo structură a Inter­nelor. Chiar dacă în MAI s-au ţesut, în timp, solide încrengături mafiote chiar sub nasul ofiţerilor de la Protecţie Internă, al căror rol oficial este să le prevină sau să le contracareze cât sunt la un nivel cât mai scăzut. Au fost cazuri care au implicat un nu­măr mare de oameni ai legii, de infracţiuni şi un mod de operare ce dădea impresia unui grup infracţional bine în­chegat, constituit nu doar cu câteva zile înainte de a fi destruc­tu­rat.

A fost, de exemplu, “Cazul Şo­ric”, un episod de tristă notorietate pentru MAI, în care a trebuit să se producă un asasinat, cu iz mafiot, pentru a se afla că şeful unei Poliţii judeţene este implicat într-un concubinaj poliţisto-cămătar.

A fost “Cazul Mironescu”, în care secretarul general al MAI fusese arestat într-un dosar de corupţie, la puţin timp de la numire.

A fost scandalul de corupţie din serviciile speciale ale Internelor, când  şeful DGIPI, Cornel Şerban, împreună cu un şef din DGA, Petre Pitcovici, erau reţi­nuţi, la câteva zile de la numirea în funcţii, într-un dosar de corupţie.

A fost scandalul “Mita de la Interne”. Nici conducerea serviciului secret al MAI, nici cea a MAI nu au spus ce s-a întâmplat, până la momentul flagrantului, între chestorul Dan Fătuloiu, pe atunci numărul doi al Internelor, şi Cătălin Chelu, ofertantul mitei de un milion de euro. Nici cum a fost posibil ca această legătură să ajungă până la nivelul la care un om de afaceri cercetat în 48 de dosare penale putea să ajungă să facă vârfului MAI astfel de „oferte” pentru a-şi rezolva situaţia judiciară (zeci de mi de euro cash, două limuzine şi actele unei case ce urmau să fie date şpagă). În condiţiile în care, în zona acea, orice mişcare este monitorizată video şi în condiţiile în care la un secretar de stat nu ajunge cine vrea şi când vrea. În plus, ce om normal s-ar expune la un asemenea risc, dacă nu s-ar baza pe ceva? Nu am aflat nici până azi cum s-au cimentat astfel de relaţii, fără ca la Protecţia Internă să nu se aprindă un buton de panică?

A fost apoi mai recentul dosar de corupţie “Duicu”, în care apar numele şefului Poliţiei Române, al unui chestor de la vârful MAI şi al unui şef de Poliţie judeţeană, cu pretenţii de urcare în ierarhie. Trei luni de zile a făcut fostul preşedinte al PSD şi al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, lob­by intens pentru ca prietenul său, şeful Poliţiei Mehedinţi, Ştefan Ponea, să ajungă, via premierul Victor Ponta – ara­tă referatul DNA –, într-un post la vârful Poliţiei Ro­mâne. Dar asta numai după ce i-ar fi fost asigurată şi nevestei prietenului, Elisabeta Ponea, numirea într-o funcţie de conducere, în topul prefe­rinţelor familiale fiind şefia unei direcţii din DNA. A ştiut DIPI despre aceste discuţii alunecate în sfera penalului? A ştiut că aceste combinaţii de partid sunt făcute de un şef al unei reţele de corupţie integrată de pe “feuda” sa, un individ cunoscut în zonă sub porecla de „Gioni Gazolină”, din cauza afacerilor cu combustibil, făcute la începutul anilor 2000? A ştiut de prietenia strânsă a unui şef de Poliţie judeţeană, Petru Ponea – personajul pe care baronul şi-l dorea plantat pe funcţie mare la Bucureşti – cu Adrian Duicu? A pus motivele prieteniei lor faţă în faţă cu posibilele explicaţii pentru care baronul nu a fost, până la intrarea în scenă a DNA, atins de prevederea vreunui articol din Codul Penal?

În niciunul dintre aceste cazuri nu am văzut vreo luare de poziţie oficială la adresa Protecţiei Interne a MAI. Nici din partea miniştrilor de Interne, iar în „Dosarul Duicu”, nici a primului-ministru care, din decembrie 2012, numeşte conducerea acestui departament, deşi DIPI este o structură care are obligaţia să asigure protecţia cadrelor acestui minister, să prevină actele de corupţie, de crimă organizată în care angajaţi ai Internelor ar putea fi atraşi ori pe care aceştia le-ar putea proteja şi dezvolta. Nici din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului – deşi activitatea operativ-informativă a DIPI este, teoretic, supusă controlului parlamentar.

Aruncarea în scandaluri de corupţie de anvergură a MAI şi a Poliţiei Române, decredibilizarea lor şi, în fond, vulnerabilizarea lor implică riscuri mari la adresa acestor institu­ţii ce fac parte din sistemul de securitate na­ţio­nală. La fel, scăparea de sub control a serviciilor. Pentru că despre asta vorbim când un serviciu de informaţii devine incontrolabil de facto.

Autor: 

Publicat la: 22 ianuarie 2015

Sursa: timpolis.ro

Bolnav de paranoia megalomanică, Ponta deja doreşte să i se prezinte onorurile destinate Preşedintelui.

8 aprilie 2014 3 comentarii

Victor PontaAzi, 08.04.2014, mascat cumva de circul cu excursia lui Radu mazăre le DNA la Bucureşti, a s-a ţinut bilanţul Ministerului de Interne unde au fost prezenţi Preşedintele Traian Băsescu şi Premierul Victor Ponta.

Partea interesantă s-a petrecut la început. Regulamentul Ministerului de Interne spune că în astfel de situaţii, fanfara intonează în semn de onor imnul la venirea persoanei care ocupă cea mai înaltă funcţie în stat.

Astfel, în prezenţa Ministrului de Interne, Gabriel Oprea s-a intonat imnul. Nu doar odată cu de două ori. Odată la sosirea  lui Premierului  Ponta apoi la sosirea Preşedintelui Băsescu.

La plecare întrebat, de ce i s-a intonat şi lui imnul naţional, deoarece nu este cea mai înaltă funcţie în stat, Ponta a răspuns zâmbind, înainte să intre în maşină: „O să fiu !”.

Păi, dacă o luăm aşa, oare nu trebuia să i se intoneze şi marşul funebru? Într-o zi va da şi colţul, nu? Şi asta este cu mult mai sigur decât că Ponta va deveni preşedinte.

Chiar dacă ţara aceasta ar fi  blestemată şi Ponta ar ajunge preşedinte, măcar aşa, din bunsimţ minimal, ar trebui să aştepte mai întâi să se vază în funcţie, abia apoi  ar trebui să aştepte onorurile …

Dacă pe lângă faptul că Ponta deja se crede cum se credea şi Crin Antonescu, preşedinte al României, mai punem şi discursul pe care Ponta îl are legat de faptul că de la o vreme premierul vede doar atacuri mârşave la gaşca celor care l-au propulsat în funcţie ca reprtezentant al lor, mă întreb dacă nu e vorba, fără mişto, de o boală psihică? Paranoia megalomanică.

Paranoia

Paranoia este un proces de gândire puternic afectat de anxietate sau frică, de multe ori până la iraționalitate și delir, decurgând fără halucinații și schimbări accentuate de personalitateGândirea paranoică este caracterizată de obicei de neîncredere sau suspiciune față de ceilalți. Paranoia este denumirea dată unei stări de orgoliu exagerate, de gândire greșită, de interpretări false, fiind o boală psihiatrică încadrată în clasa psihozelor. Istoric, această caracterizare a fost folosită pentru a descrie orice formă de delir.

Starea de paranoia apare în momentul în care subiectul poate fi considerat normal, însă este condus de o tulburare la limita psihiatriei . Un aspect important al gândirii paranoice îl reprezintă centralitatea: faptul că paranoicul se vede ca o personalitate centrală într-un scenariu care poate fi periculos sau grandios și interpretează evenimente care nu au nicio legătură cu ei în realitate ca fiind direcționate spre ei sau despre ei.

Termenul este folosit pentru a descrie deluzii în care persoana afectată crede că este persecutată. Mai exact, ele au fost definite ca având două elemente centrale:

  1. Individul crede că se întâmplă sau se va întâmpla ceva rău,
  2. Individul crede că persecutorul are intenția de a-i face rău.

Întrucât se așteaptă permanent la ostilitate, ridiculizare și trădare din partea celorlalți, paranoicul ajunge ușor să sufere de mania persecuției.

Paranoicul este influențat de delir, pot apărea halucinații auditive sau vizuale, dar nu atât de frecvent ca în cazul schizofreniei sau al parafreniei. Individul are o gândire normală, iar brusc îi apar idei preconcepute cum că ar fi urmărit, înșelat, nedreptățit. De asemenea, persoanele normale pot avea aceste suspiciuni, însă diferența este că în cazul paranoicilor, aceste îndoieli au o durată de cel puțin o lună, până ajung la stagiul de obsesii. În acest fel, indivizii își construiesc viața pe baza obsesiilor, iar sistemul de gândire devine unul bolnav. Pe lângă acestea, paranoicul își poate juca foarte bine rolul când vine vorba de ideile sale, astfel încât devine credibil, mai ales în cazul persoanelor apropiate.

Paranoia megalomaniacă, combinația între megalomanie și paranoia, este o descriere psihiatrică clasic Printre figurile istorice considerate ca fiind paranoici megalomaniaci se află și Alexandru cel MareVidkun Quisling, și fostul dictator Nicolae Ceaușescu.

Poate, mâine, Ponta se declară Patriarh şi va fi pomenit în biserică … 

%d blogeri au apreciat: